7/23/2019 Cum a Devenit Agent Orange Toxic

http://slidepdf.com/reader/full/cum-a-devenit-agent-orange-toxic 1/12

Re-apari ia de Agent Orange: de ce suntem încă atât de îngrijorată? Partea 1.ț

14 03 2011

"Agent Orange", "agent Alb" i "agent Purple". Acestea ar putea suna ca personaje din filmul lui Quentinș

arantino, "!eseroir #ogs", ci ele sunt de fapt erbicidelor c$imice utili%ate pentru e&tragerea frun%e iș

 plante pe o scar' masi'.

Agent Orange reap'rut recent (n tiri canadian c)nd a fost de%'luit faptul c' guernul Ontario a permisș

utili%area acestui defoliant (n p'durile din nord , de*a lungul sistemului de autostr'%i iș coridoarele linia de

alimentare (n (ntreaga proincie p)n' (n 1+1.

#ar ceea ce este Agent Orange, i de ce sunt oamenii at)t de (ngrijorat cu priire la aceasta-ș

*

 O/ Aceast' postare a eni (n trei p'r i.ț

• Prima parte structura c$imic' de ba%' a dou' erbicide (n Agent Orange.

• A doua parte  um Agent Orange se contaminat' cu dio&in'-

• A treia parte  #e ce sunt at)t de dio&ine to&ice-

osmobo spune ca primul mesaj a fost un pic greu de citit, dar a oferit fundalul necesar. A g'sit al doilea

 post mult mai u or5ș

*

Agent Orange apar ine unei familii de a a*numitele "erbicide curcubeu", desemnate printr*o dung' culori peț ș

 butoaie care con in fiecare c$imic. 6rbicidele au fost formulate de c'tre 7onsanto, #o8 i al i produc'toriț ș ț

interna ionali c$imice multina ionale.ț ț

9tili%area de Agent Orange a atins punctul culminant (n timpul r'%boiului din :ietnam. ;or ele americaneț

din regiunile jungla au fost (n mod constant sub foc de luptatori de g$erila bine camoflaged. Pentru a reduce

aceast' amenin are, armata <9A a solicitat erbicide, (n special Agent Orange, fie folosite pentru a ajutaț

solda ii edea mai bine g$erilele. =n plus, guernul canadian a colaborat cu armata <9A pentru a testaț

eficacitatea acestor erbicide la >ageto8n ;or elor canadian ?a%a deț   la e8 ?runs8ic@. #up' :ietnam,Agent Orange i erii ei c$imici, de asemenea, au fost folosite pentru a men ine mai multe autostr'%i dinș ț

America de ord gratuit de crestere de plante pentru a (mbun't' i i%ibilitatea i siguran a.ț ș ț

7/23/2019 Cum a Devenit Agent Orange Toxic

http://slidepdf.com/reader/full/cum-a-devenit-agent-orange-toxic 2/12

6ficacitatea Agent Orange a dus la multe, mul i oameni din (ntreaga lume s' fie e&puse la acest ierbicid.ț

o&icitate sale, precum i cea a altor erbicide curcubeu, a deenit mai bine (n elese c)nd persoanele e&puseș ț

ar'tat efecte eidente i grae de s'n'tate (n timpul anii 1+0. oate acestea au dus ineitabil la ani deș

controerse i de%bateri publice, care (nc' se de%l'n uie peste o jum'tate de secol mai t)r%iu.ș ț

O mare parte din informa iile publice disponibile se refer' la utili%area de Agent Orange i ecinii sai erbicidț ș

din :ietnam Bar, >ageto8n, e8 ?runs8ic@ i (n alt' parte. Articolele tind s' se concentre%e asupraș

Arbitraj de Agent Orange cu defecte congenitale (nregistrate, anumite tipuri de cancer si alte boli. #e

e&emplu, Bi@ipedia are mai multe intr'ri care listat o istorie destul de precis' i, de asemenea, problemeș

asociate cu Agent Orange (n r'%boiul din :ietnam.

#e obicei, substan ele din erbicidul, cum ar fi "2,4,C*" i "2,4*#" sunt men ionate (n aceste discu ii. #ar ceț ș ț ț

este e&act "2,4,C*" i "2,4*#"- e sunt dio&ine- Acest tip de informa ie poate fi dificil de a g'si.ș ț

=n afar' de peer*reie8 literatura de (nalt' te$nico* tiin ifice, se pare c' e&ist' foarte pu ine informa ii deș ț ț ț

acces facil despre substan ele reale (n Agent Orange, de ce este at)t de to&ic, i, de asemenea, modul (n careț ș

este to&ic.

Acest lucru este, probabil, pentru c' c$imie detaliat este implicat, i este adesea pre%entat' (ntr*un modș

inaccesibil. u toate acestea, (n elegerea de ba%' conceptuale spatele to&icitatea Agent Orange esteț esen ialăț 

 pentru publicul de luare a deci%iilor i de (n elegere publice, a a aici, oi (ncerca s' aborde%e unele aspecte*ș ț ș

c$eie ale acestor concepte c$imice. 9rea%'*mi noroc

onstituen ii primari actii de Agent Orange sunt reali%ate din dou' tipuri deț   "acizi clorofenoxiacetic".

