Cuprins Anexa la HCL Copsa Mica nr. 50/2020

[STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA A ORASULUI COPSA MICA] 2014 - 2020

1

Cuprins Anexa la HCL Copsa Mica nr. 50/2020

A.1 Preambul ............................................................................................................................................4

B.1. Repere geografice ...................................................................................................................... 11

B.2. Resurse naturale ........................................................................................................................ 12

B.2.1. Vegetatie si sol ........................................................................................................................ 12

B.2.2. Fauna ....................................................................................................................................... 15

B.2.3. Conditii climatice ..................................................................................................................... 15

B.2.4. Resurse naturale ale subsolului .............................................................................................. 18

B.3. Elemente de infrastructura ........................................................................................................ 19

B.3.1. Infrastructura edilitara ............................................................................................................ 19

B.3.1.1. Locuinte ............................................................................................................................ 19

B.3.1.2. Terenuri ............................................................................................................................ 22

B.3.1.3. Reteaua stradala .............................................................................................................. 22

B.3.1.4. Reteaua de alimentare cu apa si canalizare ..................................................................... 25

B.3.1.5. Reteaua de alimentare cu gaze naturale ......................................................................... 27

B.3.2. Infrastructura medico-sociala ................................................................................................. 28

B.3.3. Infrastructura educationala .................................................................................................... 29

B.4. Economia orasului Copsa Mica .................................................................................................. 34

B.4.1. Radiografia principalelor sectoare economice ................................................................... 35

B.5. Mediul social .............................................................................................................................. 45

B.5.1. Structura si dinamica populatiei ......................................................................................... 45

B.5.2. Forta de munca ................................................................................................................... 52

C. Evaluarea potentialului de dezvoltare durabila orasului Copsa Mica ............................................... 55

C.1. Analiza SWOT ............................................................................................................................. 56

PUNCTE TARI ................................................................................................................................. 56

PUNCTE SLABE ............................................................................................................................... 56

OPORTUNITATI .............................................................................................................................. 57

AMENINTARI.................................................................................................................................. 57

D. Directiile strategice de dezvoltare si obiectivele asociate ................................................................ 57

E. Masuri si actiuni destinate indeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabila a orasului Copsa Mica . 58

E.1. Proiecte prioritare – Fise de proiect .......................................................................................... 58


2

FIŞĂ PROIECT #1 ........................................................................................................................... 59

FIŞĂ PROIECT #2 ........................................................................................................................... 60

FIŞĂ PROIECT #3 ........................................................................................................................... 61

FIŞĂ PROIECT #4 ........................................................................................................................... 62

FIŞĂ PROIECT #5 ........................................................................................................................... 63

FIŞĂ PROIECT #6 ........................................................................................................................... 64

FIŞĂ PROIECT #7 ........................................................................................................................... 65

FIŞĂ PROIECT #8 ........................................................................................................................... 66

FIŞĂ PROIECT #9 ........................................................................................................................... 67

FIŞĂ PROIECT #10 ......................................................................................................................... 68

FIŞĂ PROIECT #11 ......................................................................................................................... 69

FIŞĂ PROIECT #12 ......................................................................................................................... 70

FIŞĂ PROIECT #13 ......................................................................................................................... 71

FIŞĂ PROIECT #14 ......................................................................................................................... 72

FIŞĂ PROIECT #15 ......................................................................................................................... 73

FIŞĂ PROIECT #16 ......................................................................................................................... 74

FIŞĂ PROIECT #17 ......................................................................................................................... 75

FIŞĂ PROIECT #18 ......................................................................................................................... 76

FIŞĂ PROIECT #19 ......................................................................................................................... 77

FIŞĂ PROIECT #20 ......................................................................................................................... 78


3

Strategia de

dezvoltare durabila a

orasului Copsa Mica

2014-2020


4

A.1 Preambul

Strategia de dezvoltare durabila a orasului Copsa Mica 2014-2020 exprima continuarea

eforturilor Administratie Publice Locale (APL) in vederea dezvoltarii economice si sociale a

orasului, respectiv consolidarii rolului acestuia, atat la nivelul microregiunii de dezvoltare, cat

si a judetului Sibiu.

Strategia de dezvoltare aferenta perioadei anterioare (2007-2013) a vizat consolidarea

principalelor sectoare economice si sociale ale orasului Copsa Mica, in vederea stablirii

premiselor de crestere continua si durabila necesara sporirii calitatii vietii cetatenilor.

Obiectivele investionale ale perioadei 2007-2013 au fost stabilite ca urmare a analizei

gradului de satisfacere a nevoilor de baza la nivelul orasului Copsa Mica, respectiv prin

determinarea principalelor surse viabile de crestere economica sustenabila.

Dupa ce, imediat dupa 1989, s-a trecut de la economia centralizata la economia de piata, de

la un singur propietar al imobilelor, la mai multi, de la planificarea la nivel national, la

planificarea locala si de la un buget de stat cu executie nationala, la bugete locale, Copsa

Mica s-a aflat in situatia de a incerca sa rezolve probleme generate istoric de catre un agent

economic national, cu resursele locale ramase. Copsa Mica a reprezentat un simbol national

si European al dezvoltarii dezechilibrate, a lipsei de interes pentru mediu, al lipsei de interes

pentru necesitatile generatiilor viitoare. Poluarea istorica cu negru de fum, cadmiu sau

plumb reprezinta probleme istorice pe care Copsa Mica le are de rezolvat cu mijloacele de

care dispune.

Dezvoltarea durabila a Orasului este de realizat intr-un mod unic, diferit de solutiile alese de

alte localitati in zona, regiune sau tara. Copsa Mica este un oras unic. Exploatarea economica

si industriala din oras si zona s-au facut fara a fi create rezervele pentru refacerea zonei,

pentru inlaturarea efectelor negative ale productiei industriale. Principul “poluatorul

plateste” a aparut prea tarziu. Practic, din acest punct de vedere, Copsa Mica se afla in

situatia reconstructiei dupa o politica a pamantului parjolit implementata de un regim care a

sacrificat bunastarea individului si durabilitatea dezvoltarii pentru o cauza politica. Copsa

Mica este un simbol al ocupatiei socialiste. Copsa Mica a fost considerat in 2006, cel mai

poluat oras al Europei si ramane unul dintre cele mai poluate orase din Romania.

Prezenta Strategie de Dezvoltare are la baza trei directii principale si o cheie de armonizare a

acestora :

1) cresterea capacitatii administrative in vederea cresterii calitatii si îmbunatatirii structurii serviciilor prestate populatiei din zona 2) dezvoltarea spatiala si economica centrata pe mediu


5

3) dezvoltarea economica pe baza politicilor de tip liberal, sprijinirea spiritului antreprenorial si cresterea rolului societatii civile in luarea deciziilor cu impact comunitar.

Cheia de armonizare, centrul de greutate al dezvoltarii si accentul cresterii economico-sociale este mediul: educatia va avea o puternica componenta de educatie de mediu, activitatile economicie incurajate vor fi acelea care pun accentul pe energia verde si reducerea presiunii antropice, societatea civila va fi incurajata sa-si creasca expertiza si capacitatea de a asigura rolul de watch-dog, de prevenire a derapajelor de la orice institutie sau nivel, nu doar la nivel local. In realizarea acestei strategii si a componentelor tactice, rolul principal, pentru o perioada il va avea Primaria Orasului Copsa Mica. Mijloacele utilizate pentru atingerea obiectivelor strategice: fondurile europene si si

realizarea de parteneriate cu alte localitati, institutii europene si organisme capabile sa

sprijine dezvoltarea durabila a orasului, precum si cu alte localitati cu o mostenire similara.

Prioritatile si ordinea de atingere a obiectivelor depind in mare masura de existenta si

disponibilitatea suportului financiar national si European.

Obiectivul strategic ramane transformarea orasului intr-un localitate atragatoare, un oras

in care sa vrei sa locuiesti si sa traiesti (Livable City)

O evolutie semnificativa in ultimii ani este continuarea tendintei de polarizare economica la

nivel regional: majoritatea activitatilor economice si indeosebi cele cu valoare adaugata

bruta ridicata, se concentreaza in orase mari si in jurul acestora, in timp ce localitatile urbane

mici (indeosebi cele monoindustriale) au o situatie economica foarte precara si in curs de

deterioare rapida. Gradul de coeziune se mentine scazut, aceasta situatie regasindu-se la

nivelul intregii tari.

Viitorul oraselor mici afectate de restructurarea industriala depinde in buna masura de

identificarea corecta si de dezvoltarea unor noi domenii cu potential ridicat de crestere si

valorificarea avantajelor comparative. Solutiile cele mai eficiente pot fi identificate doar cu

sprijinul comunitatii locale si prin implicarea eficienta, continua si eficace a autoritatilor

locale.

In acest sens, analiza realizata evidentiaza calitatea extrem de scazuta a serviciilor de baza

destinate cetatenilor orasului Copsa Mica, datorata in primul rand unei infrastructuri

invechite, neadaptata cerintelor unei societati moderne si dinamice:

1. Infrastructura educationala:

Lipsa mijloacelor moderne de predare-invatare si de dezvoltare a e-

competentelor (dotari pentru desfasurarea cursurilor cu caracter aplicativ si

interactiv, dotari specifice de laborator);


6

Absenta spatiilor destinate invatamantului aplicat (laboratoare de

specialitate);

Absenta facilitatilor destinate persoanelor cu dizabilitati;

Absenta unei gradinite atragatoare si bine dotata

2. Infrastructura de sanatate:

Absenta dotarilor medicale specifice ambulatoriului, destinate

diagnosticarii precoce a bolilor;

Costuri ridicate de functionare a ambulatoriului de specialitate,

datorate atat pierderilor de energie termica (absenta izolarii termice a

cladirilor) cat si folosirii unor echipamente invechite si ineficiente din

perspectiva consumurilor;

Ineficienta functionala a serviciilor medicale specifice ambulatoriului,

cauzata de spatiul inadecvat de desfasurare a acestora (absenta acceselor

separate destinate diferitelor afectiuni ale pacientilor - organizarea pe

specialitati medicale);

Lipsa infrastructurii necesare diagnosticarii diagnosticarii

computerizate a afectiunilor abdominale, mediastinale si pulmonare, in

special a celor cu caracter oncologic.

3. Infrastructura urbana

Lipsa mijloacelor de supraveghere video a zonelor publice aglomarate

in vederea sporirii gradului de siguranta a cetatenilor orasului Copsa Mica;

Zonelor verzi insuficiente la nivelul localitatii, cu impact negativ asupra

factorilor de mediu si a calitatii vietii cetatenilor;

Absenta pistelor de biciclete

4. Servicii sociale destinate persoanelor varstnice

Capacitate extrem de redusa de furnizare a serviciilor sociale destinate

persoanelor varstnice (lipsa facilitatilor de cazare si a dotarilor necesare

asistentei acordate persoanelor varstnice dependente si marginalizate).

5. Mediul

Lipsa masurilor de indepartare a poluarii istorice a solului;

Lipsa masurilor de decontaminare a terenurilor industriale

6. Infrastructura sportiv-recreativa

Inexistenta terenurilor de sport, in special a celor indoor

Insuficiente spatii, dotari si activitati recreative organizate


7

Orasul Copsa Mica nu detine un potential turistic semnificativ, dar este asezat in

imediata vecinatate a unor comune cu potential turistic major si obiective turistice naturale

si antropice deosebite.

a) Numar redus de centre de informare turistica, lipsa materialelor promotionale

de tipul brosurilor oferite gratuit, lipsa unor ghiduri culturale din care turistul sa

poata afla activitatile si evenimentele culturale care se desfasoara pe parcursul

sejurului);

b) Promovarea insuficienta a evenimentelor etno-culturale care pun in evidenta

traditiile si obiceiurile pancene;

c) Numarul insuficient de puncte turistice, magazine cu articole pentru turisti,

suveniruri, ghiduri, harti, pliante, etc;

d) Capacitatea redusa a APL Copsa Mica de a finanta activitati complexe de

marketing si promovare a resurselor turistice cu potential crescut;

e) Lipsa unui sistem complex si actualizat de comunicare turistica on-line;

f) Lipsa unui sistem de indicatoare pentru obiective si trasee turistice;

g) Activitati de marketing turistic si management al destinatiei insuficient

dezvoltate.

A.2. Context economic si social Mediul economic este in plin proces de degradare. Productia industriala a scazut, cererea de

constructii a scazut, somajul in randul tinerilor este in crestere, la fel si datoria publica. Masurile de

crestere a nivelului taxarii si de crestere a nivelului salariului minim (care este, in fapt, o alta taxa) au

determinat reducerea potentialului economic la scara nationala.


8


9

Investitiile straine si investitiile in general s-au contractat foarte puternic, cu urmari semnificative

toate sectoarele economiei nationale; reduerea volumului e invesittii externe condus la

concentrarea mai puternica a acestora in regiunile si localitatile mai dezvoltate.

Prin conectarea la UE, economia Romaniei depinde de tendintele tutor economiilor europene, mai

ales avand in vedere ca exportul nostru e centrat pe materii prime si produse cu valoare mica

adaugata.

Judetul Sibiu a resimtit ceva mai putin criza globala, prin conectarea directa, nemediata cu economia

europeana. Numarul mare de persoane care lucreaza in strainatate si numarul mare de contracte

directe cu firmele germane au permis traversarea zonei de criza cu mnai mare usurinta decat in alte

zone ale Romaniei.


10

Reducerea investitiilor straine si necesitatea reducerii costurilor in general, au determinat

concentrarea investitiilor in orasele cu infrastructura puternic dezvoltata si in cele cu numar mare de

locuitori. Prabusirea transportului pe calea ferata reprezinta un alt factor care reduce avantajele

comparative ale orasului Copsa Mica.

Compunerea acestor factori reduce avantul economic in intreaga tara si are ca rezultat un efect

puternic si direct asupra potentialului de crestere al Orasului.

Avantajul principal al orasului Copsa Mica este tocmai dimensiunea redusa a acestuia : sunt necesare

doar cateva sute de locuri de munca, nu cateva mii. Este necesara infiintarea a doar catorva clase si


11

cresterea calitatii actului de invatamant. Este necesara transformarea deficitului ecologic intr-un

avantaj competitiv si pregatirea populatiei pentru antreprenoriat.

Compunerea acestor factori reduce avantul economic in intreaga tara si are ca rezultat un efect

puternic si direct asupra potentialului de crestere al Orasului.

Aceasta este conjunctura in care este realizata prezenta strategie.

B.1. Repere geografice Oraşul Copşa Mică face parte din judeţul Sibiu, care se află în partea sudică a Transilvaniei, judeţul

Sibiu este străjuit de Munţii Făgăraşului şi Munţii Cindrelului. La nord, se învecinează cu judeţul

Mureş, la est cu judeţul Braşov, la sud cu judeţele Argeş şi Vâlcea, iar la vest cu judeţul Alba. Situat

relativ în centrul ţării, judeţul Sibiu are o suprafaţă de 2.579 ha (2,3% din teritoriul ţării). Oraşul se

extinde peste o parte a Carpaţilor Meridionali şi a Depresiunii Transilvaniei, axându-se pe bazinul

hidrografic al Cibinului şi cuprinzând unele sectoare din bazinele Mureşului şi Oltului. Oraşul Copşa

Mică este intersectat de paralela de 46°latitudine N (S de Păuca şi Şeica Mare) şi de meridianul de

24°longitudine E.

Oraşul Copşa Mică este situat în partea de nord-vest a judeţului, la confluenţa râurilor Târnava Mare

cu Visa. Localitatea Copşa Mică este situată la 43 km de reşedinţa de judeţ, 12 km de municipiul

Mediaş şi la 33 km faţă de municipiul Blaj pe DN 14B.

Localitatea se învecinează la nord cu comuna şi staţiunea Bazna, la nord-est cu comuna Târnava şi

municipiul Mediaş, la est cu comuna Valea Viilor, la sud cu comuna Axente Sever, iar la vest cu

comuna Micăsasa. Oraşul este amplasat în culoarul depresionar al râului Târnava Mare, înconjurat de

dealuri. Principalele căi de comunicaţii cu alte localităţi sunt pe calea ferată (magistratele 2, 3) şi

drumurile naţionale DN14 şi DN14B.

Copşa Mică este înfrăţită cu următoarele oraşe:

- L’Hermitage – Franţa - Saint-Gilles – Franţa

Suprafaţa

Oraşul Copşa Mică are o suprafaţă de 2.579 hectare, din care 319 hectare în intravilanul localităţii.

Datele de sinteză ce caracterizează stadiul actual al dezvoltării urbane sunt redate în tabelul următor:

Tabel 10. Date generale despre oraşul Copşa Mică

Nr. Crt. Specificaţie U.M. Valori

actuale

1. Suprafaţa totală a teritoriului administrativ ha 2.578,79

2. Suprafaţa intravilanului ha 278

3. Suprafaţa extravilanului ha 2300,79


12

4. Suprafaţa totală agricolă ha 759

5. Număr de locuitori persoane 5.404

6. Densitatea populaţiei loc/km2 208

7. Număr de gospodării gospodării 1.616

8. Număr de locuinţe locuinţe 1.837

9. Suprafaţa locuibilă m2 67.681

10. Indice de locuibilitate (suprafaţa locuibilă / locuitor) m2/loc 12,9

11. Lungimea totală a străzilor km 18

12. Lungimea străzilor asfaltate km 12,6

13. Lungimea reţelei de alimentare cu apă km 7,7

14. Lungimea reţelei de canalizare km 5,3

15. Lungimea reţelei cu gaze naturale km 15,4

B.2. Resurse naturale

B.2.1. Vegetatie si sol

Calitatea solului. În zona de luncă şi pe traseele inferioare, se află soluri neevoluate, cu

orizont în general slab dezvoltat (20-60 cm), urmat de materialul parental (depozite fluviale),

iar, pe suprafeţe restrânse, acolo unde nivelul freatic este foarte aproape de suprafaţă, se

întâlnesc chiar soluri hidromorfe. Pe văile afluente s-au format soluri aluvio-coluviale, care,

pe alocuri, sunt slab salinizate, ca urmare a spălării unor depozite mărnoase cu intercalaţii de

săruri.

Datorită fertilităţii lor ridicate, solurile aluviale sunt folosite frecvent pentru activităţile

agricole, deşi poluanţii înglobaţi de plante prin intermediul soluţiilor absorbite de sistemul

radicular se transmit trofic, afectând starea de sănătate a animalelor şi a oamenilor.

Pe versanţii puternic înclinaţi, predomină tot soluri neevoluate, de tipul regosolurilor, şi chiar

spaţii cu roca-mamă la suprafaţă, acolo unde eroziunea este accentuată. În raport cu

intravilanul oraşului, aceste tipuri de soluri sunt răspândite pe versantul puternic înclinat,

situat pe dreapta Târnavei, la nor-vest şi nord-est de oraş, precum şi în partea vestică a

comunei Axente Sever. La formarea acestor soluri o contribuţie importantă şi-a adus şi

poluarea în zonă, prin distrugerea stratului vegetal protector.

Pe interfluvii, în spaţiile cu pantă mai mică şi vegetaţie erbacee, arbustivă şi arborescentă, se

dezvoltă soluri din clasa argiluvi. O extindere mare o au solurile brune podzolite, cu textură


13

lutoasă şi argiloasă. Cea mai mare parte a teritoriului din sudul, sud-estul şi sud-vestul

oraşului este, însă ocupată de solurile brune argiloiluvale, ocupate de pajiştile instalate după

defrişarea pădurilor. Fertilitatea mai ridicată decât a tipului de sol precedent a condus la

folosirea agrară a solurilor brune argiloiluviale, chiar dacă, pe alocuri, ele sunt slab podzolite.

În partea de jos a localităţii, unde se află şi S.C. SOMETRA S.A, sunt prezemte soluri aluviale

şi, mai ales, protosoluri antripoce. Protosolul antripoc este un sol caracteristic zonelor

industriale, unde sunt transportate şi depuse cele mai diverse materiale rezultate în urma

activităţilor umane care, de altfel, stau la baza formării protosolului antropic. Cu o grosime

de cel puţin 50 cm, acest tip de sol este singurul care nu are o succesiune caracteristică de

orizonturi.

