Tăceţi! Un cuvânt poate distruge mii de vieţii

Anul LXVIII A r a d , 1 6 Ianuarie 1944 Nr. 3

BISERICA şi ŞCOALA R E V I S T A O F I C I A L A A E P I S C O P I E I A R A D U L U I

R e d a c ţ i a şi A d m i n i s t r a ţ i a

A R A D , S T R . E M I N E S C U 18 A P A R E D U M I N E C A

R e d a c t o r : P r . I l a r i o n V . F e l e a

A B O N A M K N T E :

P e n t r u i ' a i i ' ^ o L e i ; 6 l u n i i 5 o L e i

t ION SIMIONESCU S'a s t i n s d i n v i a ţ ă t o c m a i î n z i u a n u m e l u i

s ă u , l a 7 I a n u a r i e 1944. V e s t e a t r e c e r i i l u i l a c e l e e t e r n e a i m p r e ­

s i o n a t ţ a r a î n t r e a g ă , p e n t r u c ă ţ a r a î n t r e a g ă a v e a f a ţ ă d e e l o a d m i r a ţ i e d e c a r e p u ţ i n i o a ­m e n i s e î n v r e d n i c e s c .

Or i d i n c a r e l ă t u r e a m p r i v i v i a ţ a ş i o p e r a lu i , n i s e î n f ă ţ i ş e a z ă î n c e a m a i s i m p a t i c ă l u ­m i n ă . S t u d e n t e m i n e n t , g e o l o g ş i p a l e o n t o l o g î n v ă ţ a t , c ă l ă t o r p a s i o n a t , c o n f e r e n ţ i a r c o n s a c r a t , p u b l i c i s t n e o b o s i t , p r o f e s o r v e n e r a t ş i m e m b r u al A c a d e m i e i R o m â n e d i n t r e c e i m a i d i s t i n ş i , s u n t n u m a i c â t e v a d i n t r e n o t e l e c a r e c a r a c ­t e r i z e a z ă p e r s o n a l i t a t e a l u i d e a p o s t o l n e î n t r e ­c u t î n s l u j b a c u l t u r i i r o m â n e . C e l e 95 d e l u c r ă r i p e c a r » l e - a t i p ă r i t , m i i l e d e a r t i c o l e p u b l i c a t e p r i n fo l ş i r e v i s t e ş i c e l e 160 n u m e r e d i n b i b l i o ­t e c a d e p o p u l a r i z a r e a ş t i i n ţ e l o r , c u n o s c u t ă s u b n u m i r e a d e „ C u n o ş t i n ţ e f o l o s i t o a r e " , s u n t m ă r ­t u r i a c a p a c i t ă ţ i i s a l e d e m u n c ă , d e d i c a t ă c u e l a n ş i c u o p t i m i s m o p e r i i d e r ă s p â n d i r e ş i î n ă l ţ a r e a c u l t u r i i r o m â n e .

O r i c i n e a l u a t î n m â n ă ş i a c e t i t o c a r t e d e I o n S i m i o n e s c u , a r ă m a s c u c e r i t n u n u m a i d e f o n d u l e i ş t i i n ţ i f i c , d a r ş i d e f o r m a e i d e e x p u n e r e l i t e r a r ă , p r e c u m ş i d e î n f ă ţ i ş a r e a e i e s t e t i c ă . P e l â n g ă o p e r i l e s a l e d i d a c t i c e , m u l t ă v r e m e s e v o r c e t i c u m a r e p l ă c e r e ş i c u n e ­c o n t e s t a t f o l o s e d u c a t i v c e l e d o u ă v o l u m e d e „ O a m e n i a l e ş i " , a p o i „ Ţ a r a n o a s t r ă " , „ F a u n a R o m â n i e i " , „ F l o r a R o m â n i e i " , „ O r a ş e d i n R o ­m â n i a " , „ P i t o r e s c u l R o m â n i e i " (5 v o l u m e ) , î n c a r e d r a g o s t e a d e n e a m s e î m p l e t e ş t e a d m i r a ­bi l c u i s t o r i a ş i g e o g r a f i a Ţ ă r i i . T o t a ş a c o n -s t i t u e o d e s f ă t a r e p e n t r u o c h i ş i o b o g a t ă h r a n ă d e î n v ă ţ ă t u r ă p e n t r u m i n t e ş i i n i m ă s e r i a c a -l a n d a r e l o r p e c a r * l e p u b l i c a a n d e a n I. S i ­m i o n e s c u s u b t i t l u l „ C a l e n d a r u l g o s p o d a r u l u i " .

A f a r ă d e m e r i t e l e e x c e p ţ i o n a l e p e c a r e

l e -a a v u t I. S i m i o n e s c u î n c a l i t a t e a d e o m d e c u l t u r ă , p r o f e s o r u n i v e r s i t a r , v r g m e d e 40 a n i , m e m b r u a l A c a d e m i e i d i n 1913 ş i p r e ş e d i n t e l e e i d i n 1941, e l s 'a m a i d i s t i n s c a m a r e s p r i j i n i t o r a l c o o p e r a ţ i e i , p r e c u m ş i c a î n t e m e i e t o r ş i c o n ­d u c ă t o r a l c e l e i m a i m a r i ş i m a i m o d e r n e e d i ­t u r i ş i l i b r ă r i i d î n Ţ a r a n o a s t r ă , c a r e e „ C a r t e a R o m â n e a s c ă " .

'Din b u c h e t u l d e v i r t u ţ i , c a r e î m p o d o b e a u f i g u r a p a t r i a r h a l ă a l u i I. S i m i o n e s c u , s e r e ­m a r c ă î n d e o s e b i s i m p l i t a t e a , m o d e s t i a , o m e n i a ş i p e s t e t o a t e , i u b i r e a d e s t u d e n ţ i , d e s ă t e n i , d e c u l t u r ă ş i d e b i s e r i c ă .

D e ş i t e o r e t i c e r a a t a ş a t l a t e o r i i l e ş i i p o ­t e z e l e n a t u r a l i s t e d e s p r e o r i g i n e a l u m i i ş i a o m u l u i , p r a c t i c e r a u n b u n c r e ş t i n o r t o d o x , u n o m s i n c e r l e g a t d e c r e d i n ţ a s t r ă b u n ă . A b i a c u c â t e v a l u n i î n a i n t e d e m o a r t e , t i p ă r e ş t e a c e l e : f r u m o a s e ş i î n ţ e l e p t e „ S c r i s o r i c ă t r e u n preot"» d e s p r e a p a r i ţ i a ş i c u p r i n s u l c ă r o r a n o i a m s c r i s î n „ B i s e r i c a ş i Ş c o a l a " , N r . 43/1943. C a ş i î n c e l e l a l t e c ă r ţ i , ş i î n ' a c e a s t a , v i b r e a z ă c e l m a i c a l d p a t r i o t i s m î n c e a m a i b u n ă i n i m ă d e r o m â n .

— „Eu p l e c — s c r i e e l î n p r e f a ţ a a c e s t e i c ă r ţ i — d e l a p o p u r u l d i n c a r e f a c p a r t e . S o a r t a l u i m ă i n t e r e s e a z ă . El s e a f l ă î n t r ' p s t a r e d e e v o l u ţ i e î n c a r e a r e n e v o e d e m u l t a j u t o r . Nu-1 p o a t e g ă s i d e c â t î n c u l t u r ă , d e c a r e î n c ă n u e c u p r i n s s a u î n c r e d i n ţ a i u i s t r ă b u n ă , c a r e 1-a s u s ţ i n u t "şi p â n ă a c u m ,

„ Ş t i u ; m ' a i î n d r e p t a t r ă s p i c a t : „ ş i î n c u l ­t u r ă ş i î n r e l i g i e " . Iţ i d a u d r e p t a t e ,

„ P r i n c i p a l u l " e c a b i s e r i c a , d e c i p r e o t u l , s ă a i b ă i n f l u e n ţ ă a c t i v ă a s u p r a s ă t e a n u l u i ; n u n u ­m a i s p r e a-1 l e c u i d e r e l e l e care- d e s t r a m ă s u ­f l e t e l e , a s e m e n e a p a r a z i ţ i l o r c a r * a t a c ă p l a n ­t e l e f o l o s i t o a r e ; m a i a l e s să-1 s c a p e d e l a p e i -r e a ce-1 a m e n i n ţ ă n e c o n t e n i t ş i d i n t o a t e p ă r ţ i l e " .

I n b i s e r i c i , I. S i m i o n e s c u v e d e a m a i a l e s ş c o a l a ş i m â n g ă e t o a r e a p o p o r u l u i , i a r î n p r e o t % p ă s t o r u l p o p o r u l u i , „ î n d r u m ă t o r u l s u f l e t e l o r ; m e d i c u l c e l o r r ă t ă c i ţ i ; t r a n s m i ţ ă t o r u l î n ţ e l e p ­c i u n i i v e ş n i c e , d i v i n e , m a i a c c e s i b i l ă d e c â t c e a o m e n e a s c ă " . R e s p e c t a î n c h i p d e o s e b i t a l t a r u l , h a i n a p r e o t u l u i , p o d o a b e l e b i s e r i c i i , s l u j b e l e f r u m o a s e ş i p r e d i c i l e b i n e ş i p o t r i v i t î n c h e g a t e .

