CURS 03 Si 04-Procesul Epidemiologic

Procesul epidemiologic

Dr. Daniela Pitigoi

Sef Lucrari

UMF Carol Davila

Disciplina Epidemiologie

De ce / Cum

apar bolile ?

Factorii determinanti ai aparitiei unei

boli

Perturbarea echilibrului :

- cresterea concentratiei agentului cauzal

- cresterea receptivitatii gazdei (varsta,

oboseala, stress etc)

- crearea conditiilor de expunere a gazdei la

agentul cauzal induce boala

Bolile infectioase

(BI)

Merita atentia noastra in secolul 21 ?

Fiecare om face n timpul vietii cel putin 150 de infectii

(mai mult sau mai putin evidente clinic)

Bolile Infectioase = 9% din povara (burden) bolilor in Europa*

*

WHO Regional Office for Europe. The European health report 2005.

Principalele prioritati in domeniul

bolilor infectioase in Europa

Rezistenta la antimicrobiene 25% din tulpinile de Stafiloccocus aureus MRSA

Infectii nozocomiale (Infectiile asociate ingrijirilor medicale)

HIV

Infectia pneumococica

Gripa

Tuberculoza

ECDC. Annual epidemiological report on communicable diseases in Europe, 2009

Infectiile nosocomiale

SUA 5 -10 % din pacientii spitalizati (plaga pneumoniesepticemie)

Europa 7,1% din pacientii spitalizati (infectie urinara, pneumonie si

alte infectii respiratorii joase, plaga, septicemie)

Pneumonia - 6.8% din pacientii internati in UTI mai mult de 2 zile *

1,5% fara ventilatie 22.2% ventilatie >= 1 saptamana

* ECDC. Annual epidemiological report on communicable diseases in Europe, 2008

Proces infectios

Infectia este specifica viului

Totalitatea reactiilor locale si /sau generale determinate de impactul dintre microorganisme si organismul uman sau animal

Forme de manifestare: Infectie

Boala

Portaj

Agenti

Virusuri

Bacterii

Fungi

Paraziti

Ricketsii

Chlamydii

Prioni

virus like (VHD)

Care sunt relatiile organismului

uman cu microorganismele ?

Variate:

unele benefice

comensalism

mutualism

altele daunatoare

parazitism

Comensalismul

este o asociatie n care un microorganism foloseste ca mediu de viata un alt organism fara sa-l prejudicieze.

omul este gazda unei flore comensale - flora normala - foarte bogata, prezenta pe: Tegumente

Cavitate bucala

Cavitate nazala, faringe, cai respiratorii superioare

Intestin

Mucoasa uro-genitala

Mutualismul (simbioza)

este o relatie care se stabileste n beneficiul ambilor parteneri ai asociatiei.

de exemplu, ntre bacilii lactici si gazda umana exista un beneficiu reciproc: vaginul

ofera conditii de viata bacililor lactici iar

acestia la rndul lor acidifica mediul, mpiedicnd dezvoltarea altor microorganisme.

Flora normala

DAR

constituie sursa majoritatii infectiilor oportuniste

Comensalismul si mutualismul

=

Echilibru

poate fi perturbat

diversi factori (gazda, microorganism, mediu)

Flora normala poate manifesta aspecte patogene microorganisme conditionat patogene

Microorganisme conditionat

patogene

Importanta la nivel individual

Aparitie sporadica, dependenta de constituirea conditiilor favorizante:

- doza mare,

- rezistenta antiinfectioasa scazuta

- poarta de intrare larga

Masuri de prevenire la nivel individual

Parazitismul

este o relatie care se stabileste n mod cert n beneficiul microorganismului si n detrimentul gazdei umane.

din aceasta categorie fac parte microorganismele patogene.

Parazitismul

Obligatoriu parazite nu se pot dezvolta decat

in organismul gazdei Treponema pallidum

Chlamydia pneumoniae

Facultativ parazite pot trai si in natura, dar cand ajung in organism stabilesc o legatura de

parazitism

Clostridium tetani

Salmonella typhi

Agentul infectios

Patogenitate

Infectiozitate

Virulenta

Imunogenicitate

Stabilitate in mediu

Doza infectanta

Perioada de incubatie

Patogenitatea

Capacitatea unui microorganism de a produce boala;

se masoara prin raportul dintre numarul de persoane care dezvolta boala clinica si

numarul de persoane care au fost expuse

infectiei.

Caracteristica de specie si este determinata

genetic

Patogenitatea

Microorganisme cu patogenitate inalta

v. rujeolic

v.gripal aviar

AH5N1 la pasari inalt patogen; la om ?

Microorganisme cu patogenitate joasa

v. polio (95% infectii asimptomatice, 0,1-2% poliomielita)

Virulenta

Caracteristica de tulpina

Depinde de mediul in care traieste microorganismul respectiv

atenuarea virulentei la tulpinile vaccinale

Infectiozitatea

Capacitate a unui germen de a ptrunde ntr-un organism receptiv, de a se menine si nmuli si a se transmite de la organismul invadat la altul cu usurin.