Tabelul 13. Tipurile de sol din zona oraşului Copşa Mică

Nr. crt. Clasa Tipuri de sol Subtipuri Suprafaţa (ha) %

1 Protisoluri Regosol tipic 21,56 1,73

calcaric 294,64 23,68

Psamosol eutric 3,73 0,30

Aluvioso calcaric 10,75 0,86

molic-calcaric 42,16 3,39

entic-calcaric 87,51 7,03

gleic 23,31 1,87

coluvic-calcaric 9,00 0,72

Entriantosol mixic 15,84 1,27

Total clasă 508,5 40,86

2 Cernisoluri Faeoziom tipic 66,42 5,34

cambic 2,99 0,24

argic 45,16 3,63

stagnic-argic 3,43 0,27

Total clasă 118 9,48

3 Luvisoluri Preluvosol

tipic 301,21 24,21

molic 77,16 6,20

tipic-Xmarnic 7,91 0,63

Luvosol tipic 140 11,25


4 Hidrisoluri Gleiosol

calcaric 4,27 0,34

calcaric 16,72 1,34

molic 2,72 0,22


14


5 Antrisoluri Erodosol calcaric 38,18 3,06

Total clasă 3,06

6 Complex de soluri 29,66 2,39

Total general 1.244,37 100

Degradarea solului în jurul localităţii rezultă din îmbinarea factorilor naturali favorabili (pante

ridicate, roci friabile) cu factori antropici distructivi (defrişări, păşunat intensiv, ploi acide, poluare cu

metale grele şi negru de fum). Un grad ridicat de deteriorare prezintă solurile din imediata vecinătate

a platformei industriale, acestea având un conţinut redus de humus, textură medie şi grosieră.

Copşa Mică, se află aproximativ la limita dintre etajul fitogeografic al stejarului şi cel al fagului.

În lunci, pe maluri şi, parţial, în albia minoră este prezentă vegetaţia azonală, reprezentată prin

zăvoaie cu salcie, arin negru, plop, stuf, papură, etc. Tot în zona de luncă, precum şi în

microdepresiunile de pe afluenţii cu pantă redusă, pâlcurile de pădure au fost înlocuite de pajişti. În

spaţiile joase, cu apa freatică la mică adâncime, apar asociaţii vegetale.

Cea mai mare parte a spaţiului care aparţine administraţiei oraşului este ocupat de pajişti

silvostepice secundare. Pe versanţii cu expunere sudică apar chiar exemplare specifice stepei, dintre

care gramineele sunt predominante. Unele specii de plante xerofite (iubitoare de uscăciune) s-au

instalat datorită căldurii mai mari la nivelul solului. De asemenea, pe alocuri, apar pajişti dispersate

cu sadină. În multe locuri vegetaţia de pajişte a fost înlocuită de culturi agricole.

Din cercetările efectuate în zona Copşa Mică, s-a constatat că viţa de vie este planta de cultură cea

mai afectată de poluarea cu metalele neferoase, la polul opus situându-se porumbul.

Pădurile din zona Copşa Mică fac parte din Ocolul Silvic Mediaş, subordonat Direcţiei Silvice Sibiu, din

cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor.

Suprafaţa fondului forestier ocupă spaţii restânse în zonă (796 ha, adică 31% din suprafaţa totală),

datorită defrişărilor frecvente care au avut loc şi datorită poluării îndelungate. Pâlcuri mai închegate

există la nord, nord-vest şi sud-vest de localitate, fiind alcătuite de diferite specii de stejar

pedunculat, gorun şi stejar cu gorun în amestec, alături de care sunt prezente exemplare de carpen,

plop tremurător, frasin, salcâm etc. Pădurile sunt aerisite şi luminoase, permiţând dezoltarea unui

substrat erbaceu destul de rarefiat, alcătuit din ghiocei, toporaşi, lăcrimioare, etc. Chiar dacă fagul

este un element vegetal de altitudine mai mare, acesta este prezent în sudul localităţii, între Visa şi

Vorumloc, pe versanţii nordici. Sub pădurile de fag şi stejar, în urma condiţiilor atmosferice

favorabile, îşi fac apariţia şi diferite specii de ciuperci (pălăria şarpelui, diferite specii de bureţi) care,

însă, au în compoziţie o cantitate ridicată de metale grele: zinc, plumb, cadmiu, cupru, crom.

Vârsta medie a pădurilor este în jur de 37 ani, iar creşterea anuală este de 5,1 m3/an/ha (poluarea

industrială diminuează creşterea cu circa 1,8 m3). Regenerarea naturală a pădurilor este afectată de

poluare pe o rază de circa 6 km faţă de platforma industrială. Dacă la nivelul anului 1978, în zona


15

Copşa Mică erau afectate 7.910 ha de pădure (130 ha răşinoase şi 7780 ha foioase), la nivelul anului

1994 situaţia era mai gravă, fiind afectată o suprafaţă de 21.875 ha (3.245 ha de pădure şi 18.630 ha

de teren agricol). Demn de menţionat este faptul că până şi fondul forestier al localităţii Blaj (31 km

V) este afectat de poluarea anterioară şi actuală pe o suprafaţă de 182 ha.

S-au efectuat numeroase acţiuni privind împădurirea zonei, astfel, începând cu 1989, s-au efectuat

lucrări de împădurire pe o suprafaţă de 184 ha. Dintre speciile de arbori plantaţi se pot specifica

salcâmul, mojdreanul, arţarul, pinul negru, gorunul, plopul, frasinul etc. Începând cu primăvara 1997,

acţiunea a continuat în funcţie de starea locală a subsolului. Astfel, pe lângă salcâm, au mai fost

introduse în diverse proporţii specii de amestec (cenuşar, sălcioară, cătină albă), iar pe terenurile cu

exces temporar de apă – sade de salcie, butaşi de plop şi puieţi de arin negru.

B.2.2. Fauna Fauna este reprezentată prin biocenoze specifice provinciei central-europene, etajului de deal şi de

pădure şi silvostepă secundară. Fauna zonei include exemplare puţine de căprioare, mistreţ, vulpe

etc. Rozătoarele sunt destul de răspândite, mai extins fiind arealul iepurului. Păsările sunt

reprezentate de specii comune, în general insectivoare, cum ar fi cinteza, sturzul călător, mierla,

coţofana, cucul, ciocănitoarea mare şi piţigoiul mare, în zonele de pădure şi pajişte, şi, predominant

vrabie de casă şi gugustiuc în zona urbană, unde datorită poluării îndelungate, păsările sunt aproape

inexistente. În perimetrul uzinal, vinderelul roşu şi codobătura albă sunt specii cuibătoare.

Ihtiofauna Târnavei Mari este cea specifică râurilor de deal şi de podiş, aparţinând etajului mrenei,

alături de care mai sunt prezente exemplare de clean, scobar, somn, ştiucă etc.

Din cauza poluării vegetaţiei şi apelor, fenomen coroborat cu restrângerea suprafeţelor forestiere,

până în anul 2001, o mare parte din animalele sălbatice au migrat spre zone mai puţin afectate şi cu

posibilităţi mai mari de hrană şi adăpost, un exemplu fiind dispariţia cârtiţelor şi aricilor şi migrarea

iepurilor şi căpriorilor. Totodată s-au înmulţit populaţiile de şoareci de câmp, datorită lipsei

prădătorilor. De asemenea, dispariţia cvasi-totală a păsărilor insectivore a condus la un dezechilibru

ecologic, înlesnind proliferarea unor insecte dăunătoare.

Scăderea în ultimii ani a poluării cu SO2 şi refacerea parţială a vegetaţiei forestiere au dus la

repopularea zonei cu animale: iepure, vulpe, mistreţ, căprior şi chiar cerb. Totodată s-a remarcat

reapariţia unor specii de insecte, inclusiv câteva exemplare, izolate, de albine.

B.2.3. Conditii climatice

Oraşul Copşa Mică se încadrează în climatul temperat-continental moderat, cu veri relativ

călduroase şi ierni lungi şi destul de reci, cu frecvente inversiuni de temperatură. Localitatea se află

sub incidenţa maselor de aer predominant vestice şi nord-vestice. Din anul 1972, la Copşa Mică a luat

fiinţă Observatorul Meteorologic Local pentru monitorizarea calităţii aerului atmosferic. Datele

înregistrate de Observatorul Meteorologic Local au fost utilizate pentru analiza vântului şi a calmului

atmosferic, parametri care prezintă mare variabilitate de la un loc la altul.


16

Regimul termic. Regimul termic este specific zonei de dealuri joase, valoarea medie a temperaturii

fiind de 9,1°C, cu diferenţieri de circa 0,5°C între culmile înalte şi zona de vale. Valoarea relativ

ridicată a temperaturii este influenţată şi de culoarea predominant închisă (rezultată din poluarea cu

negru de fum) a suprafeţei active care domină împrejurimile oraşului. Comparativ cu valorile medii

multianuale, temperatura a prezentat variaţii neperiodice destul de mari.

Ninsorile constituie o importantă rezervă de apă, care se acumulează în sol, dar care mai întâi se

aşează sub forma stratului de zăpadă. Regimul stratului este dependent de cel al ninsorilor, al

temperaturii aerului şi al temperaturii solului. Numărul mediu al zilelor de îngheţ este de circa 120 pe

an, iar stratul de zăpadă se menţine circa 50 zile/an. Datorită alternanţei temperaturilor negative cu

cele pozitive de la începutul şi sfârşitul iernii, stratul de zăpadă format nu se menţine continuu.

Stratul de zăpadă stabil se formează ceva mai târziu, în a treia decadă a lunii decembrie, şi dispare

mai devreme, spre sfârşitul decadei a treia a lunii februarie. Numărul mediu al zilelor cu strat de

zăpadă persistent variază între 40 – 60 zile/an (44 – 52% din durata intervalului în care se poate

semnala strat de zăpadă). Grosimea stratului de zăpadă ca maxime decadale, la altitudinea de 250 m,

oscilează între 1,4 – 9,3 cm în lunile decembrie, ianuarie şi februarie şi mai puţin (0,3 – 3,6 în

noiembrie, martie şi aprilie).

Cantitatea medie anuală a precipitaţiilor este de circa 655 l/m2. Cantitatea ridicată a precipitaţiilor

comparativ cu alte oraşe este determinată de reactivarea fronturilor atmosferice şi diminuarea

influenţei proceselor foehnale. Factorii amintiţi anterior determină şi scăderea duratei de strălucire a

Soarelui la sub 1.900 ore/an. Cele mai mari cantităţi anuale de precipitaţii s-au înregistrat în anii cu

predominarea activităţii ciclonice şi frontale, aşa cum a fost anul 1912, când s-a înregistrat o cantitate

de 880 l/m2. Cea mai mică cantitate anuală de precipitaţii s-a înregistrat în anul 1945 – 445 l/m2.

Numărul mediu al zilelor cu precipitaţii lichide este de circa 85 pe an, iar, în cazul celor solide de 25

de zile pe an. Precipitaţiile, atât cele sub formă lichidă, cât şi cele sub formă de zăpadă, joacă un rol

important în purificarea atmosferei, prin aducerea la sol a elementelor în suspensie şi prin dizolvarea

unei părţi din gaze. Cu cât precipitaţiile (prin cuantum şi durată) au valori mai ridicate, cu atât

atmosfera este mai curată. Precipitaţiile au totodată o influenţă pozitivă asupra capacităţii de filtrare

a noxelor de către vegetaţie (în special cea forestieră) şi asupra rezistenţei la poluare a acesteia. În

lipsa precipitaţiilor, se măreşte posibilitatea de depunere a impurităţilor pe frunze şi pe celelalte

organe vegetative.

Pe de altă parte, prin reacţia oxizilor de sulf şi a altor substanţe cu apa din precipitaţii, inclusiv ceaţa,

rezultă acizi foarte agresivi care participă la formarea ploilor acide, deosebit de dăunătoare (spălând

stratul de ceară de pe frunze - plantele devin mai vulnerabile; micşorând pH-ul solului - scade

fertilitatea acestuia, inclusiv prin distrugerea microorganismelor necesare pentru descompunerea

substanţelor organice).

Nebulozitatea influenţează regimul celorlalte elemente climatice, cum ar fi durata reală de strălucire

a soarelui, bilanţul radiactiv şi termic, umezeala relativă a aerului, precipitaţiile atmosferice ş.a.

În tabelul următor se prezintă variaţia nebulozităţii totale la diferite nivele altitudinale, specifice

zonei Copşa Mică, măsurători efectuate între anii 1851 şi 2005.


17

Tabel 11. Variaţia nebulozităţii totale la diferite nivele altitudinale.

Altitudinea

Luna

(%)

Media

anuală

(m) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

250 7,1 6,8 5,6 5,8 5,8 5,2 4,8 3,9 4,5 5,1 6,3 7,6 5,7

300 6,9 6,7 5,5 5,9 6 5,5 4,6 3,9 4,3 5,1 6,3 7,3 5,7

350 6,7 6,5 5,6 6 6,1 5,9 4,4 4,2 4,4 5,1 6,3 7 5,7

400 6,8 6,6 6,5 6,3 6,3 6,3 5,6 4,6 4,7 5,2 6,5 6,9 5,9

450 7 6,8 6,3 6,4 6,4 6,7 5,5 5 4,9 5,4 6,6 7 6,2

500 6,9 6,7 6,3 6,3 6,4 6,8 5,5 5,1 4,9 5,4 6,6 6,9 6,2

Din analiza valorilor prezentate se constată că nebulozitatea totală prezintă la nivel anual două

maxime şi două minime (dublă variaţie). Maximul principal se produce în decembrie (6,9-7,6), iar cel

secundar în mai (5,8-6,4), în timp ce minimul principal apare în luna august (3,9-5,1), iar minimul

secundar în martie (5,5-6,5). Cel mai clar se observă starea nebulozităţii la nivelul de 300 m.

Umiditatea relativă este influenţată în zona Copşa Mică de circulaţia atmosferică vestică şi nord-

vestică, care aduce mase de aer umed de origine oceanică.

Se observă un maxim principal în iarnă (decembrie: 82-87%), după care valorile descresc spre vară,

când datorită tipului de precipitaţii, în luna cea mai ploioasă – iunie – se observă şi o uşoară creştere

a umezelii relative a aerului (ce apare ca un maxim secundar slab pronunţat (67-69%). Din iunie

valorile cresc continuu spre iarnă. În valori medii anuale umezeala relativă a aerului oscilează între

72-75%.

Cele mai ridicate valori se înregistrează pe fundul văii Târnavei Mari, atât datorită vaporilor de apă

proveniţi din evaporarea de la suprafaţa apei şi a pânzei freatice cu nivel ridicat, cât şi datorită

frecventelor inversiuni de temperatură.

Vântul este agentul cel mai important ce contribuie la dispersia poluanţilor, dar, tot el, este vinovat

de dispersia agenţilor poluanţi de pe sol. Viteza vântului influenţează concentraţia poluanţilor, în

timp ce direcţia acestuia determină direcţia de deplasare a poluanţilor. La înălţimea de 300 metri

predomină net vântul din sector vestic (40%), specific zonelor temperate, urmat de cel din sector

sudic şi estic. În ceea ce priveşte mişcarea maselor de aer la nivelul solului, se remarcă elongarea

rozei vânturilor pe direcţia VSV-ENE, similar cu orientarea culoarului de vale în zona respectivă.

Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică din oraşul Copşa Mică este reprezentată, în principal, de râurile Târnava Mare şi

afluentul acesteia, Visa (afluent care prezintă cea mai mare desfăşurare a albiei minore şi luncii dintre

toate râurile tributare acesteia), cât şi de o serie de pâraie, afluenţi ai acestora (ex. Vorumloc


18

străbate oraşul pe direcţia S-N), ce au următoarele caracteristici: mari variaţii de debite anuale şi

sezoniere ce pot avea urmări în aria peisajului industrial; depuneri accentuate de aluviuni şi

sedimente; cursuri capricioase, uşor sensibile la cantitatea pluviometrică; condiţionarea evoluţiei

pânzei freatice de variaţiile de etaj ale oglinzii apei. În zona oraşului, râul Târnava Mare are un curs

puţin meandrat, datorită traversării antecedente a domului Copşa Mică.

În sectorul central, Târnava Mare suferă importante poluări succesive cu ape reziduale menajere şi

industriale. Localităţile cu aport poluator semnificativ sunt: Sighişoara, Dumbrăveni, Mediaş, Copşa

Mică şi Blaj). Unele localităţi nu au reţele de canalizare (ex. Dumbrăveni), nu sunt canalizate în

totalitate (ex. Copşa Mică) sau au sisteme de canalizare defectuoase, iar unele dintre ele au staţii de

epurare care funcţionează necorespunzător. Nu este de neglijat nici aportul satelor riverane care, în

majoritate, nu au reţele de canalizare şi staţii de epurare. De asemenea, în multe locuri, pe malurile

râului există adevărate depozite de gunoi.

În aval de Copşa Mică, râul Târnava Mare este degradat; în apă sunt prezente, în concentraţii

alarmante, plumbul, cadmiul şi zincul. Ecologia râului este grav afectată pe o distanţă de aproximativ

20 km.

Pe râul Târnava Mare, amonte de podul Copşa Mică – Târnăvioara, este situat nodul hidrotehnic

“Baraj şi priză de apă Copşa Mică”, construit în anul 1956. Construcţia avea; drept scop asigurarea

debitelor de apă brută pentru platforma industrială Copşa Mică, captarea făcându-se prin

intermediul prizei amplasată pe malul stâng al râului Târnava Mare.

Regimul hidrologic poate fi caracterizat ca neuniform cu o alimentare exclusiv pluvială şi subterană

(în foarte mică măsură nivală), regim caracterizat de viituri mari de primăvară, dar şi de apariţia unor

viituri mai reduse în perioada toamnă – iarnă.

B.2.4. Resurse naturale ale subsolului

Dintre resursele subsolului se remarcă gazul metan, cantonat în domuri gazeifere şi rocile de

construcţie (nisip şi pietriş în luncă şi depozite argilo-mărnoase, în dealurile înconjurătoare).

Rezervele de gaz metan, exploatate din domul Copşa Mică încă din anul 1913, conţin cantităţi care

situează zăcământul între primele cinci în ţară.

Apele subterane prezente în arealul localităţii includ atât ape freatice, cât şi ape de adâncime. Apa

Târnavei Mari, infiltrată în depozitele groase ale teraselor şi în cele de luncă, împreună cu scurgerea

de pe versanţi şi cu apa de ploaie infiltrată, asigură debite relativ bogate apelor freatice din această

zonă. În spaţiul ocupat de oraş se deosebesc două sisteme principale de acviver freatic, cantonate în

depozitele aluvionare cuaternare.

Sistemul acviferului freatic din lunca Târnava Mare, cu dezvoltare asimetrică mai largă către versantul stâng, are nivelul freatic destul de aproape de suprafaţa topografică a terenului (1,8-10 m). Apa este cantonată în depozitele permeabile de luncă (nisip, pietriş, bolovăniş), care în secţiunea Copşa Mică ating grosimi de 15-16 m şi asigură un debit bogat cuprins între 4 şi 16 l/s.


19

Sistemul acviferic freatic de terasă era, de asemenea, o dezvoltare asimetrică şi cu adâncimi medii ale apei cuprinse între 5-10 m.

În depozitele deluviale de pe versanţi, apele freatice au un regim mai puţin stabil, secând în

general după lunile de primăvară. Apele de stratificaţie ies, însă, deseori, la suprafaţă de sub

mantaua depozitelor deluviale sub formă de izvoare.

Apele de adâncime sunt cantonate în depozitele mio-pliocene. Acestea au o mineralizare ridicată (50-

100 mg/l), iar datorită conţinutului ridicat de cloruri, ioduri, bromuri şi sulfuri, pot fi utilizate în scop

terapeutic. De altfel, în apropiere există o staţiune balneo-climaterică (Bazna – 20 km NE), unde sunt

valorificate ape bogate în iod, brom şi clorură de sodiu, iar la Copşa Mică s-au descoperit ape

sulfatate alcalino-teroase.

Datorită localizării oraşului Copşa Mică în podişul Transilvaniei, acesta nu are potenţial pentru energia

geotermală. Zonele din România cu potenţial geotermal sunt Câmpia de Vest şi Câmpia de Sud.

B.3. Elemente de infrastructura

B.3.1. Infrastructura edilitara

B.3.1.1. Locuinte

Situatia locuintelor din orasul Copsa Mica a fost analizata din perspectiva urmatorilor

indicatori (Conform Fisei de Date a localitatii Copsa Mica, INSSE Sibiu - date disponibile pentru

perioada 2000-2014):

Locuinte existente la sfarsitul anului;

Suprafata locuibila existenta la sfarsitul anului;

Autorizatii de construire eliberate pentru cladiri rezidentiale.