I a t ă c u m s e e x p r i m ă d e s p r e o p r e d i c ă o c a ­z i o n a l ă , r o s t i t ă d e „ u n p r e o t e m i n e n t , "

„ P r e d i c a e r a o î m p l e t i r e a t â t d e m e ş t e ş u ­g i t ă î n t r e p r e c e p t e l e e v a n g h e l i e i ş i r e a l i t a t e a d e t o a t e z i l e l e , î n c â t e r a s ă m ă n ă t o r u l c a r e î n ­c e r c a d i n p l i n s ă a r u n c e s ă m â n ţ a f a p t e l o r b u n e -M o r a l a c r e ş t i n ă s e c o n t o p e a c u c e a l a i c ă . P r i n e l , b i s e r i c a f ă c e a p a r t e d i n c o m u n i t a t e a o m e ­n e a s c ă . P r e o t u l n u e r a d e c â t d a s c ă l u l m u l ţ i m i i î m b r ă c a t î n o d ă j d i i , c a r e d ă d e a u m a i m u l t ă r e z o n a n ţ ă v o r b e l o r r o s t i t e . "

I n o p e r a v a s t ă ş i î n c e i 71 a n i d i n v i a ţ a p r o f e s o r u l u i I o n S i m i o n e s c u , p u t e m g ă s i î n c ă m u l t ă î n ţ e l e p c i u n e , m u l t e v i r t u ţ i p i l d u i t o a r e ş i î n d e m n u r i f o l o s i t o a r e .

N e o p r i m a c i , c u r u g ă c i u n e a c ă t r e D u m n e ­z e u , c a s ă d e a n e a m u l u i n o s t r u c â t m a i m u l ţ i b ă r b a ţ i a l e ş i , c a r e s ă r e p r e z i n t e m o r a l a c r e ş ­t i n ă ş i c u l t u r a r o m â n ă c u a c e e a ş d e m n i t a t e , c u c a r e a r e p r e z e n t a t - o i u b i t u l ş i r e s p e c t a t u l p r o f e s o r ş i a c a d e m i c i a n I o n S i m i o n e s c u .

Dreptatea V o r b i n d d e s p r e v i a ţ a v e ş n i c ă , s p u n e a m c ă

ea se împarte Intre ra iu şi i ad , şi durează ast­fe l în v e ş n i c i e . In ce p r i v e ş t e f e r i c i r e a raiului , v e ş n i c i a e i d e s i g u r n u p r o v o a c ă n i c i o nedumer ire d i n p a r t e a noas tră . D a r n u se p o a t e spune c ă , în c e p r i v e ş t e ch inur i l e iadului , p r e l u n g i t e la Inf ini t , ain p u t e a r ă m â n e d i n t r ' o d a t â lămuriţ i , f ă r ă să n e ' n t r e b â m : C u m p o a t e a d m i t e D u m n e z e u ce l a t o t -b u n ch inur i l e v e ş n i c e ? î n t â i d e toa te , să n u ui­t ă m c ă D u m n e z e u nu e s t e n u m a i a t o t b u n , d a r ş i « t o t d r e p t . Iar a t o t b u n ă t a t e a lui se v ă d e ş t e mai ale8 fn v i a ţ a n o a s t r ă d e ac i , c a î n d e l u n g ă r ă b d a r e , c h i a r şi fa ţă de c e i ma i mari p ă c ă t o ş i : C h i a r n o i î n ş i n e n e î n t r e b ă m c u m de-i ma i r a b d ă D u m n e ­z e u pe uni i . I i r a b d ă p e n t r u c ă a s p r ă e d r e p t a t e a lui c e are să u r m e z e în. v i a ţ a v i i t o a r e . Ca să- i cruţe , îi r a b d ă .

E v a n g h e l i a de azi , î n parabola d e s p r e n u n t a f iului de î m p ă r a t n e v o r b e ş t e t o c m a i d e s p r e mâ­n ia ace lu i î m p ă r a t asupra ce lor ce , r e f u z â n d in­v i t a ţ i a la nuntă , ş i-au b ă t u t joc de soli i s ă i ( M t . 22, 7) , dar* ş i a supra celui c e a r ă s p u n s i n v i t a ţ i e i , I n s ă n 'avea h a i n ă d e n u n t ă , osândindu-1 să f ie a r u n c a t „în în tunerecu l cel ma i d i n a f a r ă . A c o l o v a f i p l â n g e r e ş i s c r â ş n i r e a d inţ i lor ( M t . 22, 13).

D a c ă uneor i a c e a s t ă d r e p t a t e d i v i n ă e s t e ne în ţe l easă d e n o i oameni i , apoi d r e p t a t e a ome­n e a s c ă efete ma i lămur i tă p e n t r u n o i şi , f i i n d să­d i t ă î n suf le tul nos tru , s imţ im n e c e s i t a t e a de-a o e x p r i m a , de-a o p r e t i n d e cu t o a t ă tăr ia . A p o s t o ­lul de az i ne î n f ă ţ i ş e a z ă pe sf. P a v e l ca un sol al d r e p t ă ţ i i : E ! dă s e n t i n ţ a de i e r t a r e p e n t r u in­ce s tuosu l d in C o r i n t , pe care-1 e x c o m u n i c a s e ma i de mult .

* P â n ' a c u m ne-am o c u p a t c u t r e i d i n v irtuţ i le

m o r a l e : c u m p ă t a r e a , în ţe l epc iunea şi b ă r b ă ţ i a . A c u m ne a r ă m a s c e a d e a p a t r a : d r e p t a t e a . D e s p r e a c e a s t a , ca ş i d e s p r e ce le la l te , spune î n ­ţ e l epc iunea lui S o l o m o n (8, 7) c ă „de i u b e ş t e c i ­n e v a d r e p t a t e a , os tene l i l e e i sunt v i r t u ţ i , c ă î n ­v a ţ ă c u m p ă t a r e şi în ţ e l epc iune , d r e p t a t e şi băr­băţ i e , d e c â t c a r e nimica" n u e s t e mai de fo los oa­meni lor în viaţă'". A ş a d a r , ^dreptatea se c h i a m ă v i r t u t e p e n t r u c ă şi ea presupune o luptă c u s ine , o s f o r ţ a r e : e s t e v o i n ţ a s t a t o r n i c ă a omului de- a da f i e c ă r u i a c e e s t e al său, c u o r i c e preţ ori sa­c r i f i c i u . A ş a ne spune M â n t u i t o r u l : „Daţi cele ale'Cezarului, Cezarului; şi lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu" ( M t . 2L, 2 1 ) ; i ar sf. apos to l z i c e : „Daţi deci tuturor cele datorite: Celui cu darea, dare; celui cu vama, vamă ,r celui cu frica, frică ; celui cu cinstea, cinste" ( R o m . 13, 7). P r i n u r m a r e d r e p t a t e a n e î n d a t o r e a z ă şi f a ţ ă de D u m n e z e u , d a r c a v i r t u t e mora lă se î n d r e a p t ă ma i v â r t o s c ă t r e s e m e n i i noş tr i . A ş a că î n d e o b ş t e ea are un c a r a c t e r soc ia l pronunţa t .

F i i n d o f i i n ţ ă soc ia lă , omul t r ă i e ş t e în so­c i e t a t e a semeni lor să i , ş i t r e b u e să se b u c u r e de anumi te dreptur i , p r e c u m t r e b u e să s a t i s f a c ă ş i a n u m i t e d a t o r i n ţ e . C u m p ă n a c a r e ţ ine ech i l ibrul • î n t r e dreptur i l e ş i da tor i i l e oameni lor îh treo la l tă , î n c a d r u l s o c i e t ă ţ i i , se n u m e ş t e d r e p t a t e . E a e s t e ' r e c i p r o c ă , a t u n c i c â n d p r i v e ş t e i n d i v i z i i între-o l a l t ă ; e s t e legală , c â n d p r i v e ş t e raportu l i n d i v i dului fa ţă d e s o c i e t a t e a o r g a n i z a t ă ; e s t e d is tr i ­b u t i v ă , c â n d d ă f i ecăruia- c e i se c u v i n e ; şi e s te v i n d i c a t i v ă *sau, pedeps i toare , c â n d c i n e v a ca lcă o r d i n e a soc ia lă . A ş a d a r , d r e p t a t e a e s t e r e c u n o a ş t e ­rea şi r e s p e c t a r e a dreptur i lor d e a p r o a p e l u i nostru .

