Ghid retele I.doc

7/27/2019 Ghid retele I.doc

1/19

Ghid retele I

Ultimele placi de baza| Placi de baza recomandate

Data December 04, 2000

Autorul Webmaster

Producatorul N/A | Placi de baza N/A

Limba Romana,Engleza

Dupa cum v-am promis saptamana trecuta, am revenit cu o serie de articole despre retele !gnorata de marea parte a

utilizatorilor si de catre media "reviste, site-uri#, reteaua este cea mai importanta componenta a te$nologiilor actuale %cu siguranta ca &ara a'utorul unei retele ar &i imposibil sa utilizati c$at-urile, !nternetul, tele&oanele mobile sau c$iarteleviziunea prin cablu (oate te$nologiile e)istente in acest moment &unctioneaza pe baza conceptului de retea, c$iardaca acestea au sau nu vreo legatura cu computerele *peratorul +% local are o retea de celule prin care suntcomunicate datele si, cu toate ca o ast&el de retea este di&erita de o retea de computere, se bazeaza pe aceleasi prin!n acest articol vom discuta in principal despre retele de computere intrucat acesta este domeniul la care ma pricep cemai bine, desi nu e)clud in viitor publicare unor articole despre alte tipuri de retele. ard1are se ocupa in principal cu tot ceea ce inseamna $ard1are, din aceasta cauza ma voi re&eri mai ales la par$ard1are a unei retele u toate acestea, $ard1are-ul si so&t1are-ul sunt intr-o legatura directa si ar &i imposibil sa numentionam nimic despre partea so&t1are, insa sa nu va asteptati sa a&lati din acest articol cum se instaleaza servereleinu)/N( !n sc$imb, va pot promite ca dupa ce ati parcurs in intregime aceasta serie de articole despre retele veti putcapabili sa creati si sa realizati o retea sigura, e)pandabila, pe care te poti baza si in care poate &i utilizat orice tip deso&t1are de retea !ntai va voi prezenta bazele teoretice ale unei retele %a incepem cu cateva date istorice

!n anii 30 cand ideea de retea a castigat din ce in ce mai multi adepti, inginerii au inteles ca &ara o standardizare ate$nologiei retelelor dezvoltarea acestui concept este condamnata la esec %pecialistii de la *rganizatia !nternationalapentru %tandardizare "ISO# au cercetat o multime de modele pentru di&erite retele pentru a o alege pe cea care o&ereamai buna interconectare Ast&el, in 534 au creat un model de retea care sa poata a'uta companiile sa dezvolte retelecapabile de a lucra impreuna odelul a &ost numit modelul de re&erinta *%! si a devenit disponibil imediatDupa cum stiti, datele sunt trans&erate in biti, dar o retea care nu putea conecta un computer acintos$ cu un . nu aavut prea mult succes !%* a pornit de la o idee &oarte simpla6 stiau ca o problema te$nologica poate &i e)trem de usorrezolvata atunci cand te inspiri din natura and doua persoane comunica trebuie sa parcurga mai multe &aze7

!n primul rand trebuie sa apara ideea de comunicare "impulsul#

!n al doilea rand trebuie sa te gandesti la reprezentarea ideii Daca esti in &ata prietenei tale probabil ca doresto saruti, in &ata pro&esorului nu cred ca aceasta este cea mai buna idee

!n al treilea rand trebuie sa gasesti o metoda de livrare7 un sarut normal este su&icient8 Daca nu ce parere avdespre un sarut &rantuzesc8

Dupa ce te-ai pregatit indelung trebuie sa treci la &apte7 &a-o9

Asa ca !%* a decis crearea unui model care utilizeaza la:ere "straturi, nivele en#, &iecare la:er ocupandu-se cu altaactiune, toate &iind insa in legatura unul cu altul pentru ca este imposibila realizarea comunicarii &ara parcurgerea tuturpasilor necesari !n reprezentarea de mai sus e)ista numai patru pasi, dar !%* a ales o sc$ema mult mai detaliataa:erele *%! "nu ISO - International Standards Organization# au o multime de avanta'e6 unul dintre acestea &iind&aptul ca pot &i invatati usor Nu e)ista pe lume inginer de retea pro&esionist care sa nu stie ceva despre la:erele *%! imposibil sa dezvolti o retea &ara sa le cunosti Aceste la:ere constituie baza unei retele odelul de re&erinta *%! vapermite sa vedeti care sunt &unctiile retelei la &iecare nivel odelul de re&erinta *%! este cadrul care permite intelegere&elului in care datele sunt transmise printr-o retea!n modelul *%! e)ista sapte la:ere di&erite, &iecare avand o &unctie speci&ica ;om vedea in cele ce urmeaza ca (./!.

simpli&ica modelul de re&erinta *%!, dar pentru inceput trebuie sa a&lam cate ceva despre *%!

Ghid retele I



Autorul Webmaster



Layerele OSI

!n imaginea de mai 'os este realizata o reprezentare a la:erelor *%!7
http://www.pchardware.ro/Ro/Review/index.php?catid=1&l=1http://www.pchardware.ro/Ro/Review/index.php?catid=1&rec=1mailto:[email protected]://www.pchardware.ro/Ro/Review/target=_blankhttp://www.pchardware.ro/Ro/Review/index.php?catid=1&prod=N/Ahttp://www.pchardware.ro/Reviews/review.php?id=81http://www.pchardware.ro/Reviews/review.php?id=81http://www.pchardware.ro/Ro/Review/index.php?catid=1&l=1http://www.pchardware.ro/Ro/Review/index.php?catid=1&rec=1mailto:[email protected]://www.pchardware.ro/Ro/Review/target=_blankhttp://www.pchardware.ro/Ro/Review/index.php?catid=1&prod=N/Ahttp://www.pchardware.ro/Reviews/review.php?id=81http://www.pchardware.ro/Reviews/review.php?id=81http://www.pchardware.ro/Ro/Review/index.php?catid=1&l=1http://www.pchardware.ro/Ro/Review/index.php?catid=1&rec=1mailto:[email protected]://www.pchardware.ro/Ro/Review/target=_blankhttp://www.pchardware.ro/Ro/Review/index.php?catid=1&prod=N/Ahttp://www.pchardware.ro/Reviews/review.php?id=81http://www.pchardware.ro/Ro/Review/index.php?catid=1&l=1http://www.pchardware.ro/Ro/Review/index.php?catid=1&rec=1mailto:[email protected]://www.pchardware.ro/Ro/Review/target=_blankhttp://www.pchardware.ro/Ro/Review/index.php?catid=1&prod=N/Ahttp://www.pchardware.ro/Reviews/review.php?id=81


