CUPLURI CELEBREProiect realizat de:Prandea Andreea

Mihai Eminescu si Veronica MiclePoezia lui Eminescu este imposibil de neles fr Veronica Micle. Iubirea pentru Veronica s-a transformat ntr-o not muzical nelipsit din tot ceea ce se nelege prin poezie de iubire eminescian. Ei au creat cea mai frumoas poveste de iubire a literaturii romne, trezind n sufletele cititorilor visul tainic de a ntlni o astfel de iubire. Corespondena dintre Eminescu i Veronica a constituit, pentru istoricii literari, un material de o valoare inestimabil. Corespondena dintre Mihai Eminescu i Veronica Micle este una sentimental, tonul intim dezvluind dragostea unui romantic zbuciumat, cuttor al iubirii absolute i a unei femei care ncearc s gseasc un echilibru, o armonie, o bucurie a mplinirii.

Tristan si IsoldaIubirea dintre Tristan si Isolda ocupa un loc binemeritat in galeria marilor povesti de iubire ale lumii. Acest mit celtic al iubirii invincibile a circulat in diferite variante si a suscitat imaginatia multor artisti plastici si compozitori. Separati mai intai de originea lor si apartinand unor tari aflate in razboi, mai apoi de un sot si un prieten bun, Tristan si Isolda trebuie sa-si invinga sentimentele puternice ce le simt unul pentru celallalt, din loialitate fata de rege si tara.Dar, in ciuda eforturilor lor de a sta departe unul de celalalt, pasiunea dintre ei devine din ce in ce mai puternica. In final, ei risca totul pentru o ultima imbratisare.Iubirea dintre Tristan si Isolda ramane o drama a iubirii nepieritoare, dar in acelasi timp a razbunarii, tradarii si despartirii E una din acele povesti de iubire care emotioneaza pana la lacrimi si ii infiereaza pe cei care, la adapostul legilor stabilite si consfintite de biserica - o institutie foarte puternica in acele vremuri - savarsesc o nelegiuire, impiedicand doi tineri care se iubeau sa casatoreasca.

Orfeu si EuridiceOrfeu s-a indragostit de nimfa Euridice, pe care reusise sa o incante cu maiestria sa. Ea dantuia impreuna cu alte nimfe pe aceasta muzica divina. In ochii ei ii placea lui Orfeu sa-si scalde fericirea, zile si nopti la randul, nestiind soarta cruda ce ii fusese harazita. Intr-o zi, Euridice moare muscata de un sarpe veninos, in timp ce era urmarita de un tanar care se indragostise de ea. O jale fara margini l-a cuprins pe Orfeu, care a implorat mila zeilor, cerand invierea nepretuitei lui Euridice. Dar cerul a ramas mut, asa ca el pleaca in Infern, pe taramul umbrelor, pentru a-si regasi iubita.

Cu lira sa el reuseste sa treaca cu bine de toate primejdiile din drumul sau. Ajuns la Hades, zeul mortii, reuseste sa-i inmoaie inima acestuia. El ii canta cu lira-i fermecata si ii marturiseste in stihuri dragostea curata care il inlantuise pentru toata viata de iubita sa Euridice.Zeul se indura si va face pentru Orfeu ceea ce nici unui muritor nu i-a fost ingaduit: i-o va reda pe Euridice. Ea il va urma pe drumul spre lumea celor vii, cu conditia ca Orfeu sa nu intoarca capul si sa nu se uite la iubita sa, pana la iesirea din imparatia umbrelor.Aproape de iesire, cand nu mai avea decat cativa pasi, Orfeu intoarce capul de teama ca poate Euridice s-a ratacit pe drum si nu e in urma lui. O mai vede pentru ultima oara pe Euridice, care, cu bratele intinse spre el, aluneca inapoi in Infern. Zadarnic incearca sa se intoarca inapoi la Hades, nu ii mai este ingaduit. Rataceste prin lume abatut si trist, cu privirea pierduta si cu dorul in inima. Doar cantecul ii mai ramane drept consolare pentru pierderea iubitei. Nu mai vrea sa vada nici o femeie, din credinta si iubire pentru Euridice.

Cleopatra si CezarCleopatra a cutat s-i ating scopurile politice intrnd n graiile lui Iulius Cezar. Ea s-a dus la palatul regal din Alexandria i se spune c i-a fost dus lui Iulius Cezar nfurat ntr-un covor, care i-a fost oferit cadou. Cleopatra, o femeie nu prea frumoas dar totui seductoare, a atras atenia puternicului lider roman, acesta fiind de acord s participe la rzboiul civil egiptean de partea ei. Cleopatra iei nvingtoare din acest conflict i rmase la domnie . n iunie 47 .Hr. Cleopatra a avut un fiu, despre care a pretins c este al lui Iulius Cezar i pe care l-a botezat "Cezarion" ("micul Cezar"). La ntoarcerea lui triumfal la Roma, Iulius Cezar a fost ntmpinat de Cleopatra i Cezarion. Sub auspiciile negocierii unui tratat cu Roma, Cleopatra a locuit ntr-o vil deinut de Iulius Cezar, situat n afara capitalei.

