Curiozităţi

ANATOMIE

Anatomia corpului uman are un şir de enigme.

 Ştiaţi că ...

Toţi bebeluşii se nasc cu ochii albaştri. După cîteva ore de la naştere, culoarea se poate schimba. Majoritatea oamenilor ajung pînă la urmă să aibă ochi de altă culoare.

Organismul uman conţine aproximativ cinci litri de sînge.

Atunci cînd v-aţi născut aveaţi 350 de oase, iar dupa terminarea copilăriei 144 dintre ele s-au unit intre ele.

Un bărbat obişnuit mănîncă în jur de 50 de tone de alimente de-a lungul vieţii pentru a menţine o greutate de 80 de kg.

În momentul primei respiraţii un nou născut trebuie să inspire cam de 50 de ori mai puternic decît un adult.

Omul are aproximativ 76 000 de fire de păr pe cap. Inima femeii bate mai repede decît cea a bărbatului. O persoană rîde în medie de circa 15 ori pe zi Dinţii unui om sunt tari aproape ca piatra.

Acidul gastric pe care stomacul omului îl elimină pentru a descompune mîncarea este atît de puternic încît poate dizolva o lamă de ras.

Atunci cînd priveşti o persoană pe care o placi, involuntar pupilele ţi se dilată. La fel se întîmplă şi cînd te uiţi la o persoană pe care o urăşti.

Cea mai mare celulă a corpului este ovulul, iar cea mai mică spermatozoidul.

Cel mai greu „organ” al corpului este pielea. Ea cîntăreşte 3,2 kilograme.

Conform anumitor cercetări, organismul unei femei are nevoie de o oră în plus de somn faţă de cel al unui bărbat.

Corpul omenesc eliberează în 30 de minute suficientă energie cît să încălzeşti un litru de apă.

Culoarea părului depinde de melanina (pigment). Pe măsura ce îmbătrînim se secretă tot mai puţină melanină şi se formează mici bule de aer apărînd astfel aspectul cărunt al părului.

De-a lungul unei vieţi, o persoană îşi petrece 6 ani visînd.

Două din trei cupluri întorc capetele spre dreapta atunci cînd sărută.

După mesele bogate se spune că auzul nostru scade. Nu mai percepem sunetele din jurul nostru la fel de bine, chiar şi atenţia scade.

Cel mai mare consumator de glucoză din corpul uman este creierul. Acesta, pentru o funcţionare normală, are nevoie de aproximativ 120g de glucoză pe zi

Digestia

Digestia este procesul de descompunere a alimentelor ingerate în componente simple ce pot fi absorbite de către organism pentru construirea şi hrănirea celulelor, precum şi pentru obţinerea energiei necesare activităţilor zilnice. Se realizează cu ajutorul secreţiilor diferitelor organe implicate în digestie şi al motilităţii (activitatea muşchilor SGI de amestecare şi împingere a hranei către capătul tractului digestiv).Absorbţia reprezintă trecerea nutrienţilor, sărurilor şi a apei din intestin în sânge ori limfă prin intermediul epiteliului sistemului gastro-intestinal.Compunerea sistemului digestiv:Tractul gastrointestinal (canalul alimentar):

Sistemul digestiv

SISTEMUL DIGESTIV

• gura• esofagul• stomacul• intestinul subţire: duoden, jejun şi ileon• intestinul gros

Organe auxiliare:• dinţii• limba• vezica biliară• glandele salivare• ficatull• pancrea

Combinarea de elemente pentru o alimentaţie sănătoasă

Nu este o noutate că laptele întăreşte oasele sau că morcovii sunt buni pentru vedere. Mai puţin cunoscut este faptul că organismul poate fi întărit şi protejat mai bine prin asocierea unor alimente, ale căror efecte benefice vor fi astfel sporit cum ar fi:

Combinarea alimentelor

1.Calciu şi inulină, pentru sănătatea sistemului digestiv şi întărirea oaselor.

Inulina este o fibră ce favorizează creşterea bacteriilor intestinale, precum şi absorbţia calciului. Se găseşte în varza de Bruxelles, frunze de păpădie, ceapă, usturoi, praz, cicoare, banane, făină integrală, sparanghel.

Surse bune de calciu sunt: laptele, iaurtul, toate tipurile de brânză, broccoli, varzacreaţă, somonul sardinele, tofu făcut cu clorură de calciu sau sulfat de calciu, migdalele, laptele fortificat de soia, orez sau migdale, sucul de portocale fortificat.

Combinaţii propuse: banane cu cereale şi lapte sau sparanghel la grătar cu parmezan ras.

