Curs 17 - 15.01.2014 (promotia 2013-2014)

ntrebri: Daca una dintre pari cere sa fie judecata in lipsa, ea nu ia termen in cunotina din moment ce nu se citeaz, nu?

Depinde, ar putea sa semneze citaia personal sau prin mandatar sau daca e persoana juridica, prin funcionarul nsrcinat cu primirea corespondentei, si atunci poate sa ia si in aceasta situaie termenul in cunotina. Mai trebuie sa fie citata daca a cerut sa fie judecata in lipsa?

Sigur, nu are legtura cererea de judecata in lipsa cu citarea, ci are legtura cu posibilitatea de a soluiona cauza sau nu, dar atunci cnd nu se prezinta niciuna dintre pari si niciuna nu cere judecarea in lipsa judectorul este obligat sa suspende soluionarea cauzei, nu poate sa o judece peste capul parii, tine de principiul disponibilitii.

Deci raiunea pt. care o parte cere sa se judece in lipsa este sa nu se suspende cumva cauza daca ea nu se prezinta si nici cealalt si niciuna nu a cerut judecarea in lipsa. Citarea se trimite doar la domiciliul reprezentantului sau si al prii?

Numai cnd e vorba de reprezentare legala. Altfel partea trebuie sa-si aleag domiciliul la reprezentant. Gndii-va la mandatarul avocat- nu citez partea la sediul avocatului dect daca spune in cererea de chemare in judecata de exemplu ca ,, subsemnatul x cu domiciliul procesual ales la reprezentantul y. atunci l citez acolo. Altfel citez partea prin reprezentant. La cazul de incompatibilitate absoluta prevzut la art. 41 CPC la exemplul cu judectorul care e incompatibil daca rezolva sau nu excepii sau .. Conteaz modulin care soluioneaz excepia? (se aude foarte ru- cred ca asta spune)Nu conteaz modul, ideea este ca nu te poi pronuna. Textul nu se aplica aa ca la prima vedere. Gata, te-ai pronunat prin ncheiere interlocutorie si aia e. Ca regula, nu te poi pronuna de doua ori asupra unei chestiuni care duce la dezlegarea cauzei sau care tine chiar de dezlegarea cauzei ( ex. daca te-ai pronunat hotrrea judectoreasc finala si ai stabilit starea de fapt ).

Daca ai dat o soluie in fata primei instane pe o excepie sau pe fond nu poi judeca apelul daca obiectul sau l constituie evident si acea excepie. Ideea e ca nu poi sa-ti cenzurezi propria hotrre. Daca ai soluionat cauza pe excepie si se trimite cauza spre rejudecare, sa o judeci pe fond nu devii incompatibil pentru ca nu te-ai pronunat asupra fondului.Ideea e ca nu ai voie sa te pronuni de 2 ori pe acelai lucru, indiferent ca ii cenzurezi propria hotrre, daca ai dat una ntr-o faza a judecaii, nu poi sa o judeci ntr-o faza ulterioara, iar in rejudecare nu poi sa rejudeca daca se trimite pe ceva ce tu ai judecat odat. Mai era discuia daca de 2 ori ii vine in calea de atac la acelai complet de apel sau la acelai complet de recurs cnd se trimite spre rejudecare, se dau nite dezlegri in drept si se dispune administrarea unor probe. Acea dezlegare in drept este obligatorie pentru orice complet de judecata si pentru completul care a dat soluia si pentru altul. De acea nu este incompatibilitatea daca judeci de 2 ori aceeai cale de atac dup ce ai trimis spre rejudecare cauza.

Avei nelmurit legate de incompatibilitatea de la art. 41?

Sa ne luam exemple. Sa inem minte.

daca ai respins in prima instana cerere daca fiind prescrisa, poi sa intri sa judeci apelul?Deci tu ai judecat cererea si ai respins-o ca prescrisa. In apel care este obiectul apelului? Modul de soluionare a excepiei ca fiind prescrisa. Pai, poi tu sa cenzurezi in apel daca ai judecat sau nu bine in prima instana? Poi sa te pronuni a doua oara pe acelai lucru. Daca in apel se respinge excepia prescripiei extinctive si se trimite cauza spre rejudecare pe fond, eti incompatibil , tu , judectorul primei instane care ai respins prima data pe excepie? Nu! Pentru ca nu te-ai pronunat pe fond. Daca te-ai fi pronunat pe fond si instana de apel trimite din apel spre rejudecare pentru ca spre exemplu, a fost lipsa de procedura cu una dintre pari, la ultimul termen, mai poi judeca? Nu! Deci idea e ca nu te poi pronuna de 2 ori pe acelai lucru, ca regula care se desprinde din interpretarea art. 41 CPC.In cile de atac, foarte frecvent prile utilizeaz nc o data aceleai motive. Spre exemplu, partea formuleaz un motiv cu privire la legea aplicabila. Care este calificarea juridica a cererii. Care este norma de drept aplicabila si cum trebuie ea interpretata? Exista un motiv de trimitere spre rejudecare spre exemplu si instana de control judiciar ii da o dezlegare in drept ii spune aia e norma aplicabila si aa se interpreteaz si se face un al doilea apel care ajunge la acelai complet de judecata si se reinvoca aceeai chestiune. Este sau nu incompatibil? Nu, pentru ca a intrat in acea dezlegare, a devenit definitiva. A intrat in autoritate de lucru judecat pentru toata lumea. Si pentru acel complet si pentru alt complet. Nimeni nu mai poate reveni asupra lui. O sa ntlnim crti care spun ca instana de recurs nu este inuta de propria ei dezlegare in drept. Ca instana de trimitere. Este o aberaie pentru ca acea dezlegare este definitiva. Ea nu mai poate fi repusa in discuie niciodat pentru ca daca ai avea 3,4,5 recursuri, de la ICCJ pot sa caseze cu trimitere de cate ori vreau si aa si fac, ar nsemna sa dezlege in drept de 2 diferit. Este inadmisibil. Prima dezlegare data aa rmne daca nu s-a schimbat nimic in starea de fapt. Daca ai trimis napoi sa se administreze probe si nu s-a schimbat nimic in starea de fapt de exemplu, ai dezlegat ca e vnzare cu clauza de ntreinere si nu ntreinere dar se schimba ceva in starea de fapt in rejudecare ce ar putea sa determine o alta calificare atunci as putea sa discut. Altfel nu! Bine, e mai greu de spus sa dau o dezlegare in drept ntr-o astfel de situaie ce tine de interpretarea contractului daca starea de fapt nu e pe deplin stabilita. Deci atunci ar trebui sa casez cu rejudecare si sa spun ,, stabilii starea de fapt si dup aceea, calificarea juridica a cererii. Aici de fapt s-a dat o calificare juridica parial noua. ntrebare: la citare se mai aplica art. 69 daca nu mi-am ales domiciliul la avocat? Adic putem face diferena intre citare care ar trebui sa se fac la parte daca nu si-a ales domiciliul la avocat si comunicarea cu alte pari (?????- nu se nelege mai nimic din ce zice) Ca art. 69 nu impune cerina ca domiciliul procesual sa fie la avocat dar ..(????) deci instana trebuie sa mi comunice mie acas si ..

