1

Curriculum introductiv la disciplina Religie Postat: 8 februarie 2011 | Autor: Alexei Creţu

Preliminarii.Prezentul curriculum constituie documentul normativ al disciplinei

şcolare Religia pentru clasele I-IX.Studierea Religiei ca disciplină şcolară este generată de

diversitatea contextului social actual, în care se manifestă preocuparea pentru aprofundarea

conţinutului moral din partea tuturor confesiunilor religioase, ca şi pentru valorificarea valenţelor

formativ-educative ale acestui domeniu.În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 596 din 2 iulie

2010, disciplina Religia este inclusă în schema orară şcolară a instituţiilor de învăţămînt primar şi

gimnazial, cu începere de la 1 septembrie 2010, şi va fi predată opţional, în baza cererii părinţilor sau

a tutorilor legali ai elevilor.

În primul an de implementare a disciplinei şcolare, elevii vor studia un curs introductiv care le

va asigura un nivel suficient de cunoaştere a conceptelor şi categoriilor de bază, necesare pentru a

urma în continuare cursul la nivelul clasei de studii.Luînd în considerare caracterul policultural al

mediului social, a fost stabilită necesitatea elaborării a două curricula: unul – pentru copiii din

familiile care confesează Religia Ortodoxă şi Religia Catolică şi altul – pentru cei din bisericile de rit

Evanghelic şi Adventist.Curriculumul este un instrument util atît pentru cadrele didactice care

predau disciplina Religia, cît şi pentru ceilalţi profesori, în perspectiva formării unei viziuni inter- şi

transdisciplinare.

Documentul include următoarele componente:

- Notă de prezentare;

- Valori şi atitudini;

- Competenţe generale;

- Competenţe specifice, conţinuturi şi activităţi de învăţare şi evaluare;

- Sugestii metodologice;

- Sugestiile de evaluare;

- Bibliografie recomandată.

Competenţele specifice disciplinei derivă din idealul educaţional, competenţele-cheie

transversale şi competenţele transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămînt; au un grad înalt

de generalitate şi se definesc ca finalităţi ale treptei primare de învăţămînt.Subcompetenţele se deduc

din competenţele specifice şi le particularizează prin racordare laconţinuturile delimitate pentru

fiecare clasă,concretizînd comportamente cognitive,afective şi psihomotorii.Conţinuturile –ca formă

de reflectare a culturii materiale şi spirituale a umanităţii – reprezintă unităţi de cunoaştere, resursă

esenţială a învăţării, mijloace prin care se urmăreşte formarea competenţelor preconizate.

Conţinuturile se selectează în concordanţă cu structura logică a disciplinei, cultura naţională şi

universală, modul de viaţă al societăţii, atitudinile sociale şi credinţele religioase etc.; vîrsta şi

potenţialul copilului, interesele şi nevoile lui individuale şi sociale.

Activităţile de învăţare/evaluare constituie exemple recomandate de situaţii semnificative, prin

care, în procesul parcurgerii conţinuturilor corespunzătoare, se pot mobiliza subcompetenţele

proiectate.Concepţia didactică a disciplinei/repere conceptuale.Scopul disciplinei Religia vizează

dobîndirea sensibilităţii spirituale autentice şi racordarea la sensul acţiunilor prielnice de ameliorare

a calităţii vieţii, precum şi formarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de cei de alte

credinţe şi convingeri.Educaţia religioasă este un complex de acţiuni prin care se urmăreşte, în chip

metodic şi sistematic, creşterea moral-religioasă a individului, prin implementarea, în viaţa şi

activitatea lui, a valorilor moral-religioase în vederea dezvoltării armonioase a fiinţei şi a vieţii lui,

pentru sine, pentru societate şi pentru Biserica de care aparţine.

2

Conţinutul acestui curriculum are caracter legic, deoarece exprimă raporturile esenţiale şi

generale între conştiinţa şi conduita morală adecvată; între componentele de conţinut; caracter

obiectiv,deoarece se bazează pe valorile creştinismului promovate şi verificate de practica

milenara; caracter algoritmic, deoarece se exprimă printr-un sistem de categorii, reguli, norme, valori

etice şi spirituale ce se cer cunoscute şi respectate pentru orientarea eficientă în viaţa

socială; caracter sistemic, deoarece fiecare element al conţinutului intră în concordanţă cu celelalte,

alcătuind un ansamblu unitar, integrativ de cunoştinţe, priceperi şi competenţe, ale căror componente

se condiţionează reciproc;caracter teleologic, deoarece totul se însuşeşte cu un scop bine stabilit,

asigurînd o treaptă finală;caracter axiologic – are drept obiectiv major studiul valorilor autentice, a

căror realitate nu poate fi pusă la îndoială deoarece totul se însuşeşte cu un scop bine stabilit,

asigurînd o treaptă finală.

