8/16/2019 Cum Sa Scapam de Pacate

1/2

mă ţin de Tine şi să trăiesc cu Tine. Ţie Îţi dauaceste mâini şi picioare pe care le ai dezlegat dinlanţurile lui satan. Ţie Îţi dau ochii, urechile, gura,gândurile, vorbele mele. Toată averea meatrupească şi sufletească o pun de acum în sluba Ta,!oamne, şi în ascultare de Tine"#i de la diavolul putem învăţa ceva bun$n vestit predicator zicea% &ă învăţăm şi de ladiavolul ceva bun. #i de la diavolul putem învăţaceva bun. &ă ne gândim câtă stăruinţă pune diavolul pentru a câştiga un suflet de om. 'ât aleargă, cât sevicleneşte, câte şopteşte şi câte(iscodeşte pentru a câştiga un suflet de om. &ă negândim că stăruinţa aceasta e un semn că diavolulştie preţul sufletului, ştie ce comoară nepreţuită eun suflet de om, de aceea aleargă, lucră, asudă, să l poată câştiga.)ăcar şi de la diavolul să învăţăm ane preţui sufletul, comoara cea nepreţuită pe carene*a dat o !umnezeu.

Din Sfânta Scriptură

+ar faptele trupului sunt cunoscute, şi ele sunt%adulter, desfrânare, necurăţie, destrăbălare,Închinare la idoli, fermecătorie, vrabe, certuri,zavistii, mânii, gâlcevi, dezbinări, eresuri,izmuiri, ucideri, beţii, chefuri şi cele asemeneaacestora, pe care vi le spun dinainte, precumdinainte v*am şi spus, că cei ce fac unele ca acesteanu vor moşteni împărăţia lui !umnezeu.(-alateni cap , vr. /0*1/2

!rept aceea, omorâţi mădularele voastre, cele pământeşti% desfrânarea, necurăţia, patima, pofta

rea şi lăcomia, care este închinare la idoli,entru care vine mânia lui !umnezeu peste fiiineascultării, ('oloseni cap 3, vr. *425ugi de poftele tinereţilor şi urmează dreptatea,credinţa, dragostea, pacea cu cei ce cheamă pe!omnul din inimă curată. (1 Timotei cap 1, vr.112'i nelegiuirile voastre au pus despărţire intre voi şi!umnezeul vostru şi păcatele voastre 6*au făcut să*#i ascundă faţa ca să nu vă audă. (+saia cap 0, vr. 12 !reptatea înalţă un popor, în vreme ce păcatul este

ocara popoarelor. (ilde cap /7, vr. 3728şa şi voi, socotiţi*vă că sunteţi morţi păcatului,dar vii pentru !umnezeu, în 9ristos +isus, !omnulnostru. !eci să nu împărăţească păcatul în trupulvostru cel muritor, ca să vă supuneţi poftelor lui:  (;omani cap 4, vr. // */12

!rept aceea, cine ştie să facă ce e bine şi nu face păcat are (+acov cap 7, vr. /, vr. 372  FIECARE BOALĂ

5iecare boală*şi are începutu*ntr*un păcat,trupul nu se*mbolnăveşte cât e sufletul curat. ?umai după ce păcatul intră*n suflet, doar apoi,întinându*se şi trupul, vin al boalelor convoi.

 ?u*6 rugaţi întâi pe !omnul să vă vindece vreuntrup,câtă vreme*n al lui suflet stau păcatele ca*n stup,ci rugaţi*vă @nainte şi*6 chemaţi pe !umnezeu,

ca să*i poată fi dat harul şi iertat păcatul greu.oate poţi (prin stăruinţe vinovat de îndelungi2la vreo slabă vindecare a vreunui trup s*aungi,dar când boala sufletească n*a fost vindecată*ntâi,numai cu o vindecare*nşelătoare*ai să rămâi.

)ulţi, când suferă cu trupul, au un sufletcredincios,dar, cum au scăpat de boală, Îl şi uită pe 9ristos.!umnezeu le dase boala că să*6 afle*n acest fel,dar când le*a luat durerea s*au şi despărţit de Al.