Profa: e adevrat! Si actele se comunica intre avocai! Ai neles ntrebarea? Deci reclamantul are domiciliul in Cluj, si are avocat cu sediul in alta parte in Cluj, paratul are domiciliul in alt ora si sediul avocatului sau este in alta parte. Nimeni nu i alege domiciliul procesual la aprtor sau avocat sau consilier juridic. Intre avocai se poate face comunicarea actelor de procedura, dar regulile de la citare sunt cele de drept comun, adic partea se citeaz la domiciliul ei daca nu si-a ales alt domiciliu, la reprezentantul convenional sau la altcineva.

Ne-a mai rmas puin din procedura. Ai neles distincia intre cazurile de incompatibilitate absoluta de la art. 41 si cazurile de incompatibilitate relativa de la art. 42. Avei vreo ntrebare legata de art. 42 ca nu le-am parcurs pe toate?Cum se soluioneaz incompatibilitatea?Ca si in procesul penal. Nu se soluioneaz prin invocarea unei excepii, ci prin formularea unei cereri de recuzare daca vine din partea prii sau de abinere din partea judectorului.

Cine este judectorul care poate fi recuzat? Numai cel care face parte din completul de judecata.si el este singurul care se poate abine. Nu se poate abine un judector care nu face parte din completul de judecata. De exemplu, se abin toi membrii completului de judecata, degeaba s-ar abine si un alt judector zice ,,ca sa nu ajung cauza la mine. nti trebuie sa ajung cauza la tine si dup aceea sa se verifice daca e cazul sau nu, sa admit cererea ta de abinere.In ceea ce privete forma cererii am spus sa ne reamintim de la actele de procedura ca regula este ca ele trebuie ntocmite in scris ns atunci cnd prevede NCPC pot fi formulate si oral. Tot aa ni se arata la cererea de recuzare si de abinere ca acestea pot fi formulate in scris cu artarea motivelor si a probelor la recuzare. Sigur de aici vine discuia daca la abinere trebuie sa arat probele pentru ca in art. 47 la cererea de recuzare spune ,, se poate face verbal in edina sau in scris pentru fiecare judector in parte, artnd-se cazul de incompatibilitate si probele de care partea nelege sa se foloseasc. Sigur ca partea trebuie sa aduc probe. O se vedem ca si in caz de abinere, judectorul trebuie sa probeze motivul de abinere. Nu este aa! Sa ne imaginam o situaie concreta. Daca consider mijloc de proba ascultarea lui. In cadrul procedurii se vorbete despre ascultarea judectorului. Deci judectorul este obligatoriu sa fie ascultat. Dar aceasta ascultare nu mbrac forma interogatoriului pentru ca textul spune clar ca interogatoriul judectorului este interzis si atunci cum conciliam cele doua texte care unul spune pe de-o parte ca se asculta obligatoriu la procedura de soluionare a abinere- art. 51- se asculta obligatoriu judectorul recuzat - iar pe de alta parte alin. (3) care spune ca nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovada? Sa ne imaginam ca nu este o procedura contradictorie. Deci cererea de recuzare se judeca in camera de consiliu (si cererea de abinere) cu sau fr prezenta parilor dup cum instana apreciaz ca vrea sau nu sa le asculte. Este obligatoriu sa fie ascultat judectorul recuzat sau cel care se abine. Acest lucru ce nseamn? O sa fie ntrebat, daca ti-ai formulat cererea de abinere, ti-o susii, de ce crezi ca eti incompatibil? Si el va povesti acest lucru. Si cu privire la cererea de recuzare va face acelai lucru dar acolo trebuie sa vina si probele. Interogatoriul ce ar nsemna? Sa fie obligatoriu prezente si prile dar art. 51 spune clar ca prile nu se prezinta dect daca judectorul vrea sa le asculte. Interogatoriul este o proba si toate probele se administreaz in condiii de contradictorialitate. tim asta nc de la primele cursuri unde am nvat principiul contradictorialitii. Asta ar nsemna - sa fie prezente prile, sa-i formuleze judectorul iun interogatoriu, sa-i pun nite ntrebri, va dai seama unde s-ar ajunge. Deci este o msura justificata. Este ascultat doar de ctre completul de judecata care soluioneze cererea fr pari. Nu este interogat de pari ntr-o procedura contradictorie pentru ca nu se tie unde s-ar ajunge. Ai vzut ce se ntmpla uneori in edina publica. Unele pari sunt greu de gestionat acolo. Sa ne imaginam ce s-ar ntmpla in camera de consiliu unde se judeca cererea de abinere. Revenim la proba cererii de abinere, e adevrat ca textul nu spune, pentru judector aa cum spune pentru parte la formularea cererii de recuzare ca trebuie sa propun probe. Deci cererea de recuzare are acest text in art. 47. Art. 48 vorbete de declaraie de recuzare si nu spune in cadrul textului ca ar trebui sa fie probat. Deci este suficient sa vina judectorul sa spun ,, partea aceasta este fiul meu. Nu o sa trebuiasc sa aduc probe de la nunta. Sau va spune aceasta parte este vecinul meu cu care m ntlnesc in fiecare zi cu care mi petrec revelionul. Si ce sa fac? Sa-l aduc pe vecin? Nu o sa-l cread pe cuvnt colegul lui ca e aa? La abinere nu se pune problema probaiunii. Este ascultata judectorul si cu privire la mprejurrile pe care le releva se ia de buna ce spune ca asta e motivul pentru care ele apreciaz ca este imparial. Ceea ce rmne completului de judecata este sa aprecieze in concret daca este sau nu o situaie de lipsa de imparialitatea in sensul art. 42. Motivele ca sunt cele de la art. 41 sau cele de la art. 42 se invoca pe 2 cai: de ctre pari prin recuzare si de ctre judectori prin abinere. Deci cerere de recuzare sau declaraie de abinere, ambele pot fi fcute in scris sau verbal, se consemneaz in ncheiere de edina, se arata motivele iar in cazul cereri de recuzare trebuie sa fie artate inclusiv probele.