2/19

Dupa cum puteti vedea, *%! este un model stiva Acest model simpli&ica evolutia, deoarece orice sc$imbare a unui la:nu ii a&ecteaza si pe ceilalti De asemenea, standardizeaza reteaua si permite interoperabilitatea si modularizareacomponentelor &abricate de diversi producatori aideti sa parcurgem la:erele e)istente, incepand cu cel mai apropiatutilizatori

7. Layerul "Aplicatie"o&era servicii de retea pentru aplicatiile utilizatorilor Avand in vedere ca se a&la in var&ul stivei, o&era sevicii pentru alte la:ere ci pentru aplicatiile e)terioare a:erul de aplicatii veri&ica partenerii de comunicare,

integritatea si sincronizarea datele +anditi-va la ceea ce &ac bro1serele

6. Layerul "Prezentare" o&era date pentru la:erul de aplicatii %e ocupa cu prezentarea datelor u alte cuvinte,veri&ica daca datele sunt intr-un &ormat care poate &i inteles de ambele parti implicate in comunicare Daca nu, leconverteste la un &ormat comun De asemenea, negociaza pentru acest &ormat comun Este ca un translator intr-oconversatie

5. Layerul "Sesiune" stabileste, administreaza si termina sesiunile dintre partile implicate in comunicare Dupa cumprobabil ati g$icit, o&era date la:erului de prezentare A'uta doua gazde sa isi sincronizeze dialogul si administreazasc$imbul de date *&era resursele pentru un trans&er de date e&icient, raportarea erorilor proprii sau ale la:erelorsuperioare

4. Layerul "Transport" se ocupa cusegmentarea datelor !ntai segmenteaza datele din sistemul gazdei care transmiapoi le reasambleaza la destinatie si le transmite sistemului a:erul de transport poate &i perceput ca un la:er de granintre la:erele gazda si asa numitele la:ere media a:erele de transport incearca sa asigure cea mai buna comunicautilizand te$nici de depistare a erorilor de transmisie si de recuperare si control al &lu)ului entine la:erele superioaredeparte de problemele de implementare

. Layerul "!etea"este cel mai comple) la:er care conecteaza si asigura ruta potrivita dintre doua gazde a&late pe doretele total di&erite a:erul < se ocupa cu selectarea rutelor, rutarea si adresarea

. Layerul "Legatura"transmite datele printr-o legatura &izica Aceasta este partea &izica a unei retele care se ocupa adresarea &izica, topologia retelei, accesul la retea, sesizarea erorilor, transportul cadrelor cerute si controlul &lu)ului

#. Layerul "$izic este la:erul de baza care asigura serviciile &izice a:erul &izic de&ineste speci&icatiile electrice,

mecanice, procedurale si &unctionale pentru activarea, mentinerea si dezactivarea legaturii &izice intre sistemele &inaleEste cel mai aproape de media si semnale (otodata el controleaza speci&icatiile mediului de transmisie, controleazatensiunea, semnalele, viteza de transmisie, distantele, conectorii

Ghid retele I



Autorul Webmaster



Incapsularea datelor
http://www.pchardware.ro/Ro/Review/index.php?catid=1&l=1http://www.pchardware.ro/Ro/Review/index.php?catid=1&rec=1mailto:[email protected]://www.pchardware.ro/Ro/Review/target=_blankhttp://www.pchardware.ro/Ro/Review/index.php?catid=1&prod=N/Ahttp://www.pchardware.ro/Reviews/review.php?id=81http://www.pchardware.ro/Reviews/review.php?id=81http://www.pchardware.ro/Ro/Review/index.php?catid=1&l=1http://www.pchardware.ro/Ro/Review/index.php?catid=1&rec=1mailto:[email protected]://www.pchardware.ro/Ro/Review/target=_blankhttp://www.pchardware.ro/Ro/Review/index.php?catid=1&prod=N/Ahttp://www.pchardware.ro/Reviews/review.php?id=81


3/19

Nu am descris in detaliu aceste la:ere deoarece in articolele ce vor urma ne vom intoarce la &iecare dintre ele si le vomdiscuta pe larg Acum este interesant de stiut cum sunt pregatite datele "de e)emplu un mesa' prin email# pentrutransmiterea prin retea Acest procedeu poarta numele de incapsularea mesa'ului

.rimul pas este creareadatelor Aceasta etapaeste realizata la nivelulla:erelor logice "=->-?-4#,ceea ce inseamna cadatele sunt convertite intr-un &ormat care poate &itransmis prin retea

2 !mpac$etarea datelor.rin segmentarea datelorla:erul de transport seasigura ca gazdele de la ambele capete pot comunica


4/19

capabila sa opereze cu o in&rastructura distrusa in proportie de peste 50C, &ara sa aiba vreo importanta starea &izica aunor anumite segmente ale retelei !maginati-va ca !nternetul are aceasta capacitate - doua gazde pot comunica c$iardaca aproape toate serverele dintre ele nu au putut sa le raspunda cererii6 sunt disponibile cai redundante a urma uun uptime de 00C este imposibil $iar si un uptime de 55,5C, cu care se lauda multe companii de $ostimg este &oagreu de realizat Asa ca cei de la B% DoD "Departament o& De&ence# doreau o retea inteligentaAtentie)odelul de re&erinta (./!. are patru la:ere si, desi e)ista doua la:ere cu acelasi nume ca la modelul *%!, ncon&undati cu acelea pentru ca &iecare la:er are &unctii total di&erite

4. Layerul "Aplicatie"- !nclude primele trei la:ere a&late in var&ul modelului *%!7 de Aplicatie, .rezentare si %esiune ocupa cu procesarea logica ca reprezentarea, codarea, dialogul a &el ca in modelul *%! la:erul pentru aplicatiipregateste datele pentru la:erul urmator. Layerul "Transport"- %e ocupa cu controlul &lu)ului si corectarea erorilor De &apt, prima parte a numelui modelulu(./!. vine de la un protocol al a:erului de (ransport, (ransmission ontrol .rotocol Acest protocol se ocupa deveri&icarea erorilor (. este un protocol orientat pe conectare, adica permite comunicarea dintre doua gazde si deasemenea strange toate in&ormatiile Dupa cum probabil stiti de'a, nu este neaparat necesar ca aceste doua gazde saconectate direct prin cablu. Layerul "Internet" - (rebuie sa transmita in&ormatii din orice punct al retelei si sa primeasca aceste pac$ete de datindependent de retelele dintre ele a:erul pentru !nternet este implementat cu a'utorul protocolului !nternet .rotocol "