Locuinte existente la sfarsitul anului, orase din Judetul Sibiu

Localitati 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

AGNITA 4.085 3.789 3.789 3.790 3.792 3.794 3.793 3.794 3.797 3.800 3.808 3.790 3.791 3.794 3.798 3.799 3.798 3.802 3.816 3.823 3.828 3.834 3.840 3.844 3.846

AVRIG 4.590 4.780 4.778 4.780 4.783 4.789 4.796 4.830 4.816 4.812 4.817 5.351 5.359 5.370 5.384 5.395 5.404 5.472 5.494 5.511 5.525 5.774 5.796 5.809 5.818

CISNADIE 5.773 5.272 5.316 5.320 5.321 5.331 5.332 5.376 5.381 5.385 5.385 5.699 5.731 5.752 5.777 5.799 5.833 5.928 6.103 6.227 6.284 6.362 6.468 6.579 6.841

COPSA MICA 1.920 1.912 1.912 1.912 1.907 1.906 1.906 1.906 1.902 1.901 1.899 1.907 1.937 1.937 1.937 1.937 1.937 1.937 1.937 1.937 1.937 1.898 1.898 1.898 1.897

DUMBRAVENI 2.787 2.673 2.673 2.679 2.686 2.690 2.692 2.695 2.698 2.701 2.704 2.634 2.633 2.630 2.629 2.629 2.626 2.625 2.624 2.625 2.621 2.736 2.740 2.740 2.744

MIERCUREA

SIBIULUI 1.874 1.628 1.628 1.628 1.632 1.633 1.633 1.633 1.635 1.639 1.641 1.636 1.638 1.638 1.643 1.646 1.650 1.655 1.656 1.657 1.662 1.739 1.747 1.758 1.763

OCNA SIBIULUI 1.696 1.542 1.544 1.549 1.583 1.575 1.573 1.576 1.578 1.579 1.579 1.543 1.545 1.547 1.549 1.546 1.547 1.552 1.564 1.566 1.565 1.637 1.648 1.651 1.713


20

SALISTE 2.843 2.815 2.825 2.843 2.851 2.857 2.867 2.875 2.883 2.895 2.908 2.921 2.928 2.965 2.990 3.022 3.035 3.080 3.117 3.159 3.189 3.277 3.304 3.323 3.335

TALMACIU 2.514 2.633 2.633 2.635 2.637 2.638 2.642 2.651 2.659 2.661 2.687 2.968 2.979 2.983 2.290 2.294 2.306 2.343 2.442 2.461 2.486 2.524 2.535 2.557 2.579

Suprafata locuibila existenta la sfarsitul anului, orase din judetul Sibiu

(mp arie desfasurata)

Localitati 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

AGNITA 146.925 160.559 160.652 160.916 161.245 161.468 161.545 162.007 162.654 163.193 163.549 187.705 188.430 188.918 189.086

AVRIG 175.359 210.025 210.539 211.583 212.569 213.526 213.852 217.457 219.474 220.970 221.865 266.881 268.548 269.399 269.808

CISNADIE 197.938 229.765 231.859 233.614 235.663 237.622 241.108 249.348 258.618 266.397 272.316 308.427 319.097 327.551 346.011

COPSA MICA 67.637 81.788 82.861 82.861 82.861 82.861 82.861 82.861 82.861 82.861 82.861 76.846 76.846 76.846 76.896

DUMBRAVENI 113.236 125.590 125.647 125.474 125.443 125.411 125.399 125.432 125.465 125.633 125.447 150.115 150.403 150.410 150.894

MIERCUREA

SIBIULUI

69.242 76.488 76.624 76.624 76.964 77.150 77.412 77.939 78.073 78.164 78.679 88.855 89.639 90.751 91.391

OCNA SIBIULUI 55.561 59.752 59.894 60.027 60.162 60.066 60.352 60.859 61.683 61.844 61.885 73.463 74.821 75.650 77.656

SALISTE 112.488 111.665 112.627 115.407 117.215 119.720 120.813 123.434 126.584 129.485 132.181 154.282 156.926 159.281 160.888

TALMACIU 91.728 113.877 114.619 114.881 90.225 90.549 91.575 95.061 100.696 102.449 104.459 127.531 129.526 130.702 133.262

Suprafata locuibila existenta la sfarsitul anului pe forme de proprietate orase din judetul Sibiu

(mp arie desfasurata)

0

200

400

600

800

1.000

1.200

1.400

1.600

1.800

2.000

1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013

Numar si structura pe forme de proprietate locuinte Copsa Mica

Proprietate privata

Proprietate publica


21

Proprietate

Localitati 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Publica

AGNITA 13.750 11.614 10.927 10.364 9.818 9.001 7.826 6.686 7.302 7.243 7.072 5.268 5.268 5.268 5.185

AVRIG 18.573 5.414 5.414 5.414 5.181 4.817 4.817 6.100 6.100 6.100 6.100 1.511 1.511 1.511 1.511

CISNADIE 24.812 15.689 15.266 14.569 14.569 13.205 10.937 10.336 12.939 14.385 13.941 12.713 12.713 12.778 12.682

COPSA MICA 7.149 11.882 12.955 12.955 12.791 12.791 12.791 12.791 12.791 12.791 12.791 6.567 6.567 6.567 6.567

DUMBRAVENI 9.553 9.198 8.784 8.272 8.050 7.529 6.658 6.174 5.596 5.256 5.256 5.298 5.298 4.750 4.640

MIERCUREA SIBIULUI

2.071 2.448 2.448 2.448 2.448 2.448 2.448 2.448 1.736 1.406 1.406 1.287 1.287 1.287 1.287

OCNA SIBIULUI

348 1.134 1.105 1.105 1.105 1.105 1.105 861 861 861 861 238 238 238 2.147

SALISTE 2.361 1.112 1.112 1.112 1.112 1.112 982 837 783 783 783 1.614 1.614 1.456 1.389

TALMACIU 5.848 5.783 5.565 5.455 4.373 3.553 3.553 3.246 5.636 5.636 5.636 4.401 4.401 4.401 4.401

Private

AGNITA 133.175 148.945 149.725 150.552 151.427 152.467 153.719 155.321 155.352 155.950 156.477 182.437 183.162 183.650 183.901

AVRIG 156.786 204.611 205.125 206.169 207.388 208.709 209.035 211.357 213.374 214.870 215.765 265.370 267.037 267.888 268.297

CISNADIE 173.126 214.076 216.593 219.045 221.094 224.417 230.171 239.012 245.679 252.012 258.375 295.714 306.384 314.773 333.329

COPSA MICA 60.488 69.906 69.906 69.906 70.070 70.070 70.070 70.070 70.070 70.070 70.070 70.279 70.279 70.279 70.329

DUMBRAVENI 103.683 116.392 116.863 117.202 117.393 117.882 118.741 119.258 119.869 120.377 120.191 144.817 145.105 145.660 146.254

MIERCUREA SIBIULUI

67.171 74.040 74.176 74.176 74.516 74.702 74.964 75.491 76.337 76.758 77.273 87.568 88.352 89.464 90.104

OCNA SIBIULUI

55.213 58.618 58.789 58.922 59.057 58.961 59.247 59.998 60.822 60.983 61.024 73.225 74.583 75.412 75.509

SALISTE 110.127 110.553 111.515 114.295 116.103 118.608 119.831 122.597 125.801 128.702 131.398 152.668 155.312 157.825 159.499

TALMACIU 85.880 108.094 109.054 109.426 85.852 86.996 88.022 91.815 95.060 96.813 98.823 123.130 125.125 126.301 128.861

Evolutia comparata a indicelui de locuibilitate (mp arie desfasurata/numar locuitori)

Localitati 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

AGNITA 11,40 12,46 12,45 12,45 12,48 12,57 12,58 12,64 12,77 12,87 12,96 14,96 15,14 15,29 15,42

AVRIG 11,73 13,95 13,97 14,00 14,11 14,18 14,19 14,35 14,34 14,29 14,27 17,12 17,20 17,22 17,22

CISNADIE 11,07 12,80 12,82 12,94 13,05 13,13 13,28 13,69 14,15 14,52 14,74 16,68 17,19 17,59 18,43

COPSA MICA 11,81 14,42 14,44 14,49 14,37 14,52 14,38 14,19 13,96 13,90 13,77 12,64 12,64 12,67 12,66

DUMBRAVENI 12,94 14,37 14,39 14,40 14,42 14,29 14,24 14,28 14,29 14,27 14,33 17,04 17,14 17,16 17,21

MIERCUREA

SIBIULUI

15,19 16,81 16,73 16,66 16,70 16,62 16,63 16,58 16,42 16,24 16,29 18,39 18,49 18,82 18,90

OCNA SIBIULUI 12,86 13,75 13,81 13,79 13,81 13,79 13,92 13,97 14,13 14,07 14,12 16,77 17,06 17,24 17,79

SALISTE 19,37 19,15 19,40 19,89 20,23 20,68 20,75 21,04 21,41 21,77 22,37 26,05 26,38 26,80 27,05

TALMACIU 10,08 12,52 12,58 12,53 9,80 11,90 11,99 12,30 12,95 13,14 13,25 15,97 16,15 16,20 16,46

In ceea ce priveste numarul locuintelor terminate si a autorizatiilor de construire emise, Copsa Mica

se situeaza pe ultimul loc intre orasele din Judetul Sibiu. Situatia este foarte serioasa, avand in vedere


22

ca numarul de autorizatii de construire este un indicator puternic al dezvoltarii economice si sociale ,

iar numarul de locuinte terminate este un factor de potentare a evolutiei sporului populatiei.

La nivelul anului 2020, existau aproximativ 200 de cereri pentru locuinte din partea populatiei

orasului, acestea nefiind satisfacute intrucat nu exista locuinte sociale in oras. Se impune renovarea

fondului locativ aflat in proprietate publica sau privata a Orasului Copsa Mica, in vederea crearii si

atribuirii de locuinte sociale catre persoanele in nevoie.

B.3.1.2. Terenuri

Bilantul teritorial al orasului Copsa Mica la 1 ianuarie 2014 indica urmatoarea structura a

suprafatelor aflate in aria administrativa a UAT Copsa Mica:

Există o necesitate acută de viabilizare și reabilitare a terenurilor degradate/abandonate,

pentru sporirea calității locuirii în oraș și pentru oferirea de servicii publice de calitate: facilități

sociale, recreative, sportive, de educație sau pentru mediul asociativ.

De asemenea, este necesară identificarea și valorificarea imobilelor nefolosite din

proprietatea publică sau privată a orașului, aflate în diferite stadii de degradare, și transformarea lor

în spații cu funcțiuni sociale, sportive, educative, culturale sau administrative.

B.3.1.3. Reteaua stradala

Circulatia rutiera in orasul Copsa Mica se realizeaza cu precadere pe DN14 si pe reteaua

stradala din zonele secundare, tertiare si periurbane.

Structura fond funciar Copsa Mica - 2014

Vii si pepiniere viticole; 82; 2%

Pasuni; 228; 7%

Paduri si alta vegetatie

forestiera; 900; 28%

Ocupata cu constructii; 60; 2%

Cai de comunicatii si cai ferate;

12; 0%

Ocupata cu ape, balti; 43; 1%

Terenuri degradate si

neproductive; 805; 24%

Arabila; 449; 13%

Agricola; 759; 23%

Agricola

Arabila

Pasuni

Vii si pepiniere viticole

Paduri si alta vegetatie forestiera

Ocupata cu ape, balti

Ocupata cu constructii

Cai de comunicatii si cai ferate

Terenuri degradate si

neproductive


23

Transport public. Transportul în comun este slab dezvoltat la nivelul regiunii. Nu există o reţea

regională propriu-zisă de transport în comun, doar reţele ce deservesc mai multe judeţe. Calitatea

serviciilor prestate populaţiei este necorespunzătoare în majoritatea cazurilor. Mijloacele de

transport utilizate sunt învechite şi uzate, iar investiţiile realizate în domeniu au fost destul de reduse

în ultimii ani. În Copşa Mică începând cu octombrie 2007, s-a introdus un microbuz de 16 locuri, care

efectuează patru curse între cartierele oraşului, Târnăvioara şi 1 Decembrie. Cursele se desfăşoară de

luni până vineri, în prima parte a zilei.

Autorităţile locale au declarat că în următorii ani se doreşte extinderea liniei de transport pentru ca

toţi locuitorii oraşului să nu mai fie nevoiţi să parcurgă distanţa dintre cartiere pe jos.

Reţeaua stradală. Reţeaua stradală interioară a oraşului Copşa Mică are o lungime de 18 km, din care

12,6 km este asfaltată şi 5,4 km sunt străzi nemodernizate (pământ şi piatră). Pe lângă cele 30 de

străzi principale, mai există o serie de alei şi înfundături, nenominalizate şi nemodernizate, dar

folosite de cetăţeni. Străzile au lăţimea de 4,8 m. În zonele cu trafic mai intens sunt amenajate

trotuare. În cartierul Târnăvioara se ajunge pe DC 8, drum asfaltat. Situaţia străzilor nu este clarificată

în acest cartier, identificarea imobilelor efectuându-se după număr. Se pune acut problema

modernizării reţelei stradale, în acest cartier mai ales, având în vedere intenţia Primăriei de a

transforma cartierul Târnăvioara în cartier rezidenţial. Această acţiune de modernizare este în atenţia

Consiliului Local, care a dispus întocmirea unor studii de fezebilitate. Circulaţia pietonală pe străzile

Sibiului, Mediaşului (porţiune din DN 14 şi DN 14B) este îngreunată de traficul rutier de mărfuri care

s-a intensificat după anul 1989. Reţeaua stradală este prevăzută cu 7 poduri şi podeţe, între care, un

loc aparte îl ocupă viaductul peste şoseaua şi calea ferată, ce leagă zona industrială de restul

oraşului.

Drumuri naţionale. Regiunea Centru beneficiind de o poziţie favorabilă, dispune de o reţea bine

reprezentată de drumuri publice. Principalele axe de circulaţie sunt amplasate de-a lungul râurilor

Mureş, Olt şi a celor două Târnave şi prin trecătorile şi pasurile montane. Repartiţia drumurilor pe

suprafaţa regiunii este determinată de formele de relief, densitatea maximă întâlnidu-se în zonele de

culoar, iar cea minimă în zona montană. Spre deosebire de drumurile naţionale, care au fost parţial

reabilitate şi reparate, cele judeţene sunt prost întreţinute din cauza lipsei acute de fonduri.

Drumuri naţionale în localitatea Copşa Mică:

DN14 - Sighişoara - Dumbrăveni - Mediaş - Copşa Mică - Sibiu

DN14B - Alba Iulia - Blaj - Copşa Mică

Din totalul de 256,791 km de drum naţional de pe teritoriul judeţului Sibiu, DN14 are lungimea de

81,430 km, iar DN14B - 16,714 km. Drumul naţional DN 14 traversează centrul oraşului Copşa Mică

de la NE la SV, poluând mediul şi incomodând circulaţia pietonală. Zona centrală a oraşului aparţine

maşinilor, şi nu pietonilor oraşului.

Reţeaua de comunicaţie, în general, este într-o stare tehnică proastă, impunându-se în mod imperios repararea şi modernizarea în perioada imediat următoare. Calea ferată. Oraşul Copşa Mică este un important nod de cale ferată. Este traversat de magistralele feroviare 2 şi 3, care sunt linii duble electrificate, cu o mare siguranţă a traficului. Oraşul este legat de capitala de judeţ printr-o linie simplă neelectrificată. Primul tren care a circulat pe aceste meleaguri – la inaugurarea căii ferate Copşa Mică–Sibiu – a intrat în gara Sibiu la 11 octombrie 1872 şi a legat ţinutul cu principalele oraşe transilvane: Blaj, Mediaş, Cluj, Teiuş şi Oradea, dar şi cu capitale din vestul Europei: Paris, Viena, Praga etc. Magistralele 2 şi 3 străbat oraşul şi-l leagă de Bucureşti şi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sighi%C5%9Foara

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumbr%C4%83veni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Media%C5%9F

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cop%C5%9Fa_Mic%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Alba_Iulia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Blaj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cop%C5%9Fa_Mic%C4%83


24

occident prin Arad şi Oradea. Traficul de călători este destul de intens, prin gara Copşa Mică circulând zilnic 35 perechi de trenuri, dintre care 9 perechi sunt trenuri rapide şi accelerate, interne şi internaţionale. Traficul de mărfuri este foarte intens, datorat tranzitului spre şi dinspre restul ţării, precum şi a traficului local, generat în primul rând de necesităţile de transport ale societăţii S.C. SOMETRA S.A. Această societate dispune de linii ferate uzinale şi de un triaj cu mai multe linii. Linii uzinale se mai găsesc şi pe teritoriul S.C. Carbosin S.A, dar la această dată nu mai sunt funcţionale.

Lungimea strazilor orasenesti pe judete si localitati (km)

Orase 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

AGNITA 28 28 28 28 28 29 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30

AVRIG 26 26 26 26 26 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27

CISNADIE 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58 58

COPSA MICA 17 17 17 17 17 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18 18

DUMBRAVENI 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 40

MIERCUREA

SIBIULUI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 28 28 28 28 28 28 28 28 28 28

OCNA

SIBIULUI 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 17 17 18

SALISTE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 25 25 25 25 25 25 25 25 26 26 26

TALMACIU 15 15 15 16 16 17 17 17 17 17 17 17 17 21 21 21 21 21 21 21 21 21 18 25

Lungimea strazilor modernizate (km)

Orase 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

AGNITA 13 13 13 14 15 16 17 19 22 22 22 22 23 24 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25

AVRIG 6 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7

CISNADIE 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 40

COPSA MICA 9 10 11 11 11 12 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 14 14

DUMBRAVENI 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22 26

MIERCUREA

SIBIULUI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5 5 5 5 5 5 5 5 5 7

OCNA SIBIULUI 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 11 11 12

SALISTE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4 5 5 5 5 5 5 5 17 18 20

TALMACIU 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 7 7 7 7 7 7 7 7 12 10 11

Ponderea strazilor modernizate in totalul tramei stradale (%)

Orase 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013


25

AGNITA 46,4% 46,4% 46,4% 50,0% 53,6% 55,2% 56,7% 63,3% 73,3% 73,3% 73,3% 73,3% 76,7% 80,0% 83,3% 83,3% 83,3% 83,3% 83,3% 83,3% 83,3% 83,3% 83,3% 83,3%

AVRIG 23,1% 26,9% 26,9% 26,9% 26,9% 25,9% 25,9% 25,9% 25,9% 25,9% 25,9% 25,9% 25,9% 25,9% 25,9% 25,9% 25,9% 25,9% 25,9% 25,9% 25,9% 25,9% 25,9% 25,9%

CISNADIE 46,6% 46,6% 46,6% 46,6% 46,6% 46,6% 46,6% 46,6% 46,6% 46,6% 46,6% 46,6% 46,6% 46,6% 46,6% 46,6% 46,6% 46,6% 46,6% 46,6% 46,6% 46,6% 46,6% 69,0%

COPSA MICA 52,9% 58,8% 64,7% 64,7% 64,7% 66,7% 72,2% 72,2% 72,2% 72,2% 72,2% 72,2% 72,2% 72,2% 72,2% 72,2% 72,2% 72,2% 72,2% 72,2% 72,2% 72,2% 77,8% 77,8%

DUMBRAVENI 68,8% 68,8% 68,8% 68,8% 68,8% 68,8% 68,8% 68,8% 68,8% 68,8% 68,8% 68,8% 68,8% 68,8% 68,8% 68,8% 68,8% 68,8% 68,8% 68,8% 68,8% 68,8% 68,8% 65,0%

MIERCUREA

SIBIULUI 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 17,9% 17,9% 17,9% 17,9% 17,9% 17,9% 17,9% 17,9% 17,9% 25,0%

OCNA SIBIULUI 46,7% 46,7% 46,7% 46,7% 46,7% 46,7% 46,7% 46,7% 46,7% 46,7% 46,7% 46,7% 46,7% 46,7% 46,7% 46,7% 46,7% 46,7% 46,7% 46,7% 46,7% 64,7% 64,7% 66,7%

SALISTE 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 16,0% 20,0% 20,0% 20,0% 20,0% 20,0% 20,0% 20,0% 65,4% 69,2% 76,9%

TALMACIU 40,0% 40,0% 40,0% 37,5% 37,5% 35,3% 35,3% 35,3% 35,3% 35,3% 35,3% 35,3% 35,3% 33,3% 33,3% 33,3% 33,3% 33,3% 33,3% 33,3% 33,3% 57,1% 55,6% 44,0%

B.3.1.4. Reteaua de alimentare cu apa si canalizare

Retele de apa (km)

Localitati 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

AGNITA 6,5 6,5 6,5 7,7 9,7 11,2 11,2 11,2 11,2 11,2 11,2 11,2 11,2 11,2 11,2 11,2 11,2 11,2 26,7 26,7 26,7 27,0 27,0 27,0

AVRIG 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 40,6 22,3 22,3 22,3 22,3 22,3 49,5 49,5 50,5 50,5 50,5

CISNADIE 48,4 48,4 48,4 48,4 48,4 48,4 48,4 48,4 48,4 48,4 48,4 48,4 48,4 96,8 48,4 48,4 48,4 48,4 48,4 48,4 48,4 48,4 48,4 48,4

COPSA MICA 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 2,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0 7,5 7,5 7,5 7,5 7,5 7,5

DUMBRAVENI 10,6 10,6 10,6 10,6 10,6 10,6 10,6 10,6 10,6 10,6 10,6 10,6 10,6 15,6 15,6 15,6 15,6 15,6 24,0 24,0 24,0 30,0 30,0 30,0