»Să f ie d r e p t a t e — s p u n e a u s t r ă m o ş i i n o ş t r i — şi apo i p iară c h i a r şi lumea". A c e s t d i c t o n a r a t ă lămuri t că d r e p t a t e a e s t e o v i r t u t e i n d i s p e n s a b i l ă e x i s t e n ţ e i s o c i e t ă ţ i i omeneşt i . D e a c e e a se spune c ă d r e p t a t e a e s t e t emel ia S ta te lor . A ş a z i ce S c r i p t u r a c ă ^Dreptatea face mari popoarele, iar păcatul le nenoroceşte" ( P r o v . 14, 34). N m i c n u d o a r e mai mult d e c â t n e d r e p t a t e a . E a d e v ă ­r a t c ă dor in ţa de l i b e r t a t e e un s i m ţ ă m â n t pro­f u n d o m e n e s c . D a r c h i a r ma i mult d e c â t l iber­ta te , oameni i p r e t i n d drepta tea şi e g a l i t a t e a îna ia -t e a leg i lor . S ă f i m î n t â i egal i , d r e p t a t e a să f ie a c e e a ş i p e n t r u toţi , ş i a p o i să f im l iber i ş i fraţ i .

ftr. 3 16 Ianuarie 1944 BJSEMCÀ ŞI SCÔÀLÀ P a g . lft

S u n t a t â t e a n e d r e p t ă ţ i în lumea a c e a s t a ! M a i ex is tă , şi az i p o p o a r e î m p ă r ţ i t e î n t r e s t r ă i n i şi subjugate . P o p o a r e l e mic i sunt în pr imejd ie de-a fi îngh i ţ i t e de ce le mar i In v i r t u t e a c ă r u i d r e p t ? D r e p t u l pumnului ( F a u s t r e c h t ) se ins ta l ează în palatul just i ţ ie i in t ernaţ iona le . D r e p t a t e a ce lu i mai tare a r u n c ă în c u m p ă n ă sab ia ca şi o d i n i o a r ă Brennus , c ă p e t e n i a Gal i lor î n v i n g ă t o r i , î n a i n t e a R o m e i î n v i n s e , c â n d i s'a spus c ă cântaru l , c u care i se măsura t r ibutu l în aur , n u e b u n : „ V a i celor î n v i n ş i !" — a z i s şi a a r u n c a t s p a d a lui grea într 'un ta lger . Ş i n u numai popoare le , d a r chia* i n d i v i z i i c a u t ă , după- t o a t e puter i l e lor, să p e r v e r t e a s c ă d r e p t a t e a , pr in t o a t e mij loacele : inf luenţă , ban i , a m e n i n ţ ă r i .

T o a t e a c e s t e a , des igur , r e v o l t ă in ima oame-ni'or c ins t i ţ i , c a r e c u d r e p t c u v â n t . î n s e t e a z ă ş i f l ă m â n z e s c d u p ă d r e p t a t e . „Fericiţi, cei/ce flămân zesc şi însetează de dreptate — z i c e I i sus — că aceia se vor sătura" ( M t . 5, 6) . C â n d ? I n împă­răţ ia lui D u m n e z e u . C ă c i el e s t e d r e p t a t e a î n s ă ş i „ş nu se a f lă î n t r â n s u l n e d r e p t a t e " (Ps . 91, 15). „ Do nnul este drept şi iubeşte dreptatea şi faţa lai spre cei drepţi priveşte" (Ps . 10, 7). E l are o „fa­mi l iar i ta te na tura lă s p r e to t c e e s t e bun" '(sf. V a -silie cel M a r e ) ş i fa ţa Iui p r i v e ş t e c u iub ire spre ce i drepţ i , pe c â n d c e i n e d r e p ţ i sunt d e p a r t e dela d â a s u l : „Na ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu?4 — î n t r e a b ă sf. Pa vel pe C o r i n t e n i (6, 9), ş i pr in a c e a s t a ne î n d e a m n ă să f im drepţ i . Cu toţ i dor im act s t lucru. Cu toţ i ne d ă m s e a m a c ă f ă r ă ea nu e c u put inţă pacea şi î n ţ e l e g e r e a în lume, şi î m p ă r ă ţ i i l e lumeşt i n u pot d ă i n u i f ă r ă d â n s a . C u toţ i t r e b u e să ş t im c ă n ic i î m p ă r ă ţ i a cerului nu ne e d e s c h i s ă f ă r ă a-c e a s t ă v i r t u t e .

* Generalul şi omul d e s t a t a t e n i a n A r i s t i d e

(540—468 în. H s ) , a v e a supra numele d e : „cel D r e p t " . Ş i îl mer i ta . Ş i -a c o n d u s pa tr ia cu g lor ie în r ă z b o i u şi c u c i n s t e e x e m p l a r ă î n t i m p de pace . Totuş i i^tena 1-a ex i la t . S e spune c ă a t u n c i a v e ­nit la dânsul un o m n e ş t i u t o r d e c a r t e , c u o tă ­bl i ţă , c e r â n d u - i ca să- i s c r i e v o t u l de e x i l p e n t r u A r i s t i d e . O m u l n u ş t ia c ă c e r e a c h i a r lui A r i s ­t ide să-ş i s c r i e c o n d a m n a r e a . A r i s t i d e cel D r e p t , i-a scr i s , to tuş i , t ăb l i ţa .

U n p ă g â n era p ă t r u n s d e a c e a s t ă v i r t u t e . Cu a t â t mai v â r t o s t r e b u e să c u l t i v ă m noi creş ­t ini i d r e p t a t e a , b ine ş t i i n d c ă f ă r ă ea nu es te c u put inţă m o ş t e n i r e a împără ţ i e i lui D u m n e z e u , S ă fim drepţ i c u no i în ş ine ş i cu s emen i i noş tr i . „Să r â v n i m d e c i a fugi de to t lucrul cel s t r â m b şi în t o r t o c h i a t şi să a jungem c u m i n t e a n o a s t r ă ş i c u puterea de j u d e c a t ă a suf letului n o s t r u la m ă s u r a cea d r e a p t ă , p e n t r u c a numai aşa, f u n d b i n e în­drumaţ i , să n i se î n g i d u e n o u ă laud»- lui D u m ­nezeu" (sf. V a s i l e cel M a r e ) . B .

Pentru un studiu românesc de Teologie pastorală -„Telegraful Român" publ ică în n u m ă r u l său

d in 5 D e c e m v r i e 1943 o invitare adresata preoţi lor , pentru a-şi da fiei are, d in propria exper ienţă , contr ibuţ ia la alcătuirea v n u i s tud iu d e Pastorală, care să se potr ivească c u ps iho log ia p o p o r u l u i n o s ­tru. In acëst s o p s c h i ţ e a z ă ş i u n m i c chest ionar , asupra celor m a i însemnare p r o b l e m e şi e x p e r i e n ţ e pastorale, la care P. C. părinţi preoţ i sunt inv i ta ţ i să răspundă, t r imi ţând materialul p e adresa : Ti­pografia Arhidieceaană, Sibiu, pentru Pr. Te»fil.

D ă m aci ches t ionarul : 1. Credinfa creştină şi moralitatea neamului nos­

tru sunt ele astăzi la un nivel mai înalt sau mai scă­zut decât au fost în trecutul nostru apropiat sau mai îndepărtat ?

In legătură cu răspunsurile care s e vor da aces­tei întrebări, se vor arăta desigur şi cauzele cu ca­racter general sau special care au contribuit la spo­rirea sau diminuarea tezaurului de credinţă şi morală creştină. Aşteptăm şi chiar .dorim să s e exprime, pă­reri personale şi să s e facă propuneri pentru o' cât mai fericită îndrumare şi rezolvare a aceste i probleme de capitală însemnătate pentru noi, pentru preoţi şi pentru întreg viitorul neamului nostru.

2. Ce crede astăzi poporul nostru despre rostul Bisericii şi al clerului în viaţa neamului ?

Noi ştim că dela .începutul fiinţărei noastre, Bi­serica ortodoxă a îost inima care a pus în mişcare toate părţile organismului neamului, a fost temelia sigură pe care s'au răzimat toate realizările sufletului românesc, a fost cu adevărat o Biserică a poporului, iar clerul nostru a fost stegarul tuturor idealurilor neamului. Clerul a dat în-cursul veacurilor numărul cel mai mare de mucenici ai credinţei ortodoxe şi a 1

naţionalismului românesc. Ar fi o pierdere imposibil de înlocuit dacă în

concepţia poporului nostru ar avea loc o abatere, o frângere dela linia sănătoasă a tradiţiei în ceeace

-priveşte rostul Bisericii ş i al preoţimii în viaţa nea­mului. >

3. Care este astăzi raportul sufletesc al preoţi­lor cu credincioşii lor ?

Se ştie că în tot trecutul nostru ortodox şi ro­mânesc, clerul şi poporul au fost nedespărţiţi şi la b ine . şi la ,rău, au fost totdeauna înfrăţiţi până la for­marea unei singure unităţi sufleteşti, pe care n'au putut-o sparge nici prigoanele, nici nedreptăţile, nici viclenele ademeniri, nici torturile, nici silniciile şi nici chiar moartea cea mai amară. Suntem noi preoţi i astăzi în aceiaşi sfântă ş i nebiruită unitate de cre­dinţă şi viaţă cu poporul nostru, sau am ajuns să ne despărţească o prăpastie primejdioasă ?