Acest a:er trebuie sa gaseasca cea mai buna ruta pentru pac$etele de date. Layerul "Acces la !etea" - a &el ca a:erul de egatura a Datelor si ca cel @izic din modelul *%! se ocupa in

principal cu toate aspectele legaturilor &izice

-ati putea intreba de ce este necesar sa invatati doua modele cand unul "cel mai adesea (./!.# ar &i su&icient.roblema principala este ca specialistii pre&era modelul *%! pentru analize mai atente Este adevarat ca (./!. este &olositor pentru ca este implementat in lumea reala a utilizator &inali veti avea de-a &ace numai cu a:erul pentru

Aplicatii, dar o cunoastere mai detaliata a la:erelor este vitala pentru realizarea unei retele Este adevarat ca ma'oritatutilizatorilor nu stiu nimic despre protocoale de rutare sau alte detalii, dar este de asemenea adevarat ca acesti utilizatnu trebuie sa realizeze retele scalabile si sigure Dar dupa toate standardele doua computere conectate cu a'utorul uncablu crossover reprezinta inca o retea 7# !n urmatorul articol vom discuta detalii ceva mai practice ca de e)emplucabluri, repetori, $uburi, bridges, s1itc$es, routere, etc Eu sunt in general un tip desc$is asa ca &olositi va rog aria denet1oring din &orumpentru a &ace sugestii, recomandari, sa-mi spuneti cam ce ati dori, ce probleme aveti, etc !mi va&ace placere sa discut cu voi ultumesc9

Articol de introducere in retele

Data anuar: 20, 2002

Autorul Webmaster

http://www.files.ro/mailto:[email protected]://www.pchardware.ro/Articles/print.php?id=152http://www.pchardware.ro/Articles/print.php?id=152http://www.pchardware.ro/adsystem/adclick.php?n=a9bb9678http://www.files.ro/mailto:[email protected]://www.pchardware.ro/Articles/print.php?id=152


5/19

.e zi ce trece lumea se trans&orma intr-o retea din ce in ce mai mare, deci utilizatorii de computere ar trebui sa stie caceva despre retelele mici si c$iar medii a'oritatea utilizatorilor de calculatoare nu cunosc nimic despre acest domenipentru ca nu li se pare necesar sa invete ceva &ara nici o legatura directa cu procesul de productie ontrar opiniei mumanageri, reteaua companiei este una dintre cele mai importante parti ale acesteia6 con&orm unor studii &irmele medii pierde mai mult de 40000 pe ora cand reteaua nu mai &unctioneaza !n general ma'oritatea retelelor detinute de &irmesunt mici sau medii, retelele mari sunt &olosite de distribuitorii de servicii de date cu acoperire nationala. ard1are doreste va tina la curent cu cele mai noi te$nologii din acest domeniu si de aceea vom continua publicarseriei de articole despre retelele mici si medii %calabilitatea "capacitatea de crestere &ara a surveni sc$imbariar$itecturale# este una dintre principalele caracteristici ale unei retele $iar daca retelele medii tind sa devina mari,acestea nu intra in aria noastra de discutie Regula spune ca retelele trebuie proiectate si operate de persoane care a

cali&icarea necesara si e)perienta in domeniu, iar noi nu dorim sa o ignoram Nu, nu vom preda cursuri de cali&icare inacest domeniu, ci vom incerca sa desc$idem apetitul utilizatorilor pentru retele ursurile sunt pasul urmator pentru adeveni adevarati pro&esionisti De aceea urmatoarele articole publicate sunt adresate in principal utilizatorilor decalculatoare &ara e)perienta in retele (otusi vor e)ista si articole care necesita ceva e)perienta, in acest caz va vomanunta in prealabil

'onceptul

.entru ma'oritatea persoanelor o retea este un grup de &ire si dispozitive conectate impreuna .utini cunosc &aptul ca iprezent retelele au devenit &oarte inteligente, implicand mai mult decat conectarea dispozitivelor intre ele Dupa cumprobabil stiti (./!. este protocolul cel mai des utilizat in acest moment Am discutat in articolele anterioare desprela:erele *%!, deci ar &i bine sa incepeti cu ele deoarece va prezinta notiuni de baza despre ar$itectura si conceptul deretea Din punctul de vedere al unui pro&esionist in acest domeniu pot sa va spun ca pentru a avea rezultate un tutoria

despre retele incepe intotdeauna cu cateva notiuni pur teoretice Acestea vor constitui &undamentul necesar pentru aputea sa proiectati retele!n articolele practice vom incepe cu cablarea a:er-ului si vom continua pana la limita superioara a modelului *%!

Desi multi utilizatori sunt de parere ca a:er-ele *%! sunt niste prostii este unanim acceptat &aptul ca aceste la:ere su&oarte importante, cine intelege rolul acestora castiga multe avanta'e Este adevarat ca e)ista te$nicieni si ingineri deretea care nu stapanesc in totalitate conceptul de la:er, aceasta &iind cauza principala pentru care proiecteaza retelepredispuse la erori care s&arsesc prin a o&eri o per&ormanta slaba cu acelasi cost &inal Daca doriti sa aveti cel mai bunuptime si o retea scalabila va recomand sa cititi in continuare acest articol Daca nu, cititi un tutorial despre e trebuie&aci intr-o retea locala 7#a:er-ele *%! au &ost create pentru a &acilita trans&erurile intre retele si pentru a asigura o metoda scalabila si usor deadministrat pentru actualizarea speci&icatiilor di&eritelor componente ale retelei .entru o descriere generala a &unctiilocare le au a:er-ele *%! cititi acest articol

Layerele OSI si incapsularea la fiecare nivel

;oi incepe prin a va aminti ca pentru inginerii de retea cele mai importante la:ere *%! sunt a:er-ul @izic, egaturaa:er-ul Retea Aceste a:ere au &ost descrise de'a in articolele anterioare7 despre a:er-ul @izic puteti citi acest artiar pentru a:er-ul egatura vizitati aceasta pagina ;a recomand sa le cititi pe acestea inainte de a continua articolul &ata