OCNA SIBIULUI 9,8 9,8 9,8 9,8 9,8 9,8 9,8 9,8 9,8 9,8 9,8 9,8 9,8 17,8 17,8 17,8 17,8 29,0 29,1 29,1 29,1 29,1 29,1 29,1

SALISTE 19,0 19,0 19,0 19,0 19,0 19,0 19,0 29,0 29,0 29,0 29,0 29,0 29,0 29,0 29,0 30,0 30,0 32,5 67,3 67,3 67,3 67,3 67,3 67,3

TALMACIU 4,1 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 4,2 10,2 10,2 10,2 10,2 10,2 17,0 21,7 21,7 21,7 21,7 22,7

Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare, pe judete si localitati (km)

Localitati 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

AGNITA 3,3 3,3 3,3 3,3 3,3 3,3 3,3 4,1 4,1 4,1 4,1 4,1 4,1 6,1 6,1 6,1 6,1 6,1 16,5 17,0 17,0 17,0 17,0 25,5

AVRIG 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0 11,5 11,5 11,5 11,5 12,5 12,5 12,5 19,0 19,0 19,0 38,0 62,6 62,6

CISNADIE 32,5 32,5 32,5 32,5 32,5 32,5 32,5 32,5 32,5 32,5 32,5 32,5 38,6 77,2 38,6 38,6 38,6 38,6 38,6 38,6 38,6 38,6 38,6 38,6

COPSA MICA 5,3 5,3 5,3 5,3 5,3 5,3 5,3 5,3 5,3 5,3 5,3 5,3 5,3 8,4 5,3 5,3 5,3 5,3 7,7 7,7 7,7 7,7 7,7 7,7

DUMBRAVENI 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,8 1,2 1,2 1,2 1,2 11,0 11,0 11,0 11,0 11,0 11,0 11,0 6,0 6,0 6,0 6,0 6,0 15,8


26

OCNA SIBIULUI 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 2,5 2,5 2,5 2,5 3,0 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5

SALISTE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 5,3 5,3 5,3 5,3 5,3 5,3 6,1 6,1 6,1 6,1 7,1 14,3 15,5 15,5 18,7 18,7 18,7

TALMACIU 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7 0,9 0,9 1,1 1,1 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 29,2 28,0

Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor, pe judete si localitati (mii mc)

Destinatia apei Localitati 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

TOTAL

AGNITA 723 629 560 535 557 432 452 452 599 458 437 301 290 286

AVRIG 1.842 1.756 1.756 1.852 1.153 1.039 1.139 1.139 1.239 1.204 819 1.099 1.063 1.068

CISNADIE 1.327 1.327 1.327 954 1.105 1.063 1.010 1.013 1.664 1.445 868 1.070 711 713

COPSA MICA 409 378 397 407 407 407 306 306 306 336 336 770 306 306

DUMBRAVENI 351 305 293 330 292 262 244 193 496 187 172 159 155 146

OCNA SIBIULUI 421 693 673 780 844 433 433 478 582 397 297 153 177 179

SALISTE 235 235 235 172 849 921 930 930 773 714 724 696 696 701

TALMACIU 374 312 312 353 393 295 349 320 700 432 564 432 410 362

din care: pentru uz

casnic

AGNITA 532 426 392 383 321 302 302 302 523 383 349 239 211 205

AVRIG 1.001 1.708 1.708 837 635 641 712 1.093 1.193 825 768 844 696 698

CISNADIE 998 998 998 815 829 887 837 599 1.219 783 680 875 575 576

COPSA MICA 371 341 361 371 371 371 256 256 256 286 286 258 256 256

DUMBRAVENI 204 178 196 225 202 166 147 102 381 105 91 111 124 106

OCNA SIBIULUI 402 520 500 780 262 262 325 325 332 235 269 132 149 150

SALISTE 146 146 47 42 824 885 877 877 713 614 615 573 573 576

TALMACIU 312 32 32 324 245 192 226 254 622 345 346 107 318 282

pondere apa

pentru consum

industrial

AGNITA 26% 32% 30% 28% 42% 30% 33% 33% 13% 16% 20% 21% 27% 28%

AVRIG 46% 3% 3% 55% 45% 38% 37% 4% 4% 31% 6% 23% 35% 35%

CISNADIE 25% 25% 25% 15% 25% 17% 17% 41% 27% 46% 22% 18% 19% 19%

COPSA MICA 9% 10% 9% 9% 9% 9% 16% 16% 16% 15% 15% 66% 16% 16%

DUMBRAVENI 42% 42% 33% 32% 31% 37% 40% 47% 23% 44% 47% 30% 20% 27%

OCNA SIBIULUI 5% 25% 26% 0% 69% 39% 25% 32% 43% 41% 9% 14% 16% 16%

SALISTE 38% 38% 80% 76% 3% 4% 6% 6% 8% 14% 15% 18% 18% 18%

TALMACIU 17% 90% 90% 8% 38% 35% 35% 21% 11% 20% 39% 75% 22% 22%

Operatorul si concesionarul serviciului public de distributie apei din orasul Copsa Mica este

Apa Tarnavei Mari S.A.

Există zone din oraș care încă nu sunt deservite de rețeaua de apă și canalizare, iar acestea

reprezintă priorități pentru investiții de extindere a rețelelor: zone din cartierul Târnăvioara

si in zona industriala a orasului etc.


27

B.3.1.5. Reteaua de alimentare cu gaze naturale

Lungimea totala a conductelor de distributie a gazelor, pe judete si localitati (km)

Localitati 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

AGNITA 19,7 19,7 20,5 20,5 20,5 29,2 29,2 29,2 30,5 30,3 30,3 30,2 30,2 36,9 36,9 36,8 37,6 37,6 37,3 37,5 37,5 37,4 37,4 37,4

AVRIG 26,4 26,4 26,4 26,5 29,9 29,9 31,8 31,8 32,0 40,3 40,4 40,4 40,5 41,1 41,1 41,1 42,3 42,3 46,4 46,4 52,7 52,7 52,9 52,9

CISNADIE 21,5 21,5 21,5 24,4 24,4 24,4 24,8 24,8 24,8 24,8 25,1 25,0 25,0 32,2 32,2 32,2 61,3 43,5 45,5 45,5 44,6 45,2 45,2 46,0

COPSA MICA 28,0 28,0 26,3 26,4 26,4 26,4 26,4 26,4 20,2 20,3 19,5 19,5 19,5 19,5 20,4 20,4 20,4 20,4 28,5 20,5 19,7 19,7 19,7 19,7

DUMBRAVENI 20,6 20,6 21,8 21,8 21,8 28,9 30,9 31,2 32,9 32,7 32,7 32,6 34,6 34,6 33,6 32,8 32,9 35,1 39,0 39,0 36,0 36,6 36,6 37,8

MIERCUREA

SIBIULUI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 1,2 1,4 1,6 1,6 1,6 1,6 1,6

OCNA

SIBIULUI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 14,0 20,7 20,7 20,7 21,8 21,9 21,9 21,8 21,8 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5 21,5

SALISTE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 28,6 28,6 33,8 33,8 33,8

TALMACIU 0,7 0,7 0,7 0,7 1,7 18,4 18,4 18,4 23,5 30,1 31,3 31,1 31,2 31,2 24,5 24,5 31,2 33,8 34,5 34,6 34,6 35,5 35,6 35,6

Gaze naturale distribuite, dupa destinatie, pe judete si localitati (mii mc)

Destinatia

gazelor

naturale

distribuite

Localitati 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total

AGNITA 8.686 7.757 6.751 6.983 5.984 5.825 5.123 4.267 4.431 3.840 3.851 3.738 3.931 3.395

AVRIG 16.638 15.079 14.021 13.663 12.438 12.059 9.552 9.073 9.370 4.545 4.196 4.642 4.560 4.057

CISNADIE 10.471 11.259 9.660 9.934 9.635 9.603 8.685 7.738 8.153 7.433 7.926 7.474 7.415 6.810

COPSA MICA 26.128 31.102 2.796 2.928 24.503 24.207 3.348 2.868 2.993 2.514 2.544 3.033 2.971 2.799

DUMBRAVENI 5.752 5.685 4.597 4.776 4.188 4.185 3.574 3.121 3.254 2.781 2.576 2.579 2.372 2.392

MIERCUREA

SIBIULUI 3 0 0 0 0 0 0 787 945 914 1.029 1.108 1.104 1.036

OCNA SIBIULUI 1.632 1.587 1.345 1.356 1.312 1.361 1.469 1.355 1.375 1.312 1.433 3.092 1.313 1.208

SALISTE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 238 359 615 683 728

TALMACIU 5.753 5.790 4.895 4.915 4.516 4.592 3.449 3.686 3.701 2.458 2.392 2.715 2.461 2.371

din care:

pentru uz

casnic

AGNITA 6.076 5.280 4.352 4.569 4.164 4.091 3.637 3.141 3.323 2.879 2.923 2.948 2.842 2.482

AVRIG 6.812 5.644 4.641 4.803 4.570 4.708 4.274 3.861 4.237 3.657 3.345 3.842 3.526 3.283

CISNADIE 7.986 7.529 5.613 5.950 6.108 6.299 5.724 5.212 5.603 5.114 5.622 5.661 5.222 4.780


28

COPSA MICA 2.598 1.659 1.520 1.574 1.433 1.453 1.290 1.200 1.423 1.218 1.126 1.399 1.192 1.074

DUMBRAVENI 4.582 4.279 3.216 2.921 2.692 2.698 2.354 2.130 2.272 1.969 1.859 1.761 1.631 1.603

OCNA SIBIULUI 1.515 1.346 1.072 1.096 1.044 1.089 961 889 956 838 950 2.869 837 825

SALISTE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 133 223 493 446 480

TALMACIU 2.833 2.541 2.052 2.083 1.790 1.920 1.756 1.611 1.763 1.610 1.339 1.827 1.620 1.512

Pondere

consum

industrial

AGNITA 30,0% 31,9% 35,5% 34,6% 30,4% 29,8% 29,0% 26,4% 25,0% 25,0% 24,1% 21,1% 27,7% 26,9%

AVRIG 59,1% 62,6% 66,9% 64,8% 63,3% 61,0% 55,3% 57,4% 54,8% 19,5% 20,3% 17,2% 22,7% 19,1%

CISNADIE 23,7% 33,1% 41,9% 40,1% 36,6% 34,4% 34,1% 32,6% 31,3% 31,2% 29,1% 24,3% 29,6% 29,8%

COPSA MICA 90,1% 94,7% 45,6% 46,2% 94,2% 94,0% 61,5% 58,2% 52,5% 51,6% 55,7% 53,9% 59,9% 61,6%

DUMBRAVENI 20,3% 24,7% 30,0% 38,8% 35,7% 35,5% 34,1% 31,8% 30,2% 29,2% 27,8% 31,7% 31,2% 33,0%

MIERCUREA

SIBIULUI - - - - - - - - - - - - - -

OCNA SIBIULUI 7% 15% 20% 19% 20% 20% 35% 34% 30% 36% 34% 7% 36% 32%

SALISTE - - - - - - - - - 44% 38% 20% 35% 34%

TALMACIU 51% 56% 58% 58% 60% 58% 49% 56% 52% 34% 44% 33% 34% 36%

B.3.2. Infrastructura medico-sociala

I. Infiintarea si dotarea cu echipamente de specialitate a unui

ambulatoriu in Copsa Mica

Obiectivul general al proiectului vizeaza imbunatatirea calitatii infrastructurii serviciilor

de asistenta medicala in localitatea Copsa Mica in vederea asigurarii unui acces egal al cetatenilor

la serviciile de sanatate. Prin realizarea lucrarilor de modernizare propuse prin proiect dar si prin

completarea dotarii cu echipamente si aparatura medicala performanta, de specialitate, se

contribuie la imbunatatirea calitatii infrastructurii serviciilor de asistenta medicala din zona de

actiune a proiectului precum si in judetul Sibiu si Regiunea Centru.

Proiectul propus contribuie si la atingerea Obiectivelor strategice ale sistemului de

sanatate, si anume:

Adoptarea principiilor si politicilor existente in domeniul sanatatii publice la nivelul

Uniunii Europene - prin adoptarea noilor norme nationale si comunitare privind

principiile existente in domeniul sanatatii referitoare la calitatea infrastructurii si a

dotarilor necesare asigurarii unui act medical eficient;

Continuarea procesului de reforma a sistemului de sanatate in vederea ameliorarii


29

performantelor acestuia, ca premisa esentiala pentru imbunatatirea starii de sanatate

- prin crearea premizelor din punctul de vedere al calitatii infrastructurii si a dotarilor

cu echipamente performante necesare asigurarii de servicii de sanatate de calitate

Proiectul va contribui cresterea asistentei medicale de preventie si la imbunatatirea

starii de sanatate a populatiei deservite.

Obiectivele specifice ale acestui proiect sunt:

1. Imbunatatirea accesului populatiei din regiunea tinta la servicii medicale de calitate,

depistarea precoce a bolilor prin infiintarea si dotarea Ambulatoriului integrat de

specialitate Copsa Mica;

2. Modernizarea si dotarea infrastructurii de sanatate in orasul Copsa Mica, prin

interventii specifice la ambulatoriul de specialitate din localitate;

3. Cresterea calitatii serviciilor medicale, in urma dotarii cu aparatura performanta

a cabinetelor medicale din cadrul ambulatoriului integrat;

4. Stoparea directionarii pacientilor catre alte localitati apartinatoare si directionarea

acestora catre unitatea medicala organizata sub forma de ambulatoriu integrat si

implicit reducerea costurilor de deplasare in alte localitati pentru stabilirea unui

diagnostic sau pentru realizarea unei consultatii care necesita aparatura medicala;

5. Amenajarea acceselor separate pentru crearea unui flux functional in cadrul

ambulatoriului integrat, creând astfel tratament egal tuturor tipurilor de pacienti.

Evolutia personalului medico-sanitar la nivelul orasului Copsa Mica

Conform Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii respectiv datelor

furnizate de INSSE - Fisa Localitatii Copsa Mica, personalul sanitar este format din:

personal sanitar cu pregatire medicala superioara;

personal sanitar mediu;

personal sanitar auxiliar

Personalul sanitar cu pregatire medicala superioara cuprinde: medici, stomatologi si

farmacisti. Personalul sanitar mediu este format din: asistenti medicali, asistenti de

farmacie, surori medicale, tehnicieni sanitari, oficianti medicali, moase, laboranti si alte

categorii de personal sanitar cu studii medii asimilate.

Personalul sanitar auxiliar cuprinde: infirmiere, agenti de dezinsectie, dezinfectie si

deratizare, brancardieri, baiesi, gipsari, namolari, ambulantieri si alte categorii de personal

sanitar asimilate personalului sanitar auxiliar. Acesta asigura curatenia si pastrarea igienei

unitatilor sanitare, pregatirea materialelor necesare activitatii, transportul pacientilor etc.

B.3.3. Infrastructura educationala


30

Numarul de scoli din orasele judetului Sibiu s-a redus continuu, in intr-un ritm extrem de accelerat de

concentrare: daca in 1992 cele 9 localitati totalizau 112 unitati de invatamant, in 2013 numarul

acestora era de doar 29. Numarul salilor de clasa s-a redus de la 58 in 1993, la 44 in 2013.

Sali de clasa, orase jud. Sibiu

Niveluri de instruire Judete Localitati

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

Total Sibiu AGNITA 61 61 60 57 58 62 65 63 63 63

- - AVRIG 103 103 103 86 83 79 79 84 86 100

- - CISNADIE 92 93 99 112 84 79 79 78 81 83

- - COPSA MICA 47 44 43 43 45 42 44 44 44 44

- - DUMBRAVENI 88 86 74 77 74 76 76 75 76 76

- - MIERCUREA SIBIULUI 41 41 37 38 36 36 36 33 107 35

- - OCNA SIBIULUI 17 17 16 15 15 16 17 17 17 18

- - SALISTE 41 39 20 32 42 36 39 42 34 42

- - TALMACIU 42 46 34 45 41 44 44 44 44 42

In ceea ce priveste clientii unitatilor de educatie : Copsa Mica a scolarizat in 2013 un numar de 946

persoane in invatamantul preuniversitar, un numar mai ridicat decat Talmaciu (cu o populatie totala

de 8.132 de persoane) si similar cu cel al Dumbraveniului :1.149 (populatie 8.712 persoane).

Scolarizand un numar de persoane mai ridicat decat Miercuraea Sibiului si Ocna Sibiului (care au o

populatie insumata de peste 9.000 de persoane), Copsa Mica are un loc castigat in mod cert in oferta

educationala a judetului.

In 2013 Copsa Mica a fost singura localitate care a organizat invatamant de maistri, celelalte orase

(Agnita si Avrig) au renuntat, din pacate pentru ele, la aceasta forma de scolarizare. Liceul Tehnologic

Nicolae Teclu organizat si o clasa de invatamant profesional (instalatii tehnico-sanitare si de gaze).

Dezovltarea acestei forme de scolarizare, impreuna cu continuarea si dezvoltarea invatamantului de

maistri reprezinta o directie importanta pe piata educationala si, avand in vedere contextul,

mentalitatea si structura culturala a populatiei din Copsa Mica, sunt imperios necesare.

Copsa Mica are un personal didactic total care se ridica la 68 de persoane, din care 12 educatori si 22

de profesori pentru invatamantul liceal.

Datele comparative privind numarul de absolventi nu sunt disponibile decat in mica masura si nu se

pot trage concluzii solide referitoare la structura si calitatea comparativa a unitatilor de invatamant

din Copsa Mica.

La Evaluarea Nationala, cel mai bun rezultat al copiilor ce au urmat scoala gimnaziala in Copsa Mica a

fost 8,47. Un total de 23 de copii au sustinut examenul, 16 obtinand note mai mari de 5, 3 copii au

obtinut nota mai mica de 5, iar 4 copii au absentat de la examen.


31

Situatia promovabilitatii la examenul de bacalaureat din 2015 : Agnita 69,88%, Saliste 68%, Cisnadie

64,44%, Dumbraveni 53,33%, Talmaciu 51,85%, Miercurea Sibiului 41.67% Avrig 39,47%, Copsa Mica

36,67%.

Grădiniţa nr.1 cu program normal Copşa Mică. În centrul oraşului Copşa Mică, se află Gradiniţa Nr.1,

care funcţionează încă din anul 1962, unde îşi fac studiile 120 de copii între 3 - 7 ani, împărţiţi în 6

grupe. Grădiniţa este dotată cu 6 săli de clasă mari, spaţioase, bine încălzite, mochetate, 1 sală de

gimnastică şi o sală de teatru de păpuşi. Grădiniţa pune la dispoziţie personal didactic competent -

educatori cu gradul didactic I, II, definitivat ( 5- posturi didactice şi 6 profesori calificaţi).

Copiii pot opta pentru studierea unei limbi străine (engleză, franceză, germană) cu un cadru didactic

calificat. Pentru cei cu aptitudini speciale, grădiniţa organizează grupe opţionale de 10 - 15 copii în

domeniul pe care-l solicită părinţii.

Grădiniţa cu program normal nr.2 Copşa Mică. Grădiniţa deţine 2 posturi didactice şi un post de

profesor calificat. Aceasta are în componenţă două săli în interiorul unei clădiri construite în 1937 şi

care nu a fost restaurată până în prezent.

Şcoala cu clasele I-VIII nr.1 Copşa Mică. Şcoala conţine 3 corpuri de clădire, care au fost constituite în

1890, 1960 şi respectiv 1975, cu 8 săli de clasă, dotate cu 5 calculatoare şi o imprimantă.

Şcoala cu clasele I-VIII nr.3 Copşa Mică. În acestă şcoală îşi fac studiile 633 de elevi grupaţi în 24 de clase, aceasta dispune de 12 săli de clasă, 9 cabinete, 1 laborator, sală de sport şi o bibliotecă. Grupul şcolar “ Nicolae Teclu” Copşa Mică. Şcoala are în componenţă 5 cladiri, ce au fost construite în 1965 şi renovate în 2004. În cadrul grupului şcolar există un club al elevilor Copşa Mică, care este împărţit pe mai multe domenii: Cercul de informatică. Activitatea la cerc se desfăşoară pe trei nivele educaţionale şi anume:

-la primul nivel, unde participă elevi din ciclul primar de învăţământ, se urmăreşte familiarizarea

copiilor cu instrumentul de lucru, care este calculatorul (părţi componente şi modul de utilizare) şi cu

unele aplicaţii simple, de genul editoarelor grafice (Paint, PrintArtist, etc.) şi a editoarelor de texte

(Word, WordPad);

-la al doilea nivel, frecventat de elevi din ciclul gimnazial, pe lângă aprofundarea cunoştinţelor despre

calculatoare, editoare de text şi imagine, se introduc noţiuni de algoritmi, limbaje de programare,

sisteme de operare precum şi generalităţi despre Internet (ce este, cum se navighează, mesaje, etc.);

-la al treilea nivel, unde se lucrează cu elevi de liceu, se aprofundează cunoştinţele dobândite în

cadrul orelor de curs, despre limbaje de programare (se dezbat diferite metode de elaborare a

algoritmilor) şi Internet (moduri de căutare eficientă a informaţiei, construirea unor pagini web, etc.).