Pag* BISERICA ŞI ŞCOALA N r -3 16 Ianuarie 1M4

- ; 4 . €are mat metodele de tratament duhovnicesc şi de lucrare pastorală cele mai bune, cele mai du­cătoare la scop, cele care au dat rezultate pozitive în viafa neamului nostru 1 ~ ' .

Fiecare duhovnic , fiecare păs to r de suflete are a n u m i t e exper ien ţe , fiecare preo t a făcut a n u m i t e în­cercăr i , a folosit a n u m i t e mij loace întru conduce rea credincioşilor săi la mân tu i r e . Une le din aces te mij­loace s 'au doved i t foarte: b u n e , a l te le s 'au doved i t c u - t o t u l nepot r iv i te pen t ru firea neamulu i nos t ru . In­t e r e s e a z ă foarte mul t cunoaş t e r ea a m ă n u n ţ i t ă din par­t e a fiecărui preot , a t â t a mij loacelor d e păs tor i re cu rezu l ta t bun , câ t şi c u n o a ş t e r e a celor ce s 'au verifi­ca t impropri i păstorir i i credincioşi lor noştri . Din une le î n v ă ţ ă m ce t rebuie să facem şi c u m a n u m e a v e m să lucrăm, i a r din celelal te î n v ă ţ ă m ce a n u m e nu e b ine să încercăm. Deci t o a t e însemnăr i le de n a t u r a a cea s t a vo r fi deoseb i t de. p re ţ ioase .

5. Aproape în fiecare parohie oamenii vorbesc despre un anumit preot, care a decedat sau a plecat

-în altă parte, ca despre un adevărat om al lui Dum­nezeii, ca despre un adevărat părinte al tuturor, ca

: despre cel mai bun preot pe care l-au cunoscut ei, ca despre cel mai ideal preot ce poate să existe pe lume.

Noi cei d e as tăz i s u n t e m dator i să ne in te resăm ; foarte de a p r o a p e de felul d e v ia ţă , de ocupaţ i unea

şi d e î n t r eagă ac t iv i t a t ea unui astfel d e îna in taş . Noi t r ebue să r idicăm vălul ş i s ă descifrăm în în t reg ime

: t a i n a „ s u c c e s u l u i unu i astfel d e preot . Din v i a ţ a şi a c t i v i t a t e a lui; p r eo ţ ea scă noi t r ebue să despr indem reguli d e v i a ţ ă şi d e ac t iv i t a t e , reguli de foarte va ­loroasă î n v ă ţ ă t u r ă pent ru noi preoţ i i de as tăzi . De

; a c e e a e s t e absolu t necesa r "să prec izăm însuşiri le per­sona le şi me tode l e d e lucru pr in care un astfel de preo t s 'a i m p u s şi a r ă m a s în sufletul oameni lor .

Prin faptul că am pus aces t e c â t e v a întrebăr i , nu î n s e a m n ă că a m l imitat domeniu l preocupăr i lor şi d rep tu l d e d iscuţ ie al P . C. Păr inţ i şi Fraţ i la c e e a c e s'a î n sem na t aici. N u ! Sun tem conşt ienţ i că d o m e -niul de ac t iv i t a t e d u h o v n i c e a s c ă şi pas tora la al preo­ţim ii noas t r e es te a t â t de v a s t şi a t â t de boga t , încâ t

: e s t e cu nepu t in ţ ă să fie cupr ins în c â t e v a linii ge -nerale .T Câmpul aces te i ac t iv i tă ţ i es te tot a t â t de va s t şi to t a t â t de va r i a t ca şi sufletul o m e n e s c .

Din şirul nesfârşit al tu tu ror încercărilor, din lanţul fără de c a p ă t al tu tu ror exper ienţe lor , din t ruda

... de fiecare clipă, din lup ta de fiecare zi, de ani şi chiar deceni i dearândul , fiecare preot p o a t e să co­mun ice c e e a c e i se pare ma i impor tan t , mai de pre ţ şi mai semnificat iv pen t ru preocupăr i le noas t re şi pen t ru vremuri le pe care ie t răim. Iată deci că fie­care preot a re depl ină l iber ta te şi ne l imi ta tă pos ib i ­l i ta te de a contr ibui cu şt i inţa sa, cu în ţe lepc iunea

.. .sa, cu ta lentu l său şi cu expe r i en ţa sa la lămur i rea _.unor p rob leme care ne in te resează în cel mai înalt ' g rad pe toţi în clipele de faţă.

Cel ce scrie aces t e rândur i Vă as igură că v a şti să p re ţu iască şi să aprec ieze cu m a r e d ragos te , cu mul t ă b u n ă v o i n ţ ă şi cu tot a t â t de m u l t ă r ecunoş ­t in ţă s t r ădan ia şi m u n c a fiecărui preot , ca re v a răs ­p u n d e chemări i ce i se face prin a c e a s t ă scr isoare . Vă rog deci să îndrăzni ţ i a comunica , p e ca lea ară­ta tă , părer i le şi exper ien ţe le act ivi tă ţ i i p reo ţeş t i .

Al tuturor iubitor frate: Pr. TEOFIL

„...Lasâ-l şi acest an..." „Iată, trei ani sunt de când caut rod... Taie-l!"

— se plânse şi totodată porunci Stăpânul. „Doamne, lasâ-l şi acest an, poate va face rod

în anul viitor"—se rugă vierul. Era vorba de un smochin pentru care trei ani

nu însemnau nimic. După aceeaş socoteală a iconomiei dumnezeeşti,

Stăpânul din parabolă nu poate suferi să vadă stând „lucrători în piaţă fără lucru" (Mat. 20) şi ţine de râu şi vrednic de pedeapsă pe cel ce-a îngropat ta­lantul. „Orice coardă din mine, care nu aduce roadă, o taie" (In. 15, 2).

Observaţi apoi şi formula de osândire dela ju­decata de apoi. Nu se va zice: „Duceţi-vă dela mine blestemaţilor, fiindcă m'aţi hulit, aţi înjurat, etc", c/ „fiindcă nu mi'aţi dat să mănânc, nu mPaţi dat să beau, nu m'aţi înîbrăcat". Pedeapsa va veni pentru păcate de omisiune, de trecere cu vederea, pentru timp pierdut, neîntrebuinţat creştineşte.

Din toate citatele acestea reese că vremea tre­buie „răscumpărată" (Ef. 5, 16), că „atât cât avem timp, să facem bine..." (Gal. 6. 10), uitând cele dina­poi şi tinzând la cele dinainte" (Filip. 3, 13).

Un ziar religios, avea odată următorul anunţ : „S'a pierdut un drug' de aur şi şaizeci. de perle alese. Mâine o să dăm amănunte". A doua zi, înacelaşloc din ziar se scria: „Pierderea unei oare înseamnă pierderea unui drug de aur şi şaizeci de perle pier­dute înseamnă şaizeci de minute pierdute".

Marc Aureliu, în dimineaţa morţii lui, după ce plecară doctorii de lângă pat, îşi chemă aghiotantul şi zise: „Laboremus". Si era păgân!

„Munca de veci", scrie P. Chaignon, „nu-i decât o veşnică desnâdejde prilejuită de veşnica părere de rău după timpul pierdut. Şi pe de altă parte, dacă aş putea să'întreb pe aleşii din cer, ce i-a costat xu-nuna fericirii, ştiu că mi-ar răspunde: timp, timp în­trebuinţat cu sfinţenie".

Anii trec fără să culeagă cerul ceva în decursul lor, vremea se risipeşte, fie nefăcând nimic, fie fă­când nimicuri. Să nu faci nimic se întâmplă mai rar. Să rodeşti însă nimicuri, aceasta e mai des.

Iată de pildă nimicurile cari s'au găsit notate în carnetul sau mai bine zis pe cele şase foiţe ale ca-

lendarului de poşeta al unei orăşence, urmate de ob­servările şi comentariile celui ce le-a găsit.

Luni: ora 10 croitoreasă; ora 4 tenis; ora 6 ceai, vine şi T... • . -

Marţi: ora 9 coafeur; ora 11 modistă (strânge • pălăria); dejun la «Continental»; ora 4 golf.

Miercuri: ora 10 încercarea rochiei; ora 4 căţe­lul la veterinar rora 5 expoziţie: ora 9 teatru.

Joi: ora 10 manicure; ora 4 şedinţă: «C.onfi-• denţa»; ora 9 operă.

Vineri: scularea la 10; dejun la P...; ora 3 transf. rochiei; ora 4 tenis; ora 6 ondulaţie; lo-nescu; bijuti r.