Layer-ul $izic

a:er-ul @izic se rezuma la cabluri si semnale electrice Datele sunt transmise intre dispozitive prin cabluri sau sub &or

de unde radio !n&ormatiile sunt codate in biti, sunt transmise prin mediul de comunicare si a'ung la celalalt capat al &iru
http://www.pchardware.ro/Ro/Articole/index.php?type=2&catid=14http://www.pchardware.ro/Ro/Articole/articol.php?id=81http://www.pchardware.ro/Ro/Articole/articol.php?id=115http://www.pchardware.ro/Ro/Articole/articol.php?id=124http://www.pchardware.ro/Ro/Articole/index.php?type=2&catid=14http://www.pchardware.ro/Ro/Articole/articol.php?id=81http://www.pchardware.ro/Ro/Articole/articol.php?id=115http://www.pchardware.ro/Ro/Articole/articol.php?id=124


6/19

unde e)ista un alt dispozitiv de retea .rimul pas in proiectarea de retele este culegerea de in&ormatii despre client Diacestea &ac parte urmatoarele7 procentul de crestere prognozat al companiei, aplicatiile &olosite de aceasta, restrictiilebugetul si in&rastructura e)istenta Dupa ce ati a&lat aceste in&ormatii puteti sa alegeti tipul de &ire care va &i &olosit, locapentru camerele de distributie, te$nologia de retea, etc u a'utorul calculatorului se trece la o cablare virtuala a cladircare isi are sediul &irma respectiva !n articolul urmator vom discuta despre cablare, asa ca acum nu vom intra in detaldespre cum sa ganditi, sa proiectati si sa cablati in&rastructura, dar aveti gri'a7 procesul de cablare este o etapa e)tremimportanta pentru realizarea unei retele a'oritatea dispozitivelor de retea pot &i sc$imbate &oarte usor, dar nu si cablusi traseele acestora care trebuie sa &ie scalabile pentru a permite dezvoltarea ulterioara a companieiand te gandesti la o retea, gandesti in perspectiva, intr-un mod vizionar ablarea e&ectuata trebuie sa poata &i utilizasi in urmatorii sapte pana la zece ani &ara probleme E)ista cateva standarde si te$nologii de a:er-ul 6 cand ganditi

reteaua trebuie sa &aceti niste optiuni deoarece aceasta sa va baza pe o te$nologie sau pe un set de cateva te$nologi

Layer-ul Legatura

a:er-ul egatura reprezinta partea care asigura interconectarea &izica a acest nivel putem vorbi despre cea mai magrupare de biti care se transmite prin mediul &izic7 &rame-ul a:er-ul nu poate identi&ica computere, dar a:er-ul 2utilizeaza te$nici de adresare pentru a identi&ica componentele din retea a:er-ul 2 utilizeaza o conventie de adresaresimpla, nestructurata si neierar$ica .artea cea mai cunoscuta a acestui nivel sunt adresele A .laca de retea esteidenti&icata in mod unic cu a'utorul unui numar numit ontrolul de Acces edia * adresa A este un numar de 43 dbiti, dintre care 24 sunt alocati de !EEE si reprezinta !denti&icatorul Bnic al *rganizatiei, restul de 24 &iind alocati de catproducatorul dispozitivului Nu e)ista doua dispozitive cu aceeasi adresa A decat in retelele de cercetare Adresa este scrisa in R*-ul placii de retea in timpul procesului de &abricatie si este copiata in RA cand placa este initializadupa bootare @ara adresa A in retea ar e)ista numai computere &ara nume si comunicarea ar deveni imposibila in

lipsa unui algoritm de adresare a nivelul acestui la:er pac$etului de nivel superior ii este adaugat un $eader si un tracare contin impreuna adresa A si a'uta computerele sa comunice intre ele

Retelele de azi impart mediul de comunicare si de aceea e)ista un algoritm prin care computerele comunica intr-oanumita ordine, unul dupa celalalt $iar daca in retea e)ista multe calculatoare si toate comunica in acelasi timputilizatorul are impresia ca totul se des&asoara concomitent, dar nu este asa, iluzia se datoreaza vitezei Algoritmul decomunicare este &oarte simplu7 o statie incepe sa comunice la un anumit moment .resupunand ca o alta statie incepevorbeasca in acelasi timp atunci primul computer trimite un semnal care il atentioneaza pe celalalt sa se opresca Apambele statii asteapta un timp si incep sa retransmita Daca apare o noua coliziune procesul se repeta Din acest motcea mai populara retea din acest moment "Et$ernet# se mai numeste si Fbest e&&ortF u a'utorul %A/D "carrier senmultiple access collusion detect# &olosita de Et$ernet si !EEE 302< dispozitivele veri&ica linia pentru a sesiza e)istentaunui semnal, asteapta o perioada de timp si numai dupa aceea incep sa transmita oliziunea este detectata de toatedispozitivele care transmit si provoaca o intarziere nedeterminabila

Este clar ca o ast&el de retea care imparte mediul de comunicare nu este prea e&icienta a nivelul a:er-ului egaturautilizatorul nu are acces la numele dispozitivelor si nu le poate modi&ica, nu poate instrui computerul sa intre in legaturalte computere pe baza adresei A deoarece in ma'oritatea cazurilor aceasta adresa A nu este cunoscuta (rebsa e)iste o alta cale de a &ace calculatoarele sa comunice, o metode logica si structurata Din &ericire deciziile sunt luaun nivel superior numit a:er-ul Retea

Layer-ul !etea

Acest a:er *%! este cel mai important din retea Daca stiti cum &unctioneaza atunci ati castigat mult !n comunicarea:er-ul Retea inseamna aproape totul deoarece o&era utilizatorului o sc$ema de adresare ierar$izata numita adresa a acest nivel opereaza so&t1are-ul retelei "nu ma re&er la bro1ser sau la programul @(.# ci la so&t1are-ul care condureteaua (rebuie sa discutam despre adresele !. pentru a putea intelege ce inseamna rutarea e&ectuata in cadrul acesa:er *%!, rutare care &aciliteaza comunicarea dintre retele

!n realitate o anumita gazda A poate comunica cu o gazda G numai daca stie unde este localizata aceasta Dispozitivede retea au nevoie de o sc$ema de adresare pentru a putea transmite pac$ete de date