Doza infectanta cantitatea necesara pentru a cauza infectia la persoanele

susceptibile


timpul de la patrunderea agentului infectios si aparitia primelor semne sau

simptome

Durata diferita in functie de microorganism

Pentru aceiasi boala se defineste ca un interval

Minim

Maxim


Hepatita A - 15 - 45 zile

Hepatita B - 50 180 zile

Gripa - 1- 3 zile (clasic)

Varicela - 10 21 zile

Rujeola - 8- 14 zile (10 zile)

TIA

stafilococ - maxim 6 ore

Bacillus cereus < 24 ore

Salmonella - 6-72 ore


Sugereaza etiologia

Durata de aplicare a masurilor de control


Multitudinea de factori, fenomene si mecanisme biologice, naturale, si sociale care

duc in mod determinant sau dinamizator -

favorizant la aparitia, extinderea si evolutia

particulara a unei stari morbide in populatie


Factori determinanti (obligatorii, principali)

Sursa de agenti patogeni

Caile si mecanismele de transmitere

Populatia receptiva

Factori dinamizatori favorizanti

Economico-sociali

Naturali (meteo-geografico-climatici)

Sursa de infectie

Sursa de infectie

Organisme vii care au capacitatea sa gazduiasca, sa asigure supravietuirea,

eventual multiplicarea si

eliminarea/diseminarea unui agent

patogen Om

Animal

Artropod

Rezervor totalitatea speciilor / mediilor care confera

microorganismului conditii de supravietuire si multiplicare

Om

Animal

Artropod

Factori de mediu (v. hep.E, v. holeric zambila de apa, sol pentru spori)

Nu este intotdeauna si sursa Ex. Clostridium botulinum

Rezervor solul

Sursa animale si pesti

Sursa de infectie

Om

Bolnav

Purtator

Animal:

Bolnav

Purtator

Artropod

Porti de eliminare

Secretii /excretii prin care se elimina agentul patogen

Sputa (BK)

Saliva (v.rabic, urlian)

Secretii nazofaringiene (v. gripal, b. difteric, streptococ, meningococ)

Secretii cutanate (stafilococ)

Secretii genitale (HIV, gonococ)

Materii fecale (vib. holeric, b. dizenteric, v. polio, VHA)

Urina (leptospira, fb. tifoida)

Sange (HIV, VHC, VHB)

Lapte (BK, HIV ?, VHB ?)

Placenta v. rubeolic

Sursa de infectie

Cai de eliminare

Unice (v. holeric)

Multiple (HIV)

Ritm de eliminare

Continuu

intermitent

De ce trebuie sa stim

Caile si ritmul de eliminare a agentilor patogeni ?

Investigatii

si interpretarea rezultatelor

Sursa de infectie - Omul

Bolnav Forme tipice Forme atipice

Cele mai importante din punct de vedere epidemiologic nedepistate depistate tardiv

Diseminare perioada de contagiozitate

Sursa de infectie

Purtator

Nu prezinta semne/manifestari clinice

sau modificari paraclinice, gazduiesc agentii patogeni si ii elimina in mediul extern

Frecventa crescuta, Mobili, necunoscuti, Dificil de depistat, investigatii speciale (screening) Important daca lucreaza in sectoare speciale -

sector alimentar, aprovizionare cu apa, colectivitati de copii, unitati medico-sanitare

Purtatorii

Preinfectiosi

viitorii bolnavi, aflati in perioada de incubatie, fara semne clinice

Precoce si temporari HAV, rujeola, rubeola, parotidita

in cazurile sporadice - depistare dificila,

In epidemii - investigarea contactilor

Purtatorii

Sanatosi

au un grad de imunitate

au rezistenta nespecifica buna

primesc si retin agentul patogen de la sursa HVB, b.difterie, meningococ, stafilococ, streptococ,

Salmonela typhi, b.dizenteric

Temporari

Cronici

Screening

Controale periodice

Purtatorii

Fosti bolnavi

Cunoscuti bolnav investigat

Necunoscuti bolnavi cu forme atipice

Convalescenti durata portajului < 3 luni

Streptococ, stafilococ, b. dizenteric, VHB, b. difteric,

Cronici durata portajului > 6 luni

HVB, HVC, S. Typhi, b. dizenteric

Sursa de infectie -

Extraumana Animal:

- mamifere

- pasari

- domestice

- peridomestice (rozatoare)

- salbatice

Bolnav Purtator

Artropod

Contagiozitatea

atributul natural al unei infectii de a se putea transmite de la persoana bolnava sau infectata la o persoana receptiva

- perioada de timp in care un agent infectios poate fi transmis direct sau indirect

o de la persoana infectata la o alta persoana;

o de la un animal infectat la om;

o de la persoana infectata la animal sau artropod.

- zile, saptamani, ani, toata viata

- dependenta de caracteristicile caii de eliminare, portii de intrare, microorganismului

- importanta = durata actiunilor de control (izolare)

Indicatorul de contagiozitate (sau

rata de atac secundara)

specific bolilor infectioase

- arata proportia de persoane receptive din

colectivitate la care se poate transmite infectia,

in conditii optime de transmitere a agentului

patogen, intr-o perioada de timp

IC = Numarul persoanelor infectate X 100

Numarul total al persoanelor sigur receptive

Mod de transmitere

Transferul agentului patogen, pe diverse cai, de la sursa care il elimina la organismul receptiv

Capacitatea de transmitere depinde de:

Eliminarea agentului patogen

Comportamentul in mediul extern (rezistenta)

Comportamentul speciei

Factori de mediu

Factori socio-economici

Mod de transmitere

Rezistenta microorganismelor in mediul extern: germeni cu rezistenta foarte scazuta - ore

germeni cu rezistenta scazuta - o zi

germeni cu rezistenta medie - cel mult o luna

germeni cu rezistenta mare - luni, ani

Rezistenta in mediul extern conditioneaza: natura

complexitatea

durata transmiterii

Transmitere directa

Transfer direct, nemijlocit de la sursa la receptiv fara interventia unui element al mediului extern Contact (sarut, muscatura, contact sexual)

Proiectarea directa a picaturilor din gura sau nas prin stranut, tuse, cantat, vorbit la distanta mai mica de un metru asupra conjunctivelor sau mucoasei nazale, bucale (streptococ).