Sâmbătă: ora 10 telefon pălărie; ora 11 den­tist; roşu de buze; dej n la. L...; ora 4 socoteala me­

rcante ; ora 5 ceai la V..-.; ora 9 «Prima desamăgire» '• sau «Taina mării» (?)".

„Şi-aş putea să continuu aşau, comentează scrii­torul, „treisuteşasezeci şi cinci de zile".

Cine să fie femeia aceasta ? Româncă, străină ? Mamă ori bătrână ? Are soţ ocupat, ori tot un snob

• ca şi dânsa ?. -Nu pot să ştiu. Dar oricum, am rămas pe gân-

• duri în faţa acestui carnet-calendar. Deşi era de. cu-' loare roză, eu l-am văzut roşu ca sângele, ca jarul

iadului. Şi deşi era mic şi uşurel, mie mi s'a părut gr.u de tot în cumpăna răspunderilor. Vădea timpul aruncat cu amândouă mâinile, în hohot de râs, pe toate ferestrele.

Nu conţinea nicio dată sfântă, n'avea nicio' oră serioasă, cu o rugăciune, cu . n acatist, cu o cercetare de bolnau ori de familie săracă...

N'avea împărţeli decât pentru podoabe şi desfătării Sa nu fi avut oare femeia aceasta pe nimeni ?

• Părinţi, copii, răposaţi ? N'a suferit niciodată în ~ viaţa ei ? •

Poate că mă înşel. In orice caz, n'aş mai vrea să văd şi să mai existe carnete-calendare asemănă­toare cu acesta. Să nu se mai noteze în ele lucruri cari ne vor învinui la ziua cea de apoi.

La fiecare sfârşit de an, carnetul cu însemnări . ni se ia din mână, aşa cum se ia elevilor lucrările scrise la examen.

La fiecare sfârşit de an?... De câte ori Dumne­zeu n'aşteaptă sfârşitul anului!... De câte ori rămâne neexecutat programul pe care l-am scris dimineaţa pe pagina calendar Ului J... *

Fii gata totdeauna. ...„Vin ca furul". „Fugit irreparabile tempus"...

Pr. G h . r t r v a

Despre ce să predicăm? In Dumineca 32 d. Rusalii (23 Ianuar ie 1944)

vom vorbi d e s p r e : ROSTUL ŞI Î N S E M N Ă T A T E A CULTULUI DIVIN.

P a g i i

In v i a ţ a noas t r ă de t o a t e zilele s u n t e m obiş­nuiţ i ca, a tunc i când c i n e v a ne -a făcut v re -un b ine de s e a m ă , să-i p u r t ă m recunoş t in ţă , de m u l t e ori t o a t ă v ia ţa , pen t ru b inefacerea făcută . Tot astfel, c ând urî om m a r e a t recut din v i a ţ a aceas t a , pen t ru fap­te le lui nepier i toare , îi p o m e n i m m e r e u n u m e l e şi n e a r ă t ă m prin fel de fel d e comemorăr i t o a t ă r ecunoş ­t in ţa noas t r ă pen t ru s t r ădan ia lui.

D a c ă a ş a s u n t e m obişnui ţ i s ă facem faţă de s e ­meni i noştri , cu câ t m a i mul t t r ebue s 'o facem a c e a s t a când e vo rba d e Păr in te le nos t ru ceresc ? ! N e - a c rea t d u p ă chipul şi a s e m ă n a r e a Sa, ne -a a ş e z a t ca s tă ­pân i ai pămân tu lu i ca să fim coroana tu turor făptu­rilor zidi te de El, ne -a p u r t a t de grije în decursu l veacuri lor , chiar şi a tunc i când prin fărădelegi le n o a s ­t re n 'o mer i t am aceas t a , şi la urmă, din iubi re n e ­mărgin i tă faţă de noi, a t r imis _pe însuş Fiul Său, ca să n e s loboziască din o s â n d a păca tu lu i şi să n e des ­chidă din nou ca lea întoarcer i i la El. „Aşa a iubit Dumnezeu lumea, încât şi pe Fiul Său, cel unul năs­cut l-a dat, ca oricine crede în El sâ nu piară, ci să aibă viaţa de veci" — s p u n e a o d a t ă Mântui torul lui Nicodim (In. 3, 16).

In faţa aces te i r evărsă r i de iubire şi b u n ă t a t e cerească , psa lmis tu l D a v i d se în t reba a l t ăda t ă , cu a d â n c ă îngrijorare : v , Ce voiu răsplăti Domnului, pen­tru toate câte mi-a făcut mie?" (Ps . 115, 3) . Şi a c e -laş usa lmis t r ă s p u n d e : „Paharul mântuirii voiu lua şi numele Domnului voiu chema..." (Ps . 115 ,4 ) ; „Lăudaţi pe Domnul toate neamurile, lăudaţi-L pe El toate popoarele, că mare este mila Lui spre noi..." (Ps . 116, 1-2); „In toate zilele te voiu binecuvânta şi voiu lăuda numele Tău în veac şi în veacul vea­cului..." (Ps . 144, 2) .

D a c ă psa lmis tu l Dav id , care t ră ise în răs t impul lumii Vechiului T e s t a m e n t şi nu a ajuns să v a d ă mântui- , rea, pl inită prin jertfa Fiului lui Dumnezeu , f ixează în aces t chip ţ in ta vieţi i noas t r e , cu cât ma i vâ r to s t r e b u e s'o s imţim a c e a s t a noi creştinii , cari d e a p r o a p e d o u ă mii de ani n e î m b ă i e m în lumina m â n t u i t o a r e a aces te i jertfe d u m n e z e e ş t i ? ! Sf. Apos to l Pave l , î n ţ e l egând roade le aces te i jertfe, scrie a şa de conv ingă to r Co-r in ten i lor : „Voi nu sunteţi ai voştri, căci sunteţi cum­păraţi cu preţ; preamăriţi dar pe Dumne­zeu în trupul vostru şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu" (I Cor. 6, 19-20). P reamăr i r ea lui Dumnezeu , l auda puter i i şi bună tă ţ i i Sale cereşti şi ma i a les e x p r i m a r e a mulţumir i lor noas t r e î ieşt i , pen ­tru t o a t e binefaceri le r e v ă r s a t e a sup ra noas t ră , e s t e deci cea dintâ i da tor ie faţă de Făcă to ru l şi P u r t ă t o ­rul de grije al vieţ i i noas t re . Lucrul aces t a îl facem noi or idecâteor i ne în t runim în sf. biser ică la cultul divin public şi or idecâ teor i ne p lecăm smeriţ i genun­chii îna in tea troului ce resc . Prin u rmare , rostul cel d intâ i al cul tului divin es te preamărirea, adorarea lui Dumnezeu şi arătarea mulţumiriios noastre, faţă de

BISERICA ŞI ŞCOALA

boga te l e binefaceri ce le r e v a r s ă cu a t â t a îmbe lşu-ga re a s u p r a vieţ i i noas t r e . (Scop la t reut ic) .

Când vorbim de aces t rost ni se r idică însă în faţă î n t r e b a r e a : e s t e oare cul tul nos t ru divin v redn ic de înă l ţ imea şi perfec ţ iunea lui D u m n e z e u ? Cântece le noas t r e de laudă , p reamăr i r e şi mul ţumire , cari a lcă-tuesc aces t cult, -sunt ele oare co re spunză toa re m a ­iestăţ i i şi măre ţ ie i Ace lu ia care a făcut ceriul şi pă ­m â n t u l şi t o a t ă p o d o a b a lor ? Cu al te cuv in t e n e p u t e m noi ridica, prin mijlocirea lor, p â n ă la v red ­nicia şl sfinţenia Lui ?

Pen t ru noi creştinii , r ă spunsu l nu p o a t e fi decâ t afirmativ, căci prin cultul nos t ru divin şi ma i a les prin Sf. Cuminecă tură , ca re e s t e punc tu l de s e a m ă al aces tu i cult, Mântui torul nos t ru Iisus Hr is tos ne -a p u s la î n d e m â n ă mijlocul desăvârş i t , de a p reamăr i şi a mu l ţumi -Părintelui nos t ru ceresc , în t r 'o formă v red­nică de măre ţ i a Lui. Şi nu e greu de în ţe les aces t lucru. In Sf. Cuminecă tu ră nu se jer t feşte c e v a din l umea creaturilor, ci însuş Hristos, Fiul lui D u m n e z e u . El es te Ace la ce se jertfeşte, în chip nesânge ros , dea -lungul veacuri lor , p e sfintele noas t r e a . ta re şi în chi­pul aces ta mij loceşte, ca o m e n e a s c a noas t r ă p r e a m ă ­rire şi mul ţumire , să fie b ine pr imi tă î n a i n t e a . A to t ­puternic ie i cereşt i . N u m a i prin mijlocirea Lui dobân ­desc — prin u rmare — va loare , t o a t e cuv in te le şi t oa t e ac te le noas t re de cult , prin cari p r eamăr im şi m u l ţ u m i m iui ' D u m n e z e u pen t ru t o a t e binefaceri le pr imi te de la El. De a c e e a sf. Apos to l P a vel n e în­d e a m n ă s tărui tor să „mulţumim totdeauna pentru toate, în numele Domnului nostru Iisus Hristos lui Dumnezeu şi Tatălui" (Efes. 5, 2 0 ; Colos. 3, 17).

