Tencuieli umede - varianta I.doc

38
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR CURRICULAR CLASA a XI-a an de completare Tencuieli umede DOMENIU: Construcţii şi Lucrari publice CALIFICARE: Zidar – pietrar - tencuitor Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 1 MECI–CNDIPT / UIP

Transcript of Tencuieli umede - varianta I.doc

Page 1: Tencuieli umede - varianta I.doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XI-a an de completare

Tencuieli umede

DOMENIU: Construcţii şi Lucrari publice

CALIFICARE: Zidar – pietrar - tencuitor

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

1

MECI–CNDIPT / UIP

Page 2: Tencuieli umede - varianta I.doc

AUTOR: Constantin Vieru - profesor gradul I Cornelia Drinceanu - profesor gradul I

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

2

Page 3: Tencuieli umede - varianta I.doc

Informații despre agentul economic

Agentul economic are ca activitate lucrări de construcții civile şi industriale,

care cuprind lucrări de structuri şi finisaje, lucrări de instalaţii tehnico-sanitare,

încălziri centrale şi gaze, lucrări de tâmplarie, confectii metalice.

Deasemeni, agentul economic, deţine staţie automată pentru prepararea

betoanelor şi mortarelor.

Sediul este în mediul urban, şi are lucrări atât în oraşul Craiova cât şi în

judeţ.

Unitatea este structurată cu responsabilităţi pe fiecare domeniu de

activitate, cu o conducere proprie.

Lucrarile de finisaje sunt excutate, de formaţii de muncitori calificati, fiecare

formaţie fiind condusă de un şef de formaţie.

Fiecare punct de lucru este coordnat de un maistru care are responsabilităţi

bine determinate în urmarirea lucrărilor, aprovizionarea cu materiale şi

responsabilităţi de respectare a sănătăţii şi securităţii muncii.

Agentul economic are o cifra de afaceri de aproximativ 1.100.000 Ron

Din experienţa pe care o avem cu agentul economic, reiese faptul că este

interesat de pregatirea elevilor deoarece urmareşte ca la absolvirea şcolii, să

angajeze pe cei mai bine pregătiţi.

Agentul economic asigură elevilor condiţii bune de efectuarea stagiului de

practică, şi respectă programul stabilit în convenţia cadru încheiată între şcoală şi

agent.

La începutul stagiului de practică, agentul economic se obligă să efectueze

instructajul general ăi specific de protecţia sănătăţii şi securităţii muncii şi a

situaţiilor de urgenţă la locul de muncă, a regulamentului de ordine interioară a

tuturor elevilor indiferent de speciaitate.

Elevii vor primi echipament de lucru şi protecţie la începerea prioadei de

stagiu de practică precum şi SDV-urile necesare.

Programul de lucru al elevilor este stabilit prin convetia cadru în funcţie de

programa şcolara.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

3

Page 4: Tencuieli umede - varianta I.doc

Urmarirea elevilor în timpul stagiului de practică va fi asigurată de un cadru

didactic care urmareşte, atât executarea lucrarilor specifice cît şi cooperarea cu

şefi de formaţii la care lucrează elevii, şi cu maistru de lucrare.

Cadrul didactic asigură documete de execuţie şi evaluare fiind într-o

permanentă colaborare şi asigură ajutor elevilor ori de cate ori este nevoie.

Cadru didactic împreună cu şeful de formaţie şi maistrul de lucrare vor colabora la evaluarea finală a elevior, la sfarşitul stagiului de practică.

Competenţele pe care trebuie sa le aibă elevul la terminarea stagiului de practică

1 - Una dintre cele mai importante competente pe care elevul trebuie să şi le însuşească în timpul stagiului de practică la agentul economic este cea de pregatire a suprafeţei suport pentru tencuieli. Însuşirea acestei competenţe asigură o execuţie de calitate a tencuielilor.

2 – Pentru ca tencuiala să aibă o grosime constantă şi totodată să acopere

întreaga suprafaţă ce urmează a fi tencuită, trebuie însuşită de catre elev

competenţa de a trasa viitoarea tencuială.

3 – Competenţa de a executa punctarea suprafeţei şi executarea martorilor

implică însuşirea capacităţi de a executa martori ce au rolul de a determina poziţia

şi grosimea fâsiilor.

4 - Executarea fâşiilor, este de asemenea o importantă competenţă pe care

elevul trebuie să şi-o însuşească, pentru că de felul cum sunt executate fâşiile

depinde realizarea plaeităţii tecuieli umede.

5 – Executarea şpriţului care are rolul de a face aderenţa bună între stratul

suport şi grundul ce se ca aplică ulterior. Aplicarea acestui strat este relativ simplă

şi nu necesită scule si utilaje deosebite.

6 – O foarte importantă competenţă pe care elevul trebuie să o însuşească

cu deosebită atenţie este aceia de aplicare a grundului care este stratul de bază al

tencuieli.