Alte elemente de infrastructura educationala


32

Numarul de ateliere scolare s-a redus de la 7 in 1993, pana la 3 in 2013. O reducere spectaculoasa s-a

petrecut la Cisnadie (de la 13 ateliere la doar unul) si a ramas relativ constant in Dumbraveni (de la

14 la 12). Din analiza datelor rezulta ca in aceasta directie, o traditie in inzestrarea cu ateliere scolare

a existat doar in orasele Copsa Mica, Avrig, Cisnadie, si Dumbraveni. Avand in vedere structura

populatiei, nivelul tipul de cultura si economie a orasaului, pentru dezvoltarea viitoare este esentiala

cresterea numarului de ateliere scolare si diversificarea acestora.

Ateliere scolare, orase jud. Sibiu

Niveluri de instruire

Localitati 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total AGNITA 2 2 2 3 3 4 3 3 3 3

- AVRIG 13 13 13 8 7 6 6 6 6 8

- CISNADIE 14 13 14 23 2 1 1 1 1 1

- COPSA MICA 4 5 3 3 3 3 3 3 3 3

- DUMBRAVENI 14 18 14 16 13 12 12 12 12 12

- MIERCUREA SIBIULUI

2 2 0 0 0 0 0 0 0 0

- OCNA SIBIULUI 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0

- SALISTE 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

- TALMACIU 5 3 2 1 1 0 0 0 0 0

Invatamant liceal

AGNITA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3

- AVRIG 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8

- CISNADIE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

- COPSA MICA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3

- DUMBRAVENI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 12

- SALISTE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

Biblioteci

Copsa Mica are un numar de 3 biblioteci, din care una este publica, ceea ce inseamna o biblioteca la

2.029 locuitori. Din acest punct de vedere, Copsa Mica are o situatie mai buna decat orase cu

populatie mult mai numeroasa (Agnita 1 :4048, Avrig 1 :3416, Cisnadie 1 :4730)

Fondul de carte

Cu un numar de 48.482 volume, Copsa Mica se claseaza pe locul al IV-lea, dupa Agnita, Avrig si

Cisnadie.

Judete Localitati 2011 2012 2013 2014

Sibiu AGNITA 87.013 87.148 86.464 86.749

- AVRIG 68.221 70.397 86.646 68.653

- CISNADIE 45.146 55.188 55.498 55.550

- COPSA MICA 47.781 47.960 48.382 48.482

- DUMBRAVENI 59.760 54.950 32.603 22.767


43.347 43.347 18.959 17.650

- OCNA SIBIULUI 37.205 37.328 37.387 37.417


33

- SALISTE 24.637 24.575 24.944 26.517

- TALMACIU 41.242 28.897 25.109 41.613

Numarul de sali de sport este acelasi din 2007 : 2. Cu doua exceptii (Miercurea Sibiului si Avrig) toate

orasele si Judetul Sibiu au terenuri de sport.

Niveluri de instruire Localitati 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total AGNITA 4 4 5 5 5 5 5

- AVRIG 1 0 0 0 0 0 0

- CISNADIE 7 5 5 7 7 7 7

- COPSA MICA 2 2 2 2 2 2 2

- DUMBRAVENI 3 2 2 2 2 2 2

- MIERCUREA SIBIULUI 1 1 1 1 1 0 0

- OCNA SIBIULUI 0 0 1 1 1 1 1

- SALISTE 1 2 2 2 2 2 2

- TALMACIU 3 3 3 3 3 3 2

Invatamant primar si gimnazial (inclusiv

invatamantul special) AGNITA

0 0 0 0 0 0 2

- CISNADIE 0 0 0 0 0 0 5


- SALISTE 0 0 0 0 0 0 1

- TALMACIU 0 0 0 0 0 0 2

Invatamant primar si gimnazial

AGNITA 0 0 0 0 0 0 2

- CISNADIE 0 0 0 0 0 0 5


- SALISTE 0 0 0 0 0 0 1

- TALMACIU 0 0 0 0 0 0 2

Invatamant liceal AGNITA 0 0 0 0 0 0 3

- CISNADIE 0 0 0 0 0 0 2

- COPSA MICA 0 0 0 0 0 0 2

- DUMBRAVENI 0 0 0 0 0 0 2

- SALISTE 0 0 0 0 0 0 1

In ceea ce priveste inzestrarea cu echipamente ITC, unitatile de invatamant din Copsa Mica sunt,

relativ, bine echipate: 146 pc-uri/9 la 946 de copii si tineri (6,48 utilizatori pentru un pc). Doar Ocna

Sibiului si Dumbraveni sunt mai bine inzestrate : 6,08 si 6,14. Orasele de talie mai mare stau mai

prost la acest capitol : Agnita are un pc pentru fiecare 12,07 copii, Saliste 1 :11,82, Avrig 1 :9,9,

Cisnadie 1 :8,06, Talmaciu 1 :8,08, Miercurea Sibiului 1 :7,46.

Nr PC-uri pe niveluri de educatie, orase din jud. Sibiu

Niveluri de instruire Localitate 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total AGNITA 87 87 112 108 112 104 104

- AVRIG 110 113 161 161 164 166 162

- CISNADIE 220 169 150 181 181 188 188

- COPSA MICA 103 109 146 146 146 146 146


34

- DUMBRAVENI 133 145 192 187 182 187 187


48 51 84 84 82 82 82

- OCNA SIBIULUI 29 30 57 57 57 57 57

- SALISTE 41 47 47 48 59 59 59

- TALMACIU 114 108 107 107 107 107 109

Invatamant primar si gimnazial (inclusiv

invatamantul special) AGNITA 0 0 0 0 0 0 19

- AVRIG 0 0 0 0 0 0 40

- CISNADIE 0 0 0 0 0 0 56

- COPSA MICA 0 0 0 0 0 0 38

- DUMBRAVENI 0 0 0 0 0 0 22


0 0 0 0 0 0 22


- SALISTE 0 0 0 0 0 0 20

- TALMACIU 0 0 0 0 0 0 39

Invatamant primar si gimnazial

AGNITA 0 0 0 0 0 0 19

- AVRIG 0 0 0 0 0 0 40

- CISNADIE 0 0 0 0 0 0 56

- COPSA MICA 0 0 0 0 0 0 38

- DUMBRAVENI 0 0 0 0 0 0 22


0 0 0 0 0 0 22


- SALISTE 0 0 0 0 0 0 20

- TALMACIU 0 0 0 0 0 0 39

Invatamant liceal AGNITA 0 0 0 0 0 0 85

- AVRIG 0 0 0 0 0 0 122

- CISNADIE 0 0 0 0 0 0 132

- COPSA MICA 0 0 0 0 0 0 108

- DUMBRAVENI 0 0 0 0 0 0 165


0 0 0 0 0 0 60

- SALISTE 0 0 0 0 0 0 39

- TALMACIU 0 0 0 0 0 0 70

B.4. Economia orasului Copsa Mica


35

B.4.1. Radiografia principalelor sectoare economice

B.4.1.1. Agricultura

Suprafata cultivata cu principalele culturi, pe judete si localitati

Principalele culturi Localitati 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha

Grau si secara AGNITA 708 558 361 1.112 740 803 680 844 588 346 164 188 236 246

- AVRIG 693 359 295 1.268 782 790 807 895 665 555 365 415 428 410

- CISNADIE 27 104 129 120 175 191 285 271 239 124 73 87 12 77

- COPSA MICA 140 100 18 15 7 15 15 25 6 10 7 10 41 80

- DUMBRAVENI 338 247 161 215 157 95 101 112 109 100 53 60 151 259


661 799 411 865 775 1.195 825 1.244 890 527 547 651 410 515

- OCNA SIBIULUI 630 524 257 354 363 414 385 600 553 420 253 431 550 450

- SALISTE 418 400 180 275 183 355 220 240 165 120 100 250 330 300

- TALMACIU 117 125 110 150 30 50 50 70 60 40 40 40 40 70

Porumb boabe AGNITA 146 539 420 531 714 715 791 668 639 430 605 507 708 624

- AVRIG 593 815 853 1.284 1.077 1.323 1.114 970 1.061 912 1.015 1.107 1.031 1.059

- CISNADIE 63 141 59 91 154 151 58 83 73 63 108 62 63 30

- COPSA MICA 178 150 250 243 260 264 258 240 250 200 190 488 240 280

- DUMBRAVENI 474 908 766 751 907 847 814 778 768 649 619 732 771 776


454 587 855 1.119 820 845 685 677 777 752 791 718 752 626

- OCNA SIBIULUI 510 891 676 738 650 711 674 930 768 450 600 750 800 750

- SALISTE 317 730 454 436 495 439 345 432 375 330 430 300 550 400

- TALMACIU 579 699 510 450 467 430 454 640 619 591 531 630 500 542

Floarea soarelui CISNADIE 0 0 0 0 0 0 0 0 130 0 0 0 0 0

- COPSA MICA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5 0

- DUMBRAVENI 0 0 0 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 12 8 0 109 55 199 141 94 85 101 115

- OCNA SIBIULUI 0 0 0 0 0 0 0 0 130 0 0 0 0 0

- SALISTE 0 0 0 0 0 0 0 0 40 0 0 0 0 0

Sfecla de zahar AGNITA 106 17 19 19 122 130 115 89 47 179 22 5 17 0

- AVRIG 20 20 7 15 5 32 60 60 45 22 0 0 0 13

- COPSA MICA 0 0 0 0 0 2 3 5 3 1 0 25 0 0

- DUMBRAVENI 61 20 16 5 6 10 13 16 5 7 1 0 0 0


10 22 35 34 32 20 97 87 70 23 17 9 9 20

- OCNA SIBIULUI 29 33 33 25 33 32 60 65 45 20 9 0 0 0

- SALISTE 0 1 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0

Cartofi AGNITA 205 110 93 117 95 77 90 74 55 40 40 40 50 50

- AVRIG 236 85 89 305 297 252 381 300 213 248 274 218 216 228

- CISNADIE 56 65 57 89 99 55 50 45 47 41 27 21 20 5

- COPSA MICA 10 6 9 10 25 20 20 25 25 25 28 22 21 20

- DUMBRAVENI 132 158 50 45 57 53 51 51 49 49 50 50 50 50


281 104 124 153 113 57 109 133 120 110 102 91 92 90

- OCNA SIBIULUI 133 70 60 59 72 75 78 75 70 55 80 70 80 80

- SALISTE 265 260 215 217 257 269 256 200 200 200 215 250 300 300

- TALMACIU 170 160 26 50 60 65 60 80 80 80 80 80 80 80

Legume AGNITA 18 14 30 30 40 45 45 40 44 35 35 35 35 35

- AVRIG 16 46 50 52 73 79 82 110 111 82 88 97 89 102

- CISNADIE 14 15 20 24 19 12 11 9 9 9 9 11 16 14

- COPSA MICA 0 10 11 22 13 13 15 15 14 14 16 14 15 15


36

- DUMBRAVENI 91 91 45 31 68 68 68 68 67 67 67 67 67 115


26 82 79 61 69 94 90 82 110 165 180 190 190 190

- OCNA SIBIULUI 13 20 26 40 40 55 60 57 57 59 61 55 60 60

- SALISTE 50 20 25 25 25 25 25 31 31 40 67 112 84 65

- TALMACIU 1 10 10 10 13 10 11 15 16 16 16 16 19 21

Productia agricola vegetala la principalele culturi, pe judete si localitati

Principalele culturi

Localitati 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone

Grau si secara

AGNITA 2.497 1.114 749 2.970 1.603 2.623 1.126 2.361 697 527 278 448 635 720

- AVRIG 1.626 664 585 2.863 1.833 2.130 1.233 2.091 1.163 1.088 553 1.134 883 914

- CISNADIE 89 249 398 501 476 795 645 830 438 141 146 230 26 172

- COPSA MICA 328 103 38 34 15 45 21 60 7 20 16 27 76 203

- DUMBRAVENI 900 410 380 448 335 269 218 230 195 220 132 149 405 475


2.252 1.549 989 1.745 2.455 4.169 1.353 2.840 1.516 953 891 1.100 919 936

- OCNA SIBIULUI

2.371 635 886 1.039 1.103 1.546 944 1.544 1.000 1.057 494 1.078 1.550 1.305

- SALISTE 1.072 475 257 580 428 852 261 537 329 213 250 700 908 900

- TALMACIU 304 116 175 370 90 180 100 245 180 120 52 120 112 200

Porumb boabe

AGNITA 640 1.509 730 1.699 2.116 2.124 1.863 1.388 1.265 1.200 1.086 1.513 2.464 1.959

- AVRIG 1.567 2.207 1.977 2.377 3.150 2.695 2.228 2.731 1.726 2.912 1.840 3.032 3.811 3.501

- CISNADIE 315 455 89 301 275 405 131 237 190 176 110 217 189 60

- COPSA MICA 306 315 560 512 390 607 625 672 410 590 600 1.442 880 740

- DUMBRAVENI 1.037 2.640 2.811 4.282 2.631 2.370 3.953 296 722 1.586 1.531 1.991 2.932 2.301


1.105 1.526 1.644 1.791 2.137 2.084 1.336 1.513 941 1.474 480 1.473 2.346 1.484

- OCNA SIBIULUI

422 3.118 1.284 2.215 1.805 2.594 1.737 2.546 1.527 1.182 1.980 2.100 2.880 2.625

- SALISTE 568 1.471 719 867 918 901 823 900 800 668 860 1.500 1.925 1.300

- TALMACIU 884 1.398 673 1.260 1.118 1.076 1.297 1.920 1.114 1.655 797 1.890 1.900 1.650

Floarea soarelui

CISNADIE 0 0 0 0 0 0 0 0 36 0 0 0 0 0

- COPSA MICA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 0

- DUMBRAVENI 0 0 0 0 0 5 0 0 0 0 0 0 0 0


0 0 0 16 10 0 81 41 64 69 51 80 64 59

- OCNA SIBIULUI

0 0 0 0 0 0 0 0 85 0 0 0 0 0

- SALISTE 0 0 0 0 0 0 0 0 25 0 0 0 0 0

Sfecla de zahar

AGNITA 2.108 300 300 540 2.599 1.988 1.702 872 370 980 35 130 56 0

- AVRIG 462 230 201 450 159 700 972 887 503 290 0 0 0 160

- COPSA MICA 0 0 0 0 0 46 60 100 48 17 0 500 0 0

- DUMBRAVENI 1.085 800 260 120 120 180 195 362 19 105 15 0 0 0


326 824 563 1.022 925 400 2.535 1.717 942 538 130 252 343 321

- OCNA SIBIULUI

306 990 990 625 825 1.160 1.900 1.925 1.100 350 0 0 0 0

- SALISTE 0 30 0 0 30 0 15 0 0 0 0 0 0 0


37

Cartofi AGNITA 2.406 573 1.276 2.019 1.052 972 634 558 400 480 320 600 825 805

- AVRIG 2.434 560 1.424 5.123 4.743 3.950 4.205 3.863 2.889 4.006 3.827 4.053 3.578 3.996

- CISNADIE 746 453 675 1.835 1.015 697 480 242 199 410 211 210 240 40

- COPSA MICA 80 30 92 150 240 200 180 225 180 350 392 350 315 300

- DUMBRAVENI 1.416 1.438 450 831 416 674 538 480 240 620 610 480 900 790


3.150 1.145 2.064 2.298 1.509 877 1.496 1.453 1.393 1.325 1.124 1.185 1.331 1.313

- OCNA SIBIULUI

1.433 1.050 660 900 730 960 758 740 700 825 960 1.280 1.200 1.296

- SALISTE 2.143 1.820 2.580 2.230 3.105 2.676 3.550 3.000 3.000 3.000 2.000 3.500 4.500 5.000

- TALMACIU 955 1.000 420 825 600 650 600 640 1.963 1.200 720 1.200 1.120 1.286

Legume AGNITA 283 223 515 487 733 699 694 474 632 308 360 396 396 426

- AVRIG 766 586 857 640 914 985 685 908 946 702 844 1.098 1.073 1.065

- CISNADIE 93 75 129 465 109 95 143 87 80 104 61 120 143 98

- COPSA MICA 0 83 142 178 104 185 147 108 157 157 194 194 209 186

- DUMBRAVENI 5.639 3.543 3.924 3.181 1.181 2.812 2.609 2.782 2.107 952 739 745 771 1.806


281 1.190 784 1.128 787 652 971 806 1.116 1.539 1.350 1.440 1.965 2.125

- OCNA SIBIULUI

186 289 388 563 389 947 746 801 513 755 675 502 689 623

- SALISTE 199 378 196 189 257 239 196 247 250 299 174 1.310 649 617

- TALMACIU 7 67 73 233 133 100 132 118 183 223 215 230 260 346

Rezultatele cautarii - Productia totala de struguri pe localitati

Localitati 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003


AGNITA 0 20 60 10 30 50 28 30 10 10 0 30 30 50

AVRIG 0 3 2 5 30 18 10 30 10 60 75 225 245 110

CISNADIE 0 22 25 30 11 4 18 20 5 5 0 0 5 0

COPSA MICA 0 0 0 0 0 5 7 5 6 5 0 0 5 65

DUMBRAVENI 10 76 95 172 17 30 161 44 4 65 75 34 95 46

MIERCUREA SIBIULUI 715 798 879 1.040 776 357 1.011 492 306 239 657 643 796 112

OCNA SIBIULUI 0 8 4 8 10 25 22 27 13 27 27 0 175 708

SALISTE 61 129 280 556 312 311 557 393 61 7 697 824 315 500

TALMACIU 0 11 6 10 30 5 15 46 15 25 0 0 0 0

Productia de fructe pe localitati

Localitati 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003


AGNITA 618 344 78 278 13 231 265 340 76 54 91 62 88 207

AVRIG 66 29 176 98 18 105 181 387 72 159 105 275 103 588

CISNADIE 4.544 2.283 2.315 4.817 1.667 1.597 5.050 5.064 911 1.575 720 2.024 1.237 1.331

COPSA MICA 0 0 0 0 0 0 5 5 0 5 9 10 11 12

DUMBRAVENI 141 717 236 609 383 163 479 310 382 391 339 375 301 397

MIERCUREA SIBIULUI

945 2.852 557 1.916 682 405 582 816 395 330 432 425 454 393

OCNA SIBIULUI 7 38 14 34 13 40 47 40 36 40 40 41 20 24


38

SALISTE 715 431 211 429 90 71 1.208 1.274 969 1.171 920 930 935 870

TALMACIU 40 72 20 129 101 184 212 387 596 520 449 507 644 1.476

Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, forme de proprietate

Categorii de

animale Localitati Propr. 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Bovine AGNITA Total 4.013 4.183 3.922 4.112 4.546 4.440 3.800 3.259 2.442 1.676 1.520 1.498 1.813

- - Privat 981 1.125 1.016 1.074 1.460 1.352 1.473 1.331 1.361 1.341 1.220 1.376 1.658

- AVRIG Total 946 1.085 1.146 1.792 2.410 2.434 2.024 1.744 1.769 1.616 1.633 1.640 1.500

- - Privat 945 1.084 1.140 1.757 2.404 2.408 2.000 1.717 1.769 1.616 1.633 1.640 1.500

- CISNADIE Total 199 528 676 424 893 955 964 932 818 844 928 863 890

- - Privat 175 201 281 324 280 271 364 344 350 314 420 382 355

- COPSA MICA Total 77 88 107 115 85 81 94 77 84 75 70 80 83

- - Privat 77 88 107 115 85 81 94 77 84 75 70 80 83

- DUMBRAVENI Total 615 681 694 724 726 727 741 729 643 601 573 663 649

- - Privat 515 591 605 634 639 641 641 637 599 563 533 616 600


Total 1.684 1.579 1.862 1.518 1.501 1.312 1.273 1.336 1.177 639 727 882 875

- - Privat 480 550 760 510 457 480 372 298 294 253 251 327 342

- OCNA SIBIULUI Total 1.429 1.484 1.551 1.654 1.562 1.253 602 559 546 517 552 602 790

- - Privat 504 578 752 867 780 613 602 559 546 517 552 602 790

- SALISTE Total 1.021 1.165 960 1.072 1.171 1.096 1.144 1.060 1.224 1.263 1.405 1.410 1.506

- - Privat 985 1.130 960 1.056 1.156 1.096 1.144 1.060 1.224 1.263 1.405 1.410 1.445

- TALMACIU Total 974 1.212 976 1.140 1.102 923 1.200 1.242 970 930 930 735 839

- - Privat 974 1.117 920 1.100 1.064 893 1.180 1.220 970 930 930 735 839

Porcine AGNITA Total 2.958 2.615 2.874 2.827 2.643 2.668 2.402 2.342 971 980 796 1.558 1.174

- - Privat 2.124 2.584 2.840 2.721 2.552 2.572 2.342 2.328 964 980 796 1.558 1.156