Ală tur i de p reamăr i r ea lui D u m n e z e u şi a r ă t a ­rea mulţumir i lor noas t re faţă de El, cul tu l nos t ru di­vin mai a re ş men i rea de a înfăptui în noi mântui­rea plinită de Mântuitorul Hristos şi a ne împărtăşi din roadele sale binecuvântate, adică de a ne sfinţi jşi a ne uni cu El. (Scop sfinţitor, har i smat ic ) .

Din Sf. Scr iptură c u n o a ş t e m că Mântui torul Hristos, Fiul rai D u m n e z e u , luând chip d e om şi co-bo rându - se în t re noi , prin pa t imi le Sale s 'a a d u s p e Sine jertfă de împăca re a noas t ră cu D u m n e z e u şi ne -a m â n t u i t de o s â n d a păca tu lu i s t r ămoşesc . Pen­t rucă a c e a s t ă mân tu i r e să dev ină mân tu i r ea noas t r ă însăş , e nevo i e în primul rând de unirea noas t r ă cu El, prin credinţă , prin v ia ţ ă cu ra t ă şi mai a les prin daruri le mân tu i t oa re ce se r e v a r s ă a sup ra noas t r ă prin Sf. Ta ine . Intre a c e s t e Sf. Ta ine , des igur că Sf., Cuminecă tură , ce se s ă v â r ş e ş t e Ia fiecare Liturghie, es te mijlocul cel ma i de s e a m ă prin care ne p u t e m uni cu El, şi p u t e m dobând i harul Său, care ne sfin­ţ e ş t e şi ne îna l ţă p â n ă la sfinţenia lui D u m n e z e u . Ea a re a c e a s t ă pu t e re deoseb i t ă pen t rucă , prin săvârş i ­rea ei, pe sf. a l tar Hristos, „Arhiereul cel mare" (Ebrei 4, 14) se jertfeşte mereu pent ru noi şi în chi­pul aces ta , înfăţ işând din nou îna in tea lui D u m n e z e u

pat imi le şi mer i te le Sale, El ne câş t igă t o a t e daru­rile n e c e s a r e mântui r i i şi sfinţirii t u tu ro r celor ce o pr imim cu c red in ţa şi cu d r agos t e deoseb i t ă . Un m a r e tâ lcui tor al Sf. Liturghii, vorb ind d e s p r e aces t mijloc scrie, în t re a l t e l e : nNu există nici o binefacere din cele ce se dau oamenilor împăcaţi cu Dumnezeu, care să nu se dea prin Celce s'a făcut mijlocitor între oa­meni şi Dumnezeu. Şi nu există alt mijloc de a găsi şi primi pe Mijlocitorul, sau ceva din cele ce ne dă El, decât sfintele Taine; căci acestea ne fac pe noi consângeni cu sângele Lui şi ne fac părtaşi atât la patimile pe care le-a îndurat, cât şi- la harurile pe care le-a dobândii prin întrupare" l).

In chipul aces ta , prin mijlocirea Sf. Ta ine şi m a i a les prin Sf. Cuminecă tu ră , ca re e s t e p a r t e a cen t ra lă ă Liturghiei noas t re , s e r e v a r s ă a sup ra vieţ i i o m e ­neş t i harul sfinţitor a lui D u m n e z e u şi se în făp tu ieş te de fapt în noi împăca rea , sfinţirea şi un i rea n o a s t r ă cu El, Din aces t mot iv , scopul sfinţitor al Sf. Litur­ghii şi al în t regului nos t ru cult d ivin, formează pa r ­t e a c e a m a i d e s e a m ă a lui. Sf. Apos to l Pave l , con­vins şi el d e aces t a d e v ă r scrie F i l ipen i lo r : „Lucraţi cu frică şi cu cutremur la mântuirea voastră, căci Dumnezeu este cel care lucrează în voi" (Filip. 2, 13).

î m p r e u n ă cu a c e s t e d o u ă ros tur i fundamenta le , cultul nost ru divin ma i îndep l ineş t e şi rostul î n s e m n a t de a întări, de a spori şi a îmbunătăţi viaţa noastră religioasă şi morală. (Scop didact ic , edificator) . El e s t e o a d e v ă r a t ă şcoală d a r enaş t e re spir i tuală , şcoală care , prin formele şi ac te le sale , in f luenţează în t r 'un m o d ho tă râ to r a s u p r a vieţ i i noas t r e re l ig ioase .

Cine ce rce t ează regu la t sf.„ biser ică , în Duminec i şi s ă rbă to r i ; c ine l a p ă d ă „toată grija l umească ' ' c ând vine aci, p o a t e e x p e r i m e n t a a s u p r a lui î n suş efectele mi racu loase ce le p roduce a s u p r a lui cultul divin. Prin f rumuse ţea rugăciuni lor şi cântăr i lor din cuprin­sul lui, prin cetiri le din cărţ i le sfinte, prin p red ica slujitorului de la a l tar şi p r in . î n ţ e l e su l ta inic al t u tu ­ror acte lor sale, aces t cul t t e î n d e a m n ă şi t e d u c e la credinţă , t e în tă reş te pen t ru o v i a ţ ă v i r tuoasă , te face ma i b u n şi ma i creşt in d e c â t m a i îna in te , c â n d t e ţ i­nea i d e p a r t e de f rumuse ţea lui. Prin c u n u n a d e săr­bător i , ce le a v e m în- decursu l unu i an, cul tul divin ne p u n e apo i în faţă t o a t ă v i a ţ a Fiului lui D u m n e z e u şi a tu tu ror proorocilor si sfinţilor, car i au p reves t i t pe aces t Fiu, sau au pece t lu i t cu sânge le lor c red in ţa în dumneze i r ea Lu i . 'Ş i m â i a les , prin Sf. Liturghie, în decursu l căre ia se jer t feşte în chip ne sânge ros „Mielul lui D u m n e z e u " , se r e v a r s ă a s u p r a noas t ră t o a t e binefaceri le cereş t i , cari ne s f in ţesc-ş i ne în tă ­resc şi ma i mul t c red in ţa noas t r ă în El. Cari d in t re noi am p u t e a r ă m â n e nemişca ţ i suf le teş te , când in­t rând într 'o biser ică a m v e d e a o în t reagă a d u n a r e de credincioşi , i n tonând într 'o a tmosferă d e sfinţenie de ­săvârş i tă , cân tece le noas t re d e p reamăr i r e şi de m u l -

'). Nicolae Cabasila: ibidem. Citat după acelaş, pag. 117.

Uf. 3. 16 I a n u a r 5 e 1 9 4 4

J U J D u m n e z e u ? ! T o a t ă a c e a s t ă a tmosferă ^ m ^ 6

c e te înconjoară aci, te cucereş te , te îna l ţă şi sfinţeşte, prin m i r e a s m a ei d u m n e z e i a s c ă .

t e S Despre împăra tu l Vladimir cel Mare — încreş-• ătorul Ruşilor — se s p u n e , că a t r imis p de lega ţ i e

li Constantinopol, ca să v a d ă în ce cons tă c red in ţa creştinilor de aci . Când aceş t i soli regeş t i au as i s ta t ° i, m biserică la slujba Sf. Liturghii, a t â t de mul t au fost mişcaţ i de f rumuse ţea ei, încâ t li s 'a pă ru t că nu mai sunt în t r 'o b iser ică p ă m â n t e a s c ă , ci-au fost răpiţi şi înăl ţaţ i la cer.

In chipul aces t a luc rează cultul nos t ru a sup ra religiozităţii din noi . Ne sporeş t e , n e în tă reş te şi ne susţine aceas tă re l igiosi ta te . N u m a i când n e d ă m sea­ma de acest adevă r , în ţe legem p e deplin, de ce ne îndeamnă biser ica m e r e u prin p o r u n c a ei ca „să as­cultăm sfintele slujbe în toată Dumineca şi sărbătoarea"

Să u rmăm aces tu i î n d e m n şi s ă a scu l t ăm mereu aceste sfinte slujbe, î i incă n u m a i prin săvârş i rea lor, putem preamăr i şi mu l ţumi în chip v redn ic Iui D u m ­nezeu, ne p u t e m sfinţi şi uni cu El şi n e p u t e m în­tări şi susţ ine credin ţa din lăuntrul nost ru .

P r . D . T u d o r

BISERICA SI SCOALĂ Pag. 2 3

Informaţiuni • P. S. S. P Ă R I N T E L E F P I S C O P ANDREI a

plecat la Bucureş t i , D u m i n e c ă în 9 Ianuar ie 1944. împreună cu P . C. Dr. N . Popov ic i , rectorul Aca ­demiei Teologice, pen t ru a par t ic ipa la alegeri le de episcopi în scaune le v a c a n t e de la Cons tan ţa , Buzău , Chişinău, Bălţi , Ismail şi Argeş .