Care este termenul in care pot sa fie formulate cele doua acte de procedura?

La recuzare partea este legata de un termen pentru ca textul zice ,, nainte de nceperea oricrei dezbateri pentru motivele care existau si pe care le-a cunoscut pana in acel moment. De exemplu, judectorul este ruda cu una dintre pri sau cu avocatul uneia dintre pri. Daca tia acest lucru trebuia sa formuleze cererea de recuzare nainte de nceperea oricror dezbateri. Daca le-a aflat ulterior, nu este deczut din dreptul de e cere recuzare numai ca trebuie sa arata care sunt circumstanele in care . Deci atunci cnd a existat motivul de recuzare la momentul nceperii dezbaterilor si tu le invoci ulterior, trebuie sa arai care sunt mprejurrile cnd le-ai cunoscut si sa le dovedeti ca sa fii in termen. Altfel trebuia sa le formulezi nainte de nceperea oricrei dezbateri. In ceea ce privete abinerea, judectorul nu este inut de termene. Termenele de decdere nu sunt pentru judector. El poate sa formuleze cererea de abinere oricnd. El poate sa formuleze cererea de abinere si atunci cnd cauza a rmas in pronunare si constata cu ocazia deliberrii ca exista in persoana sa un motiv de incompatibilitate va repune cauza pe rol si se va abine.

Partea poate dup nchiderea dezbaterilor sa formuleze o cerere de recuzare?

O sa vedei ca sunt doctrinari care spun ca da pentru ca primeaz principiul imparialitii judectorului, alii spun nu, pentru ca avem un text care spune ca dup nchiderea dezbaterilor nu se mai poate depune nici un nscris la dosar sub sanciunea nelurii in seama. Acum sigur ca daca s-ar ivi un motiv mare minune ar fi sa se cstoreasca judectorul cu una dintre pri sau unul dintre avocai dar acolo exista un motiv de lipsa de imparialitate premergtor ca erai concubinul acelei pri sau aveai o relaie apropiata care te obliga sa te abii. Ideea este daca mai trebuie sa soluionezi acea cerere de recuzare sau o ignori pur si simplu ca si cnd ea nu ar exista. Ca si atunci cnd cererea de intervenie principala poate fi depusa pana la nchiderea dezbaterilor. Daca se amna pronunarea si se depune in acest timp se considera ca nici nu s-a depus. Deci instana nu a fost sesizata legal cu acea cerere. Tot aa si in cazul recuzrii, daca nu ai formulat pan cnd s-au nchis dezbaterile, in aceast opinie trebuie sa se considere ca instana nu a fost sesizata cu acea cerere. Deci cu sanciunea nelurii in seama. Acum de la ce moment? Ca spune ,, pana la nceperea oricror dezbateri dar ne-a spus ca se pune problema daca nainte de primul termen de judecata in etapa scrisa, in procedura regularizrii, ar putea fi recuzat judectorul sau ar avea obligaia sa se abin de la regularizarea cereri de chemare in judecata? Da! Nu exista un termen de la care ci pana la care. Si este normal sa nu poat si ne-a dat exemplu- mama mea este reclamant. Pot eu sa regularizez cererea de chemare in judecata, cat as fi de obiectiva si pariala? Aa este cererea de recuzare si declaraia de abinere.

Invocarea incompatibilitii- art. 45- se arata ca judectorul nu poate participa la judecata chiar daca nu s-a abinut sau nu a fost recuzat in cazul de la 41. Neregularitatea poate fi invocata in orice stare a pricinii. Ne-a spus in legtura cu acest text ca nu nseamn ca in incompatibilitatea de la art. 41 ar putea sa fie invocata de instana pe cale de excepie ca atunci ar nsemna ca ar putea sa o si judece, ca judectorul cauzei este si judectorul excepiei ci nseamn ca daca nu s-a folosit abinerea i recuzarea, in calea de atac poate fi invocat acest lucru ca motiv de ordine publica fie de ctre partea care exercita calea de atac fie de ctre judector din oficiu, pentru ca motivele de ordine publica (o sa vedem cnd vom face cile de atac) pot fi invocate si din oficiu.

Aadar, daca judectorul primei instane era incompatibil in sensul art. 41 NCPC pentru ca de exemplu s-a trimis cauza spre rejudecare si se pronunase o ncheiere interlocutorie soi totui e intrat in completul de judecat si a pronunat o hotrre se poate invoca in calea de atac incompatibilitatea lui. Acest lucru nseamn textul chiar daca nu a fost recuzat sau chiar daca nu s-a abinut. Dar daca partea putea sa formuleze cerere de recuzare pe art. 42 si nu a fcut-o mpotriva judectorului primei instane., mai poate ea in cale de atac sa spun ca era un motiv de incompatibilitate si ca judectorul erei obligat sa se abin? Nu! Trebuia sa recurg la procedura recuzrii. Deci in cazurile de la art. 42 daca nu ai utilizat mijlocul procesual pus la dispoziie de lege in etapa procesuala in care trebuia sa-l utilizezi nu mai poi sa invoci acest lucru in calea de atac. Observai, dup formularea textului, partea poate sa recuze judectorul, ceea ce nseamn ca este o norma dispozitiva (tinei-ti minte ca am fcut normele privind organizarea judiciara si am zis ca marea majoritate sunt imperative cu unele excepii si am dat fix exemplul recuzrii pentru ca nu este o obligaie pentru parte). Este la latitudinea prii daca are sau nu are ncredere in judector chiar daca se afla intr-una din circumstanele de la art. 41 sau 42. Art. 41 se poate invoca si din oficiu in calea de atac. Judectorul in schimb este obligat sa se abin, spune textul codului in art. 43 alin. (2) - ,, judectorul care tie ca exista un motiv de incompatibilitate in privina sa este obligat sa se abin de la judecarea pricinii. Care este sanciunea in cazul in care exista un motiv de incompatibilitate si judectorul nu s-a abinut si nu a fost nici recuzat dintre cele de la art. 42?