Vertical de la mama la fat transplacentar (toxoplasmoza, sifilis, rubeola, HIV, VCM), nastere (streptococ, listeria, gonococ, chlamidia), alaptare (HIV)

Microorganisme cu rezistenta scazuta

ITS, rabie, mononucleoza, herpes, scabie

Transmiterea indirecta (I)

Simpla Transferul de la sursa la receptiv se

realizeaza prin intermediul unui singur element al mediului extern (apa, aer, aliment, instrumentar, sange sau produse de sange etc)

Transfer prin vector

Microorganisme cu rezistenta medie Boli respiratorii, conjunctivita de piscina, HIV/HVC

post-transfuzionale, boli transmise prin vectori

Transmiterea indirecta (II)

Complexa

Transfer succesiv al agentului patogen pe multiple elemente din mediu, legate functional

intre ele

Microorganisme cu rezistenta medie sau crescuta

Infectii digestive, infectii tegumentare

Transmiterea indirecta (III) alta clasificare

prin stafeta orice material, obiect, echipament, apa, aliment care transfera microorganismul de

la sursa la receptiv

prin vector mecanica purtarea simpla a microorganismului de catre

insecta fara multiplicarea germenului

biologica multiplicare, dezvoltare ciclica in organismul insectei

aeriana prin diseminare de aerosoli microbieni de la sursa la poarta de intrare (respiratorie)

Difuzibilitatea

viteza de raspandire a unei infectii intr-o populatie heterogena ca receptivitate si

conditii de viata.

Id = Numarul persoanelor infectate intr-o perioada de timp X 100

Numarul persoanelor din colectivitate

Caile de transmitere

Cai de transmitere

Aerul

nu ofera conditii prielnice supravietuirii de durata a agentilor patogeni

20% din bolile infectioase William Wals (1950) demonstreaza transmiterea

aeriana tuberculizarea cobailor Flugge (1897) descrie mecanismul transmiterii

expir eliminare aer sub presiune aerosolizarea secretiilor - picaturi de saliva si mucus (norul Flugge) 1,5-2 m

stranut (viteza 100 m/s, 40.000 picaturi, 5-10 m)

Transmiterea prin aer

diametru >20m sedimenteaza

diametru 10-20 m persista un timp in aer sub forma de aerosoli, apoi se transforma in

nucleosoli (nuclei de picatura) (stabilitate in

suspensie 2-4 ore). Nucleosolii se usuca , se

transforma in microparticule care

sedimenteaza pe suprafete si realizeaza

pulberile (praful) bacteriene contaminate cu

germeni mediu sau inalt rezistenti (BK,

staphylococcus aureus).


Transmitere crescuta in spatii inchise:

saloane,

sali de asteptare,

spitale,

scoli,

avioane,

sali de spectacol

Favorizata de aglomeratie, curenti

6-7 l/minut


Contaminarea aerului prin manopere medicale generatoare de aerosoli:

Utilizarea aerului comprimat, pulverizarea jetului de apa sub presiune in cabinetele

stomatologice

Bronhoscopii


Virusuri:

Gripal, paragripal, VSR, adeno, rhino etc

Rujeolic, rubeolic, varicelos etc

Poliovirusuri

Bacterii:

BK, b.pertussis, b. difteric, meningococ, stafilococ

Transmiterea prin aer - Exemple

TBC

2008*

EU 16.7 cazuri la 100.000 loc

7 tari > 20 cazuri la 100.000 loc

Romania - 115.1

Lituania - 66.8

Latvia - 47.1

Bulgaria - 41.2

Estonia - 33.1

Portugalia - 28.2

Polonia - 21.2

*ECDC. Tuberculosis surveillance in Europe 2008

Transmiterea prin aer - Exemple

TBC

2010 Romania*

10 focare 6 familiale, 4 de colectivitate

CNSCBT. Raport de activitate 2010, www.insp.gov.ro


Greu de influentat

Masuri: masti

educatie (cum tusim, cum stranutam corect...)

izolare / autoizolare (distantarea sociala)

ventilatie, aerisire scad concentratia pulberilor, prafului contaminat

amplasare saloane

dezinfectie periodica a saloanelor

plasarea bolnavilor in camera /zona de izolare pentru infectii transmisibile aerian (cu presiune negativa) -

germeni inalt patogeni (v.gripal aviara, SARS etc)

Precautiuni pentru transmiterea prin picaturi: masti chirurgicale

la distante de pana la 3 pasi (1 m) fa de pacient Masca trebuie sa fie cu putere filtranta ridicata (