Administrarea disciplinei:Pentru predarea cursului de Religie este prevăzută 1 oră/săptămînă în

componenta planului de învăţămînt la decizia şcolii.

Statutul

disciplinei

Aria

curriculară

Treapta Nr. de unităţi

de conţinu pe

clase

Nr. de

ore pe

an

Ore de

predare

Ore de

evaluare

Oficiul

învăţă-

torului

Disciplină

opţională

Educaţie socio–

umanistică

Primară

Gimnazială

8

5

34

34

30

30

2

2

2

2

2. VALORI ŞI ATITUDINI

Activitatea didactică la disciplina de studii se va desfăşura din perspectiva sistem de valori

educaţionale în baza Curriculumului care are în vedere promovarea prin toate formele şi

dimensiunile educaţiei a unui referenţial axiologic ce include:Valori general-umane: Viaţă, Adevăr,

Bine, Frumos, Dreptate, Libertate, Egalitate, Sacru etc.Valori naţionale: ţara, poporul, simbolica

statului (imn, stemă, drapel), limba naţională, conştiinţa naţională, istoria naţională, cultura

naţională, credinţa, tradiţiile, arta populară etc.

Valori educaţionale stabilite pe dimensiunile educaţiei: intelectuale, morale, estetice, fizice,

tehnologice etc.Valori instrumentale: competenţe-cheie de tip transversal/transcurricular, general/pe

trepte de învăţămînt, disciplinar etc.

Valori colective: ale clasei, ale grupului de elevi, ale grupurilor sociale, ale familiei etc.Valori

individuale, care sunt definitorii pentru orice fiinţă umană: identitatea, familia, credinţa, toleranţa,

prietenii, educaţia, preferinţele etc.Implementarea acestor valori va contribui la stabilirea unei

coerenţe necesare între conţinutul educaţiei şi mediul socio–cultural; cunoaşterea/promovarea

patrimoniului cultural al poporului şi deschiderea spre alte culturi; formarea şi dezvoltarea unor

comportamente adecvate, de integrare şi adaptare socială; formarea şi dezvoltarea unei atitudini

pozitive, autonome care să armonizeze relaţia cu sine şi ceilalţi, cu mediul înconjurător.

Profesorii, pentru formarea la elev a competenţelor, vor persevera ca acesta: să stăpînească un

ansamblu de cunoştinţe fundamentale în dependenţă de problema care va trebui rezolvată în final;să-

şi dezvolte deprinderi de a utiliza cunoştinţele în situaţii simple pentru a le înţelege, realizînd

astfel funcţionalitatea cunoştinţelor obţinute;-să rezolve diferite situaţii-problemă, conştientizînd în

aşa fel cunoştinţele funcţionale în viziunea proprie;

-să rezolve situaţii semnificative în diverse contexte care prezintă anumite probleme din viaţa

cotidiană, manifestînd comportamente/atitudini conform achiziţiilor finale, adică competenţa.

3

3.COMPETENŢE SPECIFICE Competenţele specifice şi subcompetenţele care trebuie

formate prin procesul de predare-invăţare a disciplinei Religia au la bază şi promovează următoarele

valori şi atitudini:

- respect faţă de patrimoniul cultural şi spiritual naţional;

- toleranţă faţă de diferenţe şi diversitatea culturală;

- respectarea drepturilor copilului;

- exercitarea drepturilor şi asumarea responsabilităţilor;

- atitudine constructivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi;

- relaţionare pozitivă cu ceilalţi;

- toleranţă şi acceptare.

Prin realizarea curriculumului la cursul introductiv de Religie se va urmări formarea

următoarelor competenţe specifice:1. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a noţiunilor din sfera

valorilor religioase.2. Aplicarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament

moral-religios.3. Manifestarea toleranţei şi respectului faţă de cei de alte credinţe şi

convingeri.Subcompetenţe, unităţi de conţinut, activităţi de învăţare şi evaluare

Treapta primară

Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare

(recomandate)

1.1. Înţelegerea şi utilizarea corectă

a termenilor religioşi învăţaţi.