(oate gazdele dintr-o retea sunt caracterizate prin doua adrese7 adresa retelei si adresa gazdei * adresa !. are


7/19

Adresa se clasa A7 3 biti pentru retea, 24 biti pentru gazda

* adresa !. de clasa G are primii doi biti "#* !ntr-o ast&el de adresa primii saisprezece biti reprezinta adresa retelei, iceilalti saisprezece sunt adresa gazdei Adresele de clasa G incep cu un numar zecimal intre 23 si 5Numarul ma)im de gazde intr-o retea de clasa G este 2H>

Adresa de clasa G7 > biti pentru retea, > biti pentru gazda

* adresa !. de clasa are primii trei biti "##*" !ntr-o ast&el de adresa numai opt biti sunt utilizati pentru gazda, ceea inseamna ca intr-o retea de clasa pot e)ista 2H3 gazde Adresele !. de clasa incep cu un numar zecimal situat inintervalul 52 si 22


8/19

.rima subretea din reteaua 5>24-2=, a treia in intervalul 23-5patra intre 52 si 2?? Deci adresa 5>2 spune ca 2> de biti sunt &olositi pentru adresa de retea, in reprezentare zecimala ec$ivalentul este 2??2??2??5Nu uitati ca impartirea retelelor in subretele nu a&ecteaza per&or,anta si nici nu creeaza un su+niel in retea9 .rimadresa dintr-o "sub#retea este adresa "sub#retelei, iar ultima este adresa de broadcast !n e)emplul de mai sus adresaretelei pentru cea de-a doua subretea este 5>24, iar adresa de broadcast este 5>2


9/19

probleme legate de la:erele urmatoare pentru a putea discuta mai amanuntit despre a:er-ul Retea6 cand vom discutadespre routere si protocoale de rutare vom continua prezentarea acestui a:er !ntr-un articol viitor vom discuta si deste$nologia &olosita de primele trei la:ere .entru a putea proiecta retele trebuie sa aveti cunostiintele si e)perientanecesara pentru a le putea &ace &iabile si rapide si din acest motiv am inceput cu teoria Brmatorul articol va contine depractice despre cablare7 reguli, s&aturi, metodologii, ec$ipamente si multe altele

Glosar Internet

adresa fizica MAC MAC vine de la Media Access Control. O adresa fizica MAC este un numar intreg pe octeti (48 biti) pe retelele Toen!ringsau "t#ernetfolosit la identificarea unui calculat

intr!o retea locala. $nitial s!a dorit ca aceste adrese MAC sa fie unice distribuindu!se z

contigue de adrese MAC la diferiti producatori de interfete de retea. %elativ de curandadresele MAC sunt configurabile asa ca dezideratul privind unicitatea lor a nu se mai

poate realiza.

ADSL As&mmetric 'igital ubscriber ines

ATM As&nc#ronous Transfer Mode

bridge

$nterconecteaza segmente de A* la nivelul stratului de interfatare cu reteaua si

tramsmite ramele intre ele. +n bridge efectueaza functia de releu MAC si esteindependent de orice protocol de nivel superior (inclusiv ogical in protocol). "l

asigura conversia protocolului de strat MAC, dac este nevoie. "-emplu de bridge este

+n /C ce ruleaza programul $0M Toen!%ing *et1or 0ridge.

'espre un bridge se spune ca este transparent la $/. Adica, atunci cand un #ost trimitedatagrama $/ catre un alt #ost intr!o retea conectata printr!un bridge, el trimite datagra

direct catre destinatie. 'atagramele incapsulate in rame trec 2puntea2 intr!un sens sau altul fara nici un fel de efort suplimentar pentru #osturile din acel A*. "le vad incontinuare un A* 2mare2 si 2frumos2, fara sa ia in vreun fel cunostiinta de segmenta

A*!ului.

CATV Communit& Antenna Tele3ision

Conexiuni cu

blocare si fara

blocare

Citirea sau scrierea la soceturi poate apare asincron, astfel ele nu trebuie sa bloc#eze

e-ecutia altui cod in aplicatia de retea. O astfel de cone-iune se numeste cone-iune fablocare (non!blocing connection). e pot deasemenea face cone-iuni cu blocare, in c

aplicatia asteapta pana cand citirea sau scrierea se termina inainte de a e-ecuta alt cod

CTI Computer Telep#on& $ntegration

datagrama IP +nitatea fundamentala de informatie transmisa prin retelele TC/$/.

date "out of band Abstractizarea socet stream include notiunea de date 2out of band55 (OO0). Multe

protocoale permit ca portiuni de date de intrare sa fie marcate ca speciale in diferitefeluri, si aceste blocuri de date speciale pot fi livrate utilizatorului in afara secventei

normale.


10/19

!DI "lectronic 'ata $nterc#ange (7) Metoda de transmitere a ordinelor, imputernicirilo

altor tranzactii electronice intre locatii sau organizatii. () c#imbul de informatiestructurata tranzactionala intre calculatoare autonome.

gatea#

$nterconecteaza retele la nivel mai mare decat bridge!urile si ruterele. +n gate1a& deregula suporta maparea adreselor dintr!o retea in alta, si poate de asemenea asigura

tranformarea datelor intre medii pentru a se asigura conectivitatea aplicatiilor end!to!e

9ate1a&!urile de regula limiteaza interconectivitatea a doua retele la un subset de

protocoale aplicatie suportate de amandoua.

$ota. Termenul :gate1a&,; atunci cand se foloseste in acest sens, nu este sinonim cu

:gate1a& $/;. +n gate1a& se poate spune ca este opac la $/. Adica, un #ost nu poate

trimite o datagrama $/ printr!un gate1a&< el o poate doar trimite catre un gate1a&.$nformatia referitoare la protocoalele de nivel superior transportate de catre datagrame

este dusa mai departe de catre gate1a&, folosind acelasi fel de ar#itectura de retea car

este utilizata de cealalta parte a gate1a&!ului.

ISD$ $ntegrated ervices 'igital *et1or

IS% $nternational Organization for tandardization

IT&'TSS $nternational Telecommunication +nion ! Telecommunication tandardization ector

M(S Ma-imum 0urst ize /arametru de performanta a ATM definind durata transmisi

rata de varf ma-ima acceptata de un circuit virtual ATM dat.

