8/19/2019 Cum Poţi Căpăta o Inimă Înţeleaptă

http://slidepdf.com/reader/full/cum-poti-capata-o-inima-inteleapta 1/4

Cum poţi căpăta o inimă înţeleaptă?Psalmul 90

Se spune că că un tânăr a mers într-o bună zi la Socrate, pentru a dobândi mai multăînţelepciune. Auzind care este dorinţa tânărului, Socrate a plecat împreună cu acesta la un râu, iar acolo au înaintat împreună spre mijlocul apei. Socrate i-a cerut tânărului să se aplece, iar apoi l-aîmpins de umeri în apă, până ce apa i-a trecut tânărului peste cap.

 După câteva secunde, Socrate l-a ridicat pe tânăr şi l-a întrebat: !e doreşti"# $nţelepciune#, i-a răspuns tânărul. Socrate l-a cu%undat pentru a doua oară în apă, de data aceasta ţinându-l cu câteva secunde mai mult sub apă. $n cele din urmă l-a ridicat şi l-a întrebat: !e doreşti"# $nţelepciune#, i-arăspuns din nou tânărul.

Socrate l-a cu%undat pe tânăr pentru a treia oară, de data aceasta ţinându-l sub apă, până ce simţică tânărul aproape se su%ocă. Apoi l-a ridicat şi l-a întrebat:!e doreşti"# Aer#, a stri&at tânărul.Socrate i-a răspuns:!ând vei dori înţelepciunea la %el de mult precum aerul, atunci o vei dobândi.#

Care om nu-şi doreşte să fie mai înţelept decât este, la fel ca tânărul din această ilustraţie? Dacăam pune această întrebare tuturor oamenilor, cred că în proporţie de 100% cei întrebaţi ne-ar spune fărăsă stea prea mult pe gânduri că-şi doresc să fie mai înţelepţi decât sunt

De ce ne dorim înţelepciunea? !n primul rând, pentru că reali"ăm #aloarea ei !nţelepciunea este ocomoară imposibil de #ândut sau de cumpărat $u poţi să dai bani pentru a a#ea mai multă înţelepciune,cum la fel, nu poţi să o înstrăine"i la fel cum faci cu un obiect sau un lucru a este o #aloare în sine, pecare o dobândeşti odată cu trecerea timpului, în măsura în care a&ungi să o cauţi în locul potri#it

De ce ne dorim înţelepciunea? !n al doilea rând, pentru că a#em ne#oie de ea în fiecare "i !n celemai simple sau mai banale aspecte ale #ieţii cotidiene, poţi da do#adă de înţelepciune, sau dimpotri#ă, s'trăde"i lipsa ei De la modul în care lucre"i, #orbeşti, te relaţione"i la cei din familie şi până la modul încare duci la îndeplinire o anumită lucrare, dai #iaţă unui anumit proiect sau moti#e"i un grup de oameni,arăţi pre"enţa sau absenţa înţelepciunii în #iaţa ta

De ce ne dorim înţelepciune? !n al treilea rând, pentru că înţelegem că înţelepciunea este c(eiacare desc(ide multe uşi în #iaţă )n om înţelept #a ştii când să #orbească şi când să tacă, ce să spună şice să nu spună, cum să facă sau cum să nu facă un anumit lucru, unde să meargă şi unde să nu meargă,de ce să se pă"ească în #iaţă etc

De ce ne dorim înţelepciune? !n al patrulea rând, pentru că înţelegem faptul că dincolo dedimensiunea umană a înţelepciunii, e*istă o altă dimensiune mult mai importantă, şi aceasta este unaspirituală

Cu toate că sunt o mulţime de cărţi scrise în lumea aceasta care tratea"ă subiectul înţelepciunii,niciuna dintre ele nu este la fel de importantă şi la fel de rele#antă în ceea ce pri#eşte descoperirea şicunoaşterea ade#ăratei înţelepciuni aşa cum este +iblia sau fânta criptură oţi cei care s-au apropiatde această carte dând la o parte orice pre&udecată din mintea lor, şi au citit-o cre"ând cu ade#ărat înmesa&ul ei inspirat, au a#ut parte de cea mai măreaţă descoperire a #ieţii lor, şi anume, descoperireaînţelepciunii lui Dumne"eu, dăruită oamenilor prin .iul /ui, Domnul sus Cristos