Cai de transmitere

Apa

Acces la apa potabila

30 % din populatia tarilor slab dezvoltate

90 % in tarile industrializate

80% din bolile infectioase

Lipsa apei potabile - 25.000 decese /zi, 700 milioane cazuri de imbolnavire /an

Necesar

minim 30 l/zi,

optim >100l/zi

Contaminarea apei

Direct de la sursele de agenti patogeni: prin dejecte (umane, animale)

adapare

scaldare

cadavre

Indirect sol,

inundatii,

cutremure

APA

Risc de transmitere

Sursa de apa:

apa de suprafata nepotabila, se poate contamina usor

freatica acceptata ca sursa naturala de apa potabila; se poate contamina prin infiltrare, galeata contaminata etc

meteorica

reteaua centrala apa potabila

Vehiculare la distanta

Dilutia

Doza infectanta

Apa

Risc de transmitere

- Rezistenta speciei microbiene

Trichomonas vaginalis 1-5 ore

Sh. 4-7 zile,

S. typhi 20-30 zile

V.holeric 10-60 zile

Giardia 30-40 zile,

VHA, VHE 150-180 zile,

Virusurile polio 120-150 zile,

Apa

Cale de transmitere

Ingestie

Imbaiere

Mediu de dezvoltare pentru insecte (tantari)

Apa

Cale de transmitere

Ingestie

apa

bauturi

cuburi de gheata

Andora, ian 2002 gastroenterita virala (Norwalk), cuburi de gheata preparate din apa contaminata

apa imbuteliata Spania (Gran Canaria), 2007 Salmonella kottbus, apa

imbuteliata

Masuri

Evitarea contaminarii surselor

Asigurarea potabilitatii apei (filtrare, coagulare, clorinare mai eficace fata de bacterii, mai putin fata de virusuri)

Distributie continua in retea

Apa contaminata oprirea distributiei

Cai de transmitere Solul

1g de sol -2-5 miliarde de germeni

Nu este un mediu prielnic bacterii sporulate

Contaminarea solului:

ape contaminte, ingrasaminte de origine animala, dejecte, deseuri, cadavre

Mai accentuata in zonele semiurbane, periferia oraselor, zonele rurale

Mai putin in zonele urbane pavaje, canalizare, colectare sistematica a deseurilor

Cai de transmitere Solul

Transmitere la om in special indirect, prin asociere cu apa, mana murdara, alimente,

obiecte

Om sol om (geohelminti, protozoare)

Animal sol om (salmonela, leptospira, B. Anthracis)

sol om (Cl. Tetani, Cl.botulinum, B. Anthracis)

ingestie de fructe, legume obtinute pe un sol contaminat

contact cu solul contaminat - tegumente lezate

inhalare pulberi de sol contaminat

Masuri

Evitarea contaminarii

Decontaminare

Cai de transmitere Alimentele

de origine animala

de origine vegetala

mixte

Cai de transmitere Alimentele de origine vegetala

pot transmite - bacterii, virusuri, spori, oua de helminti

contaminarea Primara de la origine prin irigare cu ape

contaminate, folosirea ingrasamintelor naturale

Secundara prin apa, obiecte, mana murdara, insecte, rozatoare (cereale)

Cai de transmitere Alimentele de origine animala

animale bolnave sau purtatoare Carnea Salmonela, Brucela, Stafilococ, V.

Febrei aftoase, Trichinela

Laptele Salmonela, Shigela, Stafilococ, M. Tuberculosis, b. Difteric

Ouale salmonela contaminarea

Primara de la origine Secundara prin apa, obiecte, mana murdara,

insecte

Fructe de mare

Atentie de unde sunt colectate !!!

apa contaminata

VHA, VHE,

Ex. Franta, Spania

Norovirus stridii

(UK, Franta, Norvegia, Suedia, Danemarca -

ianuarie 2010 334 cazuri in 65 de focare)

Cai de transmitere Alimentele

mixte salate, creme, inghetata,

maioneza mediu prielnic pentru

supravietuire si

multiplicare

Toxiinfectii alimentare, BDA, dizenterie,

parazitoze

MASURI

Controlul alimentelor Agentia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentului

Reglementari - europene

WHO / OMS Guide on Safe Food for Travellers

http://www.who.int/foodsafety/publications/consumer/travellers/en/index.html

Mesaje cheie

- Keep clean

- Separate raw and cooked

- Cook thoroughly

- Keep food at safe temperatures

- Use safe water and raw materials

Cai de transmitere

Mana murdara

Contaminarea direct - de la sursa de agenti patogeni prin produsele

patologice

indirect - apa, aer, obiecte, sol

Risc crescut de contaminare ocupationala personal medical, veterinari, salubritate,

zootehnie

autocontaminare purtatori, bolnavi Stafilococ, streptococ, proteus, enterobacterii, enterovirusuri, v.

hepatitice A, E

Decontaminare spalare cu apa si sapun (servetele, dezinfectant rapid etc ???)

Mana

Contaminare tranzitorie

cultura pozitiva - 13% dintre asistentele medicale din UTI probe recoltate de pe maini, fara spalare anterioara

Cai de transmitere

Mana murdara

Contaminarea direct - de la sursa de agenti patogeni prin produsele

patologice

indirect - apa, aer, obiecte, sol

Risc crescut de contaminare ocupationala personal medical, veterinari, salubritate,

zootehnie

autocontaminare purtatori, bolnavi Stafilococ, streptococ, proteus, enterobacterii, enterovirusuri, v.

hepatitice A, E

Decontaminare spalare cu apa si sapun (servetele, dezinfectant rapid cand ? cum?)