7 – Pentru executarea unei suprafeţe de calitate a tencuieli, elevul va fi

obligat sa-şi însuşească competenta de aplicare şi prelucrare a tinciului

8 – Toate aceste competenţe nu pot fi finalizate decât dacă elevul îşi va

însuşi şi urmatoarele competenţele:

cunoaşterea documentaţiei de lucru;

cunoaşterea SDV-urilor pe faze de lucruAcest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

4

Page 5: Tencuieli umede - varianta I.doc

respectarea normelor de sănatate şi securitate a muncii (NSSM).

respectarea condiţiior de calitate a lucrarii

Modalităţi de organizare a practicii

Stagiul de practică la agentul economic se realizează pe baza Convenţiei cadru

încheiat între şcoală şi agentul economic, şi în confrmitate cu programa şcolară şi

specificul specializarii urmate de elevi.

În cadrul convenţiei, este stabilit modul de orgnizare a practicii, perioada de

desfasurare a practicii, locul de desfasurare, programul zilnic de lucru precum şi

responsabilitaţile fiecarei parţi.

Practica se execută în grupe de elevi sub îndrumarea directă a maiştrilor

instructori, cadre didactice sau repartizaţi pe formaţii de lucru, avand ca

îndrumător direct şeful de formaţie şi urmarit în timpul perioadei de stagiu de

practică de către maistru instructor, cadru didactic.

Elevii for fi instruiţi cu privire la noutăţile pe care le reprezinta practica comasată

faţă de practica curentă, de asemenea vor fi informaţi cu privire la regulamentul de

ordine interioară a agentului economic.

Norme de sănătatea şi securitatea a munciila lucrările de tencuieli umede

Măsurările cu firul cu plumb şi verificarea zidurilor în vederea tencuirii

trebuie executate fărp ca muncitorul să se aplece în afară spre a preveni

eventuala cădere a acestuia peste zid.

Toate sculele şi dispozitivele manuale trebuie să fie în bună stare şi să

corespundă modului şi condiţiilor de execuţie ale lucrării respective.

Sculele trebuie să fie fixate de mânere, iar suprafeţele lor active să fie

netede şi fără aşchii.

Sculele defecte sau deformate nu trebuie folosite.

La transportarea obiectelor şi a sculelor ascuţite tăişul lor trebuie sa fie

protejat cu învelitori sau teci corespunzatoare; în timpul lucrului este interzis a le

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

5

Page 6: Tencuieli umede - varianta I.doc

ţine în poziţia cu ascuţişul spre sine. De asemenea, ele trebuie aşezate astfel

încât să nu poată cădea.

Tencuiala trebuie executată numai folosind o schelă rezistentă, prevazută

cu parapete astfel încat lucrătorul să nu poată cădea de pe ea.

Muncitorii trebuie sa fie atenţi să nu le cadă obiectele şi sculele de pe

schele.

Lucrările de tencuire interioară trebuie să fie execute de pe schele

interioare sau de pe podine asezate pe capre deplasabile.

Folosirea scărilor duble este permisă numai pentru executarea lucrărilor

mici de tencuieli (reparaţii în locuri izolate).

Lucrările de tencuire exterioară trebuie executate de pe schele metalice,

schele suspendate sau schele mobile.

Podinele de la schelele exterioare trebuie prevăzute cu o scândură laterală

pusă pe cant pentru împiedicarea căderii obiectelor de pe acestea.

Înainte de începerea lucrului, la fiecare schimb trebuie controlată starea

tuturor schelelor, a utilajelor, a pompelor de mortar utlizate la executarea manuală

sau mecanizată a lucrărilor de tencuire.

Este intezisă utlilizarea pompelor de mortar la o presiune mai mare decat

cea maximă indicată în fişele tehnice respective.

La tencuielile cu mortar cu adaos de apastop, măsurile de protecţie a

muncii ce trebuie asigurate sunt aceleaşi cu cele de la tencuielile obişnuite.

La tencuielile aplicate prin torcretare, torcretarea mortarelor fiind o operaţie

în decursul careia se dezvoltă mult praf, este obligatoriu ca muncitorii sa fie dotaţi

cu măşti şi salopete contra prafului.

De asemenea, în mod obligatoriu, muncitorii vor purta ochelari de protecţie.

Se va acorda o atenţie deosebită manevrării aparatului de torcretare şi

acţionării corespunzatoare a robineţilor de aer comprimat.

Întrucât la scăderea presiunii într-o cameră de presiune capacul se

deschide singur, se interzice staţionarea personalului de deservire în dreptul

pârghiilor de acţionare a capacelor pentru a evita accidentările.

În permanenţă se verifică starea conductelor de cauciuc şi se vor repara

sau înlocui cele uzate.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

6

Page 7: Tencuieli umede - varianta I.doc

La prinderea conductelor de cauciuc de racordurile aparatelor de torcretare,

diuza şi compresorul se prevăd bride de prindere care să împiedice desfacerea

conductelor sub acţiunea presiunii aerului.