- AVRIG Total 19.293 15.801 16.993 18.392 21.259 22.366 16.624 20.518 14.517 9.616 4.033 1.673 4.829

- - Privat 1.500 1.825 2.539 2.618 3.157 2.952 1.646 1.650 1.666 2.166 1.668 1.673 1.156

- CISNADIE Total 951 1.069 795 636 1.145 711 815 1.050 850 782 287 385 270

- - Privat 815 992 600 624 1.125 700 814 1.050 850 782 287 385 270

- COPSA MICA Total 233 284 432 1.500 516 510 593 419 361 190 162 150 220

- - Privat 233 284 432 1.500 516 510 593 419 361 190 162 150 220

- DUMBRAVENI Total 2.617 3.163 2.644 3.250 2.061 1.398 1.342 1.590 606 607 609 804 1.077

- - Privat 2.344 2.852 2.431 3.100 1.900 1.266 1.246 1.531 567 570 499 700 1.000


Total 1.266 1.652 2.630 2.495 1.301 1.799 1.897 1.444 1.298 803 765 605 616

- - Privat 1.053 1.281 2.300 2.300 1.161 1.716 1.750 1.444 1.187 803 690 507 532

- OCNA SIBIULUI Total 572 695 543 396 606 1.918 1.043 889 1.440 995 800 950 1.140

- - Privat 571 695 525 396 606 1.918 1.043 889 1.440 995 800 950 1.140

- SALISTE Total 152 181 219 323 374 874 980 817 601 1.350 1.645 3.255 2.543

- - Privat 149 181 219 323 374 874 980 817 601 1.350 1.645 3.255 2.535

- TALMACIU Total 723 880 810 800 808 866 801 800 800 800 800 755 817

- - Privat 691 841 810 800 800 864 800 800 800 800 800 755 817

Ovine AGNITA Total 6.303 6.329 5.189 5.342 5.075 5.292 5.772 5.008 5.033 5.090 3.050 3.551 4.224

- - Privat 5.145 5.261 5.186 4.585 5.075 5.292 5.772 5.008 5.033 5.090 3.050 3.551 4.010

- AVRIG Total 9.934 8.676 8.552 9.227 10.051 9.307 6.018 3.601 4.673 4.865 4.705 3.914 3.800

- - Privat 6.234 6.374 6.883 7.949 8.678 8.201 5.221 3.601 4.673 4.865 4.705 3.914 3.800


39

- CISNADIE Total 1.031 987 975 879 815 2.892 2.800 2.323 1.512 905 2.372 829 958

- - Privat 765 782 780 760 750 855 940 560 500 510 2.089 659 837

- COPSA MICA Total 279 285 343 280 290 311 233 188 268 228 168 150 171

- - Privat 279 285 343 280 290 311 233 188 268 228 168 150 171

- DUMBRAVENI Total 3.052 3.117 3.532 4.997 3.279 3.644 3.249 3.234 3.234 3.192 2.100 2.011 2.190

- - Privat 3.023 3.091 3.532 4.997 3.279 3.644 3.249 3.234 3.234 3.192 2.100 2.011 2.190


Total 4.080 4.478 8.813 7.581 4.664 4.035 3.441 3.253 3.306 2.780 2.904 3.143 3.701

- - Privat 4.031 4.122 8.000 6.700 3.830 3.391 3.040 2.999 3.132 2.780 2.771 3.001 3.701

- OCNA SIBIULUI Total 7.540 7.703 8.208 8.111 9.184 7.961 8.653 8.279 8.202 7.172 7.490 7.372 9.452

- - Privat 7.534 7.703 8.208 8.111 9.184 7.961 8.653 8.279 8.202 7.172 7.490 7.372 9.452

- SALISTE Total 10.931 10.438 8.973 9.392 8.920 8.483 7.726 6.935 7.317 7.677 9.542 8.502 7.862

- - Privat 7.618 7.789 6.599 7.421 7.605 7.104 7.312 6.533 7.117 7.677 9.542 8.502 7.862

- TALMACIU Total 10.582 10.819 11.310 13.320 11.000 11.000 11.000 8.800 10.000 9.400 10.000 8.200 7.824

- - Privat 10.582 10.819 11.310 13.320 11.000 11.000 11.000 8.800 10.000 9.400 10.000 8.200 7.824

Pasari AGNITA Total 11.517 12.698 11.925 10.650 12.560 12.560 13.780 11.321 12.125 12.000 9.395 9.615 10.635

- - Privat 11.517 12.698 11.925 10.650 12.560 12.560 13.780 11.321 12.125 12.000 9.395 9.615 10.635

- AVRIG Total 282.546 265.850 165.167 393.517 316.434 156.307 18.127 16.477 16.267 16.957 18.462 23.327 35.992

- - Privat 7.936 8.750 9.227 13.117 17.767 19.167 18.127 16.477 16.267 16.957 18.462 23.327 35.992

- CISNADIE Total 8.208 9.050 9.500 9.750 7.500 7.000 6.500 5.300 4.850 4.730 4.871 8.700 8.800

- - Privat 8.208 9.050 9.500 9.750 7.500 7.000 6.500 5.300 4.850 4.730 4.871 8.700 8.800

- COPSA MICA Total 2.204 2.430 1.650 3.200 1.863 1.900 3.516 3.358 3.388 3.500 3.520 4.260 5.010

- - Privat 2.204 2.430 1.650 3.200 1.863 1.900 3.516 3.358 3.388 3.500 3.520 4.260 5.010

- DUMBRAVENI Total 371.057 598.760 296.431 342.095 288.756 221.594 60.575 13.450 12.225 11.573 11.180 15.140 13.000

- - Privat 9.160 10.100 10.200 10.400 12.700 13.700 13.450 13.450 12.225 11.573 11.180 15.140 13.000


Total 4.535 163.303 5.000 5.800 2.830 7.226 6.102 5.541 5.320 5.380 2.870 3.967 6.420

- - Privat 4.535 5.000 5.000 5.800 2.830 7.226 6.102 5.541 5.320 5.380 2.870 3.967 6.420

- OCNA SIBIULUI Total 5.502 6.066 8.126 7.416 8.059 8.016 8.410 8.005 9.040 9.795 8.595 11.595 12.475

- - Privat 5.502 6.066 8.126 7.416 8.059 8.016 8.410 8.005 9.040 9.795 8.595 11.595 12.475

- SALISTE Total 11.888 13.108 9.000 9.000 9.000 11.635 11.635 12.836 10.500 9.900 11.667 11.868 11.867

- - Privat 11.888 13.108 9.000 9.000 9.000 11.635 11.635 12.836 10.500 9.900 11.667 11.868 11.867

- TALMACIU Total 4.172 4.600 5.800 5.500 7.000 7.000 7.000 6.400 6.700 4.500 5.500 6.300 7.693

- - Privat 4.172 4.600 5.800 5.500 7.000 7.000 7.000 6.400 6.700 4.500 5.500 6.300 7.693

Productia agricola animala

Principalele produse agricole animale

Localitati UM

Ani

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Greutatea

in viu a

animalelor

destinate

sacrificarii

pentru

consum

TOTAL To

greutate vie

27.761 28.536 27.114 30.285 27.345 26.461 23.945 21.925 26.688 26.727

AGNITA To

greutate vie

917 837 810 1.003 460 614 553 454 313 371

AVRIG To

greutate vie

1.845 3.728 2.658 2.242 1.768 1.967 1.727 985 918 984

CISNADIE To

greutate vie

276 310 348 389 187 255 214 289 290 213

COPSA To 118 121 116 131 61 45 66 52 50 59


40

MICA greutate vie

DUMBRAVENI

To greutate

vie 986 1.129 1.060 764 256 353 297 318 349 410

MIERCUREA SIBIULUI

To greutate

vie 610 597 639 673 237 247 249 174 442 232

OCNA SIBIULUI

To greutate

vie 409 401 439 393 361 359 370 338 340 367

SALISTE To

greutate vie

1.175 1.185 932 1.089 949 929 713 577 834 911

TALMACIU To

greutate vie

386 384 363 406 680 621 535 772 861 688

Productia

de lapte de

vaca si

bivolita

(inclusiv

consumul

viteilor)

TOTAL Hectolitri

(100 l) 910.89

7 912.91

3 947.24

0 939.18

4 851.805

830.543

776.172

825.818

862.008

925.954

AGNITA Hectolitri

(100 l) 45.837 46.672 27.628 52.066 40.775 36.055 31.434 35.720 30.976 35.020

AVRIG Hectolitri

(100 l) 24.811 24.174 32.064 30.364 27.231 26.970 23.350 21.072 22.962 27.583

CISNADIE Hectolitri

(100 l) 4.752 12.611 14.178 13.366 12.549 14.651 11.090 15.350 15.655 14.108

COPSA MICA

Hectolitri (100 l)

1.700 1.542 2.012 2.022 1.600 1.790 1.742 1.790 1.511 1.485

DUMBRAVENI

Hectolitri (100 l)

10.800 10.500 10.852 10.711 11.170 10.515 9.986 9.032 9.565 9.221

MIERCUREA SIBIULUI

Hectolitri (100 l)

17.520 21.409 20.995 20.834 17.402 15.844 12.920 12.173 14.124 13.993

OCNA SIBIULUI

Hectolitri (100 l)

22.858 20.469 20.135 13.604 13.141 12.557 13.229 10.500 12.773 12.401

SALISTE Hectolitri

(100 l) 18.590 18.106 17.864 22.829 21.868 21.056 22.400 29.720 30.218 31.357

TALMACIU Hectolitri

(100 l) 22.072 15.686 18.866 19.854 18.635 17.896 19.040 19.220 19.142 17.675

Productia

de lana

TOTAL Kilogram

e 816.36

3 826.59

9 812.65

4 793.36

3 701.865

696.428

611.935

662.650

699.493

741.502

AGNITA Kilogram

e 10.800 10.800 10.800 11.300 10.800 9.000 9.000 9.200 7.000 9.900

AVRIG Kilogram

e 16.446 13.295 17.409 16.386 11.430 7.560 6.810 10.700 11.160 9.890

CISNADIE Kilogram

e 1.820 1.600 5.285 5.430 4.520 6.858 3.307 1.751 1.980 1.918

COPSA MICA

Kilograme

572 513 632 600 400 360 290 300 300 290

DUMBRAVENI

Kilograme

9.594 4.700 5.700 6.400 6.400 7.750 6.750 4.100 3.750 4.500

MIERCUREA SIBIULUI

Kilograme

15.119 11.515 10.740 8.790 8.640 8.100 8.376 7.190 5.630 10.010

OCNA SIBIULUI

Kilograme

17.999 17.010 20.205 17.600 18.700 17.600 18.000 13.300 16.790 16.500

SALISTE Kilogram

e 22.526 27.785 24.287 19.546 18.420 13.620 20.000 20.240 17.550 16.000

TALMACIU Kilogram

e 28.500 32.500 27.616 27.500 27.500 23.320 14.800 27.000 26.730 20.040

Productia

de oua

TOTAL Mii

bucati 84.605 90.830

102.048

115.600

120.794 128.50

3 104.60

1 98.464

112.619

109.563

AGNITA Mii

bucati 1.042 812 1.304 1.304 910 1.020 1.088 1.063 986 1.440

AVRIG Mii

bucati 1.699 2.670 2.242 2.114 984 1.069 995 706 760 893

CISNADIE Mii

bucati 1.042 992 765 701 743 656 3.502 637 892 1.133

COPSA MICA

Mii bucati

169 138 160 303 135 311 279 210 324 325


41

DUMBRAVENI

Mii bucati

14.944 12.626 18.103 7.555 4.400 1.556 913 982 1.127 1.227

MIERCUREA SIBIULUI

Mii bucati

491 392 232 565 828 792 701 450 300 418

OCNA SIBIULUI

Mii bucati

939 985 1.018 1.054 1.126 1.134 1.055 981 1.123 1.274

SALISTE Mii

bucati 915 1.028 1.264 1.798 2.043 2.039 1.701 1.036 1.407 1.535

TALMACIU Mii

bucati 560 560 560 756 984 972 800 640 600 665

Agircultura ar putea reprezenta o directie de dezvoltare economica, avand in dezvoltarea redusa pe

care o are in prezent. Directiile de dezvoltare ar putea fi legumicultura in spatii protejate si cresterea

animalelor.

B.4.1.2. Industria

4.1.2 Situaţia unităţilor economice

În ceea ce priveşte ponderea unităţilor active din Regiunea Centru pe diferite sectoare de activităţi,

se poate remarca o mare concentrare a firmelor în sectorul activităţilor de comerţ - 44,8%, dar în

scădere faţă de anul precedent - 49%. Cel mai mic număr de unităţi se regăseşte în industria

extractivă - 0,2%, sectorul energetic şi în învăţământ - 0,3%. Ponderea unităţilor active în comerţ a

scăzut în ultimii ani, crescând în schimb ponderea sectorului industriei prelucrătoare, a sectorului

hotelier şi serviciilor, semn al unei economii sănătoase. Unităţile de comerţ sunt mici şi foarte

numeroase, atrag un volum redus al investiţiilor şi au o cifră de afacere, de asemenea, destul de

mică.

Principalele unităţi economice care îşi desfăşoară activitatea pe raza localităţii Copşa Mică sunt:

SOMETRA S.A. - se ocupă cu producţia plumbului, zincului şi cositorului, fiind, de altfel, cel mai mare poluant din Europa.

PROMBAT S.A. - se ocupă cu recuperarea deşeurilor şi resturilor metalice reciclabice.

ALDONA S.R.L. - se ocupă cu construcţia de clădiri şi lucrări de geniu.

PROMARK 2001 S.R.L. - se ocupă cu comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate.

EUCOM CONSTRUCT S.R.L. - se ocupă cu construcţia de clădiri şi lucrări de geniu.

CSILLAG COMIMPEX S.R.L. - se ocupă cu comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate.

MC IMPORT EXPORT S.R.L. - se ocupă cu producţia şi conservarea cărnii.

ROXI PROD S.R.L. - se ocupă cu comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate.

LA BELLANI S.R.L. - se ocupă cu fabricarea produselor de morărit.

M. C. DISTRIBUTION S.R.L. - se ocupă cu comerţul cu ridicata al altor produse

Tabel 21. Indicatorii privind unităţile economice din Copşa Mică.

Denumire Cifra de afaceri Profit net Număr agajaţi

-RON- -RON-


42

SOMETRA S.A. 208.182.137 32.581.870 1.075

ALDONA S.R.L. 10.005.202 1.021.755 99

PROMBAT S.A. 4.116.582 72.314 80

PROMARK 2001 S.R.L 2.392.117 23.688 9

EUCOM CONSTRUCT S.R.L. 797.889 17.810 33

CSILLAG COMIMPEX S.R.L. 727.785 6.446 9

MC IMPORT EXPORT S.R.L. 652.993 121.981 10

ROXI PROD S.R.L. 547.105 6.798 8

LA BELLANI S.R.L 508.337 15.846 12

M. C. DISTRIBUTION S.R.L. 434.269 5.533 3

MICA CONF S.R.L. 410.263 24.141 32

Întreprinderea cu cea mai mare cifră de afaceri în anul 2006 este S.C. SOMETRA S.A, firmă ce se

ocupă cu producţia plumbului, zincului şi cositorului. Deşi este lider şi la capitolul salariaţilor, oferind

un numar mare de locuri de muncă, firma reprezintă un factor important de poluare a mediului, atât

la nivelul localităţii, cât şi a ţării.

Din fericire pentru această zonă, în decembrie 1993, activitatea unei alte întreprinderi extrem de

poluante, S.C. CARBOSIN S.A, a fost stopată. Aceasta producea negru de fum, acizi organici,

monomeri metacrilici, mase plastice, metanox D, aldehidă formică, acid fosforic şi acid oxalic.

Tehnologia folosită la fabricarea „negrului de fum” în această uzină, denumită „tehnologia canalelor”,

era cunoscută ca având gradul cel mai mare de poluare a zonelor de lucru, cât şi a atmosferei peri-

uzinale şi comunale cu negru de fum, circa 20% din producţie fiind antrenată de gazele de reacţie în

coşurile instalaţiilor şi răspândită în atmosferă până la peste 20 km distanţă. Ne putem face o

imagine apropiată de realitate despre gradul de poluare zonală, dacă ne gândim că randamentul de

transformare a gazului metan în negru de fum era de 30-35%.

Servicii financiar-bancare

În localitatea Copşa Mică există 2 unităţi financiar- bancare, şi anume o filială CEC şi o filială a Băncii

Cooperatiste din Sibiu.

4.1.3 Dezvoltarea economică în câteva sectoare ale economiei

4.1.3.1 Industrie

În localitatea Copşa Mică sectoarele economice dominante sunt: industria lemnului, industria

alimentară, industria confecţiilor de îmbrăcăminte, metalurgică şi materialelor de construcţii.


43

Principala întreprindere din Copşa Mică este S.C. SOMETRA S.A, care se ocupă cu producţia

plumbului, zincului şi cositorului. De altfel, economia în Copşa Mică este preponderent industrială.

Rădăcinile industriei metalurgice şi chimice datează din anii 1940, în această perioadă reuşindu-se o

serie de performanţe de tristă amintire în domeniul poluării mediului. În istoria economică a oraşului

Copşa Mică, un rol esenţial revine prezenţei întreprinderii metalurgice şi a celei de chimizare a

gazului metan S.C. CARBOSIN S.A. Acestea au cunoscut în anii 70-80, perioade de glorie cu rezultate

spectaculoase. După 1989, industria cu capital integral de stat se transformă treptat într-o industrie

preponderent privată. Tendinţa generală este de scădere a producţiei, de restrângere a activităţii din

diverse cauze.

În prezent, sunt 3 zone industriale în oraşul Copşa Mică, denumite astfel:

1. Zona industrilală SOMETRA, poziţionată în partea de nord-vest a localităţii. 2. Zona industrială „Parc Industrial Copşa Mică”, poziţionată în partea de nord-est a localităţii. 3. Zona industrială de Sud, din Şoseaua Sibiului nr. 26.

Agenţii economici cu profil industrial sunt puţini, dar au cel mai mare număr de angajaţi şi pondere

semnificativă în economia oraşului.

Societatea industrială S.C. SOMETRA S.A, ocupă aproximativ 77,5 ha, forma de proprietate este de

societate cu capital străin (grecesc). Unitatea absoarbe circa 67% din forţa de muncă existentă în

oraş, ceea ce reprezintă 60% din totalul de număr de angajaţi, iar restul de 40% provin din aşezările

apropiate oraşului Copşa Mică, inclusiv oraşul Mediaş. Domeniul de activitate este prelucrarea

concentratelor miniere neferoase şi producerea de zinc rafinat, plumb rafinat electronic, bismut

tehnic şi rafinat, cadmiu tehnic, aliaje de plumb şi stibiu, pulbere de zinc şi sulfat de zinc.

O altă unitate economică ce a marcat profund viaţa socio-economică a oraşului Copşa Mică a fost S.C.

CARBOSIN S.A. care a avut ca principal obiect de activitate fabricarea negrului de fum şi prelucrarea

maselor plastice. După 1989 s-a înregistrat o scădere treptată a eficienţei economice şi o agravare a

efectelor poluante, motiv pentru care, din 1993 activitatea a fost sistată, iar din 1995 unitatea a

intrat în faza de lichidare.

Producţia industrială a înregistrat scăderi semnificative an de an, datorită în principal următoarelor

cauze:

Concurenţa unor produse similare importante;

Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei;

Dificultăţile întâlnite pe piaţa externă, fapt ce a determinat creşterea stocurilor, restrângerea activtăţii şi reorientarea unor agenţi economici spre sfera serviciilor şi a comerţului.

Insuficienţa economică sau gradul înalt de poluare au dus la întreruperea activităţii unor capacităţi de

producţie şi implicit la reducerea numărului de salariaţi, industria devenind astfel principala ramură

generatoare de şomaj.


44

B.4.1.3. Turismul

În oraşul Copşa Mică infrastructura pentru turism este inexistentă, din cauza poluării excesive a zonei

prin intermediul S.C. SOMETRA S.A. şi a altor întreprinderi existente în zonă. Cel mai apropiat punct

turistic, care se învecinează la nord cu Copşa Mică este comuna şi staţiunea Bazna.

Bazna este alcătuită din trei sate (Bazna, Boian, Velţ), fiind situată în Podişul Târnavelor, la o

altitudine medie de 321 m şi are o populaţie de 3.825 de locuitori.

Localitatea este menţionată pentru prima dată în 1270, an în care regele Ştefan al III-lea dăruieşte

nobilului Bozouch satul Bazna, care se afla pe Valea Morii, dar mai spre vest, către localitatea Boian.

Localitatea Bazna a fost atestată documentar în 18 februarie 1302, printr-un act în care consiliul unei

mănăstiri din Oradea adevereşte că un comite sas a donat localitatea denumită Bazna bisericii

catolice din Alba Iulia.