Ca la art. 41 este clar, hotrrea este nula, nulitatea poate fi invocata si in cile de atac ca motiv de ordine publica inclusiv de instana din oficiu pe art. 45. Dar daca era un motiv de la art. 42 si nu 41, partea nu l-a recuzat pe judector si el nu s-a abinut dei trebuia sa se abin, este motiv de nulitatea a hotrrii? Pai daca nu pot invoca in calea de atac, cine sa mi anuleze hotrrea? Este logic rspunsul si daca nu tim cile de atac. Cine sa mi anuleze o hotrre? Numai instana de control judiciar poate sa o fac. Pai daca nu pot sa invoc in calea de atac ct vreme eu nu l-am recuzat, faptul ca el de ce nu s-a abinut dar eu nu am uzat de mijlocul procesual pus la dispoziie de lege (???). Deci iat ca nu afecteaz valabilitatea hotrrii dar poate sa atrag sanciuni disciplinare cu privire la judector. Deci este o norma imperativa dar a crei nclcare nu atrage sanciunea nulitii hotrrii. (se pune o ntrebare dar nu se nelege si profa rspunde )- Deci motivele de la art. 42 se acoper pana in calea de atac, motivele de la 41 pot fi invocate si in calea de atac dar nu omisso mediu. Si aici trebuie invocat daca ai apel in apel. Nu poi sa invoci direct in recurs incompatibilitatea judectorului primei instane pe un motiv de la 41 fiindc avem un text de la recurs care ni l-a tot indicat- ca nu pot fi invocate in recurs motive care nu au fost invocate pe calea apelului chiar daca sunt de ordine publica. ntrebare: daca eti incompatibil (??? Cred) si partea nu tie si afla dup,..Profa: este motiv de abatere disciplinara.

Sala: adic doar judectorul va fi sancionat daca

Profa: s-ar putea discuta in caz de sancionare disciplinara cnd vom face cile de atac de retractare - exista la revizuire un motiv de revizuire care spune ,, judectorul care a pronunat hotrrea a fost sancionat disciplinar pentru o fapta ce are legtura cu soluionarea cauzei. Deci daca a dat o soluie pentru ca a avut o relaie de interes cu partea, s-ar putea pune problema exercitrii caii de atac a revizuiri dar nu pot sa invoc ntr-o cale de atac de reformare pentru ca am depit termenul.

Cine judeca cererea de recuzare?

Daca este recuzat ntregul complet, cererea se judeca de un alt complet cum e si logic. Cine sa judece cererea de recuzare? Care este acel complet ne-o spune nu NCPC, ci ne spune Regulamentul de ordine interioar, este completul imediat urmtor iar in msura in care se admite cererea de recuzare, dosarul se redistribuie aleatoriu. Daca nu este recuzat ntregul complet de judecat ci numai o parte din aceasta( sigur in prima instana ntotdeauna mi se recuza ntregul complet ca e format doar dintr-un singur judector) dar in apel sau in recurs este posibil sa fie recuzat doar un membru al completului sau 2 din 3. In aceasta situaie membrul care nu e recuzat rmne sa soluioneze cererea de recuzare si in compunerea completului de recuzare intra judectorul de pe lista de permanen. Ne-a spus cum se stabilesc completele de judecata de colegiile de conducere ale fiecrei instane la nceputul fiecrui an. Ele nu se schimba pe parcursul unui an dect pentru motive temeinice- de exemplu un judector se pensioneaz, se transfera sau se cstoresc doi judectori care sunt membrii ai aceluiai complet. Este motiv de incompatibilitate dar in aceasta situaie nu o sa atepte instana ca de fiecare data prile sa recuze pe unul din 2 pentru ca 2 membrii ai aceleai familii nu pot face parte din acelai complet de judecata ci este un motiv temeinic sa schimbi pe parcursul anului componenta completului de judecata. Deci iat componenta acestui complet este stabilita la nceputul fiecrui an si nu se schimba dect pentru motive temeinic justificate iar in cazul in care unul dintre judectori este ntr-o situaie din aceasta, se ivete un incident procedural sau lipsete de la instana, in locul lui va intra judectorul de pe lista de permanenta. In situaia recuzrii sau a abinerii, completul care judeca cererea sau declaraia de abinere atunci cnd nu este recuzat ntregul complet se compune din membrii nerecuzai sau care nu s-au abinut plus judectorul sau judectori de pe lista de permanenta fiindc in recurs as putea avea unul singur care nu este recuzat sau nu se abine, doi care se abin sau sunt recuzai sau orice combinaie posibila( unul a fost recuzat, unul s-a abinut). Rmne sa judece judectorul rmas plus 2 de pe lista de permanenta, primii 2 ca pe lista de permeana sunt mai muli judectori tocmai pentru situaia cnd se ivesc mai multe incidente sau cnd e nevoie de mai muli judectori sa intre in compunerea unui astfel de complet. Daca se admite cererea de recuzare sau declaraia de abinere, rmne sa judece completul constituit din membrul iniial plus judectori de pe lista de permanenta deci nu se mai distribuie aleatoriu. Asta este diferena dintre cele doua situaii. Daca cererea de recuzare vizeaz ntreaga instana sau ntreaga secie sau nu se ncadreaz in motivele de la art. 41 sau 42 cine judeca cererea de recuzare? Chiar completul. Si cum anume o judeca? Invoca excepia inadmisibilitii pentru ca spune aa in art. 47 alin. (2) ,,este inadmisibila cererea in care se invoca alte motive dect cele prevzute la art. 41 si 42. Si de asemenea este inadmisibila cererea de recuzare privitoare la ali judectori dect cei prevzui la art. 46 adic nafara de cei care fac parte din completul de judecata precum si cea ndreptata mpotriva aceluiai judector pentru acelai motiv de incompatibilitate, adic l-am recuzat odat , s-a respins cererea de recuzare, nu-l mai recuza nc o data pentru acelai motiv daca nu s-a schimbat starea de fapt. Daca l-am recuzat sa zicem pe motiv ca era so cu una din pri dar intre timp a devenit, teoretic nu mai sunt in aceeai situaia, nu mai e aceeai stare de fapt. Aceste ipoteze sunt extrem de rare.