Muncitorul de la diuză trebuie să acorde o atenţie deosebită manevrarii

diuzei pentru a nu orienta jetul de material în direcţia unor oameni care s-ar afla în

apropiere.

La începutul operaţiei de torcretare, diuza trebuie prinsăţ atent pentru ca

loviturile hidraulice să nu îi smulgă conducta din maini.

Compresoarele trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de siguranţa care sa

nu permită cresterea presiunii peste valoarea maximă prevazută în cartea tehnică

a instalaţiei.

Se va urmari cu deosebită atenţie presiunea inregistrată la manometrul

aparatului de torcretare pentru ca să nu depaşească valoarea maximă pentru care

a fost construit aparatul.

La lucrările de tencuieli umede raman valabile şi normele generale de

sănătatea şi securitatea muncii

Echipament de protecţie a muncii pentru lucrări de tencuieli umede:

Salopeta – halat;

Manuşi de protecţie;

Încălţaminte cu talpă din piele;

Ochelari de protecţie;

Cască de protecţie;

Mască contra prafului;

Centură de sigurantă;

Salopete speciale pentru timp friguros;

Caciulă pentru timp friguros;

Manuşi de protecţie pentru timp friguros;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

7

Page 8: Tencuieli umede - varianta I.doc

Fişe de observaţie a procesului tehnologic la tencuieli umede

Observaţi procesul tehnologic de execuţie a unei tencuieli umede pe o

suprafata de 4 mp.

După terminarea observării executării tencuieli completaţi fişa de mai jos:

Care sunt operaţiile premergătoare executarii tencuielilor umede

Care sunt operaţiile succesive privind executarea tencuileilor umede

Cerinţe de calitate ale tencuielilor umede

Ce defecţiuni de executie pot afecta calitatea tencuielilor umede

Cum pot fi remediate

1. Pregatirea suprafeţei suport: curaţirea pereţilor de resturi de mortar, cioplirea denivelărilor, curăţarea prafu-lui, umezirea suprafeţei

1.Trasarea grosimii tencuieli2. Punctarea şi executarea martorilor3. Aplicarea şpriţului4.Executarea fâşiilor5.Aplicarea si nivelarea grundului 6. Aplicarea tinciului7.Finisarea prin drişcuire

1.Pegatirea corectă a suprafeţei suport2.Rspectarea dozajelor la prepa-rarea mortarului3.Respectarea grosimii stratului de tencuiala4,Respectarea verticalităţii, orizon-talităţii şi planeităţii suprafeţei tencuite

1.Umezrea neuni-formă a suprafeţei2. Trasarea greşita a suprafeţei3. Nrespectarea dozajelor la prepararea mortarului4.Executarea greşita a fâşiilor5.Executarea incorectã a straturilor tencuielii

In cazul tencu-ielilor remedi-erea constă în îndepartarea tecuielii execu-tate greşit şi refacerea corectã a acesteia

Observaţiile maistrului sau tutorelui de practică.

În urma evaluării fişei de observaţie s-au constatat următoarele:

Observaţiile făcute de elev respecta conditiile de execuţie a unei

tencuieli umede cu respectarea normelor de calitate cerute de

normativele în vigoare

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

8

Page 9: Tencuieli umede - varianta I.doc

Fişe de lucru

1.Executaţi pe o suprafaţă de zidărie de cărămidă de 4 mp, tencuială

umedă cu mortar de var-ciment.

2 Identificaţi materialele şi SDV-urile necesare executării tencuielilor umede

3. După identificarea suprafeţei ce urmează a fi tencuită, a materialelor

necesare şi SDV-urilor executaţi tencuiala umedă.

Data ............Clasa...................Grupa..................Elevul.....................................................

Denumirealucrării

Cantitate Faze de execuţie

Nr de operaţii asemenea

Lianţi şi agregate

Cantitate(Volumetric)

SDV - uri Nr. bucăþi

Tencuieli umede

4 mp

Pregătirea suprafeţei 3

- - Ciocan zidar,bidinea, cleşte de cuie, găleată

1

Aplicarea şpriţului 1

Nisip, var, ciment

Nisip - 6 vol.Var - 2 vol.Ciment – 3 vol.

Canciog, mistrie, ladă de mortar, galeată

1

Trasarea tencuieli

1- - Metru, dreptar,

sfoară, fir cu plumb, nivelă cu bulă de aer, cuie, şipci de lemn

1

Executarea fâşiilor 1

Nisip, var, ciment

Nisip - 6 vol.Var - 2 vol.Ciment – 1 vol.

Canciog, mistrie, ladă de mortar, galeată, dreptar

1

Aplicarea grundului 2

Nisip, var, ciment

Nisip - 6 vol.Var - 2 vol.Ciment – 1 vol.