1.2. Elaborarea de texte scurte cu

conţinut moral-religios, oral şi

scris.

1.3.Manifestarea interesului pentru

lectura unor texte cu subiect

religios.

2.1.Recunoaşterea principalelor

calităţi ale unui bun creştin.

2.2.Recunoaşterea regulilor de

comportament moral-religios în

baza personajelor biblice.

2.3.Înţelegerea semnificaţiei iubirii

aproapelui din punct de vedere

creştin.

2.4.Respectarea datoriilor unui

creştin faţă de Dumnezei şi faţă de

semeni.

2.5.Identificarea Domnului Iisus

Hristos ca Mîntuitor al lumii şi Om

adevărat.

2.6.Elaborarea unor norme

personale de urmat pentru a-şi

însuşi unele virtuţi ale sfinţilor.

2.7.Aplicarea regulilor de

comportament moral-religios în

familie, în clasă, în societate.

3.1.Înţelegerea iubirii creştine

pentru toţi colegii, indiferent de

credinţa lor.

3.2.Manifestarea interesului şi

ADEVĂRUL BIBLIC

Biblia -Cartea Cărţilor

Sfânta Scriptură – Cuvântul lui

Dumnezeu

DUMNEZEU CREATORUL

Creaţia lumii

Omul – coroana creaţiunii

Îngerii – făpturi cereşti

Sfânta Treime

EVANGHELIA – ISTORIA

VIEŢII LUI ISUS

Copilăria lui Isus

Isus – Învăţătorul

Moartea şi învierea

Revenirea lui Isus

PERSONAJE IMPORTANTE DIN

SFÎNTA SCRIPTURĂ

Avraam –prietenul lui Dumnezeu

Moise. Cele zece porunci

Iosif şi fraţii săi

Samuel –„Vorbeşte, Doamne, robul

tău ascultă!”

David –unsul lui Dumnezeu

Daniel –înţeleptul de la curtea

împăratului

Împărăteasa Estera

Pavel

Petru

Evanghelistul Ioan

MÂNTUIREA

Căderea în păcat

Planul lui Dumnezeu pentru tine

RUGĂCIUNEA ŞI POSTUL

- Analiza părţilor componente a

Bibliei, lucrul cu biblia ca mijloc

didactic.

- Audierea istoriei „Valoarea

Bibliei”.

- Interpretarea cântecului „Citeşte

Biblia”.

- Analiza conţinutului informativ

propus în format ppt.

- Utilizarea flanelografului.

- Vizionarea secvenţelor din

filmul artistic „ O poveste

adevărată”.

- Interpretarea cântecelor „Cine

a creat?”, „Domnul mare e!”, etc.

- Exerciţii de comparare a

semnificaţiei Crăciunului în Biblie,

în zilele noastre;

- Vizionarea secvenţială a

filmului „Viaţa lui Isus în viziunea

copiilor”.

- Utilizarea flanelografului.

- Scrierea unor texte artistice

care să reflecte implementarea

actuală a învăţăturilor lui Isus.

- Prezentarea ppt.

- Vizionarea secvenţială a

filmului în desen animat „Cartea

cărţilor”.

- Utilizarea flanelografului.

- Vizionarea secvenţială a filmului

în desen animat „Istoria lui

Dumnezeu”.

4

respectului faţă de colegii care

aparţin altor confesiuni.

Rugăciunea şi postul plăcut lui

Dumnezeu

Cum să ne rugăm?

SĂRBĂTORI CREŞTINE

Naşterea lui Iisus

Sărbătoarea învierii

Sărbătoarea mulţumirii

EU ŞI APROAPELE MEU

Oricînd, oriunde –copil de

Dumnezeu

Viaţa după voia lui Dumnezeu

Ucenicii lui Iisus

Biserica

- Colectarea informaţiei îmagenda

multiplă despre personajele

studiate.

- Utilizarea flanelografului.

- Studiul de caz.

- Obsevarea şi comentarea unor

imagini cu conţinut religios.

- Analiza conţinutului informativ

propus în format ppt.

- Formarea tabelului nevoilor de

rugăciune personală.

