CUNOASTERE SI ASISTENTA PSIHOLOGICAMODEL DE PREGATIRE PSIHICA PENTRU MILITARII PARTICIPANTI LA MISIUNI

�N AFARA GRANITELOR TARIIPsiholog Adriana GHIMBOVSCHI*,

psiholog Monica BOB�RNAC-FRANGA** 

REZUMAT

Viata si activitatea militara, at�t �n conditii de pace si cu at�t mai mult �n misiuni specifice situatiilor de criza desfasurate �n afara granitelor tarii, reprezinta o sursa de trairi emotionale pozitive si negative complexe, uneori contradictorii sau ambivalente, dar �ntotdeauna generatoare de stres.

Angajarea militarilor rom�ni �n operatiunile din Irak este considerata de specialisti printre cele mai complexe dar si riscante dintre misiunile executate de armata rom�na, de la �ncheierea celui de al doilea razboi mondial si p�na �n prezent

�n acest context, problematica pregatirii psihice a luptatorului devine tot mai prezenta si actuala. Aceasta presupune un anumit antrenament si o serie de tehnici menite a-i dezvolta militarului capacitatea de autoreglare si autocontrol a starilor psihice precum si diverse procedee focalizate �n directia optimizarii fizice si psihice ale acestuia, cu rol important �n rezolvarea de situatii tactice de mare �ncarcatura emotionala si �n asigurarea echilibrului psihic al militarilor pe timpul executarii misiunii.

La modul concret, �n cadrul pregatirii psihologice a Companiei de Politie Militara, cu un efectiv total de 100 de militari, dislocata �n teatrul de operatii Irak in perioada februarie- iulie 2005, s-a aplicat un program de pregatire stucturat pe patru module astfel:

1. Modulul de relaxare, av�nd ca obiectiv �nsusirea deprinderilor de relaxare dupa metodele Jacobson (Relaxare musculara progresiva-DMR), controlul respiratiei si administrarea de sugestii si autosugestii pe timpul sedintelor de relaxare.2. Modulul de restructurare cognitiva, �n cadrul caruia militarii �nvata modalitati alternative de g�ndire �n vederea combaterii tulburarilor de dispozitie (depresie, anxietate) cu risc mare de aparitie pe timpul desfasurarii misiunii.3. Modulul de antrenare �n vederea optimizarii relatiilor interpersonale care cuprinde o serie de tehnici ce vizeaza at�t facilitarea comunicarii �ntre membrii grupului c�t si cu rol de sustinere pe plan afectiv.4. Modulul de rezolvare de probleme prin care militarii sunt �nvatati sa constientizeze si sa rezolve problemele care le produc tulburari emotionale sau comportamentale precum si capacitatea de a face fata situatiilor dificile.

Pe parcursul derularii acestui program de pregatire psihica s-a observat o crestere a compatibilitatii afective si cognitive a membrilor grupurilor datorita gradului mai mare de cunoastere reciproca, iar �n plan individual fiecare militar a fost abilitat sa poata utiliza cel putin un procedeu de autoreglare a starilor psihice pentru combaterea stresului.

Datorita faptului ca nu exista psiholog �ncadrat la Compania de Politie Militara Irak, urmeaza ca la �ntoarcerea din teatrul de operatii, at�t militarii c�t si comandantii acestora sa fie intervievati �n cadrul activitatii de evaluare post-misiune cu privire la eficienta acestui program de pregatire psihologica.

CUVINTE CHEIE: RELAXARE, RESTRUCTURARE COGNITIVa, RELAtII INTERPERSONALE, REZOLVARE DE PROBLEME

1.Rolul pregatirii psihologice

Conditiile deosebite �n care se pot afla militarii la un moment dat, produc de regula, �ncordari psihice si emotionale. Ca urmare, la unii dintre ei acestea sunt �nsotite de mobilizarea resurselor interne, pe c�nd la altii pot genera fenomene de dezadaptare precum si aparitia simptomelor de stres psihic. Din aceasta perspectiva, stresul este vazut ca o urmare a disproportiei marcate dintre cerintele mediului si posibilitatile de raspuns ale individului. Daca se depaseste un anumit prag individual de intensitate si durata a valorilor stimulilor externi, se produce o dezorganizare a proceselor de prelucrare psihica si a produselor psihice utilizate �n aceste procese, dezorganizare ce poate avea grade diferite de intensitate (alterare, �ncetinire sau blocare) si care se soldeaza cu dezorganizarea, �n grade diferite, a comportamentelor elaborate. Daca are loc o �ncetinire a proceselor de prelucrare psihica, comportamentele de raspuns la solicitarile mediului vor fi elaborate mai greoi, mai lent; daca se produce o alterare a proceselor psihice, o functionare cu erori a acestora, comportamentele de raspuns vor reproduce aceste erori; daca se produce o blocare a proceselor de prelucrare psihica, individul se va gasi �n situatia de a nu putea raspunde la solicitarile mediului, se va bloca din punct de vedere comportamental.