Canciog, mistrie, ladă de mortar, galeată, dreptar, mahala

1

Aplicarea tinciului

1Nisip, var, ciment

Nisip - 6 vol.Var - 2 vol.Ciment – 1 vol.

Canciog, mistrie, ladă de mortar, galeată, dreptar, drişca, bidinea, mahala, sita

1

Verificarea calităţii lucrării

1 - -Fir cu plumb, dreptar, nivelă cu bulă de aer

1

Observaţiile maistrului sau tutorelui de practică.În urma evaluării fişei de lucru şi a executării lucrarii s-au constatat

următoarele:

Observaţiile facute de elev respecta conditiile de execuţie a unei tencuieli umede cu respectarea normelor de calitate cerute de normativele în vigoare

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

9

Page 10: Tencuieli umede - varianta I.doc

Fişe tehnologica CALIFICAREA: Lucrător finisor pentru construcţii

UNITATEA DE COMPETENTĂ: Tencuieli umede drişcuite

Numele şi prenumele elevului ............................................................

Clasa: ............................

Nr crt

Denumirea operaţiei

Utilaj şi SDV-uri

Materiale Condiţii tehnice de execuţie

Condiţii de calitate

1 Curăţirea şi stropirea cu apă

Ciocan zidar, razuitor, cleşte, perie de sârmă, mătură, bidinea

Apă

Se va acorda o deosebită atenţie la

planeitatea relativă a stratului suport

îndepartarea prafului şi umezirea uniformă a

peretelui

Se va urmării

executarea tuturor

fazelor şi operaţiilor în

vederea obţinerii

unui suprafeţe conform

standardelor de calitate

2 Trasarea tencuielilor obişnuite

Metru, fir cu plumb, ciocan zidar, cancioc, şpaclu, mistrie

Ipsos, mortar, cuie,

cherestea de

răşinoase

Se va urmării prin trasare respectarea grosimii stratului de

tencuială

3Pregatirea

materialelor(şprit, grund, tinci)

Ladă, site, lopată, sapă de mortar, galeată, cancioc, mistrie

Var, ciment,

nisip, apă

Se va avea în vedere prepararea mortarului

folosind lianţi şi agregate de calitate şi dozajul corespunzător

al acestora

4 Pregatirea SDV-urilor

Ladă scule, dreptare,

cancioc, mistrie, ciocan, fir cu

plumb, nivelă cu bulă de aer,

sapă, galeată, sfoară

Cherestea, cuie

Se urmăreşte alegerea şi folosirea SDV-urilor de calitate

cu respectarea procesului tehnologic

şi a normelor de securitate şi sănătate

a muncii

5 Aplicarea şpritului pe suprafeţe din zidarie şi beton

Cancioc, galeţi, dispozitive,

mistrie

Ciment, nisip, apă

Se va aplica şpriţul uniform cu un dozaj

corespunzător

6 Aplicarea grundului între repere

(stalpişori) inclusiv amestecarea periodică a

mortarului în targă

Mistrie, cancioc, sapă pentru

mortar, Mortar de

grund

Se va urmării aplicarea uniformă a grundului în una sau

două etape.

7 Nivelarea stratului de grund

Dreptar, mistrie, cancioc, mahala

Nivelarea atentă a grundului cu dreptarul

şi completarea neregularităţilor

8 Aplicarea tinciului şi netezirea

Ladă, galeată, cancioc, mistrie, mahală, dreptar

Mortar de tinci

Se va urmării aplicarea uniformă a tinciului şi întinderea

acestuia cu mahalaua9 Stropirea cu apa şi

dişcuirea suprafeţeiGaleată,

cancioc, mistrie, bidinea, driscă,

Apă şiMortar de

tinci

Se va urmării asigurarea planeitatii

prin finisarea uniformă cu drişca

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

10

Page 11: Tencuieli umede - varianta I.doc

Unitatea de măsură mp.JURNAL DE PRACTICĂ

Elev: ……………………………………………

Perioada: …………………………………….

Locaţie (Agent economic şi departament): …………………………

Modul: ……………………………………………………

Tema: Tencuieli umede

Sarcina de lucru: Executarea tencuielilor umede

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

11

Page 12: Tencuieli umede - varianta I.doc

5. Care au fost relaţiile cu muncitorii în cadrul stagiului de practică la agentul economic

6. Cum apreciaţi condiţiile de practică oferite de agentul economic

7. Care au fost realţiile între elevi şi conducătorul de lucrare

8. Cum au fost respectate normele de securitatea şi sănătatea muncii pe perioada stagiului de practică

9. Care este părerea voastră despre modul cum aţi fost îndrumat şi evaluat în timpul stagiului de practică de către cadrul didactic şi de către seful punctului de lucru