entru că suntem la finalul unui an, anul 2010, fiind despărţiţi doar de câte#a ore de noul an încare #om intra dacă ne #a îngădui Dumne"eu, cred că o meditaţie la importanţa înţelepciunii este foarte bine#enită .iecare dintre noi ne putem uita la anul care s-a scurs şi putem #edea mulţi paşi neînţelepţi pe care i-am făcut, #orbe neînţelepte pe care le-am spus sau fapte neînţelepte de care acum ne esteruşine Cu toţii ne dorim mai multă înţelepciune pentru noul an, în luarea tuturor deci"iilor Dar,întrebarea care se ridică este3 Cum pot fii mai înţelept?

1

8/19/2019 Cum Poţi Căpăta o Inimă Înţeleaptă

http://slidepdf.com/reader/full/cum-poti-capata-o-inima-inteleapta 2/4

Când un om este înţelept? Dacă #-aş pune această întrebare mi-aţi spune probabil3 45tunci cândare mai multă e*perienţă de #iaţă, când a în#ăţat din tot ce i s-a întâmplat de-a lungul anilor, sau când numai comite greşeli6

Când un om este cu ade#ărat înţelept? 7ăspunsul este3 5tunci când are o inimă înţeleaptă )n omînţelept are întotdeauna o inimă înţeleaptă ar în acest cadru, termenul 4inimă6 desemnea"ă natura

interioară a unei persoane5ceastă afirmaţie mă a&ută să scot în e#idenţă un foarte important principiu spiritual3 ade#ărataînţelepciune #ine din interiorul omului, şi nu din e*teriorul lui )n om cu ade#ărat înţelept este acea persoană care trece printr-o radicală transformare a omului dinlăuntru !nţelegem astfel de ce uniioameni nu sunt înţelepţi nici la o #ârstă înaintată3 pentru că interiorul lor nu s-a sc(imbat deloc, a rămasla un ni#el infantil de de"#oltare spirituală

5m a&uns, aşadar, la o conclu"ie foarte importantă3 ade#ărata înţelepciune este re"ultatul uneisc(imbări lăuntrice, a unei inimi înţelepte .ăcând însă un pas mai departe, următoarea întrebare caretrebuie pusă este3 !n ce condiţii inima noastră de#ine înţeleaptă? Cum pot a#ea o inimă înţeleaptă?

7ăspunsul la această întrebare ni-l dă 8oise în psalmul citit *istă un element central al acestui psalm, în &urul căruia gra#itea"ă şi pe care este construit 5cest centru este #ersetul 12, care de altfel ne

oferă răspunsul la întrebarea de mai înainte3 $nvaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm oinimă înţeleaptă 5şadar, cum pot a#ea o inimă înţeleaptă? 7ăspunsul este3 $umărându-mi bine "ilele/a prima #edere acest răspuns este destul de de"amăgitor $e-am fi aşteptat la un ade#ăr mult mai

adânc, la o afirmaţie care să ne umple de uimire şi fascinaţie 7ăspunsul lui 8oise însă pare foartesimplu, c(iar banal de simplu

!nainte de a pătrunde în tainele acestui răspuns, aş #rea să obser#ăm un anumit aspect $ouăoamenilor, mai ales celor din #remea noastră, nu ne mai plac ade#ărurile simple entru că suntem ogeneraţie a sen"aţionalului, care suntem mişcaţi doar atunci când au"im sau când #edem ce#a ce n-ammai au"it sau n-am mai #ă"ut niciodată, de cele mai multe ori ade#ărurile simple trec pe lângă noineobser#ate, fără să le acordăm nicio importanţă 5ceasta însă nu scade cu nimic din #aloarea lorroblema nu este a lor, că sunt simple, problema este a noastră, că suntem incapabili să le #edem

