EGRETA MICA(Egretta garzetta)

Realizat de :Diaconescu Denisa Florentina ; Soare Ana Maria ; Dobre Adrian .

CUPRINS

- Descriere- Origine si habitat- Raspandire- Stil de viata- Reproducere

Egreta mică este o pasăre albă, jumătate din dimensiunea egretei mari, iar zborul ei are bătăi de

aripi mai rapide. Prezentă în delte, estuare, mlaștini, peisaje lacustre, la noi cuibărește mai ales în Delta

Dunării, dar și în zone umede mai mari din interiorul țării.

Cu o lungime de 60 cm, egreta mica este o pasare gratioasa,

cu o forma a corpului caracteristica majoritatii

speciilor de starci, avand gatul lung, ciocul relativ lung si

drept, picioarele lungi. Ciocul este negru, la fel si piciarele, care au degetele de culoare

galbena.

DESCRIERE

Egreta mica se deosebeste de egreta mare prin talia mai mica, laba piciorului de culoare galbena si cele doua pene numite “egrete” de pe capul egretei mici. La prima vedere cele doua specii pot parea identice, insa prin aceste semne

ele pot fi deosebite usor.

Egreta mica Egreta mare

ORIGINE SI HABITAT

Egreta mica prefera zonele mlastinoase, cu apa limpede si putin adanca unde poate pescui in voie. Poate fi regasita si pe

malul raurilor, fluviilor, lacurilor sarate . Stilul de viata

este strans legat de prezenta apei. Cand nu este la pescuit,

egreta se odihneste pe grinduri, in zonele de stufaris sau in copacii pitici si desi de pe

marginea apei.

Egreta-mică are un areal foarte larg de răspândire și nu

se află printre speciile vulnerabile. Poate fi întâlnită în Europa, Asia și Africa, iar

populații mai mici trăiesc și în Australia. Recent s-au

înregistrat exemplare și în America de Nord.

RASPANDIRE

Stil de viata

Egreta traieste in colonii mixte in apropierea apei. Ea se hraneste exclusiv cu

prada acvatica. Cu miscari rapide si extrem de precise, prada este strapunsa de cioc precum o sulita.  Vazul este cel mai

dezvoltat simt al acestei pasari. Apa limpede este o conditie primara pentru ca

egreta sa poata pescui.

Egreta mica se hraneste cu pesti mici, broaste, serpi si alte vietuitoare de apa pe

care le prinde in ape putin adanci.

Cuibul il face in colonii, de multe ori mixte, in stufaris sau copaci

mici ca inaltime.

Cuiburile sunt construite de ambele sexe in perioada reproducerii,

masculul aduce crengi și stuf iar femela le aranjează; pot reutiliza și cuibul din anul anterior; cuiburile sunt relativ mici și cam neglijent

construite, uneori chiar transparente privite de jos.

 In lunile aprilie-mai, femela depune intre 3 si 5 verzui-albastrui ce sunt clocite impreuna cu

partenerul. Incubatia dureaza intre 22—24 de zile puii parasind cuibul inainte de a putea zbura, catarandu-se

cu multa abilitate printre crengi.

In prezent este declarata monument al naturii si este protejata prin lege.

In ultima perioada se observa o crestere a numarului de egrete,

probabil datorita incetarii vanarii ei pentru pene.

Este o păsăre rara, cuibarind în special in Delta Dunării, dar odata cu sosirea toamnei, migreaza spre

Marea Mediterană. Foarte rar, unele exemplare raman si ierneaza

la noi, insa sunt puternic amenintate de frig, fiind foarte

sensibile la temperaturi scazute.

Mesajul nostru pentru comunitate este:Casa pasarilor este si casa noastra, sa avem grija de ea!