 ?u doriţi întâi să scape nimenea de*o boală grea,ci să lase*ntâi păcatul, că din cauza lui e ea.!acă*i vindeci al lui suflet, poţi să*i scapi şi trupulsău,dar când sufletul se pierde, vindecarea*n trup e*unrău.  Traian !orz, 'ântarea viitoare

Vă invităm duminica de la ora !"" #n $u%$olul Bi$ericii dincartierul Dacia din &imi'oara la adunareaOa$tei Domnului ( Slăvit $ă fie Domnul)))

Cum $ă $căpăm depatimi 'i păcate*

  $n bolnav s*a apropiat de mine, astă*vară, într un sat. ?u tuşea acest bolnav, nuşchiopătaşi nici unalt fel de beteşug n*avea înoasele lui.urta însăîn sufletullui o boală grea% beţia" B 8m încercat să mă las de beţie, domnule părinte,şi nu pot" mi se plângea omul. 8m iscălit hotărâreaîn C6umina &atelorD, am ţinut*o până la un loc, dar,după o vreme, şi mai cumplit m*am îmbătat. 'e săfac ca să mă pot scăpa de acest răuEF

  'a răspuns eu i*am deschis ?oul Testament şi amcitit împreună cu el evanghelia fiului îndrăcit, demai sus, şi i*am arătat că patru lucruri ne spuneaceastă evanghelie%  Întâia dată ne spune că un copil avea Gduh mutH,care îl chinuia şi Gîl arunca în foc şi în apăH. 8 douaoară, că părinţii lui l au adus la +isus. 8 treia oară,că i a fost mai rău când s*a apropiat +isus de el şi, a patra oară, că s*a tămăduit deplin. B Iezi, omule" i am zis bolnavului, şi tu trebuie sătreci prin aceste patru stări, ca să te poţi mântui.

Întâia dată trebuie să ne dăm seama că Gduhul mutHdin evanghelie sunt păcatele şi patimile cele rele cuautorul cărora diavolul se face stăpân peste voinţaomului ce le primeşte.#i tu eşti stăpânit de puterea Gduhului mutH care,când te GcuprindeH, te aruncă în focul beţiilor şi înnoroiul păcatelor.G!e la început, diavolul păcătuieşteH (+ +oan 3, >2:şi de câte ori păcătuim sau apucăm patimi rele (ca beţia, sudalma, mânia, desfrânarea etc.2 diavolul

8/16/2019 Cum Sa Scapam de Pacate

2/2

 prinde putere asupra noastră. 8ceasta e starea ceadintâi şi din această stare ar trebui să fugim, trebuiesă scăpăm: şi altă scăpare n*avem decât la +isus,)ântuitorul nostru, 'are a venit să nimiceascălucrurile şi puterea diavolului. 'a şi copilul dinevanghelie aşa trebuie să ne apropiem şi noi cu bolile cele sufleteşti de +isus, )ântuitorul şitămăduitorul bolilor noastre cele sufleteşti şitrupeşti.  !octorul şi izvorul tămăduirii noastre, a bolilorsufleteşti, este +isus )ântuitorul. 5ără de Al noi nu putem face nimic. Însă cei mai mulţi nu se ştiuapropia aşa cum trebuie de acest +zvor şi de aceea îiauzim plângându*se% G8m încercat, dar nu potF)i am pus în gând să mă las de ceea şi ceea, dar n*am pututFH. ?*au putut, pentru că au încercat săfacă acest lucru din puterile lor. +ar !omnul +isus aspus apriat că fără Al nu putem face nimic (+oan /,2. 'ei care spun că Gnu potH au luat hotărârea fără9ristos, iar o astfel de hotărâre n*are putere.

  &ă scapi de chinurile patimilor şi păcatelorînseamnă mai întâi să*ţi faci o legătură vie cu)ântuitorul şi să alergi în braţele 6ui mântuitoare.&ă scapi de patimi şi de năravuri urâte înseamnă săte hotărăşti la o viaţă nouă şi să primeşti un &tăpânnou% pe )ântuitorul +isus 9ristos şi să începi oviaţă nouă cu Al. este această hotărâre se pogoarăde sus darul, harul şi puterea !uhului &fânt, 'areface din tine Go făptură nouăH, un Gom nouH, unGom duhovnicescH care biruie firea cea păcătoasă şi patimile rele.

  &emnul şi dovada că te apropii cu adevărat de)ântuitorul şi mântuirea ta sufletească trebuie săfie starea a treia prin care a trecut copilul dinevanghelie, adică i s*a făcut mai rău. )ult l*ascuturat pe el diavolul, după ce s*a apropiat de+isus. 'ând te apropii şi tu cu adevărat de)ântuitorul, ţi se face şi ţie Gmai răuH, adicădiavolul se vede în primedie de a*şi pierde uncredincios şi de aceea umblă cu toate meşteşugurilelui să nu te scape din prinsoarea lui.