P() /rivate 0ranc# e=c#ange. Centrala (s1itc#board) telefonica digitala sau analogica

plasata aproape de abonat si folosita pentru conectarea la retelele telefonice publice saprivate. Sitc*board! un aparat ce consta dintr!un panou pe care sunt montate

comutatoare electrice astfel aran>ate incat un numar de circuite sa poata fi conectate,combinate si controlate. $n limba romana ! minicentrala telefonica la care conectarile sfac automat sau manual.

PD+ /lesioc#ronous 'igital ?ierarc#&

Pi,elining a procesoare

"ste o te#nica de crestere a vitezei de e-ecutie a procesoarelor. "a consta in divizarea

fiecarei instructiuni intr!un numar de etape, fiecare etapa fiind e-ecutata de o unitatefunctionala a procesorului (segment pipeline). /entru detalii vezi Te#nica pipeline.

P%TS /lain old telep#one service

PST$ /ublic 1itc#ed Telep#one *et1or

PVM /arallel 3irtual Mac#ine. +n sistem soft1are care permite unei colectii #eterogene de

calculatoare +ni- legate intr!o retea comuna sa fie vazuta de un program al utilizatoru

ca un singur calculator paralel.

ruter $nterconecteaza retele la nivelul stratului internet1or si ruteaza pac#ete intre ele.

%uterul trebuie sa inteleaga structura de adresare asociata cu protocoalele de retea pe
http://fpce9.fizica.unibuc.ro/telecom/teh_pip.htmhttp://fpce9.fizica.unibuc.ro/telecom/teh_pip.htmhttp://fpce9.fizica.unibuc.ro/telecom/teh_pip.htm


11/19

le suport si sa ia decizii daca, sau cum, sa trimita mai departe pac#etele. %uterele sunt

capabile sa selecteze cea mai buna cale de transmisie si dimensiunile optime alepac#etelor. @unctia de rutare de baza este implementata la nivelul stratului $/ al stivei

protocoale TC/$/, astfel orice #ost sau 1orstation care ruleaza TC/$/ pe mai mult

o interfata pot, in teorie si de asemenea cu ma>oritatea implementarilor TC/$/ actual

trimita mai departe datagrame $/. Totusi, rutere dedicate asigura rutari mult maisofisticate decat functiile minimale implementate de $/. 'eoarece $/ asigura aceasta

functie de baza, termenul de ruter $/ este adesea folosit. Alt termen, mai vec#i, pentruruter sunt :$/ gate1a&,; :$nternetgate1a&; si :gate1a&.; Termenul gate1a& este acum utilizat pentru cone-iuni la nive

mai mare decat cel al stratului internet1or. +n ruter se poate spune ca este vizibil $/

Adica, atunci cand un #ost trimite o datagrama $/ unui alt #ost dintr!o retea conectataprintr!un ruter, el trimite datagrama ruterului is nu direct #ostului destinatie.

SD+ &nc#ronous 'igital ?ierarc#& standard international $T+!T pentru trasmisia pe

fibra optica.

S%$!T &nc#ronous Optical *et1or

SS- ignaling &stem . este o ar#itectura ce permite semnalizarea in afara benzii (ou

of!band signaling) ce opereaza ca suport suplimentar pe durata stabilirii apeluluiasigurand ta-area, rutarea si functii pentru sc#imbul de informatie in cadrul retelei de

telefonie comutate publice (/T*).

VAS 3alue Added ervices

)$S "ste un sistem de protocoale pe mai multe niveluri, asemanator TC/$/. 'esi dezvoltade Centul de Cercatati de la /alo Alto (/alo Alto %esearc# Center ! /A%C) al firmei

=ero-, =* sta la baza multor ar#itecturi de retea de larga utilizare, incluzand *ovell

*et1are, 0an&an 3$*" si B al firmei BCom.

tracert - ping - TTL'ata publicarii Mai

Adauga un coment

Termeni si con

*et1oringMa&DD6

tracert

*umarul de routere aflat intre noi si destinatie se poate afla folosind comanda tracert. %ezultatul ofera adres

$/ sau numele routerelor tranzitate.

inta-a pentru sisteme Eindo1s este

tracertF!dGF!# ma-imum #opsGF!> #ostHlistGF!1 timeoutG targetHname
http://fpce9.fizica.unibuc.ro/telecom/glosar.htm#PSTNhttp://www.drogoreanu.ro/tutorials/comment.phphttp://www.drogoreanu.ro/tutorials/termeni-si-conditii.phphttp://fpce9.fizica.unibuc.ro/telecom/glosar.htm#PSTNhttp://www.drogoreanu.ro/tutorials/comment.phphttp://www.drogoreanu.ro/tutorials/termeni-si-conditii.php


12/19

targetHname este numele domeniului (de e-emplu alfaII.ro) sau adresa $/.

!d 'o not resolve addresses to #ostname

!# ma-imumH#ops Ma-imum number of #ops to searc# for target

!> #ost!list oose source route along #ost!list

!1 timeout Eait timeout miliseconds for eac# reppl&

"-emplu dintr!o fereastra 'O (tart !J %un !J tastati cmd !J OK) tastati

tracert 7D.I.8L.7

,ing

ping prescurtare de la /acet $nter*et 9roper, este o comanda folosita pentru a verifica daca pac#etele de da

a>ung la o adresa (destinatie) fara erori.

inta-a pentru sisteme Eindo1s este

,ing F!tG F!aG F!n countG F!l sizeG F!fG F!i TTG F!v TOG

F!r countG F!s countG FF!> #ost!listG F! #ost!listGG

F!1 timeoutG destination!list

destination!list este numele domeniului (de e-emplu alfaII.ro) sau adresa $/.

!t /ings t#e specified #ost until stopped

To see statistics and continue ! t&pe Control!0rea

To stop ! t&pe Control!C

!a %esolve addresses to #ostnames

!n count *umber of ec#o reNuests to send

!l size end buffer size

!f et 'on5t @ragment flag in pacet

!i TT Time To ive

!v TO T&pe Of ervice

!r count %ecord route for count #ops

!s count Timestamp for count #ops

!> #ost!list oose source route along #ost!list

! #ost!list trict source route along #ost!list

!1 timeout Timeout in milliseconds to 1ait for eac# repl&

"-emplu dintr!o fereastra 'O (tart !J %un !J tastati cmd !J OK) tastati

ping 7D.I.8L.7

TTL .Time To Li/e0

"ste un camp de 8 biti din #eader!ul $/ si este continut de al I!lea octet din cei D.Campul TT este stabilit de cel care trimite datagrama si este decrementat de fiecare #ost (ec#ipament activ

retea) aflat in ruta catre destinatie. 'aca acest camp a>unge la D inainte ca datagrama sa a>unga la destinatie

datagrama va fi stearsa si se va genera o eroare $CM/ (77 ! Time "-ceeded) care va fi trimisa inapoitrimitatorului. copul campului TT este de a evita situatia in care o datagrama nelivrata continua sa circule

prin $nternet.