Cred că aici este o capcană pe care dia#olul ne-a întins-o în călătoria noastră pe acest pământ, şi încare am fost prinşi mulţi dintre noi $u ne mai dorim ade#ăruri simple, ci ade#ăruri cât mai comple*e $u ne mai săturăm cu (rana spirituală atât de accesibilă oricărui om pe care o găsim în Cu#ântul luiDumne"eu, ci căutăm surogate spirituale cât mai #ariate, pentru care suntem gata să călătorim mii de9ilometri $u ne mai place susurul blând şi subţire, #rem să #edem lucruri care să ne i"bească pri#irea,care să ne arunce pe spate şi care să ne facă să cădem în leşin

tudiaţi însă cu atenţie Cu#ântul lui Dumne"eu :eţi fi uimiţi de simplitatea unor ade#ăruri foartemari, rostite de Domnul sus Cristos şi sfinţii 5postoli nteresant este faptul că aceleaşi ade#ăruri aua#ut un impact diferit asupra oamenilor De e*emplu, tânărul bogat care fusese în stare să împlineascăunul dintre cele mai dificile sisteme religioase din lume, şi anume legea mo"aică, când a fost pus în faţaunui pas foarte simplu, acela de-a renunţa la a#ere şi de a-/ urma pe Domnul Cristos, a fost foartede"amăgit şi a plecat întristat Dacă i s-ar fi cerut un lucru de o sută de ori mai greu, probabil că ar fi fostgata să-l îndeplinească, dar cererea Domnului i s-a părut prea simplă pentru a fi ade#ărată

!n acelaşi timp, orbul din naştere, un om simplu, un cerşetor, atunci când s-a #ă"ut #indecat şi cânda fost interogat de cărturari şi farisei, a fost în stare să dea acel răspuns memorabil, o afirmaţie teologicăcare depăşea în înţelepciune pe cea a tuturor cărturarilor lui srael ;#e"i oan <3=0-==> sublinia"ă şireacţia lor din # =, reacţia neputinţei înţelepciunii fireşti în faţa ade#ărurilor simple dar i"#orâte dintr-oinimă transformată@

2

8/19/2019 Cum Poţi Căpăta o Inimă Înţeleaptă

http://slidepdf.com/reader/full/cum-poti-capata-o-inima-inteleapta 3/4

7e#enind la răspunsul lui 8oise, aş #rea să ne uităm la profun"imea simplităţii acestui răspuns ăfie înţelepciunea atât de aproape de noi şi noi să fim incapabili să o #edem? :om încerca să pătrundemîn frumuseţea acestui răspuns3 4!n#aţă-ne să ne numărăm bine "ilele6

1 rimul lucru pe care aş #rea să-l obser#ăm este legat de #erbul 4în#aţă-ne63  $nvaţă-ne să ne numărăm

bine zilele Abser#aţi modul în care 8oise foloseşte acest #erb l se adresea"ă unei alte persoane pentrua cere călău"ire şi în#ăţătură, iar această ersoană este Dumne"eu 8oise a înţeles faptul că omul, prinefort propriu, niciodată nu #a a&unge la acea înţelepciune de a-şi număra bine "ilele

5ş #rea să #orbesc în continuare despre una dintre cele mai importante şcoli pe care trebuie să leabsol#im în această #iaţă3 şcoala numărării corecte a "ilelor noastre /a fel cum un copil merge la şcoală pentru a în#ăţa literele şi numerele, ca să ştie să le folosească corect şi pe unele şi pe celelalte, e*istă oaltă şcoală, nu de natură materială, umană, ci de natură spirituală, di#ină, în care omul stă înainteaCreatorului ău, Dumne"eu, pentru a în#ăţa o singurie materie3 numărarea corectă a "ilelor

De ce este atât de importantă această numărătoare? unt câte#a moti#e amintite de 8oise!n primul rând, pentru că #iaţa noastră este scurtă în mâna lui Dumne"eu )itaţi-#ă #ă rog în

#ersetele -B3 !ăci înaintea 'a, o mie de ani sunt ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca o strajă din noapte.

 $i mături, ca un vis: dimineaţa, sunt ca iarba, care încolţeşte iarăşi: în%loreşte dimineaţa, şi creşte, iar  seara este tăiată şi se usucă 5ceastă idee a scurtimii #ieţii o regăsim şi în #ersetul 10Ce ne spune 8oise? :iaţa este atât de scurtă tiţi bine g(icitoarea antică, care ilustrea"ă scurtimea

#ieţii Cine este dimineaţa în patru picioare, la amia"ă în două, iar seara în trei? 7ăspunsul este omul, iar cele trei imagini sugerea"ă #ârstele omului3 copilăria, când merge folosindu-se şi de mâini şi de picioare,anii maturităţii, când merge în picioare, şi anii bătrâneţii, când are ne#oie de un baston pentru a sedeplasa deea este aceea că #iaţa, oricât de lungă ar fi, este ca o "i care "boară