Apa minerală de aici este leac pentru afecţiuni biliare, genitale, respiratorii, reumatism, ortopedic şi ale sistemului nervos. Bazele de tratament se află în mijlocul unui parc de 20 ha. Izvoarele sale minerale au fost studiate pentru prima dată de Andreas Gaspari, între anii 1762-1779. În anul 1814, biserica evanghelică începe construirea unui aşezământ balnear, iar în 1843 o firmă din Mediaş începe folosirea sistematică a băilor. În anul 1949, trece în administrarea Ministerului Sănătăţii, şi devine o staţiune balneoclimaterică cu caracter permanent. Sarea de Bazna, bogată în cloruri de potasiu, natriu, magneziu, calciu, iodură şi bromură de natriu se obţine prin evaporarea apelor minerale. Nămolul de Bazna, cu conţinut ridicat de substanţe minerale şi organice, se formează pe fundul lacurilor. Pe lângă apele minerale benefice, localitatea Bazna este cunoscută şi pentru alte obiective turistice, consacrate la nivel naţional. În mijlocul aşezării s-a construit o cetate fortificată cu palisade. Incinta are un traseu aproximativ circular şi avea iniţial trei turnuri. La sfârşitul secolului al XVI-lea, înălţimea iniţială a curtinei, de aproximativ 7-8 metri, a fost redusă la aproximativ 2-3 metri. Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial este amplasat în parcul din centrul civic al comunei Bazna. Opera comemorativă, în formă de obelisc, a fost ridicată în 1956, în memoria eroilor români care au murit în Al Doilea Război Mondial. Este construit din cărămidă, fiind împrejmuită cu stâlpi metalici, uniţi cu lanţuri. Un alt monument istoric, este biserica fortificată din satul Boian, care a fost construită în secolul al XV-lea, cu fortificaţii realizate în secolul al XVI-lea. Are un aspect unitar, deşi amenajarea defensivă priveşte doar corul dreptunghiular. Deasupra corului se află un drum de strajă prevăzut cu ferestre de tragere şi guri de aruncare. Portalul nordic, cu profilatură bogată, de inspiraţie flamboyantă, bolta în reţea a corului, ferestrele cu ancadramente îngrijit executate, conferă acestui edificiu o anumită eleganţă care reuşeşte să-i îmblânzească severitatea de expresie. Toate aceste obiective turistice sunt deschise pentru turiştii ce vin în zonă, cât şi pentru localnicii din apropierea localităţii.

Turismul ar putea reprezenta o directie de dezvoltare pentru sectorul privat, in special serviciile legate de turism (spalatorii ecologice, furnizare de servicii d einternet, coafura si frizerie, inchiriere de biciclete, mopede electrice si alte mijloace de transport ecologice, furnizare de informatii, etc).

B.4.1.4. Servicii

Comerţul reprezintă cea mai importantă componentă din totalul activităţilor economice în toate

regiunile. În Regiunea Centru, ponderea firmelor cu activitate în comerţ este în scădere, în prezent


45

fiind de 57,2% (numărul mare de firme de mărime mică constituie o trăsătură caracteristică pentru

regiunile puţin industrializate şi slab dezvoltate), situându-se pe locul doi după Bucureşti.

În Copşa Mică îşi desfăşoară activitatea 16 firme în acest domeniu, însă acestea sunt de proporţii

mici, atât din punct de vedere al numărului de angajaţi, cât şi a cifrei de afaceri.

Turismul ar putea reprezenta o directie de dezvoltare pentru sectorul privat, in special serviciile legate de

turism (spalatorii ecologice, furnizare de servicii de internet, coafura si frizerie, inchiriere de biciclete, mopede

electrice si alte mijloace de transport ecologice, furnizare de informatii turistice, servicii de catering, organizare

de evenimente etc).

B.5. Mediul social

B.5.1. Structura si dinamica populatiei

Din analiza datelor statistice pentru perioada 1992-2015, reiese ca populatia orasului se mentine la

un nivel de cca. 6.000 de persoane. In ultimii cinci ani, viariatia populatie se situeaza in plaja de

0,25%, adica este nesemnificativa. Cea mai mare variatie se inregistraza in 2008, urmare a cresterii

natalitatii, situatie similara cu a celorlalte orase din Jud. Sibiu. In 2007, pe fundalul intrarii in UE, a

crescut si numarul de casatorii, precum si numarul nascutilor vii.

Evolutia comparativa a populatiei oraselor din Judetul Sibiu

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014

TALMACIU

SALISTE

OCNA SIBIULUI

MIERCUREA SIBIULUI

DUMBRAVENI

COPSA MICA

CISNADIE

AVRIG

AGNITA

Prognoza demografica pentru perioada viitoare depinde in spcial de eforturile administratiei publice

pentru asigurarea serviciilor de baza si stimularea mediului economic.


46

Copsa se incadreaza in categoria oraselor mici ale judetului, alaturi de Miercurea Sibiului, Ocna

Sibiului si Saliste, ocupand locul 6/9 dupa populatie.

Localitatate 2015

AGNITA 12.146

AVRIG 15.729

CISNADIE 18.920

COPSA MICA 6.086

DUMBRAVENI 8.712

MIERCUREA SIBIULUI 4.827

OCNA SIBIULUI 4.347

SALISTE 5.960

TALMACIU 8.132

Stabilitatea numarului locuitorilor are cel putin doua cauze : prima este limita infrastructurii, a

serviciilor si locurilor de munca care plafoneaza numarul de locuitori, a doua este insecuritatea si

capacitatea financiara a cetatenilor de a sustine o familie mai numeroasa. A doua cauza este inertia

ridicata a grupurilor mari care tind sa raman pe loc chiar si cand conditiile exterioare se inrautatesc,

fara sa depaseasca pragul de suportabilitate.

Sporul natural este pozitiv in toata perioada analizata, media fiind de 18 (nascuti vii fata de decese).

Un spor similar se mai inregistreaza doar in orasele Avrig si Cisnadie, restul oraselor avand sporuri

naturale negative sau foarte mici.

Localitati 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

AGNITA 0,15 4,19 1,16 3,49 4,27 1,78 3,18 1,40 2,79 2,71 0,62 2,02 0,78 -0,16 2,59 -1,50 0,87 -0,48 -1,61 -2,02

AVRIG 3,95 1,80 2,62 3,28 1,42 4,63 2,81 1,99 3,05 1,39 3,32 1,26 2,39 3,83 3,59 3,49 2,32 0,64 3,46 1,92

CISNADIE 4,77 0,56 1,73 1,35 1,17 0,84 1,34 0,06 -0,66 0,17 0,83 0,77 1,38 -0,11 1,64 2,45 1,25 0,00 -0,65 1,07

COPSA MICA 2,78 0,70 1,76 -0,71 5,14 4,42 3,32 6,35 1,39 5,42 1,04 1,58 2,08 5,65 3,37 3,02 2,99 4,44 -0,66 3,63

DUMBRAVENI

-3,71 -1,47 -0,45 1,02 0,79 0,68 0,91 0,34 -0,92 -0,11 0,69 3,19 -0,91 0,00 2,96 -0,68 0,91 0,34 -2,51 1,48

MIERCUREA

SIBIULUI

3,18 -0,91 -2,04 0,45 -0,44 1,77 -1,75 5,93 1,09 0,00 3,47 -0,22 3,65 0,85 3,15 1,25 -0,83 -1,03 -2,27 1,04

OCNA

SIBIULUI

-3,81 -2,94 -2,52 -2,75 -4,84 1,39 1,39 0,23 -4,15 -2,07 -1,38 -4,13 -2,54 -4,59 -0,69 -4,78 -3,42 -2,28 -0,46 0,00

SALISTE -4,09 -5,09 -6,99 -9,08 -3,08 -6,53 -3,62 -6,34 -5,34 -0,69 -3,62 -1,55 -2,23 -3,92 -3,05 -2,69 -5,41 -2,36 -6,05 -1,68

TALMACIU 0,00 -0,44 0,87 -2,08 -1,21 2,32 -0,22 0,00 0,11 -1,20 -2,17 2,10 3,67 -0,39 0,51 1,15 1,78 0,75 2,74 0,50

Valorii medii pentru perioada 1992-2013 sunt:


47

AGNITA 1,435

AVRIG 2,626

CISNADIE 1,238

COPSA MICA 3,162

DUMBRAVENI 0,254

MIERCUREA SIBIULUI 0,703

OCNA SIBIULUI -2,295

SALISTE -4,209

TALMACIU 0,428

La numarul de nascutii vii, Copsa Mica ocupa primul loc intre orasele judetului, cu o medie de 12,34

nascuti vii la 1.000 de locuitori. Numarul de nascuti vii se reduce puternic in perioada 2010-2013,

datorita crizei economice, factor exogen. Situatia este similara cu a tuturor oraselor din judet si,

probabil, cu a tuturor localitatilor urbane din Romania.

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

120,00

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

NUmar

Nascuti vii

TALMACIU

SALISTE

OCNA SIBIULUI

MIERCUREA SIBIULUI

DUMBRAVENI

COPSA MICA

CISNADIE

AVRIG

AGNITA


48

Serii multianuale – nascutii vii in orasele judetului Sibiu

Localit

ati

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

AGNIT

A

11,49 9,60 8,52 10,71 9,44 10,10 11,64 9,75 9,23 8,38 10,61 10,22 8,82 9,81 8,33 6,55 9,97 8,36 8,88 6,38 7,15 5,83

AVRIG 9,75 11,64 10,72 9,43 10,05 10,71 9,18 11,94 10,57 10,62 9,75 9,40 10,42 9,36 10,35 10,03 10,84 11,12 10,74 8,72 11,02 10,54

CISNA

DIE

11,20 11,16 11,29 8,39 8,72 10,09 8,83 8,55 8,78 7,63 7,35 7,98 8,25 8,18 9,14 7,79 9,63 9,43 9,31 7,14 8,19 8,38

COPS

A

MICA

12,6 14,7 11,8 13,1 11,1 12 14,4 13,4 12 15 12,4 15,4 12,5 11,6 11,5 12,7 11,8 12,9 9,31 10,2 9,87 11,21

DUMB

RAVE

NI

13,22 9,46 9,45 9,28 10,79 11,72 13,29 12,53 12,00 11,56 11,00 10,79 12,88 13,22 10,11 10,14 13,21 11,02 10,62 9,65 7,18 11,53

MIERC

UREA

SIBIUL

UI

9,53 11,28 12,97 12,05 10,88 11,59 10,60 13,68 10,97 14,94 10,26 9,57 12,59 12,71 12,03 9,79 10,73 11,22 10,77 7,66 8,05 10,58

OCNA

SIBIUL

UI

8,37 10,46 8,08 9,05 8,69 12,37 12,22 11,83 12,03 11,73 11,07 9,19 12,17 8,49 9,91 7,80 10,31 8,19 8,90 9,36 9,12 10,71

SALIST

E

11,62 11,36 10,96 11,01 10,48 8,74 12,34 10,82 10,33 9,77 11,20 11,03 13,63 10,37 11,85 9,03 11,00 10,09 8,80 10,81 8,41 10,77

TALM

ACIU

11,34 10,51 9,70 9,69 9,26 8,97 10,00 12,15 9,67 10,34 11,30 10,90 9,67 13,66 12,57 10,09 10,29 10,90 11,54 8,77 12,22 10,66

In ceea ce priveste numarul deceselor inregistrate, Copsa Mica se situeaza pe penultimul loc din

judet: doar Cisnadie inregistreaza mai putine decese decat Copsa Mica. Pe primele locuri se situeaza

Saliste (cu un numar dublu de decese la 1.000 locuitori) si Ocna Sibiului.


49

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

Decese

TALMACIU

SALISTE

OCNA SIBIULUI

MIERCUREA SIBIULUI

DUMBRAVENI

COPSA MICA

CISNADIE

AVRIG

AGNITA

Localita

ti

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

AGNITA 8,10 7,67 8,36 6,52 8,28 6,60 7,37 7,97 6,05 6,98 7,82 7,51 8,20 7,78 7,55 6,71 7,38 9,86 8,01 6,86 8,76 7,85

AVRIG 6,65 10,12 6,77 7,62 7,44 7,44 7,76 7,31 7,76 8,63 6,70 8,01 7,10 8,10 7,96 6,20 7,25 7,63 8,43 8,08 7,56 8,63

CISNADI

E

7,35 7,72 6,53 7,83 6,99 8,74 7,66 7,71 7,44 7,58 8,02 7,81 7,42 7,40 7,77 7,90 7,99 6,98 8,07 7,14 8,84 7,30

COPSA

MICA 8,46 7,01 9,04 12,37 9,33 12,73 9,22 9,01 8,73 8,64 10,98 9,97 11,45 9,99 9,37 7,02 8,42 9,89 6,32 5,76 10,53 7,58

DUMBR

AVENI

9,53 10,14 13,16 10,76 11,24 10,69 12,49 11,85 11,08 11,22 11,91 10,90 12,19 10,03 11,01 10,14 10,25 11,70 9,71 9,31 9,68 10,04

MIERCU

REA

SIBIULU

I

11,52 10,16 9,78 12,95 12,92 11,14 11,04 11,92 12,72 9,01 9,17 9,57 9,11 12,92 8,38 8,93 7,57 9,97 11,60 8,69 10,32 9,54

OCNA

SIBIULU

I

14,32 10,68 11,89 11,99 11,21 15,12 17,06 10,44 10,65 11,50 15,21 11,25 13,55 12,63 12,45 12,39 10,99 12,96 12,32 11,64 9,57 10,71

SALISTE 15,75 16,39 15,05 16,10 17,47 17,82 15,42 17,35 13,95 16,12 16,53 11,72 17,26 11,92 14,08 12,95 14,04 12,78 14,21 13,17 14,46 12,45

TALMA

CIU

9,41 11,81 9,70 10,12 8,39 11,05 11,21 9,83 9,89 10,34 11,19 12,10 11,84 11,56 8,90 10,48 9,77 9,75 9,77 8,02 9,48 10,16


50

Avand in vedere si structura pe sexe (aproximativ egala 50-50%), rezulta ca potentialul de crestere

demografica exista, cresterea numarului de locuitori depinzand exclusiv de factori exogeni.

Din analiza structurii pe grupe de varsta reiese ca procesul de imbatranire a populatiei, manifestat la

scara intregii tari (si a intregului continent) este prezent si in Copsa mica. Spranta de viata creste,

populatia continua sa imbatranesca, numarul de copii/familie se reduce. Orizontul de timp inainte ca

raportul varstinici/ apti de munca sa devina o problema cu adevarat serioasa, este de cca. 10-15 ani.

Varste

si

grupe

de

varsta

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

0- 4

ani

438 399 390 362 388 383 383 393 397 399 379 391 383 375 389 414 410 394 396 377 354

5- 9

ani

597 597 555 533 474 441 390 383 357 369 362 365 382 400 404 403 418 409 409 412 420

10-14

ani

535 550 526 538 569 587 575 539 519 452 413 374 381 361 380 385 386 392 412 413 413

15-19

ani

590 556 555 534 524 532 551 539 550 582 586 592 558 550 479 450 424 433 373 381 374

20-24

ani

571 594 592 583 584 558 529 535 510 515 513 535 529 545 582 606 607 580 570 507 475

25-29

ani

475 503 532 584 541 549 556 568 572 570 526 476 504 503 507 499 507 506 542 575 582

30-34

ani

366 351 341 331 407 466 501 527 561 518 524 540 549 555 555 534 501 500 473 474 471

35-39

ani

445 415 394 393 366 354 347 338 345 397 438 486 517 559 529 546 558 560 553 544 518

40-44

ani

343 388 408 404 432 435 397 388 388 369 354 348 340 345 393 443 478 515 543 531 547

45-49

ani

272 278 303 308 306 316 371 393 391 416 420 395 374 374 371 367 357 345 345 390 439

50-54

ani

225 211 200 202 222 243 256 286 297 311 314 355 385 384 407 404 379 366 368 356 355

55-59

ani

247 265 257 236 215 199 191 178 184 205 243 262 281 291 292 286 324 360 359 381 378

60-64

ani

207 206 206 216 212 215 215 203 203 187 170 168 162 170 194 223 236 252 256 266 261

65-69

ani

191 179 184 177 166 169 173 177 178 175 178 177 169 163 158 147 143 138 150 162 188

70-74

ani

125 132 125 127 137 139 131 128 136 123 126 124 134 140 143 143 146 132 139 128 117

75-79

ani

46 48 51 61 72 80 88 86 82 89 89 83 86 85 87 94 93 102 103 109 114

80-84

ani

45 41 37 27 26 27 27 32 39 43 43 48 41 39 43 46 47 56 56 56 62

85 ani

si

peste

8 15 15 17 19 15 16 15 12 15 15 18 22 20 19 19 23 26 24 27 25


51

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014

85 ani si peste

80-84 ani

75-79 ani

70-74 ani

65-69 ani

60-64 ani

55-59 ani

50-54 ani

45-49 ani

40-44 ani

35-39 ani

30-34 ani

25-29 ani

20-24 ani

15-19 ani

10-14 ani

5- 9 ani

0- 4 ani

Numarul copiilor si al tinerilor de varsta scolara se reduce continuu, ceea ce, coroborat cu indicatorii

precedenti arata ca o parte a tinerilor parasesc orasul.

Numarul mediu multianual de casatorii este printre cele mai reduse dintre orasele analizate: 5,717 la

1.000 locuitori, iar rata divorturilor este cea mai ridicata pentru orasele judetului Sibiu: 2,339 la 1.000

locuitori (pe locul secund se situeaza Cisnadie cu 2,123 divorturi la 1.000 locuitori.)

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

70,00

80,00

90,00

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Casatorii la 1.000 locuitori

TALMACIU

SALISTE

OCNA SIBIULUI

MIERCUREA SIBIULUI

DUMBRAVENI

COPSA MICA

CISNADIE

AVRIG

AGNITA


52

0,00

2,00

4,00

6,00

8,00

10,00

12,00

14,00

16,00

18,00

20,00

1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012

Divorturi la 1.000 locuitori

TALMACIU

SALISTE

OCNA SIBIULUI

MIERCUREA SIBIULUI

DUMBRAVENI

COPSA MICA

CISNADIE

AVRIG

AGNITA

Cei doi indicatori releva o mentalitate foarte moderna si urbana pentru populatia urbana a judetului.

Coroborat cu indicatorii prezentati in continuare, semnificatia este ca nivelul cultural al locuitorilor

este mult superior inzestrarii acestuia si superior altor localitati de acelasi tip din judet (orase).

B.5.2. Forta de munca

Populatia in varsta de munca


53

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Populatia in varsta de munca

TALMACIU

SALISTE

OCNA SIBIULUI

MIERCUREA SIBIULUI

DUMBRAVENI

COPSA MICA

CISNADIE

AVRIG

AGNITA

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014

Populatia in varsta de munca in totalul populatiei

Ceilalti

In varsta de munca

Populatia in varsta de munca creste ca pondere in toata perioada analizata. Avand in vedere

categoriile de varsta si structura populatie, este de prevazut ca acest raport va ramane favorabil pe

termen scurt : 3-5 ani dupa care va incepe un declin pronuntat al populatiei in varsta de munca in

favoarea populatiei varstnice.


54

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

Numar salariati

TALMACIU

SALISTE

OCNA SIBIULUI

MIERCUREA SIBIULUI

DUMBRAVENI

COPSA MICA

CISNADIE

AVRIG

AGNITA

Numarul de salariati reprezinta cca. 20% din totalul populatiei in varsta de munca. Datorita

inconsecventei INSSE in alegerea grupelor de varsta si a variatiei varstei de pensionare, analiza

acestui indicator este oarecum compromisa si are o relevanta mai redusa. Totusi, avand in vedere ca

locuitorii orasului nu au surse de venit alternative din gospodariile proprii (vezi sectiunea Agricultura)

este de presupus ca eroarea nu este mai mare de 20-30%.