Cleopatra si Marcus AntoniusCleopatra voia s i-l fac pe Marc Antoniu aliat, aa cum i fusese nainte Cezar. De aceea n 41 .Hr. a ajuns la Tarsus ntr-o magnific barj, costumat n Venus, zeia iubirii la romani. Reuind s l seduc pe Marc Antoniu, se ntoarse mpreun cu el la Alexandria, unde petrecur iarna mpreun. n 40 .Hr., Marc Antoniu s-a ntors la Roma i s-a cstorit cu sora lui Octavian (Octavia), ntr-o ncercare de a-i repara aliana cu fratele acesteia. Totui, triumviratul a continuat s se deterioreze. n anul 37 .Hr., Marc Antoniu s-a desprit de Octavia i a cltorit spre est, fcnd aranjamente astfel nct Cleopatra s i se poat altura n Siria. n perioada n care au fost desprii, Cleopatra i-a druit 2 gemeni, un biat i o fat. Potrivit propaganditilor lui Octavian, cei 2 amani erau cstorii la vremea respectiv, fapt ce nclca legea roman care interzicea romanilor s se cstoreasc cu strini. Dupa batalia de la Actium, Cleopatra s-a refugiat ntr-un mausoleu. Marc Antoniu, fiind informat c regina Cleopatra a murit, s-a njunghiat cu sabia. nainte de a muri, la el a venit un alt mesager, care l-a informat c Cleopatra era nc n via. Marc Antoniu a cerut s fie transportat la locul de refugiu al Cleopatrei, a implorat-o pe aceasta s fac pace cu Octavian, apoi a murit n braele iubitei sale. Dup sosirea triumfal a romanilor, Cleopatra a ncercat s-l seduc pe Octavian, ns acesta a rezistat farmecelor ei.

Ludovic al XVI-lea si Maria AntoanetaLudovic al XVI-lea si Maria Antoaneta au ramas cunoscuti in istorie mai degraba prin soarta cruda care le-a harazit un final tragic decat prin dragostea care ii unea. Pentru ca nu a fost vorba de dragoste. Casatoria lor a fost dictata de interese politice: intarirea relatiilor diplomatice dintre tarile lor de provenienta, Franta si Austria. Desi s-au cununat in anul 1770, abia in 1777 se consuma casatoria dintre Marie Antoinette si sotul ei, iar un an mai tarziu se va naste primul copil, Maria Terezia Carolina. Destinul si sfarsitul tragic al cuplului regal Ludovic al XVI-lea si Maria Antoaneta, unit de interese politice si ucis de furia dezlantuita a poporului , ii confera o trista celebritate

Adolf Hitler si Eva BraunHitler mai avusese si alte relatii inainte de Eva Braun. Spre exemplu, o simpatiza peste masura pe nepoata sa, Geli Raubal, si dupa opinia unui cunoscut biograf al sau, Geli a fost singura femeie din viata dictatorului fata de care acesta a fost vreodata dependent. Abia dupa moartea nepoatei sale, care s-a sinucis din cauza geloziei unchiului sau, Hitler isi indreapta atentia asupra Evei Braun. Nu intamplator, Eva semana foarte mult cu acesta nepoata, cu care dictatorul a avut o relatie incestuoasa. Putem sa intelegem atractia lui Hitler pentru aceasta femeie si din prisma parerilor exprimate chiar de el. Ii placeau femeile tinere, simple si fara prea mari visuri si ambitii in viata, pe care sa le poata modela dupa bunul plac. Intre cei doi pare sa fi existat o atractie reciproca puternica. In ciuda impotrivirii tatalui ei, care nu-l placea deloc pe Hitler si nu era de acord cu ideile sale politice, Eva Braun se muta in apartamentul iubitului ei, din Munchen. Eva Braun, asa cum se poate vedea, era o femeie frumoasa, cu silueta zvelta si trasaturi fine. Ii placeau sporturile, dar nu prea a avut ocazia sa le practice, din cauza izolarii in care era nevoita sa traiasca, in calitate de amanta secreta a dictatorului. Ea va fi sotia dictatorului doar pentru o noapte, pentru ca in ziua urmatoare cei doi se sinucid, luind cianura, Hitler nesuportand ideea infrangerii. Povestea lor de dragoste oscileaz ntre ridicol i grotesc, primind ns i trsturi tragice . Ea s-a sfarsit la fel de zbuciumat, precum fusese tot timpul vietii.