Cele 5 componente principale ale strategiei

OMS privind igiena mainilor

Modificarea sistemului

Solutie pe baza de alcool in locurile unde se acorda

ingrijiri pacientilor

Acces la apa, sapun si prosop (de unica utilizare)

Observatie si feedback

Programe de pregatire

Instructaje periodice in spital

Climat spitalicesc sigur

http://www.who.int/gpsc/5may/en/

Spalarea mainilor

uneori cel mai important si singurul mod de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni la personalul medico-sanitar, de la personal la bolnavii sau de la persoanele asistate la personalul medical

cand ? cum ? de cate ori ?

- Protocoale accesibile, cunoscute, aplicate

http://www.who.int/gpsc/en/

Clean Care is Safer Care

Spalarea mainilor CAND?

la intrarea n serviciu i la prsirea locului de munc; la intrarea i la ieirea din salonul bolnavilor; nainte i dup examinarea fiecrui bolnav; nainte i dup aplicarea unui tratament; nainte i dup efectuarea de investigaii i proceduri invazive; dup scoaterea mnuilor de protecie; dup scoaterea mtii folosit la locul de munc; nainte de prepararea i distribuirea alimentelor i a medicamentelor

administrate per os;

dup folosirea batistei; dup folosirea toaletei; dup trecerea minii prin pr; dup activiti administrative, gospodreti.

Spalarea mainilor

CUM ?

dupa ndeprtarea bijuteriilor (inele,brri), ceasurilor;

unghii ngrijite, tiate scurt;

cu ap i spun simplu

cu spun antiseptic:

timpul de contact: 30 sec -1min

Cai de transmitere

Obiectele

Obiectele (telefon mobil, tastatura, vesela, tacamuri etc) inclusiv

instrumentarul medical

- contaminarea

direct - de la sursa de agenti patogeni prin produsele patologice

indirect - apa, aer, mana

se pot contamina foarte usor

pot fi decontaminate / dezinfectate / sterilizate eficace

Precautiuni universale

(PU)

PRECAUIUNI UNIVERSALE ( PU)

Msurile care se aplic n vederea prevenirii transmiterii HIV, HBV, HCV i a altor ageni microbieni cu cale de transmitere sanguin n

timpul actului medical

Principii Consider toi pacienii potenial infectai

Consider c sngele, alte fluide biologice i esuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV

Consider c acele i alte obiecte folosite in practica medical sunt contaminate dup utilizare.

Precauiunile universale

Msuri aplicate de personalul medico-sanitar

- splarea minilor

- utilizarea echipamentului de protecie adecvat i complet;

Msuri care se aplic pacienilor

- echipamentele i articolele de ngrijire a pacientului

- transportul pacienilor;

- ustensilele pentru alimentaia pacientului;

Masuri care se aplica mediului

- managementul deseurilor

- decontaminare, dezinfectie

Echipament personal de

protecie Definiie :

barier ntre personalul medico-sanitar i potentiala sursa de

infecie

Manusile

TREBUIE UTILIZATE n urmtoarele situaii:

anticiparea contactului minilor cu snge, lichide biologice contaminate, alte lichide biologice cu urme vizibile de snge, esuturi umane;

abord venos sau arterial; recoltare de LCR; contact cu pacieni care sngereaz, au plgi deschise,

escare de decubit, alte leziuni cutanate;

manipularea, dup utilizare a instrumentarului contaminat, n vederea curirii, decontaminrii.

Mnuile - Reguli de bun utilizare

adaptate fiecrei utilizri se schimba

- intre 2 pacienti,

- intre 2 ingrijiri,

- daca se rup,

- daca se intrerupe actul medical

NICIODAT

-mnuile nu se spala -nu se poart aceeai pereche de mai multe ori

Unghii taiate scurt, fara bijuterii

Protocoale pentru Decontaminare

Dezinfectie

Sterilizare

Managementul deseurilor

Protocol pentru gestionarea deseurilor

Colectarea si separarea pe categorii la sursa

Acele nu se detaeaz de

sering dup utilizare sau dup prelevare de probe biologice;

nu se recapioneaz

Cutii din material rezistent la actiuni mecanice pentru instrumentele intepatoare taietoare

Cai de transmitere

Insectele

mecanica purtarea simpla a micro-

organismului de catre

insecta fara multiplicarea

germenului:

musca,

gandacul de bucatarie

enterovirusuri,enterobacterii

oua si larve de helminti,

BK, stafilococi etc

Cai de transmitere

Insectele

biologica multiplicare, dezvoltare ciclica in organismul insectei :

Paduchi (tifos, febra recurenta)

Pureci (tularemia, ciuma)

Tantari (malarie, WNile, febra galbena, denga)

Capuse (febra butonoasa, encefalita, Lyme

Flebotom (leishmanioza)

MASURI

Igiena

Dezinsectie (periodica, insecticide aprobate)

Protectie individuala pentru prevenirea intepaturii/ muscaturii

Chimioprofilaxie (malarie) / vaccinare (febra galbena) pentru calatori

WHO / OMS International travel and health

http://www.who.int/ith/en/index.html

Receptivitatea populatiei

Rezistenta

Rezistenta = stare a organismului care impiedica patrunderea unui agent patogen

sau asigura distrugerea sau eliminarea agentului patogen

sau neutralizarea produsilor de metabolism toxici

= riposta a viului la agresiunile externe

Receptivitatea

(susceptibilitatea)

stare a organismului care nu-i confera acestuia posibilitatea de a invinge o

agresiune microbiana.