Aceasta limita de normalitate a functionarii proceselor si produselor psihice este individuala si variabila de la individ la individ si defineste rezistenta sa psihica la solicitarile existentei obiective, limita p�na la care psihicul individului are capacitatea de a raspunde functional si adaptativ, potrivit specificului unei �mprejurari date. La orice individ normal din punct de vedere psihic, aceasta valoare a rezistentei psihice poate fi rezultatul evolutiei lui spontane sau poate fi dezvoltata printr-o antrenare speciala, prin programe de pregatire care sa duca la cresterea rezistentei psihice la valori superioare, �n sensul maririi valorii pragului de intensitate si durata a solicitarilor, dincolo de care apar alterari functionale. Acesta este obiectivul fundamental al pregatirii psihice a individului.

O premisa pentru asigurarea stabilitatii psihice a militarilor o reprezinta si rezistenta fizica cu rol �n asigurarea bunei functionari a sistemului nervos, a aparatului respirator, capacitatii de adaptare la diferente mari de temperatura si presiune, asa cum este cazul dislocarii Companiei Politie Militara �n Irak. Rezistenta fizica asigura stap�nirea cu usurinta a unor stari emotionale ca teama, frica, ne�ncrederea �n fortele proprii, nesiguranta �n actiune; contribuie la dozarea judicioasa a eforturilor, realizarea corectitudinii �n executie, precizia �n miscari, consolideaza deprinderile motrice, faciliteaza automatizarea lor si prin toate acestea mareste disponibilitatile organismului uman de a rezista cu succes la actiunea diferitilor factori stresori.

De asemenea, instruirea si antrenarea militarilor �n conditii c�t mai apropiate de realitatea viitoare a misiunilor, �n conditiile actiunii factorilor stresanti care produc stari psihice negative si situatii problematice efective, este cea care realizeaza si valideaza rezistenta psihica. Din punct de vedere psihologic, se elimina bariera care ar putea fi creata de o confruntare cu necunoscutul. Intrate �n experienta personala, aceste situatii tip, posibile �n misiuni, �si diminueaza efectul destabilizator datorita capacitatii reactualizarii rapide �n conditii de stres a componentelor motorii, cognitive, motivationale si afectiv-volitive, economisind astfel energie psihonervoasa. Totodata creste capacitatea de autocontrol, �ncrederea �n sine ca urmare a perceperii valorii actionale proprii si se dezvolta sentimentul �n psihicul militarului "ca se poate".

2.Program de pregatire psihica

Programul de pregatire a fost aplicat pe un efectiv de 100 de militari, �mpartiti �n 4 grupe, �n functie de plutonul de care apartin.Este un program cu o durata scurta (15 sedinte a c�te 75-90 de minute) care cuprinde 4 module �n care militarii �si formeaza o serie de deprinderi necesare pentru a face fata situatiilor mai deosebite.

Modulele sunt urmatoarele: 1. Modulul de relaxare, av�nd ca obiectiv �nsusirea deprinderilor de relaxare dupa metodele Jacobson (Relaxare musculara progresiva-DMR), controlul respiratiei si administrarea de sugestii si autosugestii pe timpul sedintelor de relaxare.2. Modulul de restructurare cognitiva, �n cadrul caruia militarii �nvata modalitati alternative de g�ndire �n vederea combaterii tulburarilor de dispozitie (depresie, anxietate) cu risc mare de aparitie pe timpul desfasurarii misiunii.3. Modulul de antrenare �n vederea optimizarii relatiilor interpersonale care cuprinde o serie de tehnici ce vizeaza at�t facilitarea comunicarii �ntre membrii grupului c�t si cu rol de sustinere pe plan afectiv.

4. Modulul de rezolvare de probleme prin care militarii sunt �nvatati sa constientizeze si sa rezolve problemele care le produc tulburari emotionale sau comportamentale precum si capacitatea de a face fata situatiilor dificile.