13/19

TTL re,l#este valoarea afisata ca raspuns la e-ecutarea comenzii ping."-emplu daca intre noi si destinatie sunt routere si valoarea originala pentru TT este 64 vom primi

raspunsul 64!(7)PL (vezi imaginea de mai >os).

/entru aflarea ,ro,riului TTLse da comanda ,ing local*ost. /entru calculatoare care ruleaza versiuni mai

vec#i de Eindo1s rezultatul va fi B, iar pentru versiuni noi va fi 78.

'in valoarea TT a pac#etelor de date receptionate putem intui sistemul de operare rulat pe calculatorul

destinatie (Eindo1s sau +ni-). Aceasta valoare nu ne ofera o informatie sigura si completa asupra sistemulude operare ci doar orientativa.

$n tabelul urmator sunt date valorile TT pentru diferite platforme

OS VERSION PLATFORM TTL------ --------- ------------ ---DC-OSx 1.1-95 Pyramid/NILE 30i!d"#$ 9x/NT I!%&' 3(

N&%A)) O!Ta) 5.1.(-5.(.( 5*+P,&%Dir&% +PPri!%&r 59AI *.3.x IM/RS 0AI *.(.x IM/RS 0Ci$" 11.( 2502 0Dii%a'4!ix *.0 A')a 0IRI .x S6I 0OS390 (. IM/S390 0R&'ia!% 5.*3 Pyramid/RM1000 0Fr&&SD 3.x I!%&' *,&%Dir&% 6.02.x ,3113A *Li!7x (.(.x I!%&' *O)&!SD (.x I!%&' *OS/*00 R*.* AS/*00 *

SCO R5 C"m)a8 *S"'ari$ I!%&'/S)ar *FT:4NI; 3.3 STRAT4S *4!i$y$ x Mai!


14/19

Definitii

1etea Internet totalitatea resurselor electronice accesibile Qn reteaua $/ internationala

1etea metro,olitana totalitatea resuselor electronice accesibile Qn reteaua $/ a 0eneficiarului pana la punctde delimitare cu reteaua $nternet

Mediu de transmisii de date mediul fizic fibra optica, cablu de cupru torsadat, aflat Qn folosinta

0eneficiarului necesar prestarii serviciilor de transmisii de date, $nternet

Cont utilizator contine toate elementele, resursele si datele de identificare Qn reteaua de comunicatii a

0eneficiarului, necesare accesului acestuia la serviciile asigurate de /restator si utilizarii acestora

Deconectarea operatiunea efectuata Qn vederea Qntreruperii furnizarii serviciului pentru stoparea utilizariiproduselor $nternet.

1eacti/are operatiunea efectuata Qn vederea reluarii furnizarii serviciului pentru utilizarea produselor $ntern

contractate de catre 0eneficiar.

Posta electronica .!'mail02un sistem postal electronic care permite utilizatorilor de a sc#imba mesa>e,documente electronice Qn retele de comunicatii electronice

Adresa IP un identificator unic pentru un calculator personal sau pentru un ec#ipament de comunicatie Qntr

retea TC/$/.

TCP3IP un pac#et de protocoale de comunicatie folosit pentru interconectarea resurselor din reteaua $nterne

Adresa MAC o adresa fizica care identifica Qn mod unic un ec#ipament de comunicatie Qntr!o retea, interfet

de comunicatie din calculatoarele personale sau alte ec#ipamente de comunicatie dispun de o astfel de adresfizica MAC

4lood atac informatic care se constituie din trimiterea intentionata sau neintentionata de pac#ete $/ catre o

anumita destinatie din reteaua $nternet care are ca scop blocarea accesului repectivei destinatii la reteaua$nternet

S,am trimiterea de mesa>e de posta electronica nesolicitate

S,oof modificarea antetului pac#etelor $/, sc#imbarea identitatii reale a pac#etelor $/

5orm programe de calculator care infecteaza calculatorul personal gazda si se raspandesc Qn retea (e- prinintermediul postei electronice) infectand alte calculatoare

Virus programe de calculator care infecteaza fisiere situate pe un singur calculator personal

Troian programe de calculator care detin functii ascunse pentru accesul din e-terior

Denial of ser/ice atac informatic care vizeaza blocarea anumitor servicii oferite de calculator destinatie

Site eb publicatie electronica localizata Qn reteaua $nternet care are ca scop prezentarea de informatii si

documente electronice


15/19

!etele de calculatoareIn acest document ncerc s descriu cteva elemente despre conectarea calculatoarelor la

retea si modul de configurare a interfetei de retea.

'lasi&icarea retelelorDin punct de vedere al topologiei, retelele pot fi bus sau stea. Stea nseamn c toatecalculatoare sunt conectate la un nod (care poate fi hub, switch, server, router etc, dar nod nghem de-la de-al tu de tricotat prin cte o cone!iune proprie, iar nodurile sunt conectatearborescent la alte noduri etc. "n la urm iese o stea de stele (uneori c#toare, de nen$ura clientii pe noi, administratorii de retea, sau un arbore. %ea bus are toate calculatoareconectate la aceeasi linie de comunicatie, ca e!emplu ar fi conectarea pe cablu coa!ial(pleac un singur cablu coa!ial care trece de la un "% la altul, mai avem si noi prin spital asceva sau pe cablul de anten &' (unde calculatoarele se pun ca televi#oarele, n paralel pe

acelasi cablu. %onectarea prin modem (fie analogic sau DS este tot de tip stea, pentru ccte o linie telefonic sau dedicat care conectea# un singur "% pn la modemul de peserver.Din punct de vedere al ntinderii, se clasific n )* si +)*. )* (ocal )rea *etwordesemnea# o retea restrns (birou, cldire, institutie care este permanent on-line si devite# mare. +)* (+ide )rea *etwor desemnea# o retea ntins geografic, de obicei devite#a mai mic (pentru c cost si mai putin fiabil, care asigur doar o conectivitate limita(Internet. Diferenta esential dintre ele, din punct de vedere functional, este ce trafic asigur

pe )* toate pachetele de date (indiferent de tip sunt transmise de ctre hub sau switch doricare nodpc la oricare altul, n functie de adresa )% a plcii de retea (level II switchingtimp ce pe +)* sunt trimise numai pachetele de un anumit tip (protocol de comunicatie si

sunt rutate n functie de adresa I" care e asignat unic n lume (level III switching.)propos de aceste / niveluri ale arhitecturii 0SI, poti arunca un ochi si lahttp1www.webopedia.com2uic3ref0SI3a4ers.asp