Bonnie si ClydeBonnie Parker si Clyde Barrow sunt proscrisi celebri, talhari si criminali care au strabatut Statele Unite ale Americii in timpul Marii Depresii (1929-1939). Faptele lor nelegiuite i-au facut celebri in intreaga lume si intr-un mod ironic povestea lor a devenit in timp un mit al iubirii pana la moarte, al iubirii profunde, un mit in care doi oameni se pot iubi chiar daca faptele lor ii condamna si ii transforma in criminali. Au intrat in atentia presei si a intregii natiuni americane intr-o perioda care este descrisa adeseori drept Era inamicilor publici datorita numarului mare de proscrisi dati in urmarire de catre FBI, printre care Al Capone, Ma Barker, John Dillinger si evident eroii nostri Bonnie si Clyde. Se pare ca Bonnie si Clyde s-au intalnit la inceputul anului 1930, in casa unei prietene comune. Bonnie era somera si avea grija de o prietena care in urma unui accident se alesese cu o mana rupta. A fost dragoste la prima vedere, acesta fiind si motivul pentru care Bonnie s-a alturat bandei lui Clyde. In ciuda crimelor comise de el si colegii lui, Bonnie i-a ramas loiala pana la moarte.

Marilyn Monroe si James DoughertyLa vrsta de aisprezece ani, Monroe se cstorea cu James Dougherty pe 19 iunie 1942. n crile sale The Secret Happiness of Marilyn Monroe i To Norma Jeane With Love, Jimmie, Dougherty afirm c erau ndrgostii i c ar fi trit fericii dac visul ei de a deveni celebr nu i-ar fi ndeprtat. Totui Monroe a susinut mereu c aceasta a fost o cstorie din interes. Marilyn a divorat de Dougherty pe 13 septembrie 1946. Faptele lui Dougherty nu susin nici ele afirmaiile despre dragostea adevrat dintre el i Monroe. El s-a recstorit la numai cteva luni de la divorul lor.

Marilyn Monroe si Joe DiMaggion 1951 star-ul de baseball Joe DiMaggio a vzut o fotografie a lui Monroe cu doi juctori de la Chicago White Sox, dar a ateptat pn dup retragerea lui s i cear domnului care organizase fotografia o ntlnire cu ea. Monroe nu a vrut s se ntlneasc cu el, temndu-se c este un sportiv ngmfat, dar dup doi ani de curtenire cei doi s-au cstorit la primria din San Francisco pe 14 ianuarie 1954. n perioada lunii lor de miere, ei i-a fost solicitat s viziteze trupele din Coreea pentru a-i nveseli pe soldai. Ea a susinut zece spectacole n patru zile la temeperaturi extrem de sczute. Audiena sa a constat n peste 100 000 de soldai i marinari. Dup mrturisirile presei, Joe nu a fost ncntat de decizia soiei sale din timpul perioadei pe care el i-o imaginase ca fiind o perioad foarte intim. Dup filmarea celebrei scene cu ridicatul fuste din The Seven Year Itch, Joe a fost att de "scrbit" de "uurina" lui Marilyn c a nceput s o abuzeze. La 274 zile de la cstorie, ea a depus actele pentru divor, iar ca motiv era declarat "cruditatea mental". Monroe i DiMaggio i-au reluat relaia dup divorul ei de Arthur Miller

Marilyn Monroe si Arthur MillerPe 29 iunie 1956, Monroe s-a cstorit cu Arthur Miller, pe care l cunoscuse n anul 1951, n cadrul unei ceremonii civile desfaurat la White Plains, New York. Judectorul Seymour Robinowitz a oficiat ceremonia grabnic desfurat n biroul lui Sam Slavitt (nunta a fost ascuns presei i publicului). Dei a crescut ca fiind cretin, ea s-a convertit la iudaism nainte de a se mrita cu Miller. Dup ncheierea filmrilor la The Prince i Showgirl cu Laurence Olivier, cuplul s-a ntors din Anglia n Statele Unite, unde i-au dat seama c ea era nsrcinat. Totui, ea suferea de endometrioz, i sarcina era ectopic. A urmat mai apoi o ntrerupere de sarcin. Scenariul lui Miller pentru The Misfits, o poveste despre dispariia unei divorate, a vrut sa fie cadoul su de Sf. Valentin ctre soia sa, dar filmrile la aceast pelicul au nceput n 1960, cnd cstoria lor scria. Un divor mexican a fost acordat pe 24 ianuarie 1961. La 17 februarie 1962, Miller s-a cstorit cu Inge Morath, una dintre fotografele care au contribuit la realizarea peliculei The Misfits.