1.MODULUL I (sedintele 1-4): Tehnici de relaxare

1.1.Controlul respiratiei Functia respiratorie este deosebit de importanta pentru fiintele vii. Influenta starilor psihice asupra respiratiei este un fapt incontestabil. Se stie ca un soc emotional poate produce oprirea respiratiei pentru c�teva momente chiar �nainte ca inima sa �nceapa sa bata mai repede. �ntr-o stare de teama sau anxietate, respiratia tinde sa devina mai accelerata, dupa cum la trairea un sentiment de admiratie, respiratia devine �n mod spontan lenta si mai profunda. �n starile depresive se constata o diminuare a ritmului respiratiei, �n timp ce �n starile expansive, de bucurie, se produce o accelerare a acestuia.

Daca starile psihice influenteaza respiratia, aceasta la r�ndul ei, atunci c�nd este dirijata voluntar, poate regla starile psihice. Astfel, o respiratie lenta si profunda poate calma o stare de agitatie, dupa cum ritmicitatea si regularizarea respiratiei contribuie la cresterea capacitatii de concentrarea a atentiei si la marirea randamentului activitatii intelectuale �n ansamblu.

Respiratia completa – este cel mai eficient tip de respiratie, asigur�nd organismului o cantitate sporita de oxigen. �n timpul acesteia, aerul patrunde �n toate zonele plam�nilor. Respiratia completa �mbina trei tipuri de respiratie – claviculara, costala, si abdominala – solicit�nd �ntregul aparat respirator si musculara respiratorie �n totalitate. Se realizeaza prin cobor�rea diafragmei concomitent cu �mpingerea abdomenului spre �nainte, departarea coastelor si ridicarea umerilor.

Respiratia completa se practica cel mai bine �n pozitia st�nd, cu coloana dreapta si corpul relaxat. Dupa o expiratie ampla urmeaza inspiratia care cuprinde trei secvente:- cobor�rea diafragmei concomitent cu �mpingerea abdomenului spre �nainte; umflarea abdomenului trebuie executata fara a se manifesta intentia de a inspira.- dilatarea toracelui cu departarea plam�nilor;- ridicarea claviculelor;

Efectele respiratiei complete asupra organismului.- creste rezistenta la raceli si la alte tipuri de afectiuni ale aparatului respirator;- amplifica vitalitatea generala a organismului;- creste capacitatea organismului de a rezista la temperaturi scazute;- contribuie �n mod indirect la o mai buna functionare a tuturor organelor interne, datorita oxigenarii mai bune a s�ngelui care le iriga, c�t si a masajului exercitat de diafragma asupra organelor aflate �n cavitatea abdominala;- contribuie la o mai buna functionare a sistemului nervos si implicit a proceselor psihice;

1.2. Relaxarea musculara (DMR – deep muscular relaxation) – este o tehnica de relaxare ce si-a dovedit eficienta. Aceasta tehnica a fost elaborata de Sank si Carolyne Shaffer dupa o tehnica mai veche – relaxarea musculara progresiva a lui Jacobson. Prin intermediul ei subiectul constientizeaza contractiile fiecarei grupe musculare. Subiectul se aseaza �ntr-o pozitie comoda, detasat de mediul �nconjurator (cu �nchiderea pleoapelor) si va survola mental toate zonele corpului, constientiz�nd, pe r�nd, toate grupele de muschi si contractiile acestora. Subiectul va realiza astfel o relaxare progresiva analitica a �ntregii musculaturi ceea ce duce la relaxarea psihica.

1.3. Exercitii de relaxare cu hetero/ autosugestii pentru reglarea starilor psihiceAutosugestia este definita ca metoda de autoreglare a starilor psihice ale omului. Prin intermediul ei subiectul �si autoadministreaza sugestiile, av�nd drept finalitate o auto-programare, un comportament auto-indus. Raspunsul sugestiv indus are o semnificatie adaptativa prin care se poate realiza optimizarea unor procese si functii psihice si fiziologice.

�n cazul nostru s-a mers pe administrarea unor sugestii pentru �mbunatatirea imaginii de sine ("sunt o persoana echilibrata si eficienta care merita sa aiba succes", "zi de zi pe toate caile eu devin persoana care doresc sa fiu"),

pentru dezvoltarea g�ndirii pozitive ("ma simt calm, echilibrat, destins", "ma simt �n putere sa fac fata situatiilor"), pentru cresterea �ncrederii �n fortele proprii ("ma simt perfect calm, destins, �ncrezator �n propriile forte").

Aceste sugestii au fost administrate �n timpul urmatoarele exercitii:- relaxare cu �ncarcare energetica a organismului;- relaxare cu distribuirea energiei �n organism;- exercitiu pentru calmarea durerii;- exercitiu pentru dezvoltarea unor calitati fizice si psihice;- exercitiu pentru diminuarea emotiilor negative;- exercitiu pentru reducerea rapida a �ncordarii emotionale;- exercitiu pentru optimizarea activitatii.