- Debrifarea rugăciunei TATĂL

NOSTRU.

- Reprezentarea artistică a

mesajului central reflectat în

autenticitatea biblică a sărbătorilor.

- Dramatizarea evenimentelor

istorice reflectate în Biblie.

- Participarea în proiecte ce

implică acte de caritate faţă de

persoanele în nevoie.

- Utilizarea flanelografului.

- Analiza conţinutului informativ

propus în format ppt.

- Dezbateri.

- Autoevaluarea comportamentului

propriu în mediul familial, social şi

cel natural.

Treapta gimnazială

Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare

(recomandate)

1.1.Utilizarea corectă a termenilor

religioşi învăţati în diferite

contexte.

1.2.Elaborarea de texte scurte cu

semnificaţie moral-religioasă, oral

şi scris.

1.3.Identificarea ideilor principale

dintr-un text religios, redactînd un

rezumat în baza planului de idei.

2.1.Recunoaşterea importanţei

modelelor spirituale din Sfînta

Scriptură şi Istoria Bisericii

Creştine în formarea caracterului

moral-religios.

2.2.Conştientizarea valorii

martiriului pentru întărirea Bisericii

creştine.

2.3.Identificarea necesităţii

respectării datoriilor creştine în

familie, biserică, şcoală, societate.

2.4.Conştientizarea importanţei

Sursele de inspiraţie ale

creştinismului

Biblia – Cuvîntul lui Dumnezeu

Cărţile Vechiului Testament

Cărţile Noului Testament

Disciplinele fundamentale ale

creştinismului bazate pe Sfintele

Scripturi, Istorie şi Tradiţie

Căderea în păcat

Ispăşirea păcatului

Răscumpărarea prin Isus Hristos

Biserica primară

Părinţii bisericii

Apariţia şi dezvoltarea

creştinismului

Istoria creştinismului în ţara

noastră

Învăţăturile de bază ale

creştinismului

Unicitatea lui Dumnezeu

(învăţătura despre Sînta Treime)

Întruparea Fiului lui Dumnezeu

-Analiza părţilor componente a

Bibliei, lucrul cu biblia ca mijloc

didactic.

-Audierea istoriei „Valoarea

Bibliei”.

-Analiza conţinutului informativ

propus în format ppt.

- Lecturarea unor texte biblice.

- Dramatizarea evenimentelor

istorice reflectate în Biblie.

- Vizionarea filmului artistic „Viaţa

lui Isus”.

-Cercetarea surselor istorice.

- Analiza comparativă a bisericii

primare şi cele actuale.

-Elaborarea axei cronologice de

desfăşurare a evenimentelor

istorice de-a lungul dezvoltării

creştinismului.

-Utilizarea de glosare, liste de

cuvinte pentru explicarea sensului

unor termeni din religie.

5

conlucrării omului cu Dumnezeu în

vederea mîntuirii.

2.5.Integrarea în comportamentul

propriu a învăţăturilor desprinse

din morala creştină şi viaţa

sfinţilor.

2.6.Aplicarea regulilor de

comportament moral-religios în

prevenirea şi combaterea

viciilor/păcatelor.

2.7.Explicarea semnificaţiei şi

manifestarea prin fapte a iubirii

aproapelui din punct de vedere

creştin.

3.1.Manifestarea interesului şi

respectului faţă de colegii care

aparţin altor confesiuni.

3.2.Asumarea toleranţei şi

acceptarea faptului că şi alte

comunităţi religioase sînt purtători

de valori.

Rolul Bisericii Creştine în lume

Originea răului şi Marea

Controversă (dintre bine şi rău)

Optimismul evenimentelor finale

Introduce în cărţile profetice

Etica creştină – virtute şi

comportament

Morala celor 10 porunci

(decalogul)

Morala creştină reflectată în

învăţătura Domnului Isus Hristos

Virtuţi ori Principii de viaţă

creştină

Loialitatea faţă de Dumnezeu şi

faţă de semeni în timpuri de criză

Bazele familiei tradiţionale

Creştinismul în comunitatea

interreligioasă

Marile Religii ale lumii (iudaism,

islam, budism şi hinduism)

Principii creştine fundamentale

într-o lume postmodernă

Concept despre lume şi viaţă

- Debrifarea surselor ştiinţifico –

teologice cu privire la însuşirea

terminologiei de – trinitate,

întrupare, profeţie.