2. Calciu şi vitamina D, pentru întărirea oaselor.

Organismul are nevoie de vitamina D pentru absorbţia calciului. Pentru aportul de vitamina D, se recomandă consumul de somon, sardine, ton, hering, gălbenuş de ou, lapte fortificat de vacă, soia, orez sau migdale.

Combinaţii propuse: somon la grătar cu varză creaţă sau omletă cu brânză şi broccoli.

 3. Vitaminele E şi C, pentru protejarea vederii.

Vitamina E poate preveni degenerarea maculară, una din principalele cauze ale orbirii, iar în combinaţie cu vitamina C are un efect de protecţie sporit.

Surse bune de vitamina E sunt: migdalele şi untul de migdale, arahidele şi untul de arahide, germenii de grâu, seminţele de floarea soarelui, soia. Vitamina C se regăseşte în citrice, kiwi, ardei gras, varză de Bruxelles, roşii, căpşuni.

Combinaţii propuse: unt de arahide şi felii de căpşuni cu pâine prăjită sau salată cu mandarine şi migdale.

4. Fier şi vitamina C, pentru mai multă energie.

Dacă te simţi tot timpul obosit, ai nevoie de mai mult fier, care ajută la alimentarea cu oxigen a muşchilor, creierului şi a întregului corp. Vitamina C ajută celulele să absoarbă mai mult fier, pe lângă contribuţia pe care o are în menţinerea sănătăţii inimii, pielii şi gingiilor. Fierul se găseşte atât în alimente de natură vegetală (spanac, ovăz, tofu, germeni de grâu, quinoa, soia, fasole), cât şi în unele de natură animală (carne roşie, pui, ouă). Pentru că fierul din alimentele vegetale se absoarbe mai greu, este nevoie şi de aportul de vitamina C.

Combinaţii propuse: salată de spanac cu felii de portocale sau terci de ovăz cu căpşuni.

5. Vitamina K cu grăsimi, pentru oase şi inimă sănătoase.

Grăsimile benefice sunt cele monosaturate, polinesaturate sau acizii graşi omega 3. Acestea contribuie la reducerea colesterolului şi ajută organismul să absoarbă anumite vitamine, precum vitamina K – esenţială în dezvoltarea masei osoase. Vitamina K poate fi luată din spanac, varză creaţă, broccoli, varză, varză de Bruxelles, în timp ce grăsimile “bune”se găsesc în nuci, migdale, arahide, alune de pădure, uleiurile de măsline, migdale şi avocado.

Combinaţii propuse: broccoli gătit în ulei de măsline sau varză de Bruxelles la cuptor cu fulgi de migdale

6. Vitamina A (beta caroten) cu grăsimi, pentru o piele strălucitoare.

Beta carotenul, care are nevoie de grăsimi pentru a fi absorbit şi se transformă în vitamina A în organism, dă pielii strălucire şi joacă un rol esenţial în menţinerea sănătăţii sistemului imunitar şi de reproducere. Se regăseşte în morcovi, caise, pepene galben, cartofi dulci, papaya, varză creaţă, spanac.

Combinaţii propuse: Cartofi dulci cu ulei de măsline la cuptor, morcovi cu guacamole sau humus, amestec de caise şi papaya uscate, migdale şi alune de pădure.

7. Zinc şi compuşi din sulf, pentru un sistem imunitar puternic.

Ceapa şi usturoiul fac mai mult decât să dea mai mult gust mâncării. Compuşii de sulf din aceste plante favorizează absorbţia zincului, care se regăseşte în toate cerealele integrale, inclusiv în orezul brun, şi este important pentru întărirea imunităţii şi vindecarea rapidă a rănilor.

Combinaţii propuse: orez brun sau sălbatic cu ceapă caramelizată sau plăcintă din făină integrală cu smântână şi ceapă.

Sistemul muscular

Fiecare mişcare a corpului, de la o clipire a unei pleoape pînă la un salt în aer, este posibilă datorită muşchilor şi tendoanelor – extensii ale muşchilor care joacă un rol crucial în transmiterea forţelor de contracţie a muşchiului la osul asupra căruia acţionează. În spatele activităţii musculare există mecanisme sofisticate care fac dintr-o acţiune aparent simplă, cum ar fi mişcarea capului, un proces complicat, ce implică creierul, nervii şi organele de simţ.