2.MODULUL II (sedintele 5-7): Restructurarea cognitiva

sedintele 5, 6 si 7 au fost dedicate exercitiilor de restructurare cognitiva. Au fost utilizate strategiile de psihoterapie cognitiv-comportamentala a lui Beck si terapie rational-emotiva. Aceste strategii au avut drept scop sa-i �nvete pe participanti sa-si controleze starile afective prin intermediul identificarii si modificarii modelelor negative de g�ndire. Participantii s-au familiarizat cu conceptele de g�nduri negative disfunctionale sau cognitie irationala, care genereaza stari afective dezadaptative, cum ar fi furia, disperarea sau vinovatia si cuprind: g�ndirea de tip "totul sau nimic", suprageneralizarea, concentrarea asupra negativului, descalificarea pozitivului, desprinderea unor concluzii pripite (prin citirea g�ndurilor si eroarea prezicatorului), catastrofizarea, minimalizarea, judecata afectiva, cerintele absolutiste, etichetarea, raportarea la propria persoana etc. Apoi s-a realizat o identificare a g�ndurilor negative ale membrilor grupului si psihologul i-a �nvatat sa gaseasca g�nduri alternative rationale, care sa le �nlocuiasca pe cele irationale prin exercitii de contraargumentare (adresarea unor �ntrebari provocative credintelor irationale).

S-a propus si un antrenament cognitiv de adaptare la stres care are ca scop obtinerea unei anumite “distante rationale “ fata de factorii de stres, distanta necesara elaborarii comportamentelor adaptative si formarii unei atitudini pozitive.. Practic, individul este antrenat ca ori de c�te ori are cea mai mica senzatie de stres sa apeleze la un model de analiza rationala pun�ndu-si o serie de �ntrebari si raspunz�nd la ele.

Model de analiza:

1.�ncotro ma conduc g�ndurile care �mi trec acum prin minte? Care sunt consecintele lor imediate, pozitive sau negative, pentru emotiile mele si pentru comportamentul meu ?2 Sunt g�ndurile mele �ndreptatite ?Care argumente sunt pro si care sunt contra?3.�n cazul �n care g�ndurile mele nu sunt rezonabile: ce g�nduri par a fi �ndreptatite �n situatia data ? (se analizeaza noile g�nduri)?4.Spre ce comportament ma conduc noile mele g�nduri?5.Pe viitor ce comportament concret voi adopta c�nd voi fi confruntat cu o situatie asemanatoare?6.La ce consecinte imediate si �ndepartate, pozitive si negative, ma pot astepta �n urma comportamentului meu schimbat?Prin abordarea acestui antrenament cognitiv se obtine o anumita distanta fata de probleme, asumarea acestora �ntr-o maniera mai putin personala si o mai buna capacitate de concentrare pentru cautarea solutiilor si, chiar daca problemele ram�n, sunt suportate mai usor iar noua stare de spirit va ajuta la depasirea lor.

3. Modulul III (sedintele 8-11): Antrenare �n vederea optimizarii relatiilor interpersonale

sedintele 8-11 au ca obiectiv principal cresterea si dezvoltarea capacitatii de comunicare, at�t la nivel de individ c�t si de grup, comunicarea fiind considerata mijlocul principal prin care se regleaza raporturile interpersonale, se creeaza si se �ntretine climatul psihosocial, se previn sau se detensioneaza starile conflictuale.

Desi pe parcursul acestor sedinte comunicarea de grup reprezinta obiectivul prioritar, restructurarea cognitiva va

continua sa fie �n atentia psihologului deoarece at�t pasivitatea, c�t si agresivitatea �n comunicare sunt rezultatul unui stil distorsionat de g�ndire care provoaca moduri deficitare de comportament.

De asemenea, sedintele vor �ncepe printr-un exercitiu de relaxare datorita faptului ca acesta permite reducerea supra�ncarcarii si anxietatii la membrii grupului, �i orienteaza spre trairea unei experiente pozitive, care conduce la o mai rapida sudare a grupului, dar si pentru �ntarirea deprinderilor de relaxare.

�n cadrul acestui modul s-au aplicat o serie de tehnici de comunicare bazate de regula pe jocul de rol, aleg�ndu-se scenarii adaptate unor realitati concrete.

Exemplu: Studiul riscurilor sau al obstacolelor

Se pun �n discutie riscurile care ameninta un proiect sau o activitate, urm�nd ca fiecare participant sa-si enunte parerea. Se noteaza totul pe o foaie, se clasifica riscurile, pentru solutionarea fiecarei categorii form�ndu-se subgrupuri. Se face o unificare a solutiilor.