)n om înţelept întotdeauna #a fi conştient de scurtimea #ieţii l ştie că fiecare "i care a trecut, îlapropie cu un pas de final Ca atare, #a ştii să-şi numere bine "ilele #ieţii acesteia atât de scurte

!n al doilea rând, #iaţa noastră este sacră în oc(ii lui Dumne"eu )itaţi-#ă în #ersetul =3 'u întorci pe oameni în ţărână, şi zici: $ntoarceţi-vă %iii oamenilor(# A numărătoare corectă a "ilelor te a&ută să

#e"i #iaţa prin oc(ii lui Dumne"eu :iaţa aceasta este un dar u nu o capăt când #reau eu, şi nu mi-osfârşesc când #reau eu )n om înţelept #a înţelege că #iaţa este sacră, pentru că este un dar din partea luiDumne"eu Ca atare, nu-şi #a bate &oc de acest dar, ci îl #a preţui pentru #aloarea lui inestimabilă

!n al treilea rând, #iaţa are un scop )itaţi-#ă #ă rog în #ersetul 11, unde 8oise pune o întrebarefoarte importantă3 Dar cine ia seama la tăria mâniei 'ale, şi la ur&ia 'a, aşa cum se cuvine să se teamăde 'ine? )n om înţelept, care #a înţelege că #iaţa este scurtă în mâna lui Dumne"eu şi totodată sacră înoc(ii /ui, #a înţelege şi faptul că #iaţa pe acest pământ i-a fost dată pentru a o trăi cu un scop

Care este scopul #ieţii? Din #ersetul citat mai înainte, putem spune că scopul #ieţii este umblareaîn frică de Dumne"eu Din nou, am putea spune, ce ade#ăr banal $imic filo"ofic, nimic greu de înţelesîn această e*presie i totuşi, ce mare ade#ăr a rostit 8oise Dumne"eu nu are ne#oie de copii care săfacă multă filo"ofie şi teologie cu pri#ire la subiectul umblării spirituale, ci l are ne#oie de copii care săumble pe acest pământ cunoscând frica /ui Când umbli astfel, frica te #a pă"i de mulţi paşi greşiţi

ată, aşadar, ce #rea să ne în#eţe Dumne"eu şi pe noi în această ultimă "i a anului 20103 #iaţa estescurtă, este sacră şi #iaţa are un scop, iar cei care îl descoperă, #or trăi o #iaţă binecu#ântată la adăpostulfricii de Dumne"eu

2 .ăcând un pas mai departe, putem obser#a apoi că 8oise se roagă lui Dumne"eu să-l a&ute să-şi numere bine "ilele3  $nvaţă-ne să ne numărăm bine zilele !ntrebarea mea este3 în acest ca", înseamnă că ne putem număra şi rău "ilele?

3

8/19/2019 Cum Poţi Căpăta o Inimă Înţeleaptă

http://slidepdf.com/reader/full/cum-poti-capata-o-inima-inteleapta 4/4

5ici este o altă problemă asupra căreia 8oise ne atrage atenţia Dacă urmăm acest raţionament,înseamnă că în lumea noastră oamenii se împart în două categorii3 cei care-şi numără bine "ilele, şi ceicare-şi numără greşit "ilele Dă-mi #oie să te întreb3 tu din care categorie faci parte?

Ca să înţelegem şi mai bine diferenţa dintre cele două categorii, trebuie să #edem consecinţeleacestei numărări A numărătoare bună #a produce întotdeauna în #iaţa ta o inimă înţeleaptă, pe când o

numărătoare greşită, #a a#ea ca re"ultat stricarea sau alterarea spirituală a inimii omului :edem, aşadar,şi din această perspecti#ă importanţa absol#irii şcolii di#ine de numărare corectă a "ilelornima înţeleaptă este întotdeauna re"ultatul unei numărători înţelepte Cu cât ne numărăm mai bine