Receptivitatea unei gazde - dependenta de factori:

Interni

Externi

Factori Interni (I)

Varsta

Afectare diferentiata in functie de varsta (patologia neonatala, copil, adult, varstnic -

imunosenescenta)

Sex (gen)

Ex. Infectia gonococica mai freventa la femei decat la barbati

Rasa

Rezistenta africanilor la infectia cu Pl. vivax

Factori Interni (II)

Particularitati genetice (au fost identificate variante genice corelate cu susceptibilitatea sau rezistenta la

anumite infectii)

Ex. Indivizii cu hemoglobine anormale dezvolta mai frecvent forme severe de infectie cu Streptococus

pneumoniae si Haemophilus influenzae, dar sunt protejate

fata de formele severe de malarie cu Plasmosium

falciparum

Portajul VHB mai frecvent la persoanele cu sindrom Down, cu lepra

Factori Interni (III)

Stari fiziologice

sarcina

Ex. Hepatita E evolueaza la gravide cu forme severe si deces

Reactivarea infectie cu Herpes simplex

Stari patologice

Ex. Gripa evolueaza sever, cu complicatii si deces mai frecvent la persoane cu infectii cronice,

insuficienta renala, diabet, boli imunosupresive

Factori externi (I)

- dieta / alimentatie

- ocupatie

- activitate fizica

- religie (refuz vaccinare)

- imunizari

- medicatie imunosupresiva

Factori externi (II)

obiceiuri / traditii si comportamente

fumat, alcool

ritualuri (Boala KURU)

droguri

Factori externi (III)

Consumatorii de droguri injectabile - principalul grup la risc pentru infectiile transmise prin sange HIV, Hepatita B / D, Hepatita C,

dar si pentru alte infectii Tuberculoza

Hepatita A

Infectii cutanate si de tesuturi moi: Stafilococ, Streptococ, Baccilus anthracis

Sepsis sever

ITS (sifilis, gonoree, chlamydia)

Botulism

SUA (1982 primul caz), Irlanda (2002, 2008), UK (2000, 2004), Scotia (2000), Germania (2005), Norvegia (1999), Elvetia (2000)

Tetanos injectii subcutanate cu heroina (UK)

Aprarea antiinfecioas

se realizeaz prin mecanisme specifice i mecanisme nespecifice care acioneaz mpreun sau independent, integrate funcional, astfel nct aciunea lor este totdeauna combinat. De exemplu, epiteliul tubului digestiv secret

lizozim, ca factor al rezistenei nascute, iar n stratul de mucus care l tapeteaz se gsesc IgA, ca factor al imunitii dobndite

Mecanismele rezistentei

specifice nu sunt funcionale pe deplin de la

natere. Pentru a intra n aciune necesit un timp de la expunerea la un antigen sau

agent infecios.

Sunt reprezentate de sistemul imun :

Umoral

Celular

Imunitatea activ apare n urma expunerii organismului la un stimul antigenic capabil s determine un rspuns imun din partea gazdei :

- natural - infecie (forma clinic manifest, subclinic, asimptomatic)

- artificial - administrare de antigene sub form de vaccin

Imunitatea pasiv se obine:

- pe cale natural - prin transfer de anticorpi de la mam la ft

- pe cale artificial - prin administrare de produse biologice care conin anticorpi (seruri sau imunoglobuline).

Aprarea antiinfecioas

se realizeaz prin mecanisme specifice i mecanisme nespecifice care acioneaz mpreun sau independent, integrate funcional, astfel nct aciunea lor este totdeauna combinat. De exemplu, epiteliul tubului digestiv secret

lizozim, ca factor al rezistenei nascute, iar n stratul de mucus care l tapeteaz se gsesc IgA, ca factor al imunitii dobndite

Mecanisme nespecifice sunt funcionale nc de la natere, fr s necesite

o expunere anterioar la un microorganism sau antigen:

Bariere: fizice - pielea i mucoasele intacte i funcionale

chimice - aciditatea gastric, secreii, enzime

Sistemul complement

Sistemul fagocitar

Diverse substane din componena esuturilor: polipeptide bazice cu proprietati antibacteriene,

beta-lizina serului cu actiune impotriva germenilor gram pozitivi,

interferoni care confera rezistenta impotriva virusurilor.

Mecanismele rezistentei

specifice nu sunt funcionale pe deplin de la

natere. Pentru a intra n aciune necesit un timp de la expunerea la un antigen sau

agent infecios.

Sunt reprezentate de sistemul imun :

Umoral

Celular

Imunitatea activ apare n urma expunerii organismului la un stimul antigenic capabil s determine un rspuns imun din partea gazdei :

- natural - infecie (forma clinic manifest, subclinic, asimptomatic)

- artificial - administrare de antigene sub form de vaccin

Imunitatea pasiv se obine:

- pe cale natural - prin transfer de anticorpi de la mam la ft

- pe cale artificial - prin administrare de produse biologice care conin anticorpi (seruri sau imunoglobuline).