Comunicarea rotativaSe formeaza mai multe subgrupuri �ntre care se urmareste stabilirea unei comunicari regulate �n cadrul activitatii de reflectare sau elaborare. Exercitiul presupune mai multe etape, de durate egalei iar la sf�rsitul fiecareia c�te un participant se �ndreapta spre alt subgrup (grupul se schimba o singura data). Exercitiul se desfasoara dupa un plan precis, pun�nd �n discutie o anumita tema. Acest exercitiu ofera sansa unei bune comunicari si initiaza o forma dinamica de subgrupare, asigura coeziunea grupului si se evita �nchiderea �n grupuri de tip "bisericuta".

Obiectivele importante ale acestei activitati sunt urmatoarele:- Cunoasterea reciproca si cunoasterea de sine;- Stimularea si constientizarea gradului de participare la activitatea de grup;- Stimularea empatiei;- Asigurarea asumarii rolului/sarcinilor �n grup;- Asigurarea coeziunii grupului si construirea unei relatii de colaborare prin evitarea formarii "bisericutelor";- Promovarea identitatii de grup printr-o atitudine si o imagine pozitiva despre ei �nsisi;- Asigurarea participarii membrilor grupului la discutii;- Formarea abilitatilor de ascultare activa �n vederea atingerii obiectivelor mai sus amintite.

4.Modulul IV (sedintele 12-15): Rezolvarea de probleme

Obiectivul acestor sedinte consta �n abordarea acelor situatii care provoaca disconfort sau pun subiectii �n dificultate si care pot genera diverse simptome nevrotice sau psihosomatice. �n acelasi timp, acum se formeaza si abilitatile de rezolvare de probleme care, �mpreuna cu celelalte deprinderi de autoajutorare, �i vor determina pe indivizi sa faca fata situatiilor stresante viitoare.

�n cazul nostru sunt importante at�t dezvoltarea abilitatilor de rezolvare a unor probleme la nivel individual, pentru cazul �n care militarul este nevoit sa rezolve singur o anumita problema, c�t si la nivelul grupului, pentru gasirea celei mai optime solutii.

�n sedintele 12-13 militarii sunt �nvatati o serie de strategii de rezolvare a problemelor (dupa Hawton si Kirk, 1989):- Generarea unor solutii posibile la problema;- Repetarea cognitiva (antrenamentul mintal);- Jocul de rol �ntre membrii grupului;- Monitorizarea activitatilor prin stabilirea unor obiective, ierarhizari ale sarcinilor si elaborarea unor programe de activitati;- Adresarea de verificari convingerilor eronate;- Acordarea de recompense la finalul rezolvarii corecte a sarcinilor;- Obtinerea de informatii si sfaturi suplimentare, de regula �n cadrul grupului.

Sedintele 14-15 sunt dedicate exercitiilor de dezvoltare �n grup a unor abilitati de rezolvare de probleme. Membrii grupului expun pe r�nd c�te o problema care este analizata �n cadrul grupului. Grupul este antrenat sa realizeze un exercitiu de brainstorming (asalt de idei), gener�nd c�t mai multe solutii alternative pentru rezolvarea problemei respective, fara a cauta sa cenzureze ideile care le vin �n minte. Se evalueaza fiecare solutie pe o scala de la 1 la 5, sub aspectul eficientei. Solutia care a �ntrunit punctajul cel mai mare va fi adoptata ca decizie.

La sf�rsitul programului de pregatire psihica se explica participantilor modul �n care cele patru module (tipuri de exercitii) se completeaza reciproc si �i ajuta sa obtina un mai bun control asupra propriei persoane si situatiilor de viata.

BIBLIOGRAFIE

1. Aradavoaice, Gheorghe – "Comunicarea �n mediul militar", Ed. A.�.S.M, Bucuresti, 1997;2. Clegg, Brian – "Dezvoltarea personala", Ed. Polirom, Iasi, 2003;3. Dafinoiu, Ion – " Personalitatea", Ed. Polirom, Iasi, 2002;4. G�rlasu-Dimitriu, Odette – "Tehnici psihoterapeutice", Ed. Victor, Bucuresti, 2004;5. Holdevici, Irina - "Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie", Ed. Orizonturi, Bucuresti, 2004;6. Holdevici, Irina – " G�ndirea pozitiva", Ed. stiinta si tehnica, Bucuresti, 1999;7. Holdevici, Irina – "Psihoterapii scurte", Ed. Ceres, Bucuresti, 2002;8. Peretti, Andre si colab. – "Tehnici de comunicare", Ed. Polirom, Iasi, 2001.