Cine judeca in aceasta situaia cererea de recuzare? Chiar completul recuzat, invocnd inadmisibilitatea o va respinge ca inadmisibila. Daca vreunul din judectori sau unicul judectori ce compune completul de judecata se abine si este respinsa abinerea sa si partea formuleaz o cerere de recuzare care este soluia? Cine o soluioneaz? Pe acelai motiv. Sigur ca vorbete de 2 cereri de recuzare dar daca este identic cu motivul de abinere ar trebui sa fie judecata tot de membrii completului de judecata, sa se invoce excepia inadmisibilitii pentru ca deja a fost dedus judecaii acel motiv de incompatibilitate pe calea declaraiei de abinere. Ce se ntmpla daca din cauza abinerii sau recuzrii unor judectori nu se poate constituii completul de judecata? A avut o spea, este publicata in Buletinul Curii de apel Cluj la Trgul Lpu era un singur judector care a fost recuzat. Daca este inadmisibila cererea de recuzare pentru ca sunt recuzai de fapt toi judectorii instanei, ca e recuzat singurul care de fapt sunt toi pentru ca e unic, ar putea sa judece el cererea de recuzare si sa invoce inadmisibilitatea? Nu, pentru ca partea nu a urmrit sa recuze instana, ci judectorul membru al completului de judecata. Care este instana competenta in aceasta situaia? Instana ierarhic superioara. In exemplul data a fost Tribunalul Maramure. Daca se respinge cererea de recuzare, se trimite napoi sa se judece la acelai complet de judecata al aceleai instana iar daca se admite cererea de recuzare ce se ntmpla? Nu ai cum sa trimii napoi la aceeai instana pentru ca nu ai cine sa judece. Daca nu a fost nimeni care sa soluioneze cererea de recuzare nseamn ca nu ai cine sa judece dup ce ai admis recuzarea si atunci trimii la o alta instana de acelai grad din circumscripia instanei de control judiciar care a soluionat cererea si suntem in prezenta unei situaii pentru ca instana care altminteri nu ar fi fost competenta dar care devine competenta prin efectul unei hotrri judectoreti de admitere a cererii de recuzare suntem in prezenta unui caz de prorogare judectoreasc a competentei.ntrebare: daca se formuleaz cerere de recuzare pentru ca judectorul a fost martor in cauza si se respinge si zice ca nu a depus nici o declaraie ca martor, atunci poate sa invoce 42 pct. 13 alte cereri de recuzare pentru ca totui ar exista ndoieli cu privire la judectorul respectiv pentru ca daca a avut calitatea de martor dei nu a mai fost ascultat nseamn ca are o legtura cu cauza respectiva, s-ar putea invoca acest lucru?

Profa: daca as spune aa ,, m-a propus martor pentru ca sunt sora lui si prima data am invocat pentru ca este pe motivul de la 41 alin. (2) dar acela nu subzista pentru ca in concret nu am fost audiata ca martor. Deci as putea teoretic sa invoc un motiv de la 42 si sa spun ca am un interes in soluionarea cauzei ca sunt sora uneia dintre pri. Dar de ce problema m izbesc aici? E aceeai circumstana, numai ca se dau doua calificri. Am fost propusa ca martor dar nu am fost audiata si greit a spus partea ca invoca acest motiv de incompatibilitatea de la art. 41 alin. (2) pentru ca i s-a prut ei mai potrivit., dar acesta nu subzista. I se respinge si apoi vine si invoca ca este sora prii. Si daca nu le-a invocat deodat nainte de nceperea oricrei dezbateri sau de ndat ce le-a cunoscut nu mai este in termen sa le invoce. Acum sigur ipoteza este relativ absurda ca judectorul se va abine in aceasta situaia. Dar teoretic aa este. Ai putea sa invoci dar daca invoci acelai motiv dandu-i calificri juridice diferite riti sa ti se resping ca tardiva pentru ca tu ai cunoscut motivul. Teoretic daca ai formulat 2 cereri de recuzare in etapa scrisa deci nainte de nceperea oricror dezbateri atunci ai putea sa le formulezi pe amndou pentru ca eti nc in termenul imperativ prevzut de lege ca nu ai ajuns. Tocmai ce am spus ca le poi face in etapa scrisa. Deci daca le faci in etapa scrisa, eti nc in termen, dar daca le faci dup ce au nceput dezbaterile, a doua este deja cu depirea termenului prevzut de lege.

ntrebare: daca in urma admiterii recuzrii pornite de la o instana ..(?????? nu se nelege)

Profa: acum s-ar putea s fie o situaia de competenta teritorial alternativa si am ales instana. Sigur ca si aia ar fi fost competenta daca se adresa reclamantul ei. Dar dup ce a ales nu s-ar mai putea invoca excepia de necompetenta. Deci nu s-ar mai putea ajunge la acea instana dect in aceasta situaie. Nu este o situaie de prorogare de competenta pentru ca si aceea ar fi competenta numai ca nu a fost aleasa de reclamant. Punei ntrebri ajuttoare. Daca era competenta nu se pune problema prorogrii de comenta. Cum v-am dat exemplul la conexitate- daca sunt cererile rolul aceleai instane.