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

12

Page 13: Tencuieli umede - varianta I.doc

Studiu de caz

1. Observaţi cu atenţie următoarele indicatoare şi prezentaţi semnificaţia fiecaruia

2. Identificaţiaceste indicatoare pe durata stagiului de practică. Unde sunt montate aceste indicatoare?

3. Ce alte indicatoare aţi identificat? Întocmiţi un album cu aceste indicatoare si prezentaţi semnificaţia lor

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

13

Page 14: Tencuieli umede - varianta I.doc

4. Ce alte spaţii ar mai trebui semnalizaţi cu ce fel de indicatoare

Modalităţi de evaluare a activităţii practice

1. Fişe de evaluare continuă

2. Fişe de evaluare finală

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

14

Page 15: Tencuieli umede - varianta I.doc

INSTRUMENT DE EVALUAREExecutarea tencuielilor umede

Elev:1. Pregatirea suprafeţei suport

Indepliniţi urmatoarele sarcini:Nr crt Sarcini Evaluator Semnătura

elevData

1 Curaţirea rosturilor de mortar2 Cioplirea denivelărilor3 Îndepartarea sârmelor4 Îndepartarea grăsimilor5 Îndepartarea prafului6 Umezirea suprafeţei

2. Trasarea tencuielilor umede Îndepliniţi urmatoarele sarcini:

Nr crt Sarcini Evaluator Semnătura elev

Data

1 Verifică planeitatea şi verticalitatea suprafeţei

2 Execută martorii3 Execută stâlpişorii sau reperele4 Verifică verticalitatea stâlpişorilor

3. Pregătirea materialelor şi sculelorPregătiţi materiale: nisip, var, ciment, cherestea din brad, apăPregatiţi sculele: cancioc, mistrie, ciocan, fir cu plumb, boloboc, ladă, galeată

Indepliniţi urmatoarele sarcini: Nr crt

Sarcini Evaluator Semnătura elev

Data

1 Cernerea nisipului2 Prepararea materialului pentru şprit3 Prepararea materialului pentru stratul de grund4 Prepararea materialul pentru tinci

4. Aplică straturile de tencuialăIndepliniţi urmatoarele sarcini:

Nr crt

Sarcini Evaluator Semnătura elev

Data

1 Aplică şpritul2 Aplică stratul de grund3 Aplică stratul vizibil4 Verifică verticalitatea şi planeitatea

INSTRUMENTE DE EVALUARE

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

15

Page 16: Tencuieli umede - varianta I.doc

Prezintă modul de organizare a locului de munca1. Listarea materialelor pentru tencuieli umede

Listaţi în tabel materialele pentru tencuieli umede:Nr crt Materiale pentru tencuieli obişnuite

drişcuiteEvaluator Semnătura

Elev Data

1 Nisip2 Ciment3 Var4 Apă5 Ipsos6 Plasă rabiţ7 Cuie, sfoară, dreptar

2. Listarea SDV-urilor pentru tencuieli umedeEnumerati SDV-urile pentru tencuieli umede:

Nr crt Materiale pentru tencuieli obişnuite drişcuite

Evaluator SemnăturaElev

Data

1 Ladă pentru mortar2 Lopată3 Găleată4 Sapă de var5 Mistrie6 Cancioc7 Bidinea8 Ciocan9 Fir cu plumb

10 Dreptar11 Cleşte12 Caţaveică13 Driscă, mahala14 Sfoară, site, ciururi15 Masină de tencuit16 Masină de drişcuit

3. Precizarea principiilor care stau la baza organizării ergonomice a locului de muncă

Precizaţi principiile care stau la baza organizării ergonomice a locului de munca:

Nr crt

Principiile care stau la baza organizării ergonomice a locului de muncă

Evaluator SemnăturaElev

Data

1 Productivitatea muncii2 Respectarea NSSM specifice

Tehnologia de execuţie a tencuielilor umedeAcest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

16

Page 17: Tencuieli umede - varianta I.doc

Tencuiala este stratul de finisaj aplicat pe suprafaţa brută a unor elemente

de construcţie având rol decorativ, igienic, de protecţie şi izolator.

Clasificarea tencuielilor:1.După poziţia lor în construcţie:

- tencuieli interioare ;

- tencuieli exterioare (de faţadă).

2. După natura suprafeţei pe care se aplică, denumită şi supfaţă suport:

- tencuieli pe suprafeţe din caramidă;

- tencuieli pe suprafeţe din beton, BCA;

- tencuieli pe suprafeţe din beton armat sau piatră;

- tencuieli pe rabiţ;

- tencuieli pe şipci;

- tencuieli pe şipci cu trestie;

3. După modul de execuţie, tencuielile pot fi:

- tencuieli umede, obţinute prin aplicarea manuală sau mecanică a

materialului în stare plastică direct pe suprafaţa suport.

4. După liantul întrebuinţat la prepararea mortarului:

- tencuieli pe bază de var;

- tencuieli pe bază de argilă;

- tencuieli pe bază de ipsos;

- tencuieli pe bază de ciment.