Până la înche ie rea revis te i , au fost a l e ş i : la Constanţa I. P . Cuv. Arhim. Chesar ie Păunescu , di­rectorul Seminarulu i Centra l din Bucureş t i , la Buzău 1. P . Cuv. Arhim. Dr. Ant im Ange lescu , vicarul sf. Mitropolii a O l t e n i e i ; la Chişinău, P . S. Efrem Tighi-neanul, locţiitor d e Arhiepiscop al Chişinăului .

Despre figurile noilor ierarhi, v o m scrie în nu ­mărul viitor.

• S Ă R B Ă T O R I L E Anulu i N o u şi a le Bobo te ­zei s'au desfăşura t la A r a d cu so lemni t a t ea şi demni ­ta tea care se a rmon izează aşa de b ine cu farmecul şi harul care î nvă lue în chip deoseb i t a ce s t e să rbă­tori, ca şi cele la l te să rbă tor i mar i a le Bisericii noas t r e .

La Anul Nou, d u p ă Sf. Liturghie, P . S. S. P ă ­rintele F p i s c o p Andre i a oficiat — incunjurat de un so­bor de 12 preoţ i şi 2 diaconi - T e d e u m u l , d u p ă care a predica t Pr." V. Mihuţiu.

La Bobo tează , d u p ă Sf. Li turghie , sfinţirea ape i a fost săvârş i t ă to t de că t re P. Sfinţia c a , în P i a ţ a Catedralei , d u p ă care a u r m a t p a r a d a mil i tară .

_ F rumuse ţ ea , mis t ic ismul şi binefaceri le aces tor servicii divine, ca re cons t i tue gloria c lasică a cul tu­lui or todox, le confirma cu t remuru l su f l e t e sc T ş i s e ­n ină ta tea mare i mul ţ imi de credincioşi p rezen ţ i la desfăşurarea lor, din care o femeie, m e r g â n d spre casă, susp inând , îşi s p u n e a aces t e c u v i n t e :

— „Doamne, ce mai slujbă mândră"!.,.

ANUNŢ. Oficiile Parohiale sunt rugate a se aproviziona cu tămâie de la Librăria Die­cezana Arad, Str. Em in eseu 18.

Şcoala de Duminecă 4 . P r o g r a m pent ru D u m i n e c a 2 3 I a n u a r i e 1944 .

/. Rugăciune: Hr i s toase , lumina cea adevăra tă . . . 2. Cântare comună: Unu le -Născu t Fiule. . . . 3—4. Cetirea Evangheliei (Luca 1.9, 1—10) şi

Apostolului (I. Timote i 4, 9—15) zilei, cu tâlcuire. 5. Cântare comună: A r â t a t u - s ' a darul. . . 6. Cetire din V. T.: Desp re porunca VII. dz .

Urâc iunea şi urmăr i le desî rânăr i i . (Calea Mânt . Nr.' 21 din 25 Oct. 1942).

7. Poveţe morale: Trebu in ţa în ţe lepciunei . (Car­t e a înţel . lui Sol. c. 7).

8. Intercalaţii: Poesi i rel . e tc . 9. Cântare comună: Câţi întru Hr is tos v ' a ţ i

botezat . . . 10. Rugăciune: Rug. 9 de la Utrenie ; S t r ă ' uceş t e

în inimile noast re . . . *

(A se v e d e a „Inst rucţ iuni le" d i n N r . 1/1943). A.

N r . 4021 / 943.

Comunicat P u b l i c ă m s p r e ş t i r e n o r m e l e p r i v i t o a r e la

c o n s t r u i r e a m o n u m e n t e l o r d e r ă z b o i u . î n t o c m i t e d e C o m i s i u n e a S u p e H o a r ă p e n t r u M o n u m e n t e P u b l i c e , d e p e l â n g ă M i n i s t e r u l C u l t u r i i N a ţ i o ­n a l e şi a l C u l t e l o r şi a p r o b a t e d e D o m n u l M a r e ­şa l I o n A n t o n e s c u , C o n d u c ă t o r u l S t a t u l u i :

N O R M E d e a p l i c a t l a c o n s t r u c ţ i a m o n u m e n t e l o r d e r ă z b o i u

/. Troiţele. T r o i ţ e l e s a u c r u c i l e m o n u m e n t a l e s u n t d e

d o u ă f e l u r i : d e p i a t r ă s a u de l e m n . Troiţele de piatră. I n r a p o r t cu f o n d u r i l e d i s ­

p o n i b i l e şi p o t r i v i t p o s i b i l i t ă ţ i l o r loca le , se v o r p r e f e r a t r o i ţ e l e d in n i a t r a r e z i s t e n t ă d e c a r i e r ă , d e o a r e c e s u n t m a i d u r a b i l e , o f e r ă s u p r a f e ţ e m a i m a r i p e n t r u i n s c r i p ţ i i ş i ' ce le m a i u ş o a r e 1 j e r ă r i d e î n t r e ţ i n e r e .

C r u c i l e d e p i a t r ă , a le c ă r o r f o r m e şi p r o p o r ţ i i v o r r e p r o d u c e p e ce le t r a d i ţ i o n a l e , s e v o r e x e c u t a d e p r e f e r i n ţ ă d i n t r ' u n s i n g u r b l o c d e p i a t r ă , a f a r ă d e p o s t a m e n t ( soc lu) şi d e c o p e r ­t i n a s u p e r i o a r ă , c a r i se v o r e x e c u t a d i n a î t e d o u ă b l o c u r i d e p i a t r ă , i a r p e n t r u f i x a r e a l o r n u se v o r u t i l i z a d e c â t s c o a b e d e b r o n z s a u a l t m a t e ­r i a l i n o x i d a b i l .

P i a t r a se v a a lege cu cea m a i m a r e g n j i d i n s t r a t u r i l e c o m p a c t e a le c a r i e r e i . E a v a f i n e g e -l i v ă şi c â t m a i r e z i s t e n t ă .

I n s c r i p ţ i i l e s e p o t f a c e î n r e l i e f s a u s ă p a t e . C e l e l a l t e e v e n t u a l e o r n a m e n t e c i o p l i t e v o r f i î n s t i lu l t r a d i ţ i o n a l a l v e c h i l o r c r u c i d i n a c e a r e ­g i u n e .

F u n d a ţ i i l e v o r f i d e b e t o n , cu 200 k g . ci­m e n t la m e t r u l c u b d e p a s t ă , v o r a v e a o a d â n ­c i m e d e cel p u ţ i n 1,10 m. şi v o r m e r g e p â a ă la solul s ă n ă t o s .

Troiţele de lemn, n u se v o r e x e c u t a î n fo r ­me le s t e r e o t i p i c e r ă s p â n d i t e d e u n e l e c a t a l o a g e , c i f i e c a r e t r o i ţ ă , î i p a r t e , v a r e p r o d u c e î n t r ' o i n t e r p r e t a r e c â t m a i f i d e l ă şi m a i a r t i s t i c ă mo­de lu l t r a d i ţ i o n a l c a r a c t e r i s t i c a n u m e în r e g i u n e a r e s p e c t i v ă .

N u m a i în r e g i u n i l e l i p s i t e d e a s t f e l d e c r e a ţ i i t r a d i ţ i o n a l e se v o r p u t e a lua m o d e l e d i n a l t e r e ­g i u n i , p r e f e r i n d u - s e î n s ă şi î n a c e s t c a z r e g i u n i l e m a i î n v e c i n a t e .

I n c a z u l c â n d se p r o i e c t e a z ă o t r o i ţ ă - c u , f o r m e o r i g i n a l e , p r o i e c t u l v a fi î n t o c m i t şi sem­n a t d e u n a r t i s t p l a s t i c s a u a r h i t e c t d i p l o m a t .

P o s t a m e n t e l e ( soc lu r i l e ) t r o i ţ e l o r d e lemn v o r f i d e p i a t r ă d e c a r i e r ă , e x c l u z â n d u se c u d e s ă ­v â r ş i r e p o s t a m e n t e l e d e b e t o n s a u c i m e n t mo­z a i c a t.

F u n d a ţ i i l e t r o i ţ d o r d e l e m n se v o r e x e c u t a la fel c u a c e l e a le c r u c i l o r d e p i a t r ă .

L e m n u l v a f i c â t m a i r e z i s t e n t , d e c e a m a i b a n ă c a l i t a t e şi se v a f a s o n a d e p r e f e r i n ţ ă c u m â n a . T o a t e o r n a m e n t e l e c iop l i t e v o r fi î n f o r m e t r a d i ţ i o n a l e

A c o p e r i ş u r i l e t r o ' ţ e l o r d e l e m n v o r r e s p e c t a f o r m a c a r a c t e r i s t i c ă r e g i u n e i şi se v o r e x e c u t a n u m a i d i n ş i n d r i l ă s a u ş i ţ ă d e l e m n d e b r a d , c u e x c l u d e r e a t u t u r o r i m i t a ţ i i l o r d i n t a b l ă , e t c . î n a i n t e d e a se b a t e , ş i n d r i l a se v a m u i a în c a r b o l i n e u m şi p r i n s u p r a p u n e r e se v a o b ţ i n e o g r o s i m e d e cel p u ţ i n 5 cm.