Evaluarea fondului imunitar

Indicatori (1)

a.Incidenta / Prevalenta

b.Mortalitate

c.Gravitate

Ex. Epidemia de difterie din Moldova, Rusia

Evaluarea fondului imunitar Studii serologice (2)

a. se efectueaza periodic (sunt scumpe, fondul imunitar nu se modifica rapid si brusc)

b. determinarea seroprevalentei pe tipuri de antigene, pe grupe de varsta

c. obiective evaluarea programului de vaccinari, identificarea grupurilor populationale neprotejate care impun interventii suplimentare sau modificari ale strategiei de vaccinare

d. Designul reprezentativitatea esantionului, definirea titrului protector (atentie la memoria imunologica ex. Hepatita B), metoda de determinare a titrului de anticorpi, rata de participare

e. ESSEN 1997 / 2002 coordonarea colectarii si analizei datelor referitoare la imunitate in bolile prevenibile prin vaccinare la nivel European

Evaluarea fondului imunitar Evaluarea acoperirii vaccinale

(3)

Estimeaza nivelul de imunitate, dar

interpretarea trebuie sa ia in calcul

eficacitatea vaccinala - nici un vaccin nu are eficacitate 100%

- Ex. Vaccinul pandemic AH1N1 in sezonul 2009-

2010 a avut o eficacitate de 70%

Evaluarea fondului imunitar (4)

Modele matematice

Gripa AH1N1 SUA

Pana in luna iulie 2009 raportate 43.677 cazuri confirmate cu laboratorul

Estimare 1.8 -5.7 milioane persoane infectate (pentru fiecare caz confirmat cu laboratorul au mai fost intre 47-148 cazuri / infectii AH1N1)

Sursa: Reed C, Angulo FJ, et al. , Estimates of the prevalence of pandemic (AH1N1) 2009, United States, April July 2009, Emerg. Infect. Dis, 2009, dec

Evaluarea fondului imunitar (5)

Alte teste:

ex. IDR Schick, Dick

Factorii favorizanti

(dinamizatori, secundari)

ai procesului epidemiologic

Factori dinamizatori favorizanti

Naturali (meteo-geografico-climatici)

Economico-sociali

Factori naturali

Meteo-climatici

Cosmici

Geografici

Telurici

Factori naturali

influenteaza :

numarul,

structura,

repartizarea surselor de infectie

Factori

Meteo-climatici

Temperatura

ex. virusurile gripale rezista 7 zile la 37C, 35 zile la 40C; dezvoltarea tantarilor vectori se opreste la temperaturi < 10C

sau > 40C

incalzirea globala (cresterea populatiilor de tantari, modificari in migratia pasarilor etc)

Umiditate (ex. virusurile gripale rezista 60 zile in apa)

Precipitatii

Curenti de aer (deplasarea virusurilor inglobate in praf, nucleosoli - transmitere prin aer)

Anotimpurile (sezonalitate)

Modificarea climei

sau

Incalzirea globala

??

Modificarea climei

(Climate change) Se refera la orice modificare semnificativa a

climatului (temperatura, precipitatii sau vant) cu o durata lunga (zeci de ani).

Determinata de:

Factori naturali :- modificari ale intensitatii razelor solare, modificarea axului Pamantului; Circulatia curentilor oceanici

Activitati umane la nivel local, regional, global care modifica compozitia atmosferei (efectul de sera), urbanizarea, despaduririle, degradarea mediului

Incalzirea globala (1)

(Global warming)

Incalzirea datorata emisiilor de gaze rezultate din activitatile umane (efect de

sera)

Cresterea temperaturii la suprafata pamantului si in troposfera

Rezultat al actiunii factorului natural si uman.

Incalzirea globala (2)

Nu se produce uniform, dar sistemul biologic reactioneaza la incalzire pe toate

continentele

Exista 3 puncte fierbinti: Alaska, Nordul Siberiei si Antarctica

din 1950 temperatura din timpul verii a crescut cu 2-3C, iar temperatura din timpul iernii cu 4-5C

Incalzirea globala - Efecte

Omul poate fi afectat direct sau indirect de climat

exista o legatura stransa intre clima si aparitia sau severitatea unor boli

Temperaturile extreme pot cauza moartea

Temperaturile crescute accentueaza poluarea aerului si a apei, creste

concentratia de ozon

Incalzirea globala-Estimari

Temperatura va creste cu 1,4 5,4 C pana in 2100

(Houghton et. Al 2001)

Mai multe zile cu temperaturi ridicate Mai multe valuri caniculare Precipitatii mai abundente inundatii Seceta Cicloane

(IPCC report)

clima

temperatura,

precipitatii, umiditate,

fenomene meteo extreme

ecologie

vegetatie, umiditatea solului,

competitia speciilor

Factori sociali

sanitatie, controlul

vectorilor,calatorii/migra

tie, obiceiuri/economie,

populatie/demografie

transmisterea biologica

replicare microbiana,

reproducere/ distributie vectori,

evolutie microorganisme/vectori

Boala

Risc, rata de transmitere

Extindere in zone noi

Boli transmise prin vectori

1980-1994 Suedia extinderea capuselor in zonele

de nord odata cu

modificarile climatice

Cresterea densitatii capuselor vectoare (I.