Procedura de soluionare

Am spus deja ca se judeca in camera de consiliu indiferent ca judecata cererii in concret are loc in funcie de etapa procesuala si faza procesuala in camera de consiliu sau in edin publica, cererea de recuzare se judeca ntotdeauna in camera de consiliu fr prezenta parilor. Daca este in camera de consiliu fr prezenta parilor, mai trebuie le citate? Sigur ca de regula se va judeca in aceeai zi dar daca as da un termen ca sa se judece atunci prile nu au de unde sa tie in intervalul de timp aprins intre prezentul termen de judecata si urmtorul cnd se va aduna instana in camera de consiliul sa soluioneze cererea de recuzare si atunci daca instana apreciaz necesara ntr-o astfel de situaie ascultarea parilor in camera de consiliu si judeca de exemplu sunt recuzat astzi in edin de judecata, ar putea sa se judece cererea de recuzare astzi. Dar daca nu se judeca astzi, as putea sa dau termen de judecata si se judeca de completul competent deci completul desemnat prin regulamentul de ordine interioara pana la termenul urmtor care sa zicem ca este peste o luna. De unde sa tie prile cnd se hotrte acel complet. In orice zi in aceasta luna, in orice zi se poate uni acel complet sa judece cererea de recuzare ca spune ca este fr prezenta parilor nseamn ca ele nu trebuie citate dar spune ulterior NCPC ca este ascultat judectorul recuzat sau care se abine. Pe VCPC era obligatorie ascultarea lui, pe NCPC este facultativa in sensul ca instana , completul care judeca cererea sau declaraia de abinere l audiaz numai daca considera necesar si in aceleai condiii poate sa asculte si prile. Daca acest complet se hotrte sa asculte prile funcioneaz termenul in cunotina? Nu are cum pentru ca termenul in cunotina se refera la termenul de judecat al cererii principale nu al cererii de recuzare si daca vreau totui sa ascult partea in legtura cu motivele de recuzare va trebui sa o citez pentru ziua cnd m-am hotrt sa judec in camera de consiliu, cererea ei de recuzare? Este obligatoriu sa fie ascultate toata prile cu privire la cererea de recuzare?Nu spune textul sa nu uitam ca nu este o procedura contradictorie. Nu i se pun ntrebri ncruciate judectorul de ctre pri. Am zis ca interogatorul nu este mijloc de proba. Deci as putea sa cer sa i se probe pentru a verifica temeinicia ei. ntrebare pusa de sala dar nu se aude. Profa rspunde ca NCPC nu spune in ce ordine. Nu avem jurisprudena. Pe VCPC prile nu erau deloc ascultate. Ele trebuiau sa spun fie in scris in cererea de recuzare fie verbal in fata instanei si sa se consemneze in ncheierea de edin motivele de recuzare dar nu le susineau in fata completului investit cu soluionarea cererii de recuzare. Numai le invocau chiar in fata judectorului recuzat. Spuneau ,, va recuz pentru urmtoarele motive si atunci in VCPC era fr prezenta parilor si fr ascultarea lor. Acum vom vedea instanele in ce situaii vor recurge in concret sa le asculte. In schimb era obligatori ascultarea judectorului recuzat sau care se abinea. Acum este facultativa, numai daca instana mai are nevoie de lmuriri suplimentare in afara de cele artate deja in scris sau consemnate in ncheierea de edin. Daca s-au formulat mai multe cereri de recuzare sau de abinere pentru motive diferite acestea vor fi judecate mpreuna daca au fost formulate la acelai termen. In cazul in care a fost admisa recuzarea ntemeiat pe dispoziiile art. 42 alin. (1) pct. 11, ne-a spus ca e greu de imaginat o astfel de situaie. Spune ,, din acelai complet de judecata fac aparte 2 judectori care sunt rude sau afini pana la gradul 4 intre ei. Poate fi recuzat judectorul daca soul, o ruda pana la gradul 4 inclusiv, sau un afin al sau cu un al membru al completului de judecata? (???) Pot sa mi imaginez ca o sa pun 2 soi intr-un complet de judecata? Cnd ar putea sa ajung 2 soi sau 2 frai sau aflai ntr-o legtura de rudenie in acelai complet? Trebuie sa fie in apel sau in recurs ca in prima instana am un singur judector. Deci acest motiv ar putea sa fie doar in apel sau in recurs. Cnd ar putea sa fie? Ar putea sa discutam daca unul este judector si unul este asistent judiciar pentru ca o sa vedem ca textul final al acestei seciuni spune ca aceste texte se aplica si asistenilor judiciari, procurorilor s.a.m.d. 2 judectori numai de la apel in sus. (aici cineva din sala da un rspuns dar nu se nelege si profa spune exact si continua). Cnd soul este cel nerecuzat atunci am fi ntr-o asemenea situaie. Ca daca ar fi cel recuzat eventual as putea sa discut daca as putea sa recuz pe cel investit cu soluionarea cererii de recuzare. Se discuta aceasta problema in practica. Am 2 soi care sunt judectori la aceeai instana si unul este recuzat si ar trebui din cei 2 membrii ai completului si fix cellalt este pe lista de permanenta de serviciu si ar trebui sa intre in compunerea completului care judeca cererea de recuzare si ar trebui sa judece recuzarea propriului so. Intr-o astfel de situaie ar putea sa fie recuzat de la soluionarea cererii de recuzare sau ar trebui sa se abin si atunci ar trebui sa se judece cu precdere recuzarea membrului din completul care judeca recuzarea si dup ce se stabilete care este completul care judeca recuzarea va judeca in concret recuzarea. Asta este si ordinea logica. Procedura este logica.

Cnd ar mai putea sa fie? Cnd unul din membrii completului de judecata lipsete ca e plecat la o conferina, ca e bolnav si judectorul soul, ruda sau afinul membrului din complet care a rmas este primul pe lista de permanenta si intra pentru ca ntr-o astfel de situaie ar fi amndoi. Se pun nite ntrebri foarte interesante. Care rmne sa judece cauza? O sa am in vedere vechimea? Cine e preedintele completului? Dar care credei ca ar putea sa rmn? Aici i se da un rspuns dar nu se nelege si ea continua- Logic! Pentru ca pe regulile repartizrii aleatorii, lui i s-ar repartiza dosarul. Numai ca trebuie sa ne punem ntrebri ajuttoare. In ce situaie ar putea sa fie 2 soi sau doi afini sau 2 rude membrii ai aceluiai complet. In nici un caz nu o sa fie numii prin hotrrea a colegiului de conducere ci de ndat ce se ivete aceasta situaie se va modifica compunerea completului. Nu o sa-i lase sa intre ntr-o edin de judecata sa fie recuzai in fiecare dosar. Deci numai in aceasta situaie de excepie este posibil sa se ntmple si atunci in acesta situaie de excepie problema este simpla. Care dintre membrii ar putea sa ias? Ala de pe lista de permanenta si nu lalalt care deja tie dosarul si l-a studiat.

Abinerea sau recuzarea se soluioneaz printr-o ncheiere care se pronuna in edin publica. Atunci cnd am discutat publicitatea edinei de judecata ne-a zis ca chiar daca o cauza se judeca in camera de consiliu ntotdeauna hotrrea se pronuna in edin publica. Deci asta tine obligatoriu de regula publicitii. Daca abinerea sau recuzarea dup caz a fost admisa judectorul se va retrage de la judecarea pricinii si in acest caz ncheierea va arata in ce msura actele ndeplinite de judector urmeaz sa fie pstrate. Deci va spune daca se pstreaz toate actele sau nu se pstreaz nici un act sau se pstreaz doar o parte.

Ce se ntmpla daca nu spune nimic? Ca la strmutare. Am discutat si acolo acesta chestiune. Pai cum e formularea? Daca ar spune ce acte sunt desfiinate, nseamn ca daca nu spune nimic se pstreaz toate dar nu spune aa. Spune ,, arata ce acte se pstreaz aadar daca nu spune nimic nseamn ca nu a pstrat nimic.

Ce se ntmpla cu cauza in rstimpul in care este soluionata cererea de recuzare sau declaraia de abinere?