5. După modul de prelucrare a feţei văzute:

- tencuieli brute;

- tencuieli drişcuite;

- tencuieli sclivisite;

- tencuieli stropite;

- tencuieli cu praf de piatră;

- tencuieli în imitaţie de piatră (piatra artificială sau similipiatră);

- tenciueli de terasit, granulit, dolomit;

- tencuieli in calcio-vechio.

Materiale utilizate pentru realizarea tencuielilor umede

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

17

Page 18: Tencuieli umede - varianta I.doc

Mortarul Dupa felul liantului şi plastifiantului folosit, mortarele pentru tencuieli pot

fi:

- pe bază de var;

- pe bază de argilă;

- pe bază de ipsos;

- pe bază de ciment;

- mixte: argilă şi var, ipsos şi var, ciment şi var,ciment şi argilă.

La tenciuielile speciale, în locul nisipului pentru prepararea mortarelor se

întrebuintează grişul şi praful de piatră obţinute prin măcinarea diverselor roci

(marmură, calcar, feldspat, praful de caramidă, sticlă pisată, spumă de mare,

azbestul, mica).

La stabilirea compoziţiei unui mortar de tencuială trebuie să se ţina seama

de:

- rolul stratului de tencuială;

- regimul de umiditate în timpul exploatării;

- natura stratului suport al tencuielii;

- aspectul şi finisarea arhitecturală.

Materiale folosite la pregatirea suprafeţelor de tencuit

În cazul în care stratul suport al tencuielii este din lemn, metal sau uneori

chiar din zidărie sau beton, tencuiala nu se poate aplica direct. În aceste cazuri

este necesară pregatirea specială a suprafeţei suport prin folosirea unor materiale

auxiliare ca ţesatura din trestie cu sârma, plase de rabit din sârmă de otel cu

diametrul de 0.4-1.8 mm cu ochiuri hexagonale sau trapezoidale;

- sârma de otel moale neagră sau zincaă de 0.5-3.0 mm grosime;

- sipci din lemn de dimensiuni 1.8x3.8 sau 2.8x4.8 cm dreptunghiulare sau

trapezoidale.

Materiale auxiliare

- culori naturale sau artificiale;

- câlţi de in şi de cânepă;

- încetinitori de priză pentru mortare de ipsos (clei de oase, var pastă).

Alcatuirea tencuielilor umede

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

18

Page 19: Tencuieli umede - varianta I.doc

Grosimea medie a tencuielilor variază în funcţie de natura suprafeţei care

se tencuieşte şi de abaterile de la planeitatea acestei suprafeţe astfel:

- la suprafeţele de beton, grosimea tencuielii variază intre 10-15 mm;

- la suprafeţele de caramidă între 20-25 mm;

- la suprafeţele din lemn, trestie sau rabit între 25-35 mm.

Tencuiala se aplică în general în trei straturi:

stratul de amorsaj sau şpritul se aplică pe suprafaţa suport pregatită şi

umezită în prealabil şi are grosimea de aproximativ 3 mm. Se realizează din

mortar obişnuit şi are rolul de a mări aderenţa dintre tencuiala obişnuită şi

suprafaţa suport. În cazul suprafeţelor rabiţate, stratul de amorsaj poartă

numele de şmir.

grundul este stratul de bază al tencuielii şi se aplică pe spriţul proaspăt

întărit în una sau două reprize, fiecare repriză fiind formată dintr-un strat

subţire şi uniform. Grosimea stratului de grund este de 10-15 mm la

tencuieli pe caramidă, piatră şi beton şi circa 20 mm la cele pe rabiţ sau

şipci.

Stratul de grund se lasă nedrişcuit pentru a prezenta o suprafaţă aspră în

vederea unei bune aderenţe a feţei văzute.

stratul vizibil (tinciul) se aplică pe grundul întărit şi umezit în prealabil.

Mortarul pentru tinci se prepară cu nisip fin, având marimea granulelor pana

la 1 mm. După aplicare şi după uşoara întarire, acesta se netezeste sau se

drişcuieşte prin umezirea suprafeţei în mod uniform. Pentru tencuielile

decorative, stratul vizibil se prepară cu agregate speciale, grosimea lui

variind în funcţie de modul de prelucrare a feţei vazute.