Pondere someri inregistrati in totalul populatiei in varsta de munca

Localitate 2010 2011 2012 2013 2014

TOTAL AGNITA 3,66% 1,55% 1,67% 2,01% 3,98%

- AVRIG 3,21% 1,80% 2,60% 2,88% 1,82%

- CISNADIE 2,30% 1,18% 1,33% 1,22% 0,75%

- COPSA MICA 3,22% 2,15% 2,56% 2,86% 3,87%

- DUMBRAVENI 5,92% 5,44% 5,17% 4,90% 5,04%

- MIERCUREA SIBIULUI 2,68% 3,81% 3,84% 3,54% 3,99%

- OCNA SIBIULUI 2,07% 1,90% 2,07% 3,02% 1,68%

- SALISTE 1,77% 0,93% 1,16% 1,50% 1,48%

- TALMACIU 2,44% 1,49% 1,12% 1,38% 1,31%


55

Masculin AGNITA 4,15% 1,99% 2,15% 2,26% 3,67%

- AVRIG 3,78% 1,93% 3,47% 3,66% 2,13%

- CISNADIE 2,70% 1,29% 1,54% 1,51% 0,88%

- COPSA MICA 3,83% 2,34% 2,83% 3,09% 4,33%

- DUMBRAVENI 7,45% 6,32% 5,41% 5,71% 6,02%


- OCNA SIBIULUI 2,40% 1,87% 1,93% 2,56% 2,26%

- SALISTE 1,95% 0,91% 1,25% 1,44% 1,49%

- TALMACIU 2,28% 1,32% 1,32% 1,44% 1,30%

Feminin AGNITA 3,10% 1,05% 1,12% 1,73% 4,33%

- AVRIG 2,57% 1,65% 1,63% 2,01% 1,48%

- CISNADIE 1,87% 1,05% 1,10% 0,91% 0,60%

- COPSA MICA 2,55% 1,93% 2,26% 2,60% 3,35%

- DUMBRAVENI 4,22% 4,47% 4,90% 3,97% 3,91%


- OCNA SIBIULUI 1,71% 1,93% 2,24% 3,57% 0,99%

- SALISTE 1,57% 0,96% 1,06% 1,58% 1,47%

- TALMACIU 2,63% 1,68% 0,90% 1,32% 1,32%

Rata somajului este relativ ridicata, comparativ cu situatia celrolalte orase din Jud. Sibiu, Copsa Mica

fiind depasit doar de Dumbraveni, Agnita si Miercurea Sibiului. Avand in vedere specificul fiecarui

oras, doar situatia din Dumbraveni este mai grea: Agnita are o productie agricola ridicata, iar

Miercurea Sibiului are si o populatie mai redusa, si o productie agricola ridicata in gospodariile

cetatenilor.

C. Evaluarea potentialului de dezvoltare durabila

orasului Copsa Mica


56

C.1. Analiza SWOT

Elementele analizei SWOT (puncte tari, puncte slabe,oportunitati si amenintari) sunt preluate

exclulsiv din analiza aflata in prima parte a strategiei. Prima conditie pentru rezolvarea unei

probleme este recunoasterea acesteia. Elementele de amenintare si elementele de oportunitate sunt

decisive pentru alegerea punctelor tari ce trebuie utilizate pentru a atinge obiectivele strategice

stabilite.

PUNCTE TARI

1. Dimensiunea redusa a orasului, numarul mic de locuitori. Acest element ii confera Orasului caracteristica de flexibilitate si se traduce prin numar mic de locuri de munca necesara, costuri mici de intretinere sau dezvoltare a infrastructurii, capacitatea de a asigura serviciile minim necesare la un nivel calitativ superior celui oferit in orase de dimensiuni mai mari (Avrig, Agnita). 2. Mentalitate urbana a populatiei. Caracteristica utila pentru alegerea directiilor de dezvoltare economica si pentru stimularea aparitiei ONG-urilor 3. Structura demografica buna: raport mare intre populatia apta de munca si totalul populatiei. Se traduce printr-o oferta mare de forta de munca si prin reducerea salariului mediu, unul dintre factorii de alegere a amplasamentului pentru noile afaceri. 4. Infrastructura edilitara superioara celei din orasele concurente din judet. Retelele de alimentare cu apa si canalizare, reteaua de strazi sunt toate peste medie. Avantajul se traduce prin eliberarea fondurilor de investitii in acest tip de infrastructura. 5. Amplasamentul langa cai de comunicatie importante: al doilea cel mai important nod de cale ferta din Transilvania, DN14 Sighisoara-Sibiu. Aceasta caracteristica poate sprijini dezvoltarea transportului multimodal. 6. Traditie industriala. Spre deosebire de multe dintre orasele concurente din Judet, Copsa Mica are o bogata istorie industriala. Aceasta traditie este inca prezenta (pregatire profesionala, mentalitate, calificare) si poate sprijini dezvoltarea orasului

PUNCTE SLABE

1. Nivelul extrem de ridicat al poluarii istorice a solului si apei. Consecintele sunt nivelul ridicat al imbolnavirii populatiei, costul ridicat al indepartarii poluarii, migratia populatiei spre alte localitati, decizia de a nu investi in Oras, limitarea ramurilor ce pot fi dezvoltate, eliminarea localitatii de pe harta turismului, in conditiile in care turismul este o ramura importanta in jud. Sibiu 2. Nivel redus al pregatirii in institutiile de invatamant din Oras. Desi nivelul de dotare si inzestrare a institutiilor de invatamant si numarul de cadre didactice sunt corespunzatoare, rezultatele obtinute in evaluarile nationale sunt foarte slabe. 3. Sprijin redus al agriculturii in ansamblul activitatilor economice si in gospodarii. Se traduce printr-o dependenta pronuntata de comertul cu produse alimentare si prin reducerea nivelului de trai in general.


57

4. Societatea civila nu are participare la viata orasului. Lipsa ONG-urilor, a asociatiilor si fundatiilor face dificila abordarea de jos in sus, eficientizarea sau chiar exernalizarea unor activitati specifice Administratie Publice (in domeniul social, de mediu sau cultural). 5. Declin industrial. 6. Lipsa infrastructurii sportive si/sau recreative, care sa faca atractiva locuirea in oras.

OPORTUNITATI

1. Fondurile structurale pentru perioada 2014-2020 (in special POR) pot fi utilizate pentru depasirea unora dintre problemele grave ale orasului. 2. Traditia invatamantului profesional si tehnic in Copsa Mica 3. Existenta finantarilor internationale si UE (directe) pentru adresarea problemelor legate de mediu si disparitati sociale 4. Reorganizarea administrativa si descentralizarea aflate pe agenda politica 5. Boom-ul inregistrat in cooperarea si conlucrarea cu entitati specializate in probleme de mediu 6. Dotarea relativ buna cu echipamente ITC in institutiile de invatamant din Copsa Mica

AMENINTARI

1. Structura demografica are tendinta de inrautarire pe termen mediu si lung 2. Stagnare economica si regres economic si social 3. Reducerea continua a nivelului de pregatire in institutiile de invatamant 4. Orasele si municipiile din apropierea orasului (Blaj, Medias, Dumbraveni, Tarnaveni) favorizeaza migratia populatiei tinere si a celei cu pregatire sau calificare 5. Minoritatea roma nu este sprijinita suficient

D. Directiile strategice de dezvoltare si obiectivele

asociate

Demararea procesului de reducere a poluarii istorice.

Cresterea ritmului de dezvoltare economica

Cresterea gradului de previzibilitate al dezvoltarii si evolutiei Orasului

Dezvoltarea durabila din perspectiva dezvoltarii spatiale a orasului si a impactului antropic asupra

factorilor de mediu


58

Sprijinirea categoriilor defavorizate (romi)

Sprijinirea aparitiei si dezvoltarii serviciilor productive si neproductive, a comertului, exclusiv

nepoluante.

Transformarea orasului intr-un oras atragator pentru tineri, prin crearea de facilitati recreative,

sportive si de petrecere a timpului liber

Cresterea cooperarii dintre Autoritatea Publica Locala si agentii economici si societatea civila

Dezvoltarea puternica a dimensiunii culturale-sportive a comunitatii

E. Masuri si actiuni destinate indeplinirii obiectivelor

de dezvoltare durabila a orasului Copsa Mica

E.1. Proiecte prioritare – Fise de proiect


59

FIŞĂ PROIECT #1

I. INFORMAŢII GENERALE DESPRE PROIECT:

1. Titlul proiectului Centrul de zi pentru varstnici „Clubul seniorilor”.

2. Domeniul acoperit de proiect (ex. infrastructură de transport, socială, educaţională, turism, dezvoltare urbană, resurse umane, mediu etc.)

Social

3. Localizarea proiectului (localitate şi judeţ) Copsa Mica, Jud. Sibiu

4. Beneficiarul proiectului/Parteneri dacă este cazul Orasul Copsa Mica

5. Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului (persoana de contact: nume, telefon, fax şi email)

Mihalache Daniel Tudor, Primar al Orasului Copsa Mica. tel. 0269/840120 fax. 0269/840149 e-mail:[email protected]

II. DESCRIEREA PROIECTULUI:

1. Obiectivele proiectului Imbunatarirea situatiei varstnicilor din orasul Copsa Mica.

2. Zonele ţintă şi / sau grupurile ţintă Cca. 40-60 varstnici, din care cel putin 15 varstnici semi-dependenti si/sau dependenti

3. Principalele activităţi din proiect Renovare si dotare cladire. Organizare activitati comune pentru varstnici. Organizare activitati de voluntariat cu varstnic nedependenti pentru sprijinirea varstnicilor semidependenti.

4. Justificarea proiectului: nevoi identificate în judeţ / localitate .

5. Integrarea cu alte investiţii din zonă

6. Corelare sau integrare cu alte investiţii din judeţele limitrofe sau din Regiune

III. STADIUL PROIECTULUI :

1. Stadiul pregătirii proiectului (SF, PT, studii topo, calendarul estimat

DALI, memoriu tehnic. CF. Durata pentru intocmire si depunere: 2 luni

IV. COSTUL PROIECTULUI ŞI PLANUL FINANCIAR :

1. Costul total estimativ al proiectului 200.000 Euro.

2. Sursa/sursele de finantare propuse POR 2014-2020, Axa prioritara 8 Dezvoltarea infrastructurii sociale si sanitare

mailto:[email protected]


60

FIŞĂ PROIECT #2


1. Titlul proiectului Realizare si dotare Policlinica Copsa Mica


Sanatate






1. Obiectivele proiectului Imbunatatirea accesului populatiei la servicii de sanantate. Diagnostic precoce, tratament ambulatoriu, consultatii. Profilaxie.

2. Zonele ţintă şi / sau grupurile ţintă Cca. 12.000 locuitori ai orasului Copsa Mica si comunelor limitrofe

3. Principalele activităţi din proiect Compartimentare, dotare, modernizare






DALI, Cerere de finantare. Durata de la demararea proiectului si pana la depunerea cererii de finantare: cca. 3 luni


1. Costul total estimativ al proiectului 1.000.000 euro

2. Sursa/sursele de finantare propuse POR 2014-2020, Axa prioritara 8 Dezvoltarea infrastructurii sociale si sanitare



61

FIŞĂ PROIECT #3


1. Titlul proiectului Realizare de trasee tematice pentru turism pe bicicleta


Copsa Mica, Jud. Sibiu

3. Localizarea proiectului (localitate şi judeţ) Orasul Copsa Mica

4. Beneficiarul proiectului/Parteneri dacă este cazul Mihalache Daniel Tudor, Primar al Orasului Copsa Mica. tel. 0269/840120 fax. 0269/840149 e-mail:[email protected]


Copsa Mica, Jud. Sibiu


1. Obiectivele proiectului Cresterea numarului de turisti (turism sportiv). Includerea orasului in circuitele turistice

2. Zonele ţintă şi / sau grupurile ţintă

3. Principalele activităţi din proiect Realizare de zone tematice, piste de biciclete, zone de odihna, amplasare panouri de orientare






DALI, CF. Durata: cca. 4 luni


1. Costul total estimativ al proiectului 90.000 euro

2. Sursa/sursele de finantare propuse POR 2014-2020 Axa prioritara 7 Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabila a turismului



62

FIŞĂ PROIECT #4


1. Titlul proiectului Realizare spatiu de proiectie si organizare evenimente outdoor


Turism






1. Obiectivele proiectului Cresterea numarului de evenimente sportive si culturale

2. Zonele ţintă şi / sau grupurile ţintă Cca. 2.000 – 2.500 turisti pe an.

3. Principalele activităţi din proiect Selectare teren, realizare platforma betonata, retele pentru conectare utilitati. Achizitonare echipamente de transmisie audio-video






SF, CF, topo-geo



2. Sursa/sursele de finantare propuse POR 2014-2020 Axa prioritara 5 Domeniu de Interventie 5.2. Actiuni destinate imbunatatirii mediului urban



63

FIŞĂ PROIECT #5


1. Titlul proiectului Cresterea eficientei energetice a cladirilor publice (aflate in proprietatea Orasului Copsa Mica)


Mediu






1. Obiectivele proiectului Imbunatatirea izolatiei termice a cladirilor, modernizarea instalatiilor de prducere a agentului termic, utilizara surselor regenerabile de energie


3. Principalele activităţi din proiect






DALI, CF



2. Sursa/sursele de finantare propuse POR 2014-2020 Axa prioritara 3 Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de carbon



64

FIŞĂ PROIECT #6


1. Titlul proiectului Realizarea strategiei de eficienta energetica (pentru realizarea si depunerea unui proiect pe Orizont 2020)


Mediu






1. Obiectivele proiectului Realizarea unei strategii de reducere a emisiilor de carbon pentru accesarea de fonduri pe programul Orizont 2020

2. Zonele ţintă şi / sau grupurile ţintă Orasul Copsa Mica

3. Principalele activităţi din proiect Contractarea unei firme / organizatii specializate in realizarea de strategii pe mediu






Fisa de Proiect



2. Sursa/sursele de finantare propuse POR 2014-2020 Axa prioritara 3 Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de carbon



65

FIŞĂ PROIECT #7


1. Titlul proiectului Construire si dotare cladire autonoma cu 0 emisii si consum de energie.


Mediu






1. Obiectivele proiectului Construire si dotare cladire demonstrativa autonoma pentru uz administrativ pe baza strategiei 0 emisii.


3. Principalele activităţi din proiect Proiectare, construire si dotare






Fisa de proiect



2. Sursa/sursele de finantare propuse Program Orizont 2020



66

FIŞĂ PROIECT #8


1. Titlul proiectului Realizare statie incarcat acumulator autovehicule electrice


Mediu






1. Obiectivele proiectului Cresterea vizibilitatii orasului prin realizare obiective de mediu cu vizibilitate sporita media


3. Principalele activităţi din proiect Construire si dotare statie incarcare acumulatori autovehicule electrice






Fisa de proiect


1. Costul total estimativ al proiectului 1.500.000

2. Sursa/sursele de finantare propuse POR 2014-202. Axa prioritara 3



67

FIŞĂ PROIECT #9


1. Titlul proiectului Achizitionare autovehicule electrice pentru Primarie si directiile din subordine


Mediu






1. Obiectivele proiectului Achizitonare mopede electrice, autovehicule electrice








Fisa de proiect. Memoriu justificativ



2. Sursa/sursele de finantare propuse POR 2014-2020 Axa prioeritara 3, Orizont 2020



68

FIŞĂ PROIECT #10


1. Titlul proiectului Dotare spatii verzi


Mediu, recreere






1. Obiectivele proiectului Achiztionare echipametne pentru dotare spatii verzi (locur de joaca, sone de antrenament pentru varstnici si tineri etc)


3. Principalele activităţi din proiect Achizitonare dotari, amplasare sau montare echipamente






Fisa de proiect. Memoriu Justificativ



2. Sursa/sursele de finantare propuse POR 2014-202 Axa prioritara 6



69

FIŞĂ PROIECT #11


1. Titlul proiectului Modernizare si dotare cresa pentru 60-100 copii


Social, economic






1. Obiectivele proiectului








DALI Fisa de proiect






70

FIŞĂ PROIECT #12


1. Titlul proiectului Construire si dotare Gradinita „Circulara”


Educational




Mihalache Daniel Tudor Primar al Orasului Copsa Mica. tel. 0269/840120 fax. 0269/840149 e-mail:[email protected]


1. Obiectivele proiectului Realizare si gradinita specializata in educare nestandardizata


3. Principalele activităţi din proiect Construire, dotare.











71

FIŞĂ PROIECT #13


1. Titlul proiectului Construire si dotare sala de sport in incinta scolii generale cu cls I-VIII Copsa Mica


Educational






1. Obiectivele proiectului








Fisa de proiect






72

FIŞĂ PROIECT #14


1. Titlul proiectului Dotare laboratoare tehnice si de limbi straine Grup scolar Tehnic N. Teclu. Acreditare laboratoare tehnice


Educatie






1. Obiectivele proiectului Dotare laboratoare tehnice si de limbi straine. Acreditare laboratoare tehnice (sudura, electric, inercari mecanice)









1. Costul total estimativ al proiectului 800.000




73

FIŞĂ PROIECT #15


1. Titlul proiectului Reabilitare și dotare Școala Gimnazială nr. 3


Educatie






1. Obiectivele proiectului Reabilitare generală, dotare conform standardelor și curriculumui educațional

2. Zonele ţintă şi / sau grupurile ţintă Elevii și profesorii școlii

3. Principalele activităţi din proiect Reabilitare termică, înlocuire instalații învechite, refacere acoperiș, dotare cu active necesare procesului educațional


5. Integrarea cu alte investiţii din zonă Alte investiții în infrastructura educațională





1. Costul total estimativ al proiectului 1.000.000 de euro

2. Sursa/sursele de finantare propuse POR 2014-2020



74

FIŞĂ PROIECT #16


1. Titlul proiectului Refacere Casa Ciortea si transformarea acesteia in Centru Multicultural


Educational - cultural






1. Obiectivele proiectului Refacere Casa Ciortea si transformarea acesteia in Centru Multicultural








Fisa de proiect. Dali. Studiu de marketing cultural


1. Costul total estimativ al proiectului 700.000

2. Sursa/sursele de finantare propuse Fonduri CEE



75

FIŞĂ PROIECT #17


1. Titlul proiectului Imbunatatire urmarire buget Oras Copsa Mica. Conducerea prtin bugete ca instrument de management administrativ


Administratie






1. Obiectivele proiectului Imbunatatire urmarire buget Oras Copsa Mica. Conducerea prtin bugete ca instrument de management administrativ. Realizare aplicatie adaptata pentru culeegere, stocare si redare rapoarte privind executia bugetului primariei orasului Copsa Mica








Fisa de proiect



2. Sursa/sursele de finantare propuse POCA 2014-2020



76

FIŞĂ PROIECT #18


1. Titlul proiectului E-Administratie


Administratie






1. Obiectivele proiectului Crestere transparenta si imbunatatirea serviciilro pentru cetatean








Fisa de proiect



2. Sursa/sursele de finantare propuse POCA 2014-2020



77

FIŞĂ PROIECT #19 I. INFORMAŢII GENERALE DESPRE PROIECT:

1. Titlul proiectului Reabilitarea rețelei rutiere și extinderea rețelei de apă și canalizare în cartierul Târnăvioara


Infrastructură






1. Obiectivele proiectului Îmbunătățirea infrastructurii edilitare pe două străzi din cartierul Târnăvioara

2. Zonele ţintă şi / sau grupurile ţintă locuitorii cartierului Târnăvioara și agenții economici din această zonă

3. Principalele activităţi din proiect Reabilitarea tramei stradale Reabilitarea trotuarelor și acceselor în locuințe Reabilitarea rigolei aferente pârâului și scafei de colectare ape pluviale Înființarea de spații înierbate Înființarea unei parcări de mici dimensiuni


Facilitarea accesului înspre/dinspre cartierul Târnăvioara spre restul orașului Creșterea calității vieții prin extinderea rețelelor de apă și canalizare

5. Integrarea cu alte investiţii din zonă Construire pod peste râul Târnava Mare, la Copșa Mică „Construcție trotuare strada Târnăvioara - etapa I.”




SF






78

FIŞĂ PROIECT #20 I. INFORMAŢII GENERALE DESPRE PROIECT:

1. Titlul proiectului Regenerare urbană prin intervenții asupra unei clădiri publice existente degradate și crearea de infrastructură de spații verzi


Infrastructură






1. Obiectivele proiectului Reabilitarea completă a unui imobil D+P+4E, aflat în domeniul privat al Orașului Copșa Mică, precum și a spațiului degradat din jurul acestui imobil, în scopul creării de locuințe sociale și amenajarea spațiului din jurul imobilului pentru crearea de zone verzi și spații de recreere/sport

2. Zonele ţintă şi / sau grupurile ţintă - locuitorii din zona străzii Colonia Laborator - persoanele defavorizate care vor beneficia de locuințele sociale create

3. Principalele activităţi din proiect Reabilitarea imobilului D+P+4E Amenajarea de locuințe sociale de calitate pentru persoanele beneficiare Înființarea de spații verzi, de recreere și sport, în jurul imobilului

4. Justificarea proiectului: nevoi identificate în judeţ / localitate

În Orașul Copșa Mică, există o nevoie reală de locuințe sociale, întrucât capacitatea pe care o poate oferi municipalitatea este depășită de cererea existentă. De asemenea, proiectul de înscrie într-un demers mai amplu de reabilitare a terenurilor degradate și viabilizare a acestora, prin crearea de spații verzi și de recreere pe amplasamentul acestora

5. Integrarea cu alte investiţii din zonă Reabilitare și dotare Școala Gimnazială nr. 3



79




Temă de proiectare




Presedinte de sedinta Contrasemneaza

Gyorffy Iosif Secretar general

Serban Dorin

Cuprins Anexa la HCL Copsa Mica nr. 50/2020

Documents

Transcript of Cuprins Anexa la HCL Copsa Mica nr. 50/2020