P r o i e c t e l e p e n t r u t r o i ţ e l e s au c r u c i l e d e p i a t r ă s a u l e m n se v o r î n t o c m i c o n f o r m r e g u l a ­m e n t u l u i şi se v o r t r i m i t e s p r e a p r o b a r e , î n s o ţ i t e d e r e l e v e u l , f o t o g r a f i a s au d e s e n u l t r o i ţ e i v e c h i , c a r e a fo s t l u a t ă d e m o d e l , Corn s i u n e i S u p e r i o a r e a M o n u m e n t e l o r P u b l i c e d e pe l â n g ă M i n i s t e r u l C u l t u r i i N a ţ i o n a l e şi al C u l t e l o r .

//. Plăcile comemorative.

P l ă c i l e c o m e m o r a t i v e v o r f i d e m a r m o r ă , d e g r a n ' t , d e p i a t r ă r e z i s t e n t ă d e c a r i e r ă , e t c , şi v o r f i c â t m a i g r o a s e p e n t r u a li s e a s i g u r a o d u r a t ă c â t m a i m a r e . L i t e r i l e v o r fi î n r e l i e f s a u s ă p a t e .

P l ă c i l e se v o r î n c a s t r a c u m o r t a r d e c i m e n t c â t m a i a d â n c în z i d u l e d i f i c i u l u i a les , p u t â n d u - s e î n t r e b u i n ţ a p e n t r u f i x a r e şi s c o a b e d e b r o n z .

P r o i e c t u l , î n m ă r i m e d e e x e c u ţ i e a plăcii» c u p r i n z â n d şi î n t r e a g a i n s c r i p ţ i e , p r e c u m şi pla­n u r i l e a r ă t â n d locul d e î n c a s t r a r e şi o f o t o g r a f i e a e d i f i c i u l u i a l e s , se v o r s u p u n e s p r e a p r o b a r e C o m i s i u n e i S u p e r i o a r e p e n t r u M o n u m e n t e l e P u ­b l i c e .

111. Monumente de attă arhitectonică şi sculpturale.

I . S p r e a se p u n e o s t a v i l ă m o n u m e n t e l o r l i p s i t e d e f r u m u s e ţ e şi d u r a b i l i t a t e , c o n f o r m d i s p o z i ţ i u n i l o r D o m n u l u i M a r e ş a l I o n A n t o n e s c u , C o n d u c ă t o r u l S t a t u l u i , p r e v ă z u t e în c i r c u l a r a N r . 34801 A . 1942 a M i n i s t e r u l u i d e I n t e r n e , n u se

p o a t e lua n i c i o i n i ţ i a t i v ă p e n t r u r i d i c a r e a n i c i u n u i M o n u m e n t d e E r o i , f ă r ă a v i z u l p r e a l a b i l al M i n i s t e r u l u i C u l t u r i i N a ţ i o n a l e şi al C u l t e l o r .

2. N u se p o a t e c o n s t r u i n i c i un c o m i t e t p e n t r u s t r â n g e r e d e f o n d u r i î n v e d e r e a r i d i c ă r i i M o ­n u m e n t e l o r d e E r o i , d e c â t î n c o n d i ţ i u n i l e legi i N r . 864/1942 p e n t r u r e g u l a m e n t a r e a a p e l u r i l o r la c o n t r i b u ţ i a b e n e v o l ă a p u b l i c u l u i .

3. P e n t r u a se î n l ă t u r a d e f i n i t i v o r i c e g r e ­şel i a r t i s t i c e , a u t o r i t ă ţ i l e n u v o r m a i î n g ă d u i r i ­d i c a r e a n i c i u n u i m o n u m e n t d e c â t c u r e s p e c t a r e a s t r i c t ă a r e g u l a m e n t u l u i p e n t r u m o n u m e n t e l e pu­b l i c e , d i n M o n i t o r u l O f i c i a l N r . 155/1942 si d u p ă p r e z e n t a r e a a p r o b ă r i i p r e v ă z u t ă la a r t . 3 a l r e g u ­l a m e n t u l u i .

4. P e n t r u o b ţ i n e r e a a c e s t e i a p r o b ă r i se v a p u n e î n v e d e r e t u t u r o r a r t i ş t i l o r e x e c u t a n ţ i s ă p r e z i n t e C o m i s i e i S u p e r i o a r e p e n t r u M o n u m e n ­te le P u b l i c e , p r o e c t e l e şi p l a n u r i l e p r e v ă z u t e Ia a r t . 14 şi 15 d i n r e g u l a m e n t .

5. N u v o r e x e c u t a a s e m e n e a m o n u m e n t e de­c â t a r t i ş t i i c a l i f i c a ţ i , s c u l p t o r i s a u a r h i t e c ţ i d i ­p l o m a ţ i , s a u c u o r e p u t a ţ i e b i n e c u n o s c u t ă ; a s t ­fel se v a e v i t a e x c e s u l s t a t u e t e l o r d e s o l d a ţ i f ă r ă e x p r e s i e şi l ips i ţ i d e f r u m u s e ţ e .

6. A r t i ş t i i n u v o r e x e c u t a n i c i o d a t ă s t a t u i d e s o l d a ţ i î n d i m e n s i u n i m a i m i c i d e c â t m ă r i m e a n a t u r a l ă a u n u i om, î n t r u c â t a s e m e n e a m i n i a t u r i , c â n d s u n t r i d i c a t e p e s o c l u r i , f a c i m p r e s i a cea m a i u r â t ă . S u b a c e a s t ă m ă r i m e n a t u r a l ă , se p o t a d m i t e -numai f i g u r i l e î n r e l i e f u r i s ă p a t e d i r e c t p e s o c l u r i l e m o n u m e n t e l o r .

7. N u se a d m i t e a se a d ă u g a s t a t u e l o r s t a -g u r i d e t i n i c h e a şi n i c i u n a l t f e l d e a t r i b u t e e x e c u t a t e în m a t e r i a l e u ş o a r e .

N u se a d m i t e a se v o p s i n i c i î n v r e u n fel m o n u m e n t e l e p u b l i c e c a r e t r e b u e s c r e a l i z a t e nu ­m a i î n m a t e r i a l e d e p r i m a c a l i t a t e şi c o n s t r u i t e sol d, c o n f 5 r m a r t . 36 d i n r ? g u l a m e n t .

8. P e n t r u m o n u m e n t e l e a c ă r o r v a l o a r e d e p ă ş e ş t e s u m a d e 500 .0J0 lei , s e v o r i n s t i t u i c o n ­c u r s u r i p u b l i c e , r e s p e c t â n d u - s e î n t o t u l p r e v e d e ­r i l e a r t , 17—32 d i n r e g u l a m e n t .

9. A u t o r i t ă ţ i l e v o r lua m ă s u r i s ă n u se m a i r e p e t e în s e r i e m o n u m e n t e l e a f l a t e î n a l t e loca l i ­t ă ţ i , u n m o n u m e n t p u b l i c t r e b u i n d s ă fie o lu­c r a r e o r i g i n a l ă , o p e r ă p e r s o n a l ă şi u n i c ă a u n u i a r t i s t a d e v ă r a t .

10. S e v o r lua m ă s u r i i d e n t i c e şi î n ce p r i ­v e ş t e d e c o r a ţ i u n i l e s c u l p t u r a l e a le d i f e r i t e l o r pa-, v i l i o a n e o c a z i o n a l e , p r e c u m şi a c l ă d i r i l o r p u b l i c e i m p o r t a n t e , a v â n d în v e d e r e c ă şi a c e s t e a f a c p a r t e d i n p a t r i m o n i u l a r t i s t i c n a ţ i o n a l şi t r e b u ­i e s c s u p r a v i e g h e a t e în s c o p u l d e a se o b ţ i n e lu­c r ă r i c â t m a i f r u m o a s e şi v a l o r o a s e .

11. T o a t e m o n u m e n t e l e p u b l i c e v o r f i e x e ­c u t a t e n u m a i d e a r t i ş t i r o m â n i .

12. I n ce p r i v e ş t e c o n s t r u i r e a p i e d e s t a l e l o r m o n u m e n t e l o r d e r ă z b o i u se v o r r e s p e c t a î n t o t u l p r e v e d e r i l e a r t . 36 d i n r e g u l a m e n t .

A r a d , la 30 D e c e m v r i e 1934.

Consiliul Eparhial.

T i p o g r a f i a D i e c e z a n ă A r a d , I n r e g . C a m . I n d . şi Corn . N r . 4246/1931 . T i p ă r i t 1 3 1 1944.