%edii de co,unicatie%a medii de comunicatie pentru implementarea retelelor poti avea1 fire de telefon (analog sadigital, folosit mai ales de clientii de acas, ca tine, cablu 5&" (5nshielded&wited"air adic

perechi de fire rsucite si ne-ecranate, merge la ma!im 677 m ntre noduri, unde radio, cab&', laser sau fibr optic. %a valori, ratele de transfer fi#ice ale liniilor sau echipamentelor dcomunicatie se msoar n biti (ilo-, mega- pe secund n timp ce n aplicatii, softuri,download etc se msoar n b4tes (ilo-, mega- pe secund. )sta pentru c echipamentelede comunicatie trimit bitii serial unul dup altul pe srm n timp ce fisierele pe calculator aulungimea dat n b4tes (si nu biti si e mai usor de lucratconvertit atunci b4tessec. Sper c e ca#ul s-ti reamintesc cti biti are un b4te."e )* avem n general vite#e de comunicatie de 67, 677 sau 6777 mbps (megabitisec, cmai u#ual 677 pe cablu 5&", n timp ce pe +)* avem o mare varietate de vite#e decomunicatie, corespun#toare unei varietti de medii de comunicatie1- telefon analogic 68877 bps, 99:77 bps, ;: bps.- telefon digital1 ISD* 6


16/19

)stea sunt valori fi#ice de transfer, de obicei ns providerul de Internet ti d numai o bandlimitat (prin soft n functie de ct pltesti abonamentul lunar. De e!. noi la 5> suntemconectati prin fibr de 677 mbps dar pltim (si avem transfer de numai 8 mbps. )sta cndavem si curent...

Adrese %A' si IP"entru a avea un trafic ordonat si eficient pe retea, pachetele de date circul ca masinile pestrad1 fiecare are o adres surs (de unde vine, o adres destinatie (unde trebuie s

a$ung, un traseu pe care circul (dintr-un nod n altul si intersectii (noduri de comunicatiecu semne de ndrumare (rute ca s stie pe unde s o ia spre destinatia dorit."e )* adresele utili#ate sunt att adresele fi#ice ()% ale plcilor de retea, ct si adreselogice (I" ale sistemelor de operare. Ideea este c adresa )% este folosit la un nivel de (la4er < - Datain la4er, transparent pentru utili#ator, dar identific echipamentul caretrimite si receptionea# pachetele. )dresa I" este utili#at de un nivel superior (la4er 9,networ la4er si este asignat de utili#ator ntr-o ordine logic, geografic. %u alte cuvinteoamenii lucrea# cu adresa I", iar calculatoarele si switchurile cu adresa )%. "entru a facconversia ntre ele, e!ist )?" ()ddress ?esolution protocol care crea# si mentine nistetabele de conversie din I" n )% si ?)?" (reverse-arp care face viceversa. Deci dac da"I*@ 6A


17/19

n nod pn la ultimul gatewa4, care va afla n sfrsit adresa )% a destinatarului si va livrpachetul. Cvident c si pachetul de rspuns ("0*@, dac vrei va strbate o cale la fel dealambicat pn va a$unge napoi la "I*@. Si cnd te gndesti c toate astea se ntmpl cteva #eci de milisecunde...

1et,asIar nu te-ai prins dar am folosit mai sus o notiune nou, si anume c "I*@ nu va puteaobtine adresa )% destinatie pentru c acel I" nu face parte din )*. De unde stie el

astaESi aici dm si de ultimul numr pe care trebuie s-l introduci la setarea adresei I" a unuicalculator, si anume masca. asca este o secvent de 9< de biti 7 sau 6, care spun cte I"uri adiacente adresei proprii ai n )*. %ei 9< de biti au fost mprtiti n 8 b4tes si asa a$ungforma


18/19

dar care are o mic mare problem1 pentru implementare trebuie schimbate toate sistemelede operare, router-ele si alte echipamente de comunicatie )tunci s-a cutat alt solutie,temporar, si s-a gsit asta cu pro!4-server-ul si adresele false, metod care s fie utili#atniste ani buni pn va a$unge s-si schimbe toat lumea echipamentele.&reaba cu adresele false este asa1 nu au nimic special adresele astea cu 6A


19/19

De asemenea dac ne amintim c atunci cnd ai adresa nerutabil (6Aace el niste rutri de pachete dar la un nivel de ba#, nu foarteavansat. De fapt nici n linu!, sunt pachete speciale de programe care se instalea# pe

deasupra si n care configure#i pentru fiecare plac de retea, pentru fiecare adres I" sauclas de adrese I" ce band aloci. Gn principiu sunt dou variabile principale pe care le setela fiecare client1 banda garantat si banda ma!im. C cam clar din denumire ce nseamn, uclient poate depsi banda alocat pentru el dac are nevoie si dac rmne disponibil de laalti clienti dar nu peste banda ma!im. Si evident trebuie s ai gri$ ca suma ben#ilor clientils nu depseasc banda liniei de comunicatie, c atunci degeaba garante#i din soft dac nte a$ut hard-ul.Gn general mai e!ist si o setare de prioritate, care se d fie pe adresa I" (adic spui c unclient e mai smecher si are prioritate mai mare fie pe protocol (de e!emplu protocoalele devoice au prioritate fat de html ca s nu se ntrerup sunetul n messenger.&ot aici as aminti (desi nu face parte din acelasi pachet soft de graficele de monitori#are de

trafic, care se pot face iarsi fie pe adrese I" fie pe protocol.

Ghid retele I.doc

Documents

Transcript of Ghid retele I.doc