"ilele #ieţii, cu atât inima noastră se face mai înţeleaptă5ş #rea să înţelegem foarte bine acest gând, pentru că noi nu ne naştem cu o inimă înţeleaptă a

este re"ultatul unui proces ane#oios, de durată, continuu şi susţinut Ca să dobândeşti o inimă înţeleaptătrebuie să plăteşti un preţ Ca să ai o inimă lipsită de înţelepciune nu trebuie să faci nimic, doar să treci prin #iaţă fără să reali"e"i nici scurtimea, nici sacralitatea şi nici scopul ei

Ce implică acest proces de formare a unei inimi înţelepte?l începe cu o recunoaştere a măreţiei lui Dumne"eu3 Doamne, 'u ai %ost locul nostru de adăpost,

din neam în neam. $nainte ca să se %i născut munţii, şi înainte ca să se %i %ăcut pământul şi lumea, din

veşnicie în veşnicie, 'u eşti Dumnezeu ;#s 1, 2@ 5ceasta se numeşte laudă )n om înţelept #a obser#amăreţia lui Dumne"eu în natură şi în #iaţa lui şi-/ #a lăuda pentru aceasta 8oise a #ă"ut şi a lăudatmăreţia lui Dumne"eu, de aceea şi-a început în acest mod rugăciunea

5poi, procesul continuă cu o recunoaştere a purtării de gri&ă a lui Dumne"eu3 Satură-ne în %iecaredimineaţă de bunătatea 'a, şi toată viaţa noastră ne vom bucura şi ne vom veseli  ;# 1@ 5ceasta senumeşte mulţumire )n om înţelept !i #a mulţumi întotdeauna lui Dumne"eu pentru purtarea /ui de gri&ăşi pentru binecu#ântările /ui, spirituale şi materiale

Abser#aţi în această afirmaţie o recunoaştere a bunătăţii Domnului faţă de poporul srael imp de0 de ani, bunătatea lui Dumne"eu s-a reînnoit "ilnic faţă de srael, iar ca semn al acestei bunătăţi poporul a primit mană, prepeliţe, apă, (ainele nu li s-au rupt iar arşiţa soarelui nu i-a doborât Cuade#ărat, ei s-au (rănit şi s-au săturat din bunătatea lui Dumne"eu

5ş #rea să obser#aţi totodată în această e*presie o asigurare şi pentru noi Dumne"eu nu ne promite fărâmituri de bunătate di#ină, ci ne in#ită la un ade#ărat festin al bunătăţii ale, la o masăîncărcată de bunătate cerească Cei care se satură în fiecare "i din bunătatea lui Dumne"eu, obser#ălucrul acesta, !l laudă pe Domnul, şi se deprind să fie mulţumiţi, căpătând astfel o inimă înţeleaptă

:ă aduceţi aminte de apostolul a#el, un om înţelept, care se îndestula în fiecare "i din bunătatealui Dumne"eu, şi care în înc(isoare fiind, le scria filipenilor3 )tiu să trăiesc smerit, şi ştiu să trăiesc înbelşu&. $n totul şi pretutindeni m-am deprins să %iu sătul şi %lămând, să %iu în belşu& şi să %iu în lipsă;.ilipeni 312@? Citiţi în loc de deprindere, înţelepciune a#el a&unsese să cunoască adânca înţelepciunecare i"#ora din Dumne"eu, pentru că #iaţa lui era îndestulată de pre"enţa /ui în fiecare "i i atunci cândte saturi în fiecare "i de pre"enţa lui Dumne"eu în #iaţa ta, eşti cu ade#ărat cel mai fericit om

5&ungând la înc(eiere, aş #rea să facem o scurtă recapitulare a acestui mesa&)n om înţelept este un om care are o inimă înţeleaptă A inimă înţeleaptă este re"ultatul numărării

corecte a "ilelor #ieţii 5ceastă numărare corectă se deprinde în şcoala lui Dumne"eu, unde în#ăţăm că#iaţa este scurtă, este sacră şi că ea are un scop

A numărătoare bună a "ilelor totodată ne #a a&uta să reali"ăm măreţia lui Dumne"eu şi purtarea/ui de gri&ă faţă de noi Când #om recunoaşte acest lucru, #om fi conştienţi totodată de bunătatea /uinespus de mare faţă de noi i un ultim gând Cum poţi să-ţi iei în serios #iaţa? răind pentru Dumne"euîn fiecare "i Dumne"eu să ne a&ute la aceasta 5min

4