-Dezbateri privitor la rolul bisericii

în lume.

- Proiect de cercetare paralelă a

evenimentelor din trecut şi cele de

viitor.

-Observarea şi comentarea unor

imagini şi texte cu conţinut

religios.

-Analiza conţinutului informativ

propus în format ppt.

-Participarea în proiecte ce implică

acte de caritate faţă de persoanele

în nevoie.

- Vizionarea secvenţială din filmul

artistic „Moise”.

- Dezbateri privitor la conceptul

actual despre familie şi familia în

viziunea lui Dumnezeu.

- Problematizarea.

- Studiul de caz

- Forfmarea setului documente

istorice conform rubricilor tehnicii

BANCA INFORMATIVĂ.

- Vizionarea filmelor documentare

privitor la religiile lumii.

-Elaborarea portofoliului.

- Jocuri pentru dezvoltarea

spiritului de echipă şi de acceptare

a celorlalţi;

4. Sugestii metodologice

În predarea DISCIPLINELOR PENTRU PREDAREA CREŞTINISMULUI DE RIT

EVANGHELIC ÎN ŞCOLILE DIN REPUBLICA MOLDOVA ŞI BISERICA ADVENTISTĂ DE

ZIUA A ŞAPTEA un rol deosebit va reveni dialogului pe tema creării omului, povestirii unor fapte

din viaţa personajelor biblice studiate; observarea lumii înconjurătoare sub aspectele: frumuseţe,

perfecţiune, măreţie; lecturii biblice; dialogului pe tema rolului pe care îl are fiecare în familie,

grupul de prieteni, clasă, şcoală,. comunitate religioasă, exerciţiilor de redactare a unei liste de

schimbări pe care le doreşte în clasa lor şi analiza acestor propuneri după principii creştine,

dialogului pe tema credinţei în viaţa omului, studiilor de caz, dezbaterii în grup a unor norme de

conduită creştină, alcătuirea unor minidicţionare de termeni biblici.

Desfăşurarea activităţilor săptămânale la orele de Religie va urmări ca scop central educaţia

creştină, care cuprinde educaţia morală şi spirituală a elevilor, prin formarea caracterului şi

comportamentului – implicând reguli şi principii, precum şi instruire, încurajare şi pregătire

explicită.Misiunea educaţiei şi a învăţământului creştin este transmiterea ordonată a adevărului de la

o generaţie la alta. Orele de capelă vor urmări realizarea conţinuturilor proiectate prin prisma a patru

aspecte esenţiale ce trebuie să formeze baza integrării întregii vieţi:

Mântuirea – o relaţie corectă cu Dumnezeu;

Sfinţirea – o relaţie tot mai matură în cadrul sinelui;

6

Stăpânirea – o relaţie plină de grijă cu lumea fizică;

Stabilitatea – relaţii cu alţii.

5. Sugestii de evaluare

Evaluarea se va realiza sub două aspecte:

Nivelul comportamental – va cuprinde fişa de caracterizare a trăsăturilor de caracter şi conduita

elevului – practic.Nivelul academic – diagnosticarea cunoştinţelor acumulate pe parcursul perioadei

de studiu –teoreticProba scrisă include testul de capacitate, care va stabili nivelul academic al

elevului în ceea ce priveşte cunoştinţele lui biblice.Proba orală va fi organizată sub formă de

concurs, care va include situaţii de problemă la care elevul va selecta şi va argumenta soluţia

adecvată conform cuvântului lui Dumnezeu. Observările curente asupra comportamentului elevului

sunt prezentate de cadrul didactic în fişele de observare curentă asupra fiecărui elev. Aici sunt

indicate relaţiile elevului cu colegii, cu învăţătoarea, cu maturii şi reacţia lui în diferite situaţii.

Evaluarea se va face în funcţie de subcompetenţele formulate pentru fiecare treaptă de

învăţământ. Rezultatele evaluării nu se transpun în note şi nu se înregistrează în catalogul clasei.În

procesul evaluării vor fi utilizate următoarele metode şi tehnici de evaluare: probele scrise şi orale,

testele, observările, comentariile, descrierile, caracteristicile, portretele-tip, portofoliu, lista cu

comportamente etc. Pentru evaluarea formativă la fiecare lecţie se vor utiliza metodele şi procedeele

sugerate în rubrica Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate).