Cum Sa Construiesti Un PC

7/23/2019 Cum Sa Construiesti Un PC

http://slidepdf.com/reader/full/cum-sa-construiesti-un-pc 1/21

INTRODUCERECumpararea unui calculator reprezinta o decizie importanta care trebuie luata in functie de bugetul de

are dispunem si de modul in care dorim sa folosim calculatorul. Un calculator folosit in principal pentrurocesare de text (scris, formatare) si pentru explorarea internetului nu trebuie sa fie puternic, insa unalculator folosit si pentru jocuri sau editare audio-video trebuie sa fie fie indeajuns de puternic incit saoata face fata cu succes acestor sarcini. Cei care isi cumpara pentru prima data un calculator sint sfatuitia-si cumpere unul deja asamblat care are si sistemul de operare preinstalat.

Ofertele de calculatoare deja asamblate sint insa de multe ori "dezecilibrate" (de ex. procesor puternic placa video slaba, etc.) de aceea este recomandat sa le spunem celor care ni-l vind la ce il folosim inrincipal. !cestia pot sa-i ajusteze configuratia (in anumite limite) in raport cu cerintele noastre, in asa felcit sa nu avem surpriza sa cumparam un calculator prea slab (pentru care vom fi nevoiti sa investim altiani in scopul ameliorarii lui) sau din contra unul prea puternic (caz in care am celtuit bani pentru nistearacteristici pe care nu le folosim).

Cei care au deja un calculator si au cunostinte despre piesele din acesta (instalare, configurarearaiverelor) pot sa isi asambleze singuri un nou calculator fara un efort prea mare. !vantajul principal alsamblarii unui calculator din componente cumparate separat este ca avem toate piesele in garantie si

utem in acelasi timp sa descidem calculatorul pentru a face imbunatatiri sau pentru a-l intretine (curataree praf, lubrifierea ventilatoarelor, etc.) fara a pierde garantia. aca am luat un calculator deja asamblat,arantia se pierde de obicei daca descidem calculatorul si de aceea sintem nevoiti sa-l transportam laerviciul de reparatii al magazinului de unde l-am cumparat ori de cite ori avem probleme cu el sau dorima-i aducem imbunatatiri. Un alt avantaj major este faptul ca putem alege piesele care au cel mai bunaport calitate-pret, nefiind obligati sa le cumparam pe toate de la acelasi furnizor. #aptul ca nu depindeme componentele avute in stoc de o anumita firma care vinde calculatoare asamblate deja, ne permite saegem piesele si in functie de companiile producatoare. e exemplu, daca am avut experiente pozitive cuacile de baza produse de compania $ si cu placile video produse de compania % putem sa ne procuram continuare piese produse de aceste companii pentru noul calculator pe care dorim sa-l asamblam.

aca reusim sa asamblam un calculator care functioneaza exact asa cum ne dorim vom avea satisfactiacrului bine facut si in mod sigur vom cistiga si respectul prietenilor nostri interesati si ei de calculatoare.e de alta parte daca performantele calculatorului asamblat sint departe de ce speram sau ciar acesta nuorneste, vom fi nevoiti sa apelam la serviciile unor specialisti, lucru care ne va costa in plus.

ecizia de a asambla singuri un calculator trebuie luata numai daca sintem siguri ca vom duce lucrul laun sfirsit. 'esponsabilitatea pentru asamblarea cu succes a unui calculator ii revine in intregime aceluiasau aceleia) care isi asuma un astfel de proiect. Cel mai important lucru (dupa cunostintele de bazaespre componentele unui calculator si functionarea acestuia) care ne poate garanta succesul intr-o astfele initiativa este increderea in fortele proprii.

ALEGEREA ŞI CUMPĂRAREA PIESELOR !legerea si cumpararea pieselor sint cele mai importante etape atunci cind ne decidem sa ne asamblamnguri un calculator.

!legerea pieselor trebuie sa se faca in functie de bugetul de care dispunem si de modul principal deolosire a calculatorului. xista piese la care putem face economie cumparind sortimente mai ieftine siese la care nu este indicat sa facem economie daca dorim sa avem un calculator puternic. nainte de aumpara piesele este bine sa citim in revistele cu tematica * (tenologia informatiei) testele la care au fost

upuse componentele dintr-o anumita categorie si in functie de acestea sa le alegem pe acelea care au celmai bun raport calitate-pret (piese cu performanta buna la un pret rezonabil). *oate revistele dealculatoare efectueaza periodic teste ale pieselor ce compun calculatoarele (placi de baza, procesoare,aci video, etc.) unde sint prezentate de asemenea si caracteristicile tenice si dotarile pieselor

espective. n plus daca avem deja un calculator conectat la internet (sau mergem intr-o cafenea internet)utem consulta paginile siturilor specializate in ard+are. Citeva dintre siturile care prezinta regulat teste



omparative detaliate ale pieselor de calculator sint $bit abs, igit ife, *oms /ard+are, !nandtec,xtreme*ec, etc. O lista exaustiva a siturilor specializate in avanprezentari ("previe+s"), recenziirevie+s") si baterii de teste ("bencmar0s") ale componentelor pentru &C poate fi gasita in pagina egaturi Calculatoare .

upa ce ne-am otarit asupra pieselor dorite trebuie sa alcatuim o lista a acestora pe care sa o scrieme irtie. ste bine sa avem pentru fiecare componenta cel putin doua optiuni, in asa fel incit daca piesaespectiva nu este nicaieri in stoc sa cumparam alta cu performante similare. !poi trebuie sa vedem caren furnizorii de componente are in stoc piesele dorite de noi si care este pretul lor. &utem afla acest lucru

e vizitind sediile furnizorilor (magazinele), fie telefonind la aceste sedii, fie contactindu-i pe furnizori prinosta electronica. 1izitarea siturilor +eb sau consultarea ofertelor existente in magazine este mai multrientativa, pentru ca ofertele nu prezinta de cele mai multe ori situatia pieselor avute in stoc intr-un anumit

moment. ntotdeauna trebuie sa intrebam (la fata locului sau prin telefon) care este situatia pieselor care netereseaza (existente in stoc, stoc epuizat dar reaprovizionarea este iminenta, etc.). Comparam pretuleselor la diversi furnizori si alegem pentru aceeasi piesa furnizorul care practica cel mai mic pret, pentrua desi diferentele de pret sint de obicei foarte mici intre variatele oferte, atunci cind cumparam mai multeese orice mica economie se aduna si la sfirsit totalul economisit nu este de neglijat.

n final alcatuim lista definitiva de componente pe care trebuie sa le cumparam, o scriem pe irtie siacem inca o data calculul total al pretului lor. &utem cumpara piesele fie mergind la sediile furnizorilor, fieomandindu-le pentru a fi livrate la domiciliu (prin transport auto sau prin posta). Cumparea pieselor de laediile furnizorilor trebuie sa se faca mereu cu lista de piese alcatuita de noi in mina, numele, producatorul pretul pieselor trebuind sa fie indicate in scris atunci cind le comandam in asa fel incit sa nu aparaonfuzii. *ransportul auto la domiciliu al componentelor cumparate este disponibil doar la anumiti furnizori,ntre care unii il ofera in mod gratuit la cumparaturi peste un anumit pret, iar altii il ofera contra unor sumee obicei modice. n ambele cazuri trebuie sa locuim in aceeasi localitate cu furnizorul. ivrarea prin postaste recomandata daca nu gasim o piesa decit la un furnizor care se afla in alt oras, ea avind riscurile sale

egate de integritatea pieselor transportate in acest mod.

ste recomandata cumpararea pieselor de la magazine specializate in comercializarea de calculatoare,entru ca in acest fel beneficiem de garantie stabilita prin contract scris. xista si posibilitatea saumparam piese noi (care costa ceva mai putin decit in magazine) de la furnizori particulari care pot fiontactati daca citim ofertele de la mica publicitate. aca apelam la acestia din urma va trebui sa nesumam riscul ca ei sa nu respecte garantia pe care au spus ca o ofera. &e de alta parte daca un furnizorarticular este o cunostinta de-a noastra sau locuieste in acelasi bloc sau in apropiere putem sa apelam la pentru ca in mod aproape sigur ne va oferi suport tenic si ne va respecta garantia daca vom aveaevoie.

PROCESORUL

http://www.geocities.com/muntealb/LegaturiCalculatoare.htm#HARDWARE

http://www.geocities.com/muntealb/LegaturiCalculatoare.htm#HARDWARE



ste piesa cea mai importanta a unui calculator (cea care face "calculele") si de aceea nu trebuie facutaci o economie atunci cind o cumparam. Un procesor este alcatuit dintr-o multitudine de microcircuitetegrate. !cestea sint alcatuite la rindul lor din tranzistori, rezistori (rezistente), capacitori (condensatori) siode. *oate aceste componente servesc la alcatuirea unor circuite care formeaza porti logice (logic gates)are stau la baza principiului de functionare a microprocesorului.

&rocesorul se mai numeste si C&U (Central &rocessing Unit). &uterea unui procesor este data ineneral de frecventa de functionare ("viteza cu care face calculele") masurata in 2ega/ertzi (2/z) sauiga/ertzi (3/z). #recventa de functionare este denumita de obicei "frecventa de ceas" ("cloc0e4uenc5") sau "frecventa de tact". Un rol foarte important il au si aritectura sa (evidentiata inonfigurarea nucleului procesorului) si cantitatea de memorie existenta pe pastila procesorului (memoriecace" de nivel 6, 7 sau 8, scrisa prescurtat de obicei 6, 7, 8). 2emoria cace ("cace" 9 depozit) dee pastila procesorului este o memorie rapida folosita exclusiv de procesor, care in acest fel isi scadeependenta fata de memoria sistemului (memoria '!2) si devine mai rapid in executarea instructiunilorale. 2emoria cace serveste la stocarea datelor accesate frecvent de procesor si are o importantaeosebita in aplicatiile (jocurile pe calculator, etc.) care utilizeaza frecvent aceleasi seturi de date.recventa de functionare ("viteza") a unui procesor este data de produsul dintre frecventa ("viteza")

magistralei principale de date ("#ront :ide ;us - #:;") si factorul de multiplicare a acesteia ("multiplier").e exemplu un procesor cu frecventa de functionare ("cloc0 fre4uenc5") de 6<=> 2/z are o frecventa a

magistralei principale de date de 688 2/z si un factor de multiplicare de 66.xista mai multi fabricanti de procesoare dar cei mai importanti sint ?* si !2. !ceste companii au o

ferta impartita in trei categorii

• 6) &rocesoare foarte puternice. :int destinate impatimitilor de jocuri de ultima generatie sau celorcare au nevoie de cit mai multa performanta pentru aplicatiile (animatii 8 si editare audio-videoprofesionala, etc.) pe care le folosesc si nu se uita la suma de bani pe care trebuie sa o celtuiasca.in aceasta categorie fac parte procesoarele !tlon =< #$ produse de !2 si procesoarele&entium < xtreme dition produse de ntel.

• 7) &rocesoare puternice. :int destinate utilizatorilor care folosesc calculatorul atit pentru jocuri de

ultima generatie cit si pentru aplicatii comune (prelucrare de text, internet, editare audio-video, etc.).in aceasta categorie fac parte procesoarele !tlon =< si !tlon $& produse de !2 siprocesoarele &entium < produse de ntel.

• 8) &rocesoare cu performante medii. :int destinate utilizatorilor care folosesc calculatorul inspecial pentru aplicatii mai putin intensive (aplicatii de birotica, internet, vizionare de filme, ascultarede muzica, etc.). !ceste procesoare pot fi folosite si pentru jocurile de ultima generatie insa doardaca sint facute anumite modificari in setarile jocurilor (scaderea rezolutiei si a detaliilor grafice) caresa permita rularea lor la un nivel acceptabil. in aceasta categorie fac parte procesoarele uronproduse de !2 si procesoarele Celeron produse de ntel.

• 8) &rocesoare cu performante obisnuite (scazute). :int destinate utilizatorilor care folosesccalculatorul exclusiv pentru aplicatii putin intensive (aplicatii de birotica, internet, vizionare de filme,

ascultare de muzica, etc.). in aceasta categorie fac parte procesoarele 1! C8 produse de 1! siprocesoarele Crusoe produse de *ransmeta. !ceste procesoare au avantajul ca nu consuma multaenergie electrica si ca degaja foarte putina caldura, ceea ce le face sa poata fi folosite in special incalculatoarele portabile mai putin performante destinate celor care doresc sa plateasca un pretscazut pentru aceste dispozitive.

6. ?*

&rocesoarele fabricate de compania ?* sint de doua tipuri si anume &entium si Celeron, care landul lor exista in mai multe variante in functie de generatie (&entium <, &entium 8, Celeron 7, etc.) si de

ecventa de ceas (7 3/z@ 7,< 3z@ 8 3z@ etc.). ntre aceste doua tipuri exista asemanari si diferente caree reflecta in performanta lor globala. &rocesoarele &entium sint destinate acelora care doresc cit maimulta performanta de la calculator si ca urmare sint dispusi sa plateasca un pret pe masura pentru acest

cru. &rocesoarele Celeron sint destinate acelora care doresc sa cumpere procesoare produse deompania ntel, dar sint de acord sa sacrifice un anumit grad de performanta in favoarea unui pret maicazut. !ceasta politica de mar0eting a companiei ntel face ca procesoarele Celeron sa fie fabricate siozitionate pe piata in asa fel incit sa nu intre in concurenta cu procesoarele &entium. Ca urmare ele au



RĂCITORUL&rocesoarele moderne se incalzesc foarte mult atunci cind functioneaza, iar temperatura lor trebuie

mentinuta sub o anumita limita pentru a asigura o functionare optima. &entru aceasta peste procesor sexeaza un racitor ("cooler") compus dintr-un radiator pe care se afla fixat un ventilator.

'adiatorul este format dintr-un postament care se continua cu o structura lamelara si este construit de

bicei din aluminiu dar poate avea si parti din cupru, care este un mai bun conductor de caldura.ostamentul vine in contact cu suprafata procesorului, de la care preia caldura degajata de acesta si osipeaza cu ajutorul structurii lamelare in mediul inconjurator. !cest tip de racire se numeste racire pasiva.

1entilatorul asigura transferul aerului incalzit care se afla in apropierea suprafetei radiatorului, permitindstfel scimbul mai eficient de caldura intre radiator si mediul inconjurator. !cest tip de racire se numesteacire activa. 1entilatorul este de obicei acoperit cu un mic grilaj metalic al carui rol este de a impiedicaontactul dintre palele ventilatorului si cablurile care traverseaza spatiul interior al carcasei calculatorului.

CU2&A'!'! U?U 'AC*O'

xista multe tipuri de racitoare insa este recomandata cumpararea unuia care sa fie eficient si in acelasimp care sa nu aiba un ventilator foarte zgomotos. Un astfel de racitor costa de obicei intre 6B si 6 U'ar exista bineinteles si variante mai bune dar in acelasi timp mai scumpe. a cumpararea racitoruluiebuie sa tinem cont de faptul ca racitoarele pentru procesoare &entium sau Celeron sint diferite (dinunct de vedere al dispozitivului de montare) de cele pentru procesoare !tlon$& sau uron si desemenea diferite de cele pentru procesoarele !tlon =<. ste recomandata cumpararea unui racitor carere o pastila de cupru in locul in care radiatorul vine in contact cu procesorul.

PLACA VIDEO&laca 1ideo (&1) este responsabila cu afisarea imaginilor pe ecranul monitorului. a este a douaomponenta, dupa procesor, care determina performanta unui calculator si de aceea si in cazul ei esteecomandat sa nu facem economie atunci cind dorim sa o cumparam.

&1 contine un procesor specializat numit 3&U (3rapics &rocessing Unit) sau 1&U (1isual &rocessingnit) care face o parte din calculele necesare pentru afisarea imaginilor, cealalta parte a acestor calculend facuta de procesorul calculatorului (C&U). #iecare &1 are si o cantitate de memorie '!2 inclusa pea care este folosita de 3&U, de exemplu pentru a stoca texturile obiectelor (elemente de peisaj,ersonaje, etc.) intilnite in jocuri.

&laca video afiseaza pe ecranul monitorului imagini de doua tipuri si anume in doua dimensiuni (7) si inei dimensiuni (8), cu mentiunea ca imaginile 8 sint evident tot in doua dimensiuni (fiind afisate pecran, care este o suprafata plata), insa in cazul lor este creata senzatia (iluzia) perspectivei, adica a unuipatiu in trei dimensiuni aflat dincolo de ecranul monitorului. maginile 7 sint folosite in special pentruementele de interfata (ferestrele, barele, butoanele, etc) ale softurilor, iar imaginile 8 sint folosite inpecial pentru jocurile 8 (practic aproape toate jocurile publicate incepind cu anul 7BBB, indiferent de tipul

or).

&uterea unei placi video, care se reflecta bineinteles in pret, consta in capacitatea ei de a oferi animatiit mai fluide (cursive, fara sacadari) in jocurile 8. &laca video creeaza de fapt imagini statice (cadre,milare cu niste diapozitive), insa inlantuirea acestora la o viteza mare (peste 8B-<B de cadre pe secunda)roduce ociului senzatia ca elementele prezente in imagini (personaje, veicule, etc.) se afla in miscare,

a fel cum inlantuirea rapida a cadrelor de pe rola unui film produce senzatia de miscare. !cest proces dereare a imaginilor 8 devine evident atunci cind incercam sa rulam un joc 8 pe o &1 mai slaba siezultatul este ca actiunea jocului se desfasoara sacadat, semanind uneori cu o sesiune de vizualizare a



nor diapozitive ("slideso+").

Crearea unei imagini 8 este o operatiune complexa, care se desfasoara in doua etape marigeometrica" si "grafica") la care participa atit procesorul central (C&U) cit si procesorul grafic (3&U -&U). n etapa "geometrica" sint calculate coordonatele in spatiu ale tuturor elementelor care compun o

magine (scena) si de asemenea sint calculate valorile necesare aplicarii efectelor grafice care fac camaginea sa para cit mai realista (umbre, culori, texturi, toate in raport cu ungiul de vedere al scenei). ntapa "grafica" se trece la modificarea propriu-zisa a scenei in conformitate cu calculele facute in etapageometrica", adica se adauga texturile, culorile si umbrele obiectelor prezente in scena si se obtinemaginea finala, procedeu numit "randare" ("rendering"). tapa "geometrica" era realizata de obicei de&U, insa in &1 moderne ea este realizata (exclusiv sau cu ajutorul C&U) de catre 3&U prin unitatea deransformare si iluminare" ("transform D ligtning" - *D) prezenta pe cipul grafic. tapa "grafica" este

ealizata de catre &1 care prelucreaza pixelii care compun imaginea si le adauga texturi pe care apoi leptimizeaza in asa fel incit efectul sa fie cit mai realist. :cena finala rezultata ("cadrul") depinde deci foarte

mult de capacitatea &1 de a-si executa operatiile cit mai bine (fara defecte de texturare, artefacteromatice, etc.) si intr-un timp cit mai scurt.

'andarea imaginii finale este realizata de &1 cu ajutorul unor "conducte de randare" ("rendering

pelines" sau "pixel pipelines") in cadrul carora se desfasoara operatiile de prelucare a pixelilor. #iecareonducta de randare foloseste un anumit numar de "unitati de mapare a texturilor" ("texture mappingnits") a caror functie este de a aplica texturi pe suprafetele obiectelor prezente in imagine, suprafetecatuite din pixeli. !plicarea texturilor seamana foarte bine cu aplicarea unui tapet pe un perete sau cucoperirea unui obiect cu o stofa (de ex. asezarea unei fete de masa) cu mentiunea ca pe un obiect dintr-o

magine 8 se aplica de obicei mai multe texturi pentru a obtine efecte realiste, de exemplu pentru amula o suprafata cu protuberante sau una zgiriata.

&erformanta unei placi video este data de insumarea mai multor factori printre care cei mai importantint frecventa de ceas a procesorului grafic, frecventa de ceas a memoriei '!2 (si cantitatea ei) de pe &1,umarul de conducte de randare si numarul de unitati de texturare continute de fiecare conducta. Un alt

actor important este tipul magistralei de memorie ("memor5 bus"), prin care sint transferate date intre cipulrafic si memoria '!2 de pe placa video. Cele mai performante placi au o magistrala de memorie pe 7=ti, placile cu performante medii si obisnuite au o magistrala de memorie pe 67E biti, iar placile cuerformante scazute (nerecomandate pentru jocuri) au o magistrala de memorie pe =< biti.

&laca 1ideo se fixeaza pe placa de baza intr-un orificiu alungit numit slot. !cesta poate fi de tip !3& (celmai frecvent), &C xpress (standardul cel mai performant, care a inceput sa fie folosit de abia incepind cu

nul 7BB<) sau &C (foarte putine &1 il folosesc in prezent). 2odul de transfer a datelor video prin portul3& este de 6$, 7$, <$ sau E$ dar asta nu inseamna ca un mod de transfer de E$ este de doua ori maiun decit de cel <$, ele avind performante apropiate, evident cu un plus de performanta pentru E$.

&lacile 1ideo sint construite de multe companii specializate in producerea de piese pentru calculatorsa in fapt cea mai mare parte dintre aceste &1 au un procesor grafic (3&U-1&U) fabricat fie de ?1!,

e de !*.

6. ?1!

Compania ?1! fabrica un 3&U cu denumirea "3e#orce" care, la fel ca in cazul procesoarelorentrale (C&U), are mai multe generatii si anume 3e#orce, 3e#orce 7, 3e#orce 8, 3e#orce < si cea maioua generatie, 3e#orce #$. &rocesoarele grafice de pe placile ?1! au nuclee ("cores") numite "?1 n"nde "n" este un numar. !ceste 3&U sint diferentiate deci in functie de nucleul lor (?1 8B, ?1 8, ?1 8E,tc.). enumirea nucleelor nu este o indicatie a performantei lor pentru ca de exemplu procesorul cuucleu ?1 8< (3e#orce #$ 7BB) este mai slab decit procesorul cu nucleul ?1 86 (3e#orce #$ =BB) si

mult mai slab decit procesorul cu nucleu ?1 8 (3e#orce #$ FBB).

&lacile 3e#orce cu performante de virf din generatiile 8 si < sint denumite de catre ?1! 3e#orceitanium (*i). e asemenea ?1! a produs si o linie de 3&U (care se mai gasesc inca in vinzare) numite



2$ care pe linga placile *itanium sint ca niste procesoare Celeron fata de procesoarele &entium. O &1 cu&U 3e#orce <2$ are in fapt un 3&U din generatia 7 (3e#orce 7) cu unele imbunatatiri.

n cazul placilor din generatia #$ compania ?1! a ales sa nu mai diferentieze precis placile cuerformante obisnuite de cele cu performante ridicate. &entru fiecare placa exista insa mai multe modeleare se deosebesc prin frecventa procesorului grafic, frecventa memoriei '!2 de pe &1, numarul deonducte de randare si tipul magistralei de memorie. e exemplu in cazul placii bazate pe nucleul ?1 8<,vem in principal placile (furnizate de diversi producatori) numite 3e#orce #$ =BB (frecventa 3&U 9 87

2/z si frecventa memoriei 9 B 2/z) si placile 3e#orce #$ =BB Ultra (frecventa 3&U 9 <BB 2/z siecventa memoriei 9 EBB 2/z), ultimele fiind in mod evident mai performante. &entru ca si utilizatorii cu

mijloace financiare mai reduse sa poata sa-si cumpere o &1 cu nucleu ?1 8< au fost scoase pe piata siacile 3e#orce =BB $* (frecventa 3&U 9 78 2/z si frecventa memoriei 9 <BB 2/z), in varianta cu

magistrala de memorie pe 67E de biti sau pe =< de biti, dar performanta acestor placi este mult maicazuta decit a placilor 3e#orce =BB sau 3e #orce #$ =BB Ultra.

Ca o regula generala, pentru o anumita placa video 3e#orce #$ produsa de ?1! sint scoase treimodele, unul cu performante de virf (nume cu sufix Ultra), unul cu performante medii (nume fara sufix) si

nul cu performante obisnuite-slabe (nume cu sufix $*). &rodusul cu performante medii este scos pe piata

rimul, urmat de cel cu performante de virf si in final de cel cu performante obisnuite G scazute.erformanta &1 asa cum este reflectata de nume este comparata in cadrul aceleiasi clase (intre placileFBB de ex.), nu intre diversele clase de &1 (deci nu intre placile FBB si cele =BB). &lacile 3e#orce #$=BB Ultra sint mai bune (si mai scumpe) decit placile 3e#orce #$ =BB, insa in nici un caz ele nu auerformantele placilor 3e#orce #$ FBB, ca sa nu mai vorbim de placile 3e#orce #$ FB Ultra.

&lacile ?1! produse pentru a fi folosite cu placile de baza care utilizeaza standardul &C xpress inocul celui !3& sint numite 3e#orce &C$ si au cipuri grafice cu nuclee asemanatoare cu cele de pe placile

e#orce #$. !stfel au fost produse modelele 3e #orce &C$ FB, >B, 8BB si <8BB, enumerate aici inrdinea descrescatoare a performantei.

7. !*

Compania !* fabrica un 1&U (similar cu un 3&U) cu denumirea 'adeon care are mai multe generatii.rocesoarele grafice de pe placile 'adeon au nuclee ("cores") numite "'n" (la placile cu performante mediiau inalte) sau "'1n" (la placile cu performante obisnuite) unde "n" este un numar. !ceste 1&U sintferentiate deci in functie de nucleul lor ('7B, '8BB, '17EB, '18BB etc.) si cu cit numarul de dupa 'ste mai mare cu atit procesorul este dintr-o generatie mai noua. enumirea '1 inseamna "'adeon 1alue" desemneaza nucleul unui 1&U inclus in placile video care au un pret mai mic (si evident o performanta

mai scazuta).

!* nu diferentiaza precis placile in functie de performanta lor. &entru fiecare placa exista insa doua

ariante (sau uneori trei variante) care se deosebesc prin viteza procesorului grafic si a memoriei de pe1. e exemplu avem placile (furnizate de diversi producatori) numite !* 'adeon F=BB (frecventa 1&U 97 2/z si frecventa memoriei 9 <BB 2/z) si placile !* 'adeon F=BB &ro (frecventa 1&U 9 <BB 2/z siecventa memoriei 9 =BB 2/z). Compania !* a mai scos pe piata modelele !* 'adeon F=BB $*recventa 1&U 9 BB 2/z si frecventa memoriei 9 =BB 2/z) si !* 'adeon F=BB : (frecventa 1&U 97 2/z si frecventa memoriei 9 <BB 2/z), acesta din urma avind magistrala memoriei pe =< biti, spreeosebire de toate celelalte modele F=BB care au magistrala memoriei pe 67E biti.

Ca o regula generala, pentru o anumita placa video 'adeon produsa de !* sint scoase patru modele,oua cu performante de virf (nume cu sufix $* si &ro), unul cu perf ormante medii (nume fara sufix) si unulu performante obisnuite-slabe (nume cu sufix :). &rodusul cu performante medii este scos pe piatarimul, urmat de cele cu performante de virf si in final de cel cu performante obisnuite-scazute.erformanta &1 asa cum este reflectata de nume este comparata in cadrul aceleiasi clase (intre placile=BB de ex.), nu intre diversele clase de &1 (deci nu intre placile F=BB si cele FEBB). &lacile !* 'adeon=BB $* sint mai bune (si mai scumpe) decit placile !* 'adeon F=BB, insa in nici un caz ele nu au

http://www.geocities.com/muntealb/LegaturiPrograme.htm#SISTEM



http://users.erols.com/chare/786.htm

http://www.geek.com/procspec/procspec.htm










erformantele placilor !* 'adeon FEBB, ca sa nu mai vorbim de placile !* 'adeon FEBB $*.

dentificarea de catre un potential cumparator a liniilor de produse cu performante obisnuite, medii saue virf trebuie sa se faca dupa pret, pentru ca denumirea &1 nu include un element de diferentiere precis.stfel, o placa cu 1&U 'adeon FEBB este mult mai buna si mult mai scumpa decit una cu 1&U 'adeon7BB, desi dupa denumire ele ar trebui sa aiba performante relativ apropiate. &e de alta parte o placa cu&U 'adeon F=BB $* este mai performanta decit o placa cu 1&U 'adeon FEBB : si in acest fel confuzia mintea unui potential cumparator este totala... Compania !* vine insa in ajutorul potentialuluiumparator punind la dispozitie pe situl sau o pagina dinamica in care pot fi comparate mai multe placideo produse de !* din punct de vedere al caracteristicilor lor tenice.

8. !H &'OUCA*O'

n afara de ?1! si !* mai exista si alti producatori de procesoare grafice car e au insa o pondere maimica pe piata. Unul dintre ei este 2!*'O$ ale carui placi au reputatia ca au cea mai buna imagine, insa alaror pret este prea mare pentru performantele lor in jocuri. ?* produce de multa vreme un 3&U cuerformante acceptabile care este inclus pe unele placi de baza si se adreseaza celor care nu isi folosescalculatoarele pentru jocurile mai noi, ci doar pentru munca de birou sau pentru explorarea internetului. n

ne, pe piata placilor video performante si-au anuntat prezenta companiile :8 (detinuta de 1!) si $3detinuta de ::) prin produse care urmeaza sa fie puse in vinzare in cursul anului 7BB< .

CU2&A'!'! U? &!C 1O

!tunci cind dorim sa cumparam o &1 trebuie sa ne interesam ce procesor (3&U-1&U) are, ce cantitatee memorie are si cu ce varianta irect$ este compatibila. O lista cu specificatiile tenice (vitezarocesorului grafic, numarul de conducte de randare, numarul de unitati de texturare, etc.) ale placilordeo se gaseste in pagina 8 Cipsets :pecs.

2ai jos este prezentat un tabel simplificat (nu sint luate in calcul modelele Ultra, &ro, $*, :, etc.)

ontinind o grupare dupa performanta a placilor de ultima generatie produse de ?1! (placile #$olosesc standardul !3&, iar placile &C$ folosesc standardul &C xpress) si !*.

&erformanIJ e 1Krf 2edie ObiLnuitJ

3e#orce #$ FB G FBB >BB G =BB BB G 7BB

3e#orce &C$ FB >B 8BB

'adeon FEBB G F>BB F=BB G FBB F7BB

Companiile ?1! si !* lanseaza de obicei anual cite o noua generatie de &1, care sint diferentiateupa performante in mai multe linii de produse &1 cu performante obisnuite, &1 cu performante medii si1 cu performante de virf. ncepind cu anul 7BB8 noile politici de mar0eting ale acestor doua firme au facuta sa fie greu de diferentiat carei linii ii apartine o anumita &1 daca ne gidam doar dupa denumirea ei,

mai ales ca au fost introduse si modele cu magistrala memoriei pe =< de biti, care au performante cu multub cele ale placilor cu aceeasi denumire care au magistrala pe 67E de biti. ucrurile sint complicate si mai

mult de faptul ca intr-un anumit moment exista pe piata placi care apartin unor generatii diferite. exemplu pot exista de vinzare (noi sau la mina a doua) placi video 3e#orce cu cipuri grafice din generatia(3e#orce <2$), generatia 8 (3e#orce 8 *i BB), generatia < (3e#orce < *i <=BB) si generatia #$

3e#orce #$ FB).

http://apps.ati.com/ATIcompare/

http://www20.tomshardware.com/cpu/20030217/index.html


http://www.xbitlabs.com/articles/cpu/
















http://users.erols.com/chare/video.htm




http://apps.ati.com/ATIcompare/

http://users.erols.com/chare/video.htm



&entru a compara doua placi video (eventual din generatii diferite) trebuie sa calculam performanta lorbruta" (numarul de pixeli care pot fi prelucrati intr-o secunda) prin inmultirea frecventei de tact arocesorului grafic cu numarul de conducte de randare. e exemplu o placa 3e#orce #$ FB Ultra

unctioneaza la frecventa de <> 2/z (<> mil. /z) si are < conducte de randare, in timp ce o placae#orce #$ 7BB Ultra functioneaza la frecventa de 87 2/z (87 mil. /z) si are doar 7 conducte de

andare. &laca 3e#orce #$ FB Ultra va putea prelucra 6,F mld. pixeli pe secunda (<> mil. x <), in timpe placa 3e#orce #$ 7BB Ultra poate prelucra "doar" =B mil. pixeli pe secunda. n consecinta pretulacii 3e#orce #$ FB Ultra va fi de cel putin trei ori mai mare decit al placii 3e#orce #$ 7BB Ultraentru ca si performanta "bruta" este de trei ori mai mare, la care se adauga calitatea mai buna a imaginii aplicatiile 8.

O buna metoda de a evalua performanta unei &1 fara a o testa sau fara a face calcule cu privire laerformata ei bruta este sa ne gidam dupa pretul ei. O &1 mai scumpa este intotdeauna mai buna decitna mai ieftina, ciar daca cea ieftina face parte dintr-o generatie mai noua. e exemplu o &1 3e#orce #$7BB este mult mai putin performanta decit o &1 3e#orce *i <=BB si acest lucru este reflectat cel mai binee pret. iferenta de pret dintre doua &1 reflecta adecvat diferenta de performanta, mai ales in cazulacilor din aceeasi generatie.

&lacile 1ideo cu performante obisnuite au preturi (inclusiv *1!) intre 6BB-6> U:, cele cu performantemedii au preturi intre 6>-7> U:, iar cele cu performante de virf au preturi de peste 7> U:. &lacileideo cu pretul (inclusiv *1!) sub 6BB U: sint &1 cu performante slabe in jocurile cele mai noi, insa pot fi

olosite si ele pentru jocuri daca avem un procesor (C&U) puternic si daca folosim rezolutii mici (EBBx=BB) un nivel de detaliu scazut in jocuri. ste recomandat totusi sa luam cel putin o &1 cu performante medii,aca dorim sa fim siguri ca vom putea juca si jocurile care vor apare in urmatorii 7 ani de la cumparare.

&retul unei &1 este cel mai mare la lansarea ei si el scade in timp insa niciodata nu va scade sub unnumit nivel. e exemplu nu vom gasi niciodata o &1 cu performante de virf vinduta in magazin la pretulnei &1 cu performante obisnuite, nici macar la doi ani de la lansare. Companiile prefera sa scoata dinroductie o &1 decit sa ii scada pretul prea mult. ste insa posibil ca sa gasim de vinzare o &1 cu

erformante medii la pret de &1 cu performante obisnuite daca de la lansarea ei au trecut 6E luni sau maimult.

O &laca 1ideo care sa poata fi folosita pentru jocurile de ultima generatie dar si pentru prelucrarea video grafica (randare, animatii, etc.) de nivel semi-profesionist poate costa intre 6BB U: si BB U: cu totu *1!. ste recomandata cumpararea unei &1 care sa aiba un 3&U cu frecventa de ceas ("cloc0e4uenc5") de cel putin 7B 2/z, o cantitate de memorie '!2 de cel putin 67E 2;, o magistrala de

memorie pe 67E sau 7= biti si o rata de transfer prin portul !3& de cel putin <$. e asemenea ea trebuiea fie cel putin compatibila cu instructiunile irect$ E.6, dar este de preferat ca ea sa fie compatibilairect$ F.

aca folosim calculatorul pentru o plaja mare de aplicatii (editare audio-video, birotica, jocuri, etc.) daru dispunem de resurse financiare foarte mari este mai degraba recomandat sa cumparam un calculatoru un procesor puternic si o &1 cu performante medii decit sa avem un procesor cu performante medii si o1 puternica. aca insa folosim calculatorul in special pentru jocuri de ultima generatie si vrem sa leedem cu detalii grafice maxime este absolut necesar sa avem o placa video cit mai puternica, ciar dacasta inseamna ca nu ne vor mai ramine bani decit pentru a cumpara un procesor cu performante medii.erformanta in jocurile moderne depinde in mai mare masura de puterea placii grafice decit de cea arocesorului central, totusi trebuie evitata situatiile de asociere a unei placi video puternice cu un procesor

oarte slab sau a unei placi video slabe cu un procesor puternic. Mocurile moderne necesita intotdeaunaomponente cu performante cel putin medii. aca nu folosim calculatorul pentru jocuri de ultima generatie nici pentru prelucrarea complexa de imagini putem insa sa cumparam o placa de baza cu &1 integrata.

&relucrarea video si grafica (randare, animatii, etc.) de nivel profesionist necesita cumpararea unor &1pecializate (8 abs Nildcat, ?vidia uadro, !* #ire3, etc.) care sint mai scumpe decit &1 obisnuiteentru ca sint optimizate pentru programele profesioniste de grafica 8 (8 :tudio 2ax, 2a5a, :oftimage,



tc.).

Cei care doresc sa cumpere o placa multifunctionala se pot orienta catre placile de tip "!ll-n-Nonder"oc de cuvinte pornind de la "all-in-one") produse de !*, care pot fi folosite atit pentru aplicatiile de birouau jocuri cit si pentru prelucrare video sau vizionarea programelor *1 pe monitorul calculatorului. xistaneinteles si placi multifunctionale bazate pe cipuri ?1!.

O prezentare comparativa si o clasificare in functie de performanIJ a EB de placi video apartinind maimultor generatii si mai multor producatori de cipuri grafice (in principal ?1! si !*, dar si altii) poate fi

asita pe situl igit ife (atentie, pagina contine foarte multe poze si are o dimensiune de 7 2;, deci seescarca destul de greu pe o conexiune dial-up). Un articol asemanator, care compara performanta unuiumar de < de modele de placi video se gaseste pe situl *oms /ard+are 3uide. n sfirsit, pe situlxtreme *ec a fost publicat un articol care compara performantele a 6 placi video de ultima generatie roduse de ?1! si !*.

PLACA DE BAZĂ

&laca de baza ("mainboard - moterboard") este piesa la care se conecteaza toate celelalte componentee calculatorului, atit din interior (procesor, placa video, ardisc, etc.) cit si din exterior (tastatura, maus,tc.). a este alcatuita dintr-o placa pe care sint gravate circuitele care permit comunicarea intreomponentele calculatorului. &e placa se gasesc dispozitivele care permit montarea componentelor (socluentru procesor, slot !3& pentru &1, sloturi &C pentru modem, placa de retea, etc.), dispozitivele deonectare a unor componente (porturi seriale, paralele, U:;, conectori !*!, etc.) dar si componentele carent integrate in placa de baza (de ex. placa de sunet).

Componenta principala a unei &; este un ansamblu de microcircuite (numit cipset) a carui functie estee realizare si optimizare a transferului de date intre diferitele componente ale calculatorului (C&U,

memoria '!2, &1, ardisc, etc.). Ca urmare &; are un rol important atit in ceea ce priveste performanta

enerala a unui calculator cit si in stabilitatea cu care functioneaza acesta.

Cipsetul &; este alcatuit de obicei din doua cipuri, numite ?ort;ridge (responsabil cu transferul de datee la si catre procesor, &1 si modulele de memorie) si respectiv :out;ridge (responsabil cu transferul deate de la si catre ardisc, C-'O2, placa de sunet, unitate de disceta, piesele aflate in sloturile &C,omponentele conectate la porturile serial, paralel, U:; si &:G7). Cele doua cipuri sint separate fizic daromunica intre ele printr-o magistrala speciala de mare viteza, care are diverse denumiri in cazul placilorentru procesoare !tlon (1-in0 pentru cipseturi 1!, 2u*O sau /5per:treaming pentru cipseturi ::,5per*ransport pentru cipseturi ?1! si !i). xista insa si cipseturi (de ex. n#orce 8) formate dintr-unngur cip, care integreaza functionalitatea perecii de cipuri ?ort;ridge si :out;ridge. n cazul &;entru procesoare !tlon pe =< de biti, transferul de date intre procesorul central (care contine controlerule memorie) si cipsetul placii de baza se face printr-o magistrala de mare viteza numita "/5per*ransport".

aca facem o analogie cu corpul uman putem sa spunem ca procesorul unui calculator este capul careontine creierul iar placa de baza (&;) este corpul care contine inima dar si vasele de singe si nervii.

CU2&A'!'! U? &AC ;!PA

&lacile de baza sint produse de o multitudine de companii, unele mai cunoscute (!sus, pox, 3igab5te,tc.) altele mai putin cunoscute. &erformanta unei &; este data in mare masura de cipsetul ei, dar un rol

mportant il are si aritectura sa (asamblarea diverselor sale componente si optimizarea functionarii

cestora) care este specifica fiecarui producator.&lacile de baza se aleg in primul rind in functie de procesorul pe care dorim sa-l folosim (!2 sau

?*) si de viteza acestuia. !legerea unei placi de baza compatibila cu procesorul pe care-l avem estesentiala pentru ca altfel calculatorul nu va porni. &lacile de baza se diferentiaza dupa soclul ("soc0et")rocesorului, care este denumit in mod obisnuit dupa numarul existent de contacte pentru pinii

http://www.digit-life.com/articles2/over2003/index.html

http://www.tomshardware.com/graphic/20031229/index.html

http://www.digit-life.com/articles2/over2003/index.html

http://www.tomshardware.com/graphic/20031229/index.html

http://www.extremetech.com/print_article/0,1583,a=122095,00.asp



rocesorului. !stfel avem &; cu soc0et <>E pentru procesoarele &entium < si Celeron, cu soc0et <=7numit de obicei soc0et !) pentru procesoarele !tlon $& si uron, cu soc0et >< pentru procesoareletlon =< si cu soc0et ><B pentru procesoarele !tlon =< #$.

! doua etapa in luarea deciziei cu privire la cumpararea unei &; este legata de cipsetul acesteia.umarul de producatori de cipseturi este restrins (?*, 1!, ?1!, ::, !i) iar dintre ei ?*roduce cipseturi doar pentru platformele care gazduiesc procesoare &entium si Celeron, iar ?1! doarentru platformele care gazduiesc procesoare !tlon si uron. !legerea intre un cipset sau altul trebuie

acuta luindu-se in calcul performanta si stabilitatea lor dar si raportul calitate-pret. :iturile specializate inecenzii ard+are publica in mod regulat analize comparative (bazate pe baterii de teste) ale performanteiacilor de baza existente la un moment dat pe piata.

n ceea ce priveste cipsetul &; este recomandat sa-l alegem in functie de modul principal in care folosimalculatorul (pentru aplicatii obisnuite sau pentru aplicatii care sint extrem de solicitante - jocuri), darebuie bineinteles sa luam in consideratie si raportul pretGperformanta. &entru procesoarele ?* alegem&; cu cipset produs de ?*, 1!, :: sau !i. &entru procesoarele !2 alegem o &; cu cipsetrodus de ?1!, 1!, :: sau !i. n fine, pentru acelasi cipset exista de obicei mai multe generatii sau

mai multe versiuni ale aceleiasi generatii. !stfel, pentru &; care vor gazdui procesoare !tlon $& exista

pseturi de tipul 1! Q*<BB, Q*=BB si Q*EEB, care sint cipseturi din generatii diferite, cel de ultimaeneratie fiind cel mai performant. *ot pentru &; pentru procesoare !tlon $& exista cipseturile n#orce7roduse de ?1! care se gasesc in versiunile n#orce7 <BB sau n#orce7 Ultra <BB, ultimul fiind o varianta

mbunatatita (suport pentru #:; de 7BB 2/z si pentru memorii '<BB, controler de memorie bicanal) arimului. &lacile de baza pentru procesoare !tlon =< si !tlon =< #$ folosesc in principal cipseturile 1!E*EBB sau ?1! n#orce 8 6B.

a fel ca orice componente de calculator si placile de baza au preturi care variaza foarte mult, lucrueterminat in principal de dotarile incluse de catre producatori. *oate placile de baza produse recent auteva dotari esentiale cum sint sloturile &C (in care se fixeaza de exemplu placa de sunet, modemul,aca de captura video, etc.), slotul !3& (in care se fixeaza placa video), sloturile pentru memoria '!2,

orturi &:G7 (pentru tastatura si maus), porturi U:; (pentru dispozitive care se conecteaza prin U:; cumnt minicamerele video), gameport (pentru jo5stic sau gamepad), portul paralel (pentru imprimanta). 2ulten &; au si alte dotari in afara celor esentiale, de exemplu in ultimii ani aproape toate placile de baza auclusa si o placa de sunet, iar unele au inclusa o placa grafica, o placa de retea, porturi 68F<#ireNire"), etc.. otarile suplimentare costa in plus si este la latitudinea noastra daca le acceptam sauautam o &; fara ele. &e de alte parte daca avem un dispozitiv extern (de ex. o camera video digitala) peare dorim sa-l conectam la calculator, trebuie sa ne asiguram ca &; are in dotare porturile necesareU:;, #ireNire) si in plus daca ele sint intr-un numar corespunzator si sint usor accesibile. n cazul in carevem un ardisc :erial !*! (:!*!) sau intentionam sa cumparam unul in viitor trebuie sa ne asiguram ca; este compatibila cu acest standard (are controler :!*! si este dotata cu conectorii corespunzatori).

?umarul mare de producatori de &; a dus la aparitia unei concurente acerbe in domeniu si ca urmareecare producator incearca sa aduca un plus de dotari sau de imbunatatiri tenice. Unii producatori au pusa punct o metoda de control a vitezei ventilatorului procesorului in asa fel incit ea sa fie in concordanta cuemperatura acestuia din urma, rezultatul fiind scaderea zgomotului generat de ventilator. O parte dinroducatorii de &; pentru procesoare !tlon =< construiesc placi compatibile cu tenologia "Cool n uiet"'ece si :ilentios") pusa la punct de !2, prin care frecventa de ceas si voltajul procesorului sint

modificate dinamic in functie de gradul de folosire a procesorului. &lacile de baza care suporta tenologiaCool n uiet" permit deci o reducere a nivelului de zgomot si a consumului de energie electrica, fara afecta nivelul de performanta. !lti producatori instaleaza doua cipuri ;O: (tenologie numita "dual ;O:",mirror ;O:", etc.) in asa fel incit daca biosul stocat pe cipul principal devine corupt (ca urmare a unuirus sau a unei tentative eLuate de actualizare - "update") el va putea fi restaurat automat cu ajutorulpului secundar.

!laturi de o &; este inclus de obicei si un C pe care alaturi de draivere se afla mai multe softuri dintreare cel mai importante sint un program de tip antivirus si un program de monitorizare a temperaturii



rocesorului si a vitezei de rotatie a palelor ventilatorului procesorului.

O prezentare comparativa si o clasificare in functie de performanIJ a cipseturilor pentru &; "soc0et !" ,pseturi produse de ?1!, 1! si ::, poate fi gasita pe situl $bit abs. *ot pe acelasi sit se gaseste sin articol care testeaza comparativ 68 placi de baza de tip "soc0et ><" (cu cipseturi 1! QE*EBB si1! n#orce 8 6B), placi pe care se monteaza procesoare !tlon =<. &e situl *oms /ard+are exista unrticol care analizeaza comparativ patru cipseturi pentru &; "soc0et ><", cipseturi produse de ?1!,!, :: si !i.

Utilizatorii care prefera platformele ntel pot citi pe situl *oms /ard+are un articol comparativ alerformantei cipseturilor folosite in &; pentru &entium < , cipseturi produse de ?*, 1! si ::. *ot pecelasi sit se gaseste si o analiza comparativa a unui numar de 6< &; pentru &entium <, in care sint luate consideratie atit dotarile cit si performantele.

HARDISCUL/ardiscul ("ard dis0" - disc dur - /) este componenta pe care sint stocate datele cu care lucreaza

alculatorul, incepind cu sistemul de operare si terminind cu fisierele instalate de programe sau create deoi. l reprezinta deci memoria durabila ("nevolatila") a calculatorului, pentru ca datele sint pastrate si dupatreruperea alimentarii cu curent electric.

/ este format de obicei din mai multe discuri de aluminiu (numite platane) suprapuse pe acelasi ax sicoperite cu oxid de fier. a mica distanta de suprafata discurilor se misca niste brate metalice ale carorapete magnetizeaza portiuni din discuri, in acest fel fiind "scrise" si "citite" datele. / este una dinutinele piese dintr-un calculator care are si o componenta mecanica (un motor care invirte discurile si

misca bratele metalice) dar asta nu inseamna ca nu este de obicei o piesa foarte fiabila, capabila saunctioneze multi ani fara a cauza pierderea datelor stocate.

Un / este caracterizat de capacitatea de stocare de date masurata in 3iga ;5tes (3;) si de viteza deotatie a platanelor (.<BB, >.7BB sau 6B.BBB de rotatii pe minut). Cu cit platanele se rotesc mai repede cutit citirea si scrierea datelor este mai rapida, deci si calculatorul este mai rapid. Capacitatea unui /rezentata de companiile producatoare (cea pe care o vedem in ofertele de vinzare) este diferita deapacitatea raportata de sistemul de operare, pentru ca toti producatorii considera ca 6 2; 9 6.BBB.BBB5tes, cind de fapt ecivalenta corecta este 6 2; 9 6.B<E.>= b5tes. :istemul de operare raporteaza deci mod corect o capacitate ceva mai mica a /, indiferent de numele producatorului acestuia.

/ardiscul se conecteaza la restul sistemului cu ajutorul unui cablu care se fixeaza cu un capat intr-oriza (conector) de pe / si cu celalalt capat intr-o priza (conector) de pe placa de baza. &entru marea

majoritate a ardiscurilor aflate in sistemele actuale transferul de date intre / si sistem se realizeaza inonformitate cu un standard numit "&arallel !*!" (!dvanced *ecnolog5 !ttacment), scris de obicei doar*!. xista mai multe versiuni ale acestui standard create de-a lungul timpului, numite !*!-88, !*!-==,*!-6BB si !*!-688, fiecare versiune reprezentind o imbunatatire (uneori considerabila) a versiuniirecedente.

/ardiscurile cele mai moderne folosesc standardul ":erial !*!" (scris prescurtat :!*!) in locultandardului !*!. :tandardul :!*! este compatibil cu standardul !*!, lucru care permite folosirea incelasi calculator atit a ardiscurilor :!*! cit si a celor !*!. &entru a putea folosi un ardisc :!*! trebuiea avem o &; care sa detina un controler :!*! integrat in cipsetul (:out;ridge) placii de baza sau aflate un cip separat.

:tandardul :!*! aduce unele imbunatatiri fata de standardul !*!, dintre care merita mentionateosibilitatea unei cresteri importante a ratei de transfer a datelor intre / si sistem, ca si o pastrare maiuna a integritatii datelor pe timpul transferului lor. in punctul de vedere al instalarii / apare posibilitateae "instalare la cald" ("ot plugging"), ceea ce inseamna ca un / poate fi instalat si apoi utilizat fara a opristemul, lucru extrem de convenabil atunci cind lucram cu / externe, folosite de exemplu pentru a

http://www.xbitlabs.com/articles/chipsets/print/socketa-400.html

http://www.xbitlabs.com/articles/mainboards/print/s754-roundup.html

http://www6.tomshardware.com/motherboard/20040105/index.html




http://www.xbitlabs.com/articles/chipsets/print/socketa-400.html

http://www.xbitlabs.com/articles/mainboards/print/s754-roundup.html







ansfera cantitati mari de date intre doua calculatoare. Un alt avantaj adus de :!*! este conectarea / la; prin intermediul unui cablu cilindric de diametru redus si cu o lungime de pina la 6 m, cablu careermite o mai buna circulatie a aerului in carcasa comparativ cu cablul de tip panglica folosit anterior. nfirsit, odata cu aparitia standardului :!*! a disparut necesitatea configurarii ardiscurilor ca "stapin"master) sau "sclav" (slave), pentru ca in conformitate cu noul standard fiecare / este configurat automatxclusiv ca "stapin", ceea ce ii permite sa functioneze la parametrii maximi.

/ardiscurile folosite in servere folosesc de obicei standardul :C: (":mall Computer :5stem nteface"),are permite atasarea la sistem a opt dispozitive (ardiscuri, unitati optice de stocare, scanere, etc.), spreeosebire de standardul !*! care permite atasarea a doar patru dispozitive (ardiscuri si unitati optice detocare). :tandardul :C: permite o rata de transfer de date considerabil mai mare decit cea oferita detandardul "&arallel !*!" (cu care de altfel nu este compatibil) si de aceea / care folosesc acesttandard sint utilizate in servere ciar daca pretul lor este mult mai ridicat comparativ cu al / obisnuite.tandardul :!: (":erial !ttaced :C:") va inlocui standardul :C: si va avea printre alte avantaje si pecela ca va fi compatibil cu standardul :!*!.

CU2&A'!'! U?U /!':C

/ardiscurile sint fabricate de un numar restrins de companii si anume :!3!*, 2!$*O', /*!C/,!2:U?3, N:*'? 3*! si #UM*:U. &erformantele / sint oarecum asemanatoare indiferent deroducator, dar ceea ce le diferentiaza este fiabilitatea si perioada pe timpul careia este acordata garantiaunii producatori ofera 6 an garantie, iar altii 8 ani). / sint unele din cele mai fiabile componente ale unuialculator dar cu timpul, la fel ca orice alta componenta, se pot defecta intr-o mai mare (/ devine completutilizabil) sau mai mica masura (doar unele portiuni din / devin inutilizabile - "bad sectors" - "sectoareefecte").

!legerea unui / al unuia sau altuia dintre producatori este o cestiune de preferinta personala,eterminata de cele mai multe ori de experiente placute sau neplacute avute cu ardiscul pe care ilosedam deja. ste totusi bine sa consultam si revistele sau siturile +eb specializate in testarea

omponentelor ard+are inainte de a lua o otarire definitiva. O alta sursa de informare sint forumurile descutii, unde forumistii isi impartasesc frecvent experientele avute cu / diversilor producatori.

ste recomandata cumpararea unui / cu o capacitate de minimum <B 3; si cu o viteza de rotatie aatanelor de >.7BB rpm. /ardiscurile cu viteza de .<BB rpm sint un pic mai ieftine decit cele cu viteza de.7BB rpm (la capacitati egale) dar si performanta lor este mai scazuta. /ardiscurile cu viteza de 6B.BBBpm sint mult mai scumpe decit cele cu >.7BB rpm (la capacitati egale) dar sint ceva mai performante.

O prezentare comparativa si o clasificare in functie de performanIJ a 7B de ardiscuri cu capacitatea deB 3; produse de :eagate, 2axtor, /itaci, :amsung si Nestern igital poate fi gasita pe situl $bit abs.

MEMORIA RAM2emoria '!2 ("'andom !ccess 2emor5" - memorie cu acces aleator) este memoria rapida folosita de

omponentele calculatorului pentru stocarea temporara de date. atele sint scrise, sterse si iarasi scriseezultind un ciclu de scriere-stergere determinat de necesitatile programelor care ruleaza intr-un anumit

moment. 2emoria '!2 reprezinta memoria volatila a calculatorului pentru ca datele stocate de ea sinterdute in momentul intreruperii alimentarii cu curent electric. !cest lucru nu este un dezavantaj pentru ca

unctia memoriei '!2 este aceea de a stoca datele care sint necesare functionarii calculatorului intr-unnumit moment si nu aceea de a stoca date pe perioade lungi de timp.

2emoria '!2 se prezinta ca o placuta mica ("modul") pe care se afla mai multe cipuri de memorie,acuta care se fixeaza intr-un locas special (slot de memorie). Cu cit avem mai multa memorie '!2, cutit calculatorul nostru este mai rapid. &e placa de baza se gasesc de obicei trei sloturi pentru memoria!2, in fiecare putind sa instalam o placuta. !cestea au capacitati diferite incepind cu 67E 2; si terminind

http://www.xbitlabs.com/articles/storage/print/20hdd-80.html






u 6 3;. Cele mai folosite sint modulele ("placutele") cu capacitatea de 67E 2;, 7= 2; si 67 2;.

2emoria '!2 folosita in prezent cel mai mult este cea de tip ' :'!2 ("double data rate :'!2"),are poate fi instalata atit pe &; pentru procesoare ?* cit si pe &; pentru procesoare !2. a este de

mai multe tipuri in functie de viteza de transfer a datelor intre magistrala principala si cipurile de memorie.stfel, exista de exemplu module de memorie &C 6=BB (contin cipuri '7BB), &C 76BB ('7==), &C>BB ('888) si &C 87BB ('<BB), unde numarul de dupa ' indica frecventa la care functioneazapurile de memorie, iar numarul care intra in componenta numelui modulelor indica latimea de bandaband+idt") in 2/z. O placa de baza suporta de obicei toate tipurile de memorie ' dar este

ecomandat sa cumparam memorie cit mai rapida, pentru ca sistemul sa functioneze la performantamaxima. !lte prescurtari folosite pentru desemnarea modulelor de memorie de tip "double data rate

'!2" sint '!2 sau '.

Un alt tip de memorie prezenta in calculatoarele moderne este cea de tip ''!2 (memorie 'ambus)are este mai rapida decit cea ' insa este si de aproape doua ori mai scumpa. !cest tip de memorieoate fi instalat doar pe &; pentru procesoarele ?* construite special pentru a functiona cu acest tip de

memorie.

CU2&A'!'! 22O' '!2ste recomandata cumpararea a cel putin 7= 2; de memorie ' :'!2 pentru a beneficia de o

ulare rapida a programelor intensive (de ex. cele de prelucrare audio-video sau grafica) si a jocurilor detima generatie. Cu cit cumparam mai multa memorie '!2 cu atit calculatorul va fi mai performant. nazul in care folosim calculatorul in mod frecvent pentru rularea unor jocuri nou aparute este recomandata cumparam cel putin 67 2; de memorie '!2.

UNITĂŢILE OPTICE

Unitatile optice sint niste dispozitive care folosesc medii de stocare optice pentru citirea si scriereaatelor. :tocarea optica este metoda prin care datele sint inscriptionate pe un mediu special cu ajutorulnei raze laser. Citirea datelor de pe un mediu optic se realizeaza tot cu ajutorul unei raze laser.

n functie de caracteristicile lor tenice si de capacitatea de stocare mediile optice se impart in douaategorii si anume C ("Compact isc") si 1 ("igital 1ersatile isc"). !tit C-urile cit si 1-urile serezinta ca niste discuri din plastic (cu diametrul de 67 cm) pe a caror suprafata datele sint inscriptionateub forma de adincituri (gropite - "pits") microsopice de-a lungul unei piste care se desfasoara in spirala.

2ediile optice se impart in doua categorii dupa modul de inscriptionare a datelor si anume medii produserin matritare (inscriptionare prin presarea unei matrite) si medii produse prin ardere (inscriptionare cu raza

aser). 2atritarea este o metoda industriala ce necesita ecipamente speciale si ca urmare este folosita inazul producerii unor cantitati mari de discuri (de ex. pentru discurile originale cu jocuri, muzica, etc.).rderea este o metoda accesibila oricui si este folosita in special pentru producerea de discuri in cantitatimitate (in general pentru utilizare personala).

2ediile de tip C au aparut primele dar capacitatea de stocare a acestora (=B 2;, >BB 2; sau EBB2;) a fost foarte rapid socotita insuficienta si ca urmare au fost dezvoltate mediile 1. !cestea sint deapt tot niste C-uri insa cu o densitate mai mare de stocare a datelor, realizata prin cresterea lungimiipiralei ce contine adinciturile si prin dimensiuni mai mici ale acestora. O alta deosebire intre C-uri si1-uri este data de numarul de fete si de straturi pe care sint inscriptonate datele. Compact discurile

C) au o singura faIJ ("side") inscriptionata cu date iar aceasta are un singur strat ("la5er") in care se afla

tocate datele, deci nu este nevoie sa scoatem C-ul si sa il intoarcem pe partea cealalta, asa cum facemu un disc vinil pentru pic0-up. 1-urile pot avea insa una sau doua feIe, iar fiecare faIJ poate avea unulau doua straturi si in consecinta avem patru variante de 1-uri (monofaIJ-monostrat, monofaIJ-bistrat,faIJ-monostrat, bifaIJ-bistrat) a caror capacitate de stocare este in ordine de <,> 3;@ E, 3;@ F,< 3; si> 3;. Cele mai folosite sint 1-urile monofata-monostrat ("single-sided, single-la5er") pentru ca au un



ret convenabil si o capacitate suficienta de stocare pentru utilizatorii particulari (casnici).

Unitatile optice se impart dupa functionalitatea lor in unitati de citire ('ead Onl5 2emor5 - 'O2, care potoar sa citeasca datele de pe un mediu optic) si unitati de citireGscriere ('eadGNrite - 'N, care pot atit sateasca cit si sa scrie date pe un mediu optic). O alta impartire a unitatilor optice se realizeaza dupa

mediile optice pe care le pot folosi, 1 siGsau C.

Unitatea C-'O2

Unitatea C-'O2 este o componenta esentiala a oricarui calculator pentru ca ea permite instalarearogramelor (incepind cu sistemul de operare) pe care le folosim. e asemenea, multe jocuri necesitaentru rulare prezenta unui C, de pe care sa se incarce anumite date in timpul desfasurarii actiunii.

Unitatea C-'O2 citeste C-urile cu date sau C-urile audio cu ajutorul unei raze laser, insa nu poatecrie date pe C-uri. Unitatile C-'O2 sint caracterizate de viteza maxima de rotatie a C-urilor (careste proportionala cu viteza de citire a datelor), care este in general de 7$ (de 7 de ori mai mare decitteza primei unitati C-'O2 fabricate). xista si unitati cu viteza mai mare dar se pare ca acestea sintrea zgomotoase in timpul functionarii la viteza maxima, de aceea ele nu sint foarte raspindite.

Unitatea C-'O2 este componenta cea mai putin fiabila a unui calculator, probabil din cauzaomponentelor mecanice (motorul care invirteste C-ul sau cel care misca sertarul in care se pune C-ul ) a materialelor de constructie relativ fragile. O folosire intensiva a unei unitati C-'O2 face caerformanta acesteia sa scada in timp, uneori unitatea trebuind inlocuita dupa un an sau doi. O unitate C-O2 costa cel mult 7B U' (inclusiv *1!).

Unitatea 1-'O2

Unitatea 1-'O2 poate citi datele inscriptionate atit pe 1-uri cit si pe C-uri, dar nu poate scrie peceste medii. &utem alege sa cumparam o astfel de unitate daca vizionam frecvent filme de pe 1-uri

au in perspectiva situatiei in care tot mai multi producatori de jocuri vor alege sa distribuie jocurile pe unngur 1 in loc de mai multe C-uri.

Unitatile sint caracterizate de viteza maxima de rotatie a 1-urilor si a C-urilor (care esteroportionala cu viteza de citire a datelor), scrisa de obicei sub forma 6=$G<E$, ceea ce inseamna ca 1-rile sint citite cu viteza 6=$, iar C-urile cu viteza <E$. O unitate 1-'O2 costa in jur de 8 U'nclusiv *1!).

Unitatea C-'N

aca dorim sa ne cream propriile C-uri, de exemplu pentru a face copii de siguranta cu datele de pe

alculatorul nostru, va trebui sa cumparam o unitate C-'N. !ceasta are capacitatea de a "scrie" pe C-ri cu ajutorul unei raze laser (se spune ca C-urile sint "arse"), alaturi bineinteles de capacitatea de a citi-uri. xista doua tipuri de C-uri pe care putem scrie si anume C-uri pe care putem scrie doar ongura data (C-uri inscriptibile - C 'ecordable - C-') si C-uri pe care putem scrie de mai multe ori

C-uri reinscriptibile - C 'e+ritable - C-'N). :crierea unui C dureaza de obicei citeva minute.nitatile C-'N se deosebesc dupa viteza de scriereGrescriere a C-urilor. O unitate 7$ G 87$ G 7$ scrie-uri inscriptibile cu viteza 7$, scrie C-uri reinscriptibile cu viteza 87$ si citeste C-uri cu viteza 7$.

Cea mai ieftina unitate C-'N costa de obicei de doua ori mai mult decit o unitate C-'O2 (in jur deB U' cu tot cu *1!) dar este o investitie foarte buna pentru ca ne permite sa stocam in siguranta pe C-ri datele importante de pe calculatorul nostru. e asemenea ea ne permite sa transportam cantitati marie date (un C are =B, >BB sau EBB 2;) intre doua calculatoare (de ex. cel de acasa si cel de la servici).

Unitatea combo C-'N G 1-'O2

Unitatea combo isi deriva numele de la faptul ca ea combina functionalitatea unei unitati C-'N si a



neia 1-'O2, deci ea poate sa citeasca atit 1-uri cit si C-uri si de asemenea poate sa scrie C-ri. ?umele unei astfel de unitati include vitezele de citire si de scriere, fiind de obicei de forma7$G87$G7$G6=$, ceea ce inseamna ca ea scrie C-uri inscriptibile (C-') cu viteza 7$, scrie C-urieinscriptibile (C-'N) cu viteza 87$, citeste C-uri cu viteza 7$ si citeste 1-uri cu viteza 6=$.

Unitatea 1R'N

Unitatea 1R'N este cea mai complexa unitate optica in sensul ca ea are capacitatea de a citi si de acrie 1-uri si C-uri. Cumpararea unei astfel de unitati este indicata daca avem nevoie sa stocamantitati importante de date si nu dorim sa folosim C-uri inscriptibile pentru ca ar trebui sa folosim unumar mare dintre acestea (un 1 are o capacitate de stocare mult mai mare decit un C).

xista doua tipuri de 1-uri pe care putem scrie si anume 1-uri pe care putem scrie doar o singuraata (1-uri inscriptibile - 1 'ecordable - 1R') si 1-uri pe care putem scrie de mai multe ori1-uri reinscriptibile - 1 'e+ritable - 1R'N). :pre deosebire de situatia mediilor C inscriptibileC-' si C-'N) unde avem de-a face cu un standard de inscriptionare la care au aderat toti producatorii, cazul mediilor 1 inscriptibile avem de-a face cu trei standarde, denumite 1-'N, 1S'N si 1-!2, dintre care primele doua sint cel mai folosite. in aceasta cauza mediile 1 inscriptibile au

enumiri in functie de standardul conform caruia au fost produse si anume mediile inscriptibile o singuraata ("recordable") sint numite 1-' sau 1S', iar mediile inscriptibile de mai multe ori ("re+ritable")nt numite 1-'N sau 1S'N.

&roducatorii de unitati 1R'N au fost obligati sa conceapa unitati care sa poata folosi intr-o mai micaau mai mare masura ambele standarde mai raspindite (1-'N si 1S'N), in asa fel incitumparatorul sa poata folosi unitatea si in situatia in care unul dintre standarde ar deveni dominant iarelalalt ar disparea treptat din aceasta cauza. !ceasta stare de lucruri mai putin obisnuita in care douatandarde "lupta pentru suprematie" nu este ceva neobisnuit pentru piata produselor electronice, o disputasemanatoare avind loc intre standardele 1/: si ;etamax pentru casetele video care s-a soldat cu victoriarimului dintre ele.

esi pe termen lung cumparatorii (consumatorii) vor avea de cistigat pentru ca probabil va prevalatandardul care permite producerea de medii cu cel mai bun raport calitate-pret, pe termen scurtumparatorii au de pierdut pentru ca ei trebuie sa plateasca facilitatea unei unitati 1R'N de a fiompatibila cu ambele medii. n plus cumparatorii de unitati 1R'N trebuie sa citeasca foarte atentpecificatiile tenice ale unitatilor pentru a plati un pret care sa fie in conformitate atit cu performanteleeflectate in special de vitezele de citire si scriere) unitatii cit si cu tipurile de medii 1 care pot fi folosite.

O unitate 1R'N poate avea de exemplu urmatoarele specificatii tenice

• 1iteza de inscriptionare (scriere) G reinscriptionare (rescriere) G citire 1-'N <$ G 7$ G 67$

• 1iteza de inscriptionare (scriere) G reinscriptionare (rescriere) G citire 1S'N E$ G <$ G 67$

• 1iteza de inscriptionare (scriere) G reinscriptionare (rescriere) G citire C-'N <B$ G 7<$ G <B$

Unitatile 1R'N au preturi in jur de 6B U', inclusiv *1!.

CU2&A'!'! U? U?*AH O&*C

Unitatile C-'O2 si 1-'O2 sint din ce in ce mai mult inlocuite cu unitatile care permit atit citirea cit scrierea pe mediile optice, tendinta favorizata de preturile in scadere atit pentru unitatile optice cit sientru mediile de stocare. #iecare utilizator trebuie sa decida in functie de nevoile sale specifice (stocareae date descarcate de pe internet, crearea de copii de siguranta, crearea de filme, de muzica, etc.) care

ste tipul de unitate optica de inscriptionare (C-'N sau 1R'N) ale carei caracteristici i se potrivescel mai bine. n situatia in care folosim unitatea optica foarte mult pentru citirea de C-uri (1-uri) cuocuri, filme sau muzica este indicat sa cumparam alaturi de o unitate C-'N (1R'N) si o unitate C-O2 (1-'O2) special pentru acest tip de utilizare, pentru a nu risca sa defectam o unitate mai scumpa

C-'N, combo sau 1R'N) in cazul in care unul din C-urile cu jocuri sau unul din 1-urile cu filmee bloceaza sau se sparge in unitate, eventualitate rara, dar care trebuie luata in calcul.



MONITORUL2onitorul este componenta care ne afecteza cel mai mult sanatatea atunci cind folosim un calculator.

Ocii sint un organ fragil si de aceea ei trebuie protejati. in aceasta cauza este recomandat sa nu facemconomie atunci cind ne decidem sa cumparam un monitor. n pagina :anatatea Ocilor sint prezentateteva aspecte legate de obosirea ocilor determinata de utilizarea calculatorului si citeva metode derevenire a imbolnavirii acestora.

2onitoarele se deosebesc dupa tipul de afisare a imaginilor in monitoare cu tub catodic si monitoare cufisare prin cristale licide. imensiunea diagonalei ecranului este masurata in inci (6 inci, 6> inci, 6F inci,tc.).

2onitoarele cu tub catodic (Catode 'a5 *ube - C'*) au drept componenta principala un tub de sticlavidat de aer) de forma piramidala, unde baza piramidei este reprezentata de ecranul monitorului. n virfulpiramidei" (la interior) se afla un dispozitiv numit tun de electroni care emite permanent un fascicul deectroni. !cest fascicul este dirijat si focalizat de un dispozitiv special si el ajunge in final intr-o portiune auprafatei interne a bazei "piramidei" interactionind cu un strat de fosfor care va emite lumina. Cu ajutorulcestei lumini (care poate avea diferite intensitati) se formeaza imaginea pe care o vedem noi pe ecran.asciculul de electroni trebuie sa se miste in permanenta pe suprafata de fosfor pentru ca ecranul sJ isiastreze luminozitatea. in aceasta cauza se spune ca fasciculul de electroni baleiazJ ("mJturJ") ecranul in consecinta imaginea de pe ecran se "reimprospJteaza" periodic.

2onitoarele cu afisaj prin cristale licide (i4uid Cr5stal ispla5 - C) folosesc interactiunea dintreurentul electric si moleculele de cristale licide pentru a produce imaginea. !ceste monitoare au insaezavantajul ca uneori reimprospatarea imaginii are o latenta sesizabila si de aceea nu sint recomandatee obicei pentru jocurile pe calculator. 2onitoarele C au citeva avantaje fata de cele C'* si anume alitatea imaginii este mult mai buna decit cea furnizata de monitoarele C'*, sint extrem de subtiri (plate)nd ideale pentru birourile companiilor si au un consum de energie extrem de redus (ca urmare nici nu

egaja caldura). le au insa si dezavantaje cum este faptul ca imaginea nu mai este vizibila daca neeplasam in lateral cu un anumit ungi fata de centru ecranului.e asemenea monitoarele C sint maiagile decit monitoarele C'*. 2arele lor dezavantaj este insa pretul, ele fiind de obicei de cel putin douari mai scumpe decit monitoarele C'*.

'ata de reimprospatare a imaginii pe verticala suportata de un monitor C'* este unul din cele maimportante criterii de selectie a acestuia si se masoara in /z (cicluri de reimprospatare pe secunda). O ratamica face ca imaginea sa pilpie (pentru ca are tendinta sa-si piarda luminozitatea) si ca urmare ocii vor

bosi foarte usor. O rata de reimprospatare optima trebuie sa fie de peste > /z, dar este recomandata oata egala sau mai mare de E /z daca dorim sa ne pastram ocii sanatosi.

Un alt criteriu important in alegerea unui monitor este rezolutia pe care o suporta. 'ezolutia ne arataare este gradul de detaliere a imaginii afisate de un monitor. Cu cit rezolutia suportata este mai mare cutit imaginea este de calitate mai buna. 'ezolutia masoara numarul de pixeli (elemente constitutive ale

maginii) afisati pe orizontala si verticala. O rezolutie de 6B7< x >=E reprezinta un numar de 6B7< de pixelifisati pe orizontala ecranului si un numar de >=E de pixeli afisati pe verticala. xista rezolutii mai mici, dexemplu EBB x =BB (recomandata pentru monitoarele de 6") dar si mai mari, de exemplu 67EB x F=B.ezolutia optima pentru un monitor este legata de dimensiunea diagonalei ecranului acestuia. 2onitoarelee 6" (inci) suporta o rezolutie de 6B7< x >=E insa elementele imaginii afisate in aceasta situatie sint atite mici incit o astfel de rezolutie nu poate fi practic folosita, deci vom folosi rezolutia de EBB x =BB. &entru

monitoarele de 6>" rezolutia optima este de 6B7< x >=E. 'ezolutia este legata si de rata deeimprospatare, astfel ca pentru fiecare rezolutie exista mai multe rate de reimprospatare suportate de

monitorul C'*. e exemplu un monitor C'* de 6>" trebuie sa suporte la rezolutia de 6B7< x >=E rate deeimprospatare de =B /z, >B /z, >7 /z, > /z, E /z.

:uprafata ecranului unui monitor C'* este bombata, configuratie datorata constructiei tubului catodic. ntimii ani aceasta bombare a fost mult diminuata in asa fel incit unele dintre monitoarele mai noi se



efinesc ca avind un ecran plat ("flat"). !cest tip de monitoare are o imagine mai buna decit monitoarele laare bombarea ecranului este mai evidenta.

Un alt aspect important care trebuie luat in calcul la acizitionarea unui monitor este respectarea deatre producator a unor norme internationale de reducere a radiatiilor si a consumului de energie.

2onitoarele mai bune sint cele la care se specifica respectarea normei *CO FF si prezenIa caracteristiciio+ 'adiation" (radiatie scazuta).

CU2&A'!'! U?U 2O?*O'

ste recomandata cumpararea unui monitor C'* cu diagonala ecranului de 6> inci, cu ecran plat si carea suporte o rezolutie de 6B7< x >=E la o rata de reimprospatare verticala de E /z. n plus el trebuie sa saespecte norma *CO FF si sa fie eventual de tipul "o+ 'adiation". ste de preferat sa cumparam un

monitor fabricat de o companie cunoscuta si apreciata pentru calitatea produselor sale.

aca folosim calculatorul in special pentru aplicatii de birou (procesare de text, etc.) si internet putemumpara un monitor C. !cesta este mai sanatos pentru oci si datorita faptului ca nu consuma multanergie electrica isi va amortiza costul in timp.

UNITATEA DE DISCHETĂUnitatea de disceta ("flopp5 drive") si-a pierdut din importanta in ultimii ani o data cu aparitia unitatilor-'N si mai nou a miniardiscurilor ("poc0i-drive"). a ramine inca esentiala pentru orice calculatorentru ca unitatea este usor de utilizat iar discetele sint ieftine.

isceta ("flopp5 dis0") are o capacitate de stocare redusa (6,<< 2;) dar reprezinta un mijloc bun deansfer de date intre calculatoare daca este vorba de fisiere de dimensiuni mici (de ex. fisiere de tip text).

Un argument important in favoarea dotarii calculatorului cu o unitate de disceta este faptul ca osceta de start ("startup dis0") pe care am instalat anumite fisiere ale sistemului de operare poate fi

olosita pentru pornirea calculatorului in cazul in care intimpinam probleme la pornirea acestuia folosindstemul de operare instalat pe ardisc. e asemenea multe programe de tip antivirus folosesc disceterescue dis0s") pentru a restaura sistemul de operare dupa infectia cu un virus.

TASTATURA , MAUSUL , JOYSTICUL*astaura si mausul sint componente esentiale cu ajutorul carora comunicam cu calculatorul si ii damstructiuni. le se conecteaza prin intermediul porturilor &:G7 sau mai nou U:;.a aceste douaomponente putem sa facem economie in sensul ca putem sa cumparam piese mai ieftine fara ca acestcru sa afecteze performanta calculatorului sau sanatatea noastra. *astatura trebuie incercata inainte deumparare pentru a vedea daca ne convine gradul de presiune care trebuie aplicat tastelor si in acelasimp sa observam daca exista elemente care nu ne convin in configuratia tastaturii (de ex. butoane prea

mici sau inscriptionate cu litere inclinate).

n ultimii ani au fost aduse imbunatatiri tastaturii si mausului. Cumpararea unui maus cu rotita deerulare ("scroll") reprezinta o decizie buna care nu ne obliga sa celtuim foarte multi bani insa aduce unus de functionalitate. Cumpararea unui maus cu dispozitiv optic in loc de bila, a unei tastaturi cu butoaneuplimentare pentru aplicatii multimedia si internet sau cumpararea unui maus si a unei tastaturi cu

onexiune prin radio ("+ireless") reprezinta si ele decizii bune, insa care in acelasi timp ne obliga sacoatem ceva mai multi bani din buzunar.

Mo5sticul ("jo5stic0") este un dispozitiv folosit in jocuri (in special in simulatoarele de zbor). steecomandata cumpararea unui jo5stic digital cu trottle (maneta de gaze), t+ist andle (miner rotativ), &O1at (buton de scimbare rapida a ungiului de vizualizare) si cu cel putin < butoane programabile. Mo5sticul



ebuie incercat inainte de cumparare si se recomanda alegerea unui jo5stic rezistent si ceva mai greupentru stabilitate). ?u se recomanda cumpararea unui jo5stic analog ieftin pentru ca de obicei acesta estereu de configurat cu precizie si are tendinta sa se strice usor, fiind foarte fragil.

CARCASA ŞI SURSA DE ALIMENTARE

Carcasa reprezinta "casa" calculatorului, cea care adaposteste toate componentele acestuia.a are oorma paralelipipedica si de obicei este din metal, la care se adauga unele elemente din plastic. Carcasaste formata dintr-o structura de sustinere (pe care se fixeaza componentele calculatorului) acoperita denul sau mai multe panouri metalice.

Carcasele cele mai folosite sint de tip turn ("to+er") si anume varianta miditurn ("midito+er") care are oaltime medie ce asigura o ventilatie buna a componentelor calculatorului, fara a ocupa mult spatiu.

Carcasa contine sursa de alimentare care asigura alimentarea cu curent electric a componenteloralculatorului. #iecare componenta are nevoie de curent de un anumit voltaj iar sursa transforma curentule 77B 1 de la prizJ in curent cu voltajul dorit de piesele calculatorului. :ursa de alimentare se conecteaza

u placa de baza, ardiscul, unitatea de disceta si unitatea C-'O2 prin cabluri speciale. &uterea uneiurse de alimentare se masoara in NaIi (N). :ursele de alimentare se gasesc in doua formate (!* si !*$)au diverse puteri 7B N, 8BB N, 8B N, etc.

Carcasa este o componenta la care putem realiza o mica economie pentru ca nu este necesar saumparam o carcasa produsa de o companie specializata (de ex. Cieftec). Carcasele produse de acestean urma au urmatoarele avantaje au unele dispozitive in plus (de ex. ventilatoare incluse in peretiiarcasei), sint mai aratoase, au o ergonomie (la interior) superioara si includ surse de alimentare maiabile. 2arele lor dezavantaj este insa faptul ca ele costa de doua ori mai mult decit carcasele obisnuiteasa-numitele "no-name").

&retul pe care sintem dispusi sa il platim in final pentru carcasa ramine la latitudinea fiecaruia. Uniirefera sa cumpere o carcasa mai scumpa pentru ca se tem ca altfel calculatorul nu va functiona laarametrii maximi deoarece in viziunea lor (sau ca urmare a experientei lor) nu este racit corespunzatorau sursa de alimentare nu isi indeplineste functia in mod optim. !ltii (printre care ma numar si eu) preferaa cumpere o carcasa obisnuita si sa o intretina corespunzator, iar cu economia facuta astfel sa cumperen procesor mai performant.

ntretinerea sursei de alimentare este esentiala pentru buna functionare a acesteia. upa o anumitaerioada de la cumparare (in general =-67 luni) sursa trebuie demontata si curatata de praf la interior.uratarea trebuie sa se faca ulterior in mod periodic (la 8 luni) pentru ca in caz contrar praful depus lateriorul sursei si pe palelele ventilatorului acesteia va impiedica racirea corespunzatoare a ei si riscam sae defecteze. Curatarea sursei se poate face la domiciliu (evident, dupa deconectarea de la priza aalculatorului) de cei care sint familiarizati cu procedeul. &entru ceilalti este recomandat ca aceastaperatie sa fie facuta de specialistii de la un service de depanare a calculatoarelor.

CU2&A'!'! U? C!'C!:

ste recomandata cumpararea unei carcase miditurn ("midito+er") care sa contina o sursa deimentare in format !*$ avind o putere de cel putin 8B N. Cei care au de gind sa adauge multeomponente la calculator (de ex. mai multe ardiscuri, mai multe componente conectate prin U:;, etc.)ebuie sa isi cumpere o sursa cu o putere mai mare pentru a fi siguri ca sursa va face fata. !cest lucru nu

seamna ca daca ne cumparam o sursa de <B N ea va consuma <B N in fiecare ora de functionare aalculatorului. O astfel de sursa nu consuma decit necesarul de curent pentru piesele instalate aflate inunctiune. aca piesele instalate nu consuma decit 8> N pe ora, acesta va fi si consumul de electricitatee care il vom plati.



PLACA DE SUNET, BOXELE, MICROFONUL&!C! :U?*

&laca de sunet (&:) este una din componentele care ne permit sa transformam calculatorul intr-unstem multimedia conceput pentru a satisface nevoia de divertisment sau pentru a pune in valoareapacitatile creatoare in domeniul muzical ale utilizatorului.

&laca de sunet este fie de sine-statatoare (separata - "standalone"), fie cel mai frecvent este inclusantegrata) in placa de baza. &lacile de sunet separate sint de obicei "interne", adica se monteaza intr-unot &C de pe placa de baza, insa exista si placi "externe" care se conecteaza la portul U:;.

Componenta principala a unei placi de sunet separate este procesorul audio (numit :& - "digital signalrocessor") si cu cit acesta este mai puternic cu atit placa va fi mai performanta. n cazul &: integraterocesorul central (C&U) al calculatorului indeplineste de obicei si functia de :& si de aceea performantaenerala a sistemului scade intr-o mai mica sau mai mare masura atunci cind procesorul central esteuprasolicitat, de exemplu in cazul jocurilor.

&lacile de sunet integrate presupun de obicei generarea sunetului prin conlucrarea intre procesorul

entral, controlerul audio din cipsetul :out;ridge de pe &; si codecul (codorGdecodor - "coderGdecoder")flat sub forma unui mic cip pe &;. Codecul este conceput pe baza standardului !CF> pus la punct deompania ntel si este produs de mai multe companii. Cel mai utilizat codec este cel produs de 'ealte0 sie gaseste in mai multe versiuni si anume !C=B, !C= si !C=E, ultima varianta fiind cea mai buna.lti producatori sint 1! (codecul 1*6=6=) si !nalog evices (codecul !6FE). &lacile de sunet integratermeaza insa tendinta generala a componentelor de calculator in sensul cresterii performantei si de aceea

ot mai multe solutii integrate aparute recent includ un procesor audio dedicat (?1! !&U G :oundstormau 1! nv57<&*) care preia o parte din munca procesorului central si in plus ofera o calitate mai buna aunetului.

&lacile de sunet separate sint clasificate in functie de calitatea sunetului generat si de comportamentul inocuri in placi cu performanta de virf (profesionale), placi cu performanta medie (semiprofesionale) si placiu performanta obisnuita. &lacile semiprofesionale sint construite in jurul unor procesoare audio cum sint2U6BQ7, Cirrus ogic C:=<7< sau 1! nv57</*, primul procesor fiind prezent in placile produse deompania Creative, iar ultimele doua procesoare gasindu-se in ofertele a diversi producatori de &:. &lacileu performanta obisnuita sint de obicei construite in jurul procesoarelor audio produse de compania C-

2edia (de ex. C2 E>8E), insa aceste placi se bazeaza in principal pe procesorul central pentru generareaunetului si mai putin pe :&-ul integrat, deci cumpararea lor se impune doar daca nu avem o &: inclusae placa de baza sau aceasta s-a defectat.

&lacile de sunet integrate sint clasificate in functie de calitatea sunetului generat si de comportamentul in

ocuri in placi cu performanta medie (semiprofesionale) si placi cu performanta obisnuita. &lacile integrateu performante mai bune sint bineinteles cele care dispun de un procesor audio dedicat, insa ciar siolutiile care nu includ un astfel de procesor sint satisfacatoare, data fiind puterea procesoarelor centraleare este suficienta in marea majoritate a situatiilor, ea nefiind folosita la maxim decit in anumite cazuri (dex. jocuri foarte solicitante pentru C&U).

aca folosim calculatorul pentru aplicatii multimedia obisnuite (ascultarea de muzica in format 2&8 sizionare de filme) si pentru jocuri, nu este nevoie sa mai cumparam o placa de sunet separata, ceaclusa face fata cu succes unor astfel de sarcini in conditiile in care avem un C&U puternic (cu frecventae ceas de peste 6 3/z). &utem ciar sa folosim la nivel de amator programele de creare de muzica si deditare audio (mixare).

Cei care sint mai pretentiosi in privinta calitatii sunetului sau doresc sa se ocupe de prelucrare audio lavel semi-profesionist sau profesionist au la dispozitie o gama larga de placi de sunet al caror pret variazae la citeva zeci la citeva sute de U'. Cei mai cunoscuti producatori de astfel de placi sint Creative, 2-udio, &ilips, *erratec, /ercules si %amaa.



;O$

;oxele sint o componenta esentiala a unui calculator folosit pentru aplicatii multimedia, dar in cazul lorutem face o mica economie. *inind cont de faptul ca stam foarte aproape de ele nu este nevoie ca boxelea aiba o putere foarte mare. Un set de doua boxe cu puterea de 8 N (7 x6, NaIi '2:) este suficiententru ascultarea de muzica sau pentru jocuri, ciar si la aceasta putere mica nefiind nevoiti sa damolumul la maxim. #oarte multi producatori de boxe exprima puterea acestora in NaIi &2&O, aceastaefiind decit o stratagema folosita in scopuri de mar0eting. ste bine ca boxele sa aiba si un reglaj pentruasi si de asemenea o mufa pentru conectarea castilor.

Cei care sint mai pretentiosi (si au resurse financiare) isi pot cumpara boxe de putere mare si eventualsteme care cuprind ansambluri compuse din patru sau cinci boxe (numite "sateliti") si un dispozitivpecial de redare a basilor ("sub+oofer"). !ceste ansambluri alcatuiesc asa-numitele sisteme .6 ( sateliti6 sub+oofer) sau >.6 (> sateliti S 6 sub+oofer). :atelitii se aranjeaza in jurul calculatorului in asa fel incit

tilizatorul sa experimenteze senzatia de "imersiune" in atmosfera sonora generata de o piesa muzicalaau de un joc. n acest caz trebuie bineinteles sa fie cumparata si o placa de sunet separata (cuerformante cel putin de nivel mediu - semiprofesional) pentru a se asculta cu adevarat un sunet dealitate.

2C'O#O?U

2icrofonul este o componenta care va fi folosita din ce in ce mai mult in conditiile in care va luamploare taifasul in mod multimedia prin internet (2edia*aifas 9 audio-video cat, videocat), folosit ca unubstitut ieftin (putin costisitor) pentru convorbirile telefonice locale, dar mai ales interurbane sauternationale. 2icrofonul este insa foarte util si pentru softurile (de ex. 2: Office $& sau 7BB8) care

olosesc tenologia de recunoastere vocala ("voice recognition") pentru dictarea de documente sau pentruansarea de comenzi (descidere de fisiere, editare, salvare, etc.) prin voce.

ste recomandata cumpararea unui ansamblu ("eadset") format din casti si microfon, in care

microfonul se afla in virful unui brat mobil montat pe casca stinga. n cazul in care sesiunile de utilizare aastilor sint lungi (zeci de minute sau ore) trebuie sa cumparam casti care sa fie dotate cu o protectie (unolac din burete acoperit cu piele sau plastic) pentru ureci, in asa fel incit sa nu avem dureri cauzate deresiunea castilor pe pavilioanele urecilor. *inind cont de faptul ca ansamblul casti-microfon va fi

manipulat de multe ori este de asemenea recomandat sa fie luata in calcul la cumparare si soliditateaonstructiei lui. n acest sens este bine ca piesele de legatura dintre "potcoava" (elementul care se sprijinae cap) si casti sa fie solide, mai ales ca aceste elemente sint solicitate ori de cite sint aranjate castile inazul folosirii in mod succesiv de catre mai multe persoane. #irele care intra in casti nu trebuie sa fiexpuse la vedere (neprotejate), evitindu-se astfel agatarea lor accidentala, iar firul care se conecteaza la

mufa placii de sunet trebuie sa fie suficient de lung pentru a permite o pozitie confortabila a utilizatorului inata calculatorului.

MODEMUL ŞI PLACA DE REŢEA2odemul este componenta care ne permite sa folosim internetul prin intermediul liniei telefonice.

2odemul (2Odulator - 2odulator) moduleaza fluxurile de date digitale in asa fel incit acestea sa poatarcula prin linia telefonica (care transporta datele in mod analog) si demoduleaza fluxurile de date primiterin linia telefonica transformindu-le din format analog in format digital. 1iteza modemurilor vindute inrezent este de = 0bGs (0ilobiIi pe secunda - 0bps).

2odemurile sint de doua feluri si anume ard+are si soft+are. 2odemurile ard+are au un cip specialare se ocupa cu transferul de date si cu corectia erorilor. 2odemurile soft+are (softmodem) folosescrocesorul calculatorului pentru operatiile descrise mai sus. 2odemurile ard+are sint considerate maiune dar sint ceva mai scumpe.

2odemurile se impart in interne si externe dupa locatia lor (in calculator sau in afara lui). 2odemurile

http://www.geocities.com/muntealb/ManualMediaTaifas-bn.htm

http://www.geocities.com/muntealb/ManualMediaTaifas-bn.htm



terne se fixeaza intr-un slot &C. 2odemurile externe se conecteaza la portul U:;, sint mai bune insant in general de doua ori mai scumpe decit cele interne.

CU2&A'!'! U?U 2O2

ste recomandata cumpararea unui modem ard+are intern. aca se doreste o mica economie seoate cumpara un modem soft+are intern. Un modem nu este scump, insa "datoritJ" lui si internetului esteosibil sa ajungem sa celtuim sume mari pentru nota telefonica, sume pe care le-am putea folosi dexemplu pentru a ne imbunatati calculatorul.

&laca de retea este componenta care ne permite sa ne conectam calculatorul intr-o retea locala ("localrea net+or0" - !?) cu alte calculatoare in asa fel incit sa impartim resursele acestora intre ele. esemenea este posibil ca in acest fel sa participam la jocuri in mod multijucator ("multipla5er") fara a neonecta la internet. &laca de retea este absolut necesara daca dorim sa avem acces la internet prin cablu1 (coaxial).

IMPRIMANTAmprimanta este componenta care ne permite sa transferam date (texte, sceme, desene sau poze) dee calculator pe irtie. e exemplu, o imprimanta ne permite sa transferam pe irtie diverse texteescarcate de pe internet (articole, carti, etc.) si in acest fel le putem citi fara a ne obosi ocii.

CU2&A'!'! U? 2&'2!?*

Cele mai ieftine imprimante nu costa mai mult de =B U' (inclusiv *1!) insa adevaratul cost al uneimprimante este acela al cernelei pe care o foloseste aceasta. Un cartus de cerneala original costa intre 7 <B U' si cu ajutorul lui se pot tipari cam 7BB-8BB de pagini de text (iar pozele consuma mai multaerneala decit textul). xista si posibilitatea sa cumparam un cartus de cerneala original si apoi sa-l

eincarcam cu cerneala de mai multe ori (cu ajutorul unor truse de reincarcare care contin un rezervor deerneala si o seringa speciala) dar ciar si asa costul de tiparire a paginilor este destul de mare.

O imprimanta este in general un accesoriu util si merita sa cumparam una daca folosirea ei justificaumele de bani celtuite periodic pentru cumpararea cernelii.

http://www.geocities.com/muntealb/Campanie.htm



Cum Sa Construiesti Un PC

Documents

Transcript of Cum Sa Construiesti Un PC