Ricinus) in centrul si

nordul Europei

A crescut incidenta encefalitei de capuse in

Suedia

Cazuri de EC, inclusiv in Romania (jud.Sibiu) :

com. Bratei 37 cazuri, (mai 1999),

Ernea Dumbraveni, 17 cazuri, (mai 2001)


Prezenta in Europa a unor specii de vectori din regiunea tropicala

Aparitia unor boli

infectioase noi

(Kovats et al. 1999)

Aedes albopictus (denga, chikungunya etc)

a fost introdus in Italia in anul 1990 si-a extins arealul in mai multe tari din

Europa - Italia

- Albania

- Franta

- Grecia

- Belgia

- Muntenegru

- Croatia

- Spania

- Elvetia

- Olanda

- Slovenia

- Bosnia

- Romania Bucuresti (2012)


Epidemia de febra Chikungunya din

regiunea Emilia Romagna, Italia (135

cazuri, iulie -august 2007) ar putea fi prima epidemie transmisa de catre tantari

indigeni (europeni)


Febra denga

In Europa ultimele cazuri au fost in Grecia 1925-1928

Cazuri autohtone

Franta 2 cazuri - 2010

Croatia 2 cazuri (august septembrie 2010)

Portugalia (Madeira) 2012 (peste 1300 cazuri)

Extinderea circulatiei virusului West Nile in Europa in ultimii 10 ani:

1996 Romania

1997 Cehia

1999 Rusia

2000 Israel

2007-2008 Italia

2010 Romania, Grecia, Turcia, Rusia, Ungaria


Epidemiile extinse din SUA (1999 2003) si Canada (2002)

ar putea fi cauzate de iernile blande si primaverile secetoase care au creat conditii

favorizante pentru amplificarea virusului,

dezvoltarea populatiilor de tantari,

transmiterea la pasari si om


Malaria in Europa

Europa a fost declarat malaria-free de ctre OMS n 1975

cazuri indigene in ultimii ani

Italia (2009, 2011 Pl vivax)

Spania (octombrie 2010, n regiunea Aragon)

Grecia (n regiune Lakonia 6 cazuri in anul 2009; iunie-august 2011, 6 cazuri n regiunile Evrotas i Lakonia).

De asemenea au mai fost nregistrate asa numitele cazuri de aeroport sau malaria de bagaje (75 cazuri n perioada 1977-1999).


Modele

Modele matematice pentru malarie si

denga:

daca temperatura va creste cu 2-3 C:

3-5 % din populatia globului va trai in

zone cu risc de a contracta malaria

sezonul de malarie se va prelungi

Factori Cosmici

Radiatia solara (UV rol bactericid si bacteriostatic autopurificarea solului, aerului, apei)

Ionizarea atmosferica

Factori Geografici

Latitudine clima / anotimpuri (sezonalitate)

Altitudine (vectorii nu supravietuiesc la altitudini mari ex. Flebotomul febra papataci)

Relief (ex. zona de ses, mlastinoasa malaria)

Factori Telurici

Cutremure

tetanos,

gangrena gazoasa,

febra tifoida,

dizenterie,

leptospiroza invazia rozatoarelor

Alunecari de teren

Eruptii vulcanice

Factori economico sociali

Ocupationali

Standard economic

Grad de cultura si educatie

Aglomeratia

Perturbari economico-sociale ocazionale (razboaie, crize economice)

Factori economico sociali Ocupationali

profesia,

locul de munca

vechimea la locul de munca

implicate in aparitia bolilor profesionale -

zoonoze, hepatita B,

silicoza etc

Factori economico sociali Standard economic

Conditii de locuit (spatiu, ventilatie,

igiena, canalizare etc)

Aprovizionare cu apa

Alimentatie (calitativ, cantitativ)

Asistenta medicala (acces, adresabilitate,

calitate a serviciilor)

Factori economico sociali Grad de cultura si

educatie

Aglomeratia

Miscarea populatiei ( frecventa crescuta la imigranti STI, HIV, TB)

Perturbari economico-sociale ocazionale (razboaie, crize economice)

Factori economico sociali

Pelerinaje Mecca , Medina anual 1.5 - 2 milioane de pelerini

Epidemii: 1987 serogrup A

Vaccinare obligatorie cu vaccin meningococic bivalent A+C la intrarea in Arabia Saudita pe durata pelerinajelor (Hajj, Umrah)

2000 serogrup W135 (> 400 cazuri, 16 tari)

2001 serogrup W135 (200 cazuri) 55 decese

W135 ET-37 clone is related to strains isolated in Mali and Gambia

2002 - Vaccinare obligatorie cu vaccin meningococic tetravalent A,C, Y, W135 la intrarea in Arabia Saudita pe durata pelerinajelor

Sursa: Balkhy HH, et al. Meningococcal carriage among local inhabitants during the pilgrimage 2000-2001. Intl J Antimicrob Agents 2003;21:107-111.

Sezonalitate

Cresterea incidentei unei boli, intr-o anumita

populatie in cursul unei perioade de timp (comparativ cu restul anului).

Explicata prin influenta factorilor de mediu Evidenta in bolile cu incidenta crescuta Dispare in faza de eliminare sau eradicare

BDA (sezonul cald) Gripa , infectiile respiratorii (sezonul rece) West Nile (vara toamna in zona temperata, sfarsitul

sezonului ploios in regiunile tropicale)

Hepatita A (toamna)

Periodicitatea

Aparitia unor valuri epidemice la intervale de mai multi ani, in functie de

agentul etiologic, structura

demografica a populatiei.

Modificata prin masuri de control eficace

CURS 03 Si 04-Procesul Epidemiologic

Documents

Transcript of CURS 03 Si 04-Procesul Epidemiologic