Sistemul endocrin

Sistemul endocrin reprezintă totalitatea glandelor endocrine, care la rândul lor secretă hormoni, pentru a coordona activitatea organismului.Functii:• Participă la menţinerea homeostaziei şi a echilibrului intern;• Participă la regularea umorală a organismului;• Participă la procesele metabolice ale organismului; • Stimularea creşterii organismului; • Participă în cadrul reproducerii ( prin stimularea secreţiei hormonilor sexuali); o Diferenţierea caracterelor masculine sau feminine la oameni în perioada adolescenţei.Glandele endocrine principale sunt: Hipofiza, Hipotalamus, Glanda tiroidă, Glandele suprarenale (adrenale), Pancreasul endocrin, Testicul, Ovar, Timus, Epifiză

Celulele nervoase nu se restabilesc!

      Corpul uman este construit astfel încît toate celulele organelor se reînoiesc cu excepţia celulelelor sistemului nervos. Peste 2 ani corpul uman are cu totul altă inimă, adică nu rămîne nici o celulă veche, peste 3-4 ani corpul uman are alt ficat, deoarece toate celulele vor muri şi în locul lor se vor naşte altele noi, sîngele se reface peste 3 luni. Numai celulele sistemului nervos nu se reînoiesc, ne naştem şi murim cu aceleaşi celule. Pe parcursul vieţii celulele nervoase acumulează informaţie, dar nu se îmulţesc.Deaceea evitaţi stresul şi situaţiile neplăcute!!!

SISTEMUL CARDIOVASCULAR

Sistemul cardiovascular este un tot unitar care poate fi împărţit în: sistemul sanguin şi sistemul limfatic.Sistemul sanguin este reprezentat prin: inimă şi vase sanguine.Sistemul limfatic este format din vase limfatice şi ganglioni limfatici.Structura inimii

Structura inimii

 Inima este un organ cavitar musculos. Este formată din cavitaţile inimii şi peretele inimii. Peretele inimii este format de la interior spre exterior din epicard (foita viscerala a pericardului seros), endocard şi miocard.

Endocardul sau tunica interna a inimii captuseşte cavitaţile inimii. El se prezinta ca o membrană netedă şi transparentă, formată dintr-un strat de celule. 

Miocardul sau peretele muscular al inimii este partea cea mai groasa a peretului cardiac şi este format din ţesut muscular: ţesut cardiac şi ţesut nod. Metabolismul intens al

miocardului necesită un mare aport de sînge. Acesta este asigurat prin :

1.Arterele inimii :artera coronara stanga,artera interventriculara anterioara,artera circumflexa si artera coronara dreapta.

2. Venele inimii :    1.1 Venele coronare :marea vena coronara,vena interventriculara posterioara si mica vena coronara.

    1.2.Venele cardiace accesorii.

Inima are un perete longitudinal care desparte cavitatea inimii în două părţi: inima dreaptă şi inima stîngă, şi un perete transversal care împarte fiecare din cele parţi în două cavităţi: atriu şi ventricul.

Ventriculele sunt cele două cavităţi care se află spre vîrful inimii: una aparţine inimii drepte şi se numeşte ventricul drept, iar cealăltă inimii stangi şi se numeşte ventricul stîng. Ventriculele au forma piramidală triunghiulară cu bazele spre atrii şi vîrfurile spre vîrful inimii. Bazele ventriculelor sunt determinate de septul atrioventricular. Pe acest perete se găsesc orificiile atrioventriculare, prin care fiecare ventricul comunică cu atriul corespunzător şi orificiile arteriale pentru cele doua artere care pornesc din ventricule.La toate aceste orificii se găsesc nişte formaţiuni membranoase numite valvule, iar pe peretii ventriculelor se gasesc nişte ridicături musculare conice - muschii papilari.

Ventricului stîng se caracterizează prin aceea că peretele reprezintă partea cea mai îngroşată a peretelui inimii. La baza ventriculului stîng se găsesc orificiul atrioventricular

stîng şi orificiul arterei aorte. În partea dinspre ventricul a orificiului atrioventricular stîng se găseşte valvula atrioventriculară stînga sau valvula bicuspidă, care se mai numeşte şi valvula mitrală.Valvula are forma unei palnii cu varful in jos şi este formată din două valve, numite şi cuspide. Vîrful ventriculului stîng corespunde vîrfului inimii. Ventriculul drept se deosebeşte de cel stîng prin faptul că are are o forma piramidală mai pronunţată, iar peretele extern este mai subţire.

   Pe septul atrioventricular drept se găsesc: orificiul atrioventricular drept şi orificiul arterei pulmonare. Orificiul atrioventricular drept asigură comunicarea între atriul drept şi ventriculul drept. Orificiul arterei pulmonare este aşezat mai sus şi mai inainte decat orificiul arterei aorte. El face legătura între ventriculul drept şi artera pulmonară.