De foarte multe ori acest mijloc- recuzarea- este utilizat atunci cnd partea nu obine o amnare. Asta este experiena noastr pe VCPC. Eu ce fceam in astfel de situaii? Spunea- nu poi efectua nici un act de procedura. Aa era VCPC. tii ce fceam? Era ora 10 si fixam ora 12 sa se judece cererea de recuzarea. Nu se pierdea termenul in cunotina ca era ntr-o edin de judecata. Iar daca totui completul investit cu soluionarea cererii de recuzare refuza sa judece in aceeai zi, avea nevoie de mai mult timp, atunci spuneam dau un termen de judecata. Si spunea partea ,, cum dai dumneavoastr termen de judecata cnd eu v-am recuzat si nu mai putei face nici un act de procedura. Acordarea termenului este o msura de administrare judiciara, nu este un act de procedura. Nici nu ar puterea sa constituie obiect al caii de atac. Masurile de administrare nu pot constitui obiect al caii de atac. Aadar faptul ca nu pot sa fac acte de procedura este una dar masuri de administrare judiciara pot sa fac in orice situaie. Textul CPC de la art. 49 privind starea cauzei pana la soluionarea cererii distinge intre formularea unei cereri de recuzare sau a unei declaraii de abinere pentru ca la recuzare tocmai pornind de la aceasta practica, dorea partea sa opreasc mersul dosarului. Zicea ca cere amnare sa i angajeze avocat sau pentru altceva si instana zice se respinge pe acest motiv. Si partea zicea ,, atunci va recuz ca tia ca din acel moment nu mai putea face nimic. Vine NCPC si pune ca formularea unei cereri de recuzare nu mpiedica judecarea cauzei. M-ai recuzat, foarte bine o sa se judece si avem 5 martori prezeni. Va dai seama ce nseamn uneori sa vina 5 martori si sa nu ii poi audia pentru ca te-a recuzat. Deci acest lucru l-a nlturat legiuitorul prin textul NCPC care zice ca poi merge mai departe. Singurul lucru pe care nu l poi face e ca nu poi soluiona cererea. Trebuie sa atepi sa se soluioneze recuzarea si dup modul de judecata tu vei da hotrrea finala sau o va da altcineva. Acest lucru rezulta din textul art.49 alin. (2) care spune ca ,, formularea unei cereri de recuzare nu determina suspendarea judecaii. Cu toate acestea, pronunarea soluiei in cauza nu poate avea loc dect dup soluionarea cererii de recuzare. Adic este ca si cnd nu s-ar fi ntmplat. M duc mai departe, m-ai recuzat foarte bine, punem cererea deoparte hai sa audiem martorii, in exemplul dat. Dar la declaraia de abinere avem un text distinct. Art. 49 alin. (!) ,, pn la soluionarea declaraiei de abinere nu se va face nici un act de procedura. Sigur aici care este raiunea textului? Atunci cnd nu se formuleaz o abinere. Este un text care spune ca daca judectorul este recuzat de parte, el poate sa declare ca se abine. Si atunci cererea lui de abinere se va judeca cu precdere si daca e admis las fr obiect cererea de recuzarea daca are acelai motiv. Daca sunt motive diferite tot cererea de abinere se judeca cu precdere iar daca ea este respinsa se judeca si motivul de recuzare. Daca este admisa nu mai are rost sa judec si motivul de recuzare. Bun, acum cnd judectorul se abine, acolo ansele sa fie admisa cererea sunt aproape de 100%. Profa a avut totui o situaie cnd s-a abinut si a zis ca aceasta parte este doctorul meu si nu este orice doctor ci este doctorul meu ginecolog. Si s-a respins cererea de abinere. Dar ansele sa se ntmpla aa ceva sunt de 0,0001%. Dar se poate ntmpla. Depinde cum apreciaz celelalte complet dar in principiu, cnd formuleaz o cerere de abinere nseamn ca tu nsuti consideri ca ai fi ntr-o situaie in care nu eti imparial, eti obligat sa fii impariala si nu eti. Deci art. 42 are in vedere inclusiv aparenta de imparialitate. Textul final, ultimul punct - cnd exista orice mprejurri care pot sa pun in discuii. Nu nseamn ca eu i-as da ctig dar sa ne imaginam de ce se abine ntr-o astfel de situaie, nu ca ar fi ea subiectiva in forul ei interior ca ea i-a respins cererea dar vedem de ce spunea ca e o msura de protecie si pentru judector? Nu vreau sa judec o anumita parte , nu pentru ca as fi subiectiv. Daca ii dau ctig de cauza, cealalt parte va spune ca de aia, ca a avut o relaie de interes. Iar daca nu ii dau ctig de cauza acea relaie de interes s-a dus pe apa smbetei. Si atunci in cazul declaraiei de abinere, acesta este motivul pentru care NCPC formuleaz diferit. Cnd judectorul are dubii cu privire la imparialitatea sa este logic sa nu mai fac nimic dar remarcam ca nu spune Din interpretarea per a contrario a alin. (2) ar nsemna ca automat suspend soluionarea cauzei. Aa sa fie? nc daca as fi singurul membru al completului dar daca din 3 judectori eu sunt un judector nelegem exemplul? (???) De ce sa fie termenul in cunotina? Atunci ce voi face? Voi da un termen de judecata sa nu fie termenul in cunotina si in funcie de soluia ce se va da va intra el sau un alt judector. Termenul de judecat nu este un act de procedura ca este o msura de administrare judiciara. Nu fac nimic. Deci deosebirea dintre cele 2 este ca la recuzare pot ndeplinite de procedura in continuare numai ca nu pot da o hotrre finala prin care sa m dezinvestesc. In cazul cererii de abinere nu pot face acte de procedura dar pot sa dau un termen de judecata fiindc acela nu este un act de procedura ci este o msura de administrare judiciara. Exista raiuni in exemplul dat ca sa nu se piard termenul in cunotina. Va dai seama si fie prile au de pierdut pentru ca a le cita din nou nseamn un termen mai lung. Dar daca au termen in cunotina pot sa spun ca dau termen de pe o sptmna pe alta sa se judece cererea de abinere. Pe cnd daca tiu ca se pierde termen in cunotina trebuie sa dau poate, termen de 2, 3 sptmni ca sa ajung citaia la toate prile cu 5 zile nainte de termenul de judecata. inem minte calculul termenului de regresie. Am spus in ce ordine se soluioneaz. Prima data abinerea dup aia recuzarea daca mai este cazul. Care sunt cile de atac. ncheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacata de pri numai odat cu hotrrea prin care s-a soluionat cauza iar daca este definitiva separat cu recurs la instana ierarhic superioara in 5 zile de la comunicare. Adic daca am o hotrre in prima instana data de judecatorie si se ataca cu apel la tribunal si aici se oprete. Hotrrea tribunalului data in apel nu ar mai avea cale de atac, recurs la curtea de apel. Daca este recuzat un judector din cei 2 membrii ai completului de judecata din apel si se respinge prin ncheiere recuzarea as avea un recurs separat. Ca si in ce caz am mai ntlnit acest lucru? in ce caz am mai ntlnit un recurs separat de hotrrea finala a judecaii care nu ar fi avut recurs? Intervenia principala in apel. Respingerea admiterii in principiu a interveniei principale in apel. Deci iat in aceasta situaie.