Dojaje pentru mortare

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

19

Page 20: Tencuieli umede - varianta I.doc

Felul mortarului

Marca Dojaje in parti de volumeIpsos de

constructieVar Nisip

Ipsos-var 10 1 0.3 3

Ipsos 25 1 - 2

Pasta de ipsos 50 1 - -

Felul mortarului

Marca mortarului

Dojaj în parţi de volume

Utilizare recomandată

Ciment Var Nisip

Var 4 - 1 3.25 Tencuieli interioare în

medii cu umiditate sub

60 %

Var-ciment 10 1 2 8 Tencuieli exterioare

pentru pereti fără profile

şi tencuieli interioare în

medii cu umiditatea sub

60%

Var-ciment 10 1 1.5 7 Tencuieli interioare în

medii cu umiditatea

peste 60%

Var-ciment 25 1 1 6.5

Tencuieli ext puternic

expuse (socluri, cornişe,

brâie) şi tencuieli

interioare în medii cu

umiditate mare

Ciment 50 1 0.3 4

Ciment 100 1 - 3

Marca Compozitia in parti din greutate Tipul Grosimea

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

20

Page 21: Tencuieli umede - varianta I.doc

suportului tencuieliiCiment Nisip 0-1mm

Nisip 0-3mm

Emulsie aracetE 50

50 1 5 - 0.20-0.30 Beton usor sau

greu

Pana la 8 mm

50 1 - 5 0.20 Beton greu sau

caramida

Peste 8 mm

50 1 - 3 0.30 Beton greu sau

caramizi silico-

calcare

Peste 8 mm

Prepararea mortarelor se face manual şi mecanizat.

Manual - atunci cand avem de efectuat cantităţi mici de tencuială, iar modul

de preparare este următorul: agregatele se amestecă în stare uscată cu varul şi

cimentul după care se adaugă apa şi se amestecă până la obţinerea consistenţei

dorite.

Prepararea mecanizată se realizează cu ajutorul malaxoarelor bazate pe

principiul amestecarii forţate. Ordinea de introducere a materialelor în malaxor

este urmatoarea: apa-nisip-var-ciment.

Durata de amestecare a morarului este în funcţie de caracterisicile tehince

ale utilajelor respective şi este limitată în general la circa un minut.

La prepararea mortarelor prin mijloace mecanizate trebuie să se asigure

urmatoarele conditii:

- dozarea gravimetrică sau volumetrică cât mai precisă a componenţilor

mortarului cu toleranţa de 2% pentru lianţi şi 3% pentru agregate;

- amestecarea mortarului se face până la omogenizare;

- varul praf este dozat cu ajutorul dozatoarelor gravimetrice;

- nisipul se aduce la malaxor dintr-un buncăr prin intermediul dozatorului cu

schip şi apoi este ridicat în malaxor;

- apa se dozează printr-un contor dozator din echipamenul betonierei.

Transportul şi manipularea mortarelor

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

21

Page 22: Tencuieli umede - varianta I.doc

Mijloacele pentru transportul mortarului se aleg în funcţie de gradul de

mecanizare al şantierului, de locul de amplasare a instalaţiei de preparare, de

distanţele şi nivelurile până la care urmează a se efectua transportul. Mijloacele de

transport trebuie să îndeplinească urmatoarele condiţii:

- să fie etanse;

- să fie curate fără mortar vechi aderent;

- să permită fără eforturi golirea lor totală şi rapidă.

Pentru transporul mortarelor pe orizontală şi verticală se folosesc frecvent

pompe de mortar care împing mortarul până la locul de punere în lucru.

Principalele pompe folosite la transportul mortarului sunt:

- pompa monopiston cu cameră de egalizare a presiunii;

- pompa cu melc excentric;

- pompa de egalizare cu piston dublu.

Pregatirea construcţiei în vederea executării tencuielilor umede

Înainte de începerea lucrărilor de tencuieli trebuie terminate toate lucrările

care ar putea împiedica executarea tencuielilor sau cele care, prin lipsa lor sau

executarea lor ulterioară ar putea să le deterioreze.

Astfel, pentru începerea tencuielilor înterioare trebuie terminate urmatoarele

lucrari:

- zidaria pereţilor desparţitori precum şi eventualele spargeri facute pentru

lucrările de instalaţii;

- instalaţiile electrice, de apă, de încălzire şi cele care sunt prevazute să

rămână îngropate sub tencuială, iar instalaţiile de apă si de încălzire să fie

probate;

- montarea rabiţului la tavane, arce, bolti;

- montarea tâmplăriei şi protejarea ei.

Tehnologia de execuţie a tencuielilor obişnuite umede

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

22

Page 23: Tencuieli umede - varianta I.doc

1. Trasarea suprafeţelor cuprinde două operaţii: punctarea şi executarea

stâlpişorilor.

Punctarea constă în aplicarea pe suprafaţa de tencuit a unui numar de

martori realizaţi din mortar astfel că faţa acestor martori să corespundă cu faţa

grundului care urmează să se aplice.

Între martori se execută stalpişori care servesc pentru nivelarea grundului.

2. Aplicarea şpriţuluiŞpriţul trebuie să fie continuu şi se obţine prin alegerea consistenţei mai

fluide a mortarului de şpriţ (11-12cm cu conul etalon).

Pereţii din zidarie de cărămidă se stropesc cu apă şi se amorsează prin

stropire cu un mortar fluid care va avea aceeaşi compoziţie cu a mortarului pentru

stratul de grund.