ână când petreci în fărădelegi, diavolul şademulţumit şi liniştit de felul traiului tău, dar îndatăce vrei să o rupi cu păcatul şi să te apropii cuadevărat de +isus, Gţi se face şi ţie mai răuH, adicădiavolul începe şi el a lucra.$nul dintre cei care s*a hotărât împotriva păcatelorşi a intrat în =astea !omnului îmi scrie% 8m ţinuthotărâre până la un loc, dar, de la o vreme, şi maitare s a aprins pofta băuturii în mine şi m*amîmbătat şi mai răuH. 8ltul, de altă parte, mi se plânge% G!e când m*am hotărât, nu mai am pace cuoamenii ăştia, că tot strigă după mine că*s pocăit, pentru că după biserică nu mă bag cu ei la cârciumăsă beauHF +ată, aceasta e starea a treia% când omulse hotărăşte pentru !omnul şi se apropie de!umnezeu, diavolul, pe de altă parte, pune foc maimult în patimile omului şi scoate în calea lui fel defel de batocuri şi de GprieteniH care îl trag demânecă să se dea iar la roată cu lumea, adică să seîntoarcă din nou în mocirla din care a ieşit.

  !ragă cititorule" 'ând satan te chinuie, după ce teai hotărât contra păcatelor şi te*ai apropiat de)ântuitorul şi de mântuirea ta cea sufletească, sănu te sperii B este cea din urmă zvârcolire a lui. Tunu te teme" &tai drept ca un bun ostaş al lui 9ristosîn faţa meşteşugurilor lui, mai înaintează câţiva paşi în credinţă, în încredere, în alipire faţă de Al şiai câştigat lupta trecând în starea a patra a fiului dinevanghelie% tămăduirea şi mântuirea ta ceasufletească.  8cestea sunt cele patru stări şi trepte ale mântuirii

noastre sufleteşti şi toţi cei care vor să intre cuadevărat în =astea !omnului vor trece prin ele.G8cest neam (de demoni2 nu iese decât numai curugăciune şi cu post.H !acă acest neam e izgonit derugăciunea şi postirea altuia, cu cât mai mult el nu poate să intre în cel ce însuşi e postitor şi rugător.+ată ce îngrădire" !eşi demonii sunt mulţimenenumărată şi văzduhul e plin de ei, nu pot facenimic celui care se îngrădeşte prin rugăciune şi prin post. ostul este înfrânarea desăvârşită, rugăciunea

este desăvârşita părtăşie (comuniune2 cu!umnezeu: postul apără de bântuirile din afară, iarrugăciunea aţinteşte dinlăuntru asupra vrămaşilor o panoplie de foc. e postitor şi rugător, demonii îlsimt de departe şi fug de el, ca să nu primeascălovituri dureroase. ?e e îngăduit să gândim căacolo unde nu este post şi rugăciune s*a şi înfiinţatdemonulE !a. !emonii, sălăşluindu*se în om, nuîntotdeauna îşi fac simţită adăstarea, ci se ascund,învăţându*şi gazda la tot răul şi abătând*o de la tot binele în chip hoţesc, aşa încât acesta esteîncredinţat că singur face tot, împlinind de fapt voiavrămaşului său. Tu doar apucă*te de rugăciune side post, si vrămaşul va fugi îndată, aşteptând prileul de a se întoarce: într*adevăr se întoarce,îndată ce omul părăseşte rugăciunea şi postul.ricina lucrării postului asupra duhurilor răutăţii stăîn puternica lui lucrare asupra propriului nostruduh. Trupul, potolit de post, dă duhului omenesclibertate, putere, trezvie, curăţie, subţirime. ?umai

într*o astfel de stare poate duhul nostru să seîmpotrivească nevăzuţilor săi vrămaşi. +ar eu, cândmă supărau aceia, adică dracii, spune de !umnezeuinsuflatul !avid, m*am îmbrăcat cu sac şi amsmerit cu post sufletul meu, şi rugăciunea mea însânul meu se va întoarce (s. 37, /12. ostul aduceminţii trezvie, iar rugăciunea este arma minţii, cucare aceasta alungă pe potrivnicii nevăzuţi. ostulsmereşte sufletul, slobozindu*l de împietrire şiîngâmfare, care apar din îmbuibare, iar rugăciunea postitorului se face deosebit de puternică, este

rostită nu superficial, este rostită din adânculsufletului, din adâncul inimii, îndreaptă, înalţă postitorul spre !umnezeu.

Ru+ăciune+isuse )ântuitorule, iată, ies şi eu în calea Ta ca fiuldin evanghelie" !iavolul mă chinuieşte şi pe mineşi mă aruncă în focul şi apele ispitelor şi patimilor.5ie Ţi milă de mine, !oamne, căci rănile din sufletmă dor. !in pustiurile păcatului vin acum la Tine şi,ca un copil scăpat de moarte, vreau să