Dar ncheierea prin care s-a ncuviinat sau s-a respinsa abinerea sau cea prin care s-a ncuviinat recuzarea precum si ncheierea prin care s-a respins recuzarea in cazul de la art. 48 alin. (3) (atunci cnd declaraia de abinere se respinge prin aceeai ncheiere se pronuna sui asupra cererii de recuzare) nu sunt supuse nici unei cai de atac. Cu alte cuvinte, nu conteaz soluia la abinere ca nu ai cale de atac. Iar la recuzare daca s-a admis care ar fi motivul pentru care ai mai putea justifica un interes sa exercii calea de atac. Deci care rmne? Numai cnd se respinge cererea de recuzare- atunci ncheierea poate fi atacata odat cu fondul si de fapt invoc nulitatea hotrrii ca a fost pronunata de un judector care nu trebuia sa fac parte din compunerea completului de judecata si in concret trebuie sa arat ca atac si ncheierea de recuzare deci nu numai hotrrea finala atac ci si ncheierea de recuzare dar o fac atunci cnd ataca si hotrrea finala. In toate celelalte cazuri nu mai exista cale de atac. De ce nu as avea cale de atac la ncheierea de respingere a abinerii? Ca nu am formulat eu cerere de recuzare. Am lsat la latitudinea judectorului. Eu am avut ncredere in el. Daca voiam sa pot sa am cale de atac, atunci formulam eventual o cerere de recuzare. Daca se constata in calea de atac ca recuzarea a fost greit respinsa, singura situaie in care pot sa exercit cale de atac, ce va face? Va anula hotrrea si va rejudeca cauza. O sa vedem pentru ca nu am fcut nc apelul, nu este un motiv de trimitere spre rejudecare. Se trimite spre rejudecare doar daca s-a pronunat hotrrea cu lipsa de procedura cu partea care a pierdut procesul si care exercita cale de atac sau daca s-a soluionat greit pe excepie. S-a respins ca prescrisa aciunea si nu s-a cercetat deloc fondul. Acestea sunt cele 2 situaii sau se mai poate pentru necompetenta daca greit s-a respins necompetenta dar nu se trimite spre rejudecarea ca tocmai spune ca nu acea instana era competenta ci se trimite spre rejudecare instanei competente. Acestea sunt cele 3 situaii. In toate celelalte situaii nulitatea hotrrii nu atrage trimiterea spre rejudecarea ci reinerea spre rejudecare de ctre instana de apel. Si ce face instana de apel ntr-o astfel de situaie? Reface toate actele de procedura, toate probele? Ne spune textul NCOC. Reface toate actele de procedura si daca apreciaz ca este necesar dovezile administrate la prima instana. Deci nu este necesar sa readministreze probele dar va reface actele de procedura. Deci daca s-a pronunat instana pe alte excepii premergtoare fondului se va pronuna din nou asupra lor. Asta nseamn acte de procedura. Acte de procedura din perspectiva instanei si nu a prilor. Deci acte de procedura a instanei sunt ncheierile fiecrei edine si trebuie sa vad pe ce s-a pronunat prima instana in fiecare ncheiere. Aadar va relua discuia supra excepiilor si aa mai departe. Asta nseamn ca reface actele de procedura. Iar daca acest lucru se face de ctre instana de recurs, instana de recurs nu va retina cauza sa o rejudece ci o va trimite spre rejudecare fie in apel fie in prima instan. Cnd o trimite in apel? Cnd obiect al recursului este hotrrea instanei de apel, a curii de apel care a soluionat apelul. Cnd o trimite la prima instana? Cnd am avut direct recurs, de exemplu la o aciune in contencios. Prima instana este Tribunalul, instana de recurs este curtea de apel ca nu am apel. Ei, daca a intrat in compunerea completului de judecata un judector, s-a respins greit cererea de recuzare, se caseaz in recurs dar nu se retine spre rejudecare ci se trimite spre rejudecare primei instane. Ce trebuie sa mai inem minte este ca aceasta procedura se aplica si altor participani. Art. 54 spune doar ca dispoziiile prezentului capitol se aplica in mod corespunztor procurorilor, magistrailor asisteni, asistenilor judiciari si grefierilor. Ce trebuie sa nelegem prin acest lucru? In msura in care un anume motiv de incompatibilitate poate fi aplicat si lor. Ca de exemplu ca s-a pronunata ntr-o etate procesuala anterioar nu pot sa spun la procuror sau la grefier, in nici un caz. Dar nu sunt singurele situaii in care se uzeaz de instituia recuzrii sau abinerii. Pentru ca ea este utilizata si in cazul experilor. Daca ne uitam la probe, la art. 332 dar presupune o alta procedura. Recuzarea expertului, zice ,, experii pot fi recuzai pentru aceleai motive ca si judectorii. Repet, daca este ntr-o astfel de situaie. Adic nu poi sa spui ca s-a pronunat in dosar ca este mai greu de imaginat sa fi fost judectori ntr-o faza anterioara. Este dup o alta procedura ca spune de exemplu la alin. (3) cu citarea parilor si a expertului. Deci prile se citeaz obligatoriu si nu spune daca este in edin publica sau in camera de consiliu ceea ce nseamn ca in funcie de etapa procesuala. Daca este cercetare judectoreasc in fata primei instane dup 1 ianuarie 2016, atunci este in camera de consiliu. Daca este faza de dezbateri, aici este greu de imaginator sa fie recuzat expertul pentru ca si el trebuie recuzat in limite litis. Daca ar in apel, in faza cercetrii judectoreti din apel (intra prof. Ctan si nu termina). Art. 225 folosirea traductorului si al interpretului in alin. (3) spune ca dispoziiile privitoare la experi aplica in mod corespunztor si traductorilor si interpreilor, prin acestea nelegnd-se implicit si cele privind recuzarea expertului. 19