La suprafeţele din beton şi de zidarie din piatră, pentru şpriţ se foloseşte

laptele de ciment cu apă, uneori cu un mic adaos de nisip. Stratul de şpriţ se

aplică atât manual cât şi mecanizat.

La suprafeţele de rabiţ în locul şpriţului se aplica un strat suport pentru

grund care se numeste şmir. Este alcatuit din mortar de var cu ipsos sau de var cu

ciment după cum este şi mortarul grundului şi are o consistenţă mai vârtoasă

decât a grundului (5 – 6 cm con etalon). Şmirul se aplică apasându-l cu dosul

mistriei pe plasa de rabiţ astfel încât să intre bine în ochiurile plasei.

Suprafaţa ţmirului trebuie să rămână cât mai aspră pentru ca să asigure o

bună legătură cu grundul.

3. Aplicarea grundului Grundul se aplică numai după ce şpriţul s-a întărit, dar nu mai devreme de

24 de ore de la aplicarea acestuia în cazul suprafeţelor de beton şi o oră în cazul

suprafeţelor de cărămidă.

Aplicarea lui se face manual, într-una sau două reprize prin aruncarea

mortaraului pe suprafaţa de tencuit direct cu canciocul sau mistria.

Mortarul se întinde între stâlpişori în fâşii orizontale începând de jos în sus

într-un strat cât mai uniform şi de grosimea stâlpişorilor apoi se nivelează cu

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

23

Page 24: Tencuieli umede - varianta I.doc

ajutorul dreptarului ţinându-l în poziţie orizontală şi sprijinit pe 2 stâlpişori prin

mişcări orizonale de du-te – vino şi deplasându-l treptat de jos în sus.

Este necesar ca înainte de nivelarea cu dreptarul stâlpişorii să fie curăţaţi

cu mistria de mortarul căzut pe ei.

Pentru ca să nu se piardă mortarul în timpul nivelării, se asează lipită de

perete o scândură lată de pe care mortarul căzut se strânge cu mistria şi se

aruncă fie pe perete pentru completarea golurilor rămase, fie în targa de mortar.

4. Aplicarea stratului vizibilStratul vizibil este ultimul strat al tencuielii simple şi are ca scop sa dea

forma şi aspectul definitiv tencuielii. Grosimea acestui strat este de 2-4 mm la

aplicare.

Mortarul stratului vizibil, denumit tinci se prepară cu nisip cu granule până la

1 mm diametru, iar consistenţa lui este de 9 -11cm cu conul etalon.

Înainte de aplicare, mortarul se trece printr-o sită cu ochiul de 1,5mm.

Tinciul se aplică cu canciocul sau cu mistria pe porţiuni reduse, după

uscarea grundului şi se întinde cu drisca într-un strat uniform şi cât mai subţire

căutând să se obţină o suprafaţă cât mai regulată.

După zvântarea acestuia se procedează la netezirea lui cu drisca de lemn,

stropindu-l cu apă, cu ajutorul bidinelei şi frecându-l cu mişcări circulare până la

obţinerea unei suprafeţe netede şi uniforme.

Scafele rotunde se netezesc cu dreptarul şi apoi cu drişca specială

profilată.

Racordarea tavanului cu pereţii se poate face fie cu muchie dreaptă sau

semirotundă(scafă).

Tencuielile la şpaleţi şi glafurile golurilor se vor executa odată cu tencuirea

pereţilor şi în acelaşi mod.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

24

Page 25: Tencuieli umede - varianta I.doc

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandrescu D – Tehnologia lucrarilor de zidarie si tencuieli, Pestisanu C. Bucuresti, EDP, 1970

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

25

Scule pentru executarea lucrărilor de tencuieli:a - canciog; b – mistrie; c – mahala pătrată; d – mahala lungă; e – drişcă; f – drişcă profilată; g – drişca dreptar; h – drişcă de oţel; i – dreptare din lemn; j – dreptare metalice

Trasarea şi executarea grundului la pereţia – trasarea suprafeţelor folosind fâşii verticale; b – trasarea şi nivelarea grundului folosind fâşii orizontale; c – reper metalic de inventar; d – netezirea grundului de tencuiala în cazul folosirii dreptarului profilat si al reperelor metalice; 1 – dreptar profilat; 2 – reper metalic.

Page 26: Tencuieli umede - varianta I.doc

2. Andrei N. s.a – Constructii si tehnologia lucrarilor de constructii, Bucuresti, EDP, 1973

3. Davidescu I.– Utilajul si tehnologia lucrarilor de finisaj in Rosoga C. constructii, Bucuresti, EDP, 1972

4. Pestisanu C. – Constructii – curs general, Bucuresti, EDP, 1971

5. Popescu V. - Constructii industriale, Bucuresti, EDP, 1974

6. Norme si instructiuni metodice privind instruirea practica

7. Alte surse de documentare

8. www.reconsa.ro

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

26