Acest nume tiin ific lung este o modalitate de a re%uma structura c$imic' de ba%'. #ac' sparga acest cu)ntș ț

lung' (n 4 p'r i ale saleț clor, phen, oxi,  iș acetic acid,  acest nume de fapt ( i spune ce aspectul c$imicț

similar. #e e&emplu

• "Clor" ne spune ca are clor, care este scris ca aceasta l.

• "Pen-" ne spune c' aceasta are aa inel de atomi de carbon 5 legate (ntre ele, care este o

structur' c$imic' e&trem de stabil. Acesta este adesea desenat ca un $e&agon, cu repre%ent)nd fiecare

articula ie un atom de carbon. Aceasta este coloana ertebral' pentru (ntreaga c$imic.ț

• "O!i" ne spune c' are unul sau mai multe o&igen O5 (n molecul'.

•

"Acidul acetic" este acela i ca i cum o et. 6a are un atom de carbon legat de un atom de $idrogenș ș ț

D5 i o molecul' de o&igen*$idrogen OD5. rase pe $)rtie, se pare ca o coad' bifurcat'.ș

O@, dac' ne*am string aceste componente (mpreun', om ob ine aceast' structur' c$imic'ț

7/23/2019 Cum a Devenit Agent Orange Toxic

http://slidepdf.com/reader/full/cum-a-devenit-agent-orange-toxic 3/12

2*clorfeno&iacetic acidului

 u poarte cu mine ... toate or deeni clare

=n diagrama de mai sus, pute i edea inelul $e&agonal' *carbon. Acidul acetic este "coada bifurcat'" esteț

legat' de o&igen care este apoi ata at la unul dintre atomii de carbon din inelul $e&agon. lorul este ata at laș ș

doilea lin@ de carbon.

#e ce este intelegerea structurii c$imice at)t de important- #eoarece inelul $e&agon i (n ane&ele acesteiaș

detine indiciu la to&icitatea multor pesticide si erbicide.

Enelul $e&agon este ba%a multor compu i organici. 6ste stabil i nu se sparge (n afar' u or. Aceasta este unaș ș ș

dintre cele c$eie "coloana ertebral'" de carbon importante pentru toat' ia a. Propria noastr' biologie iț ș

 biologia fiecare creatur' ie de pe planeta folose te compu i pe ba%' pe inelul $e&agon. #e fapt, mul i dintreș ș ț

$ormonii no tri i receptori $ormonali sunt de fapt pe ba%a structurii de inel $e&agonal :oi discuta acestș ș

lucru (n partea a treia adesea blog.

Acum, ede i unic "F" pe inelul $e&agon- ocmai cum este ata at la ciclul $e&agonal a da substantaț ș

denumirea sa c$imic'. eea ce e%i mai sus se nume te "acid 2*clorfeno&iacetic". #ac' numerota atomii deș

carbon din inelul $e&agon, (ncep)nd cu ata amentul de acid acetic*o&i, atomul de clor este pe al doilea site.ș

Enelul $e&agon poate de ine mai multe atomi de clor. #e fapt, toate cele cinci site*uri de r'mase pe inelulț

$e&agon poate aea atomi de clor.

#eci, atunci c)nd c$imisti formulat ini ial Agent Orange, c'utau anumite propriet' i asociate cu num'rul iț ț ș

loca ia de cloruri. 6i au decis la 2,4,C*triclorfeno&iacetic acid' i acid 2,4*diclorfeno&iacetic.ț ș

$iar c$imisti nu au timp se pronun ' denumiri c$imice lung (n fiecare %i, deci aceste dou' compu i c$imiciț ș

sunt scurtate la "#$#%-&"  iș "#$-'". Aceste nume ' spun c' prima molecula are trei atomi de clor pe inel$e&agonal, (n timp ce a doua molecule are doar dou'. Aceasta este ceea ce structurile lor c$imice arata

7/23/2019 Cum a Devenit Agent Orange Toxic

http://slidepdf.com/reader/full/cum-a-devenit-agent-orange-toxic 4/12

2,4*#

2,4,C*

Atunci gasiti simbolurile "F" i conta loca iile lor (n jurul inel lor $e&agon. Puteti edea cum num'rul deș ț

E i locali%area lor corespunde cu numele de fiecare molecul'.ș

Acest fapt afectea%a c$imia fiecare molecul' astfel propriet' ile 2,4*# i 2,4,C* sunt u or diferite. =nț ș ș

combina ie, se face o defoliant eficient deoarece moleculele ac ionea%' direct asupra plantelor ca in$ibitoriț ț

de cre tere i a le determina s'* i piard' frun%ele lor.ș ș ș

At)t 2,4*# i 2,4,C* sunt de asemenea cunoscute a fi to&ice pentru om i animale s'lbatice, dar au timp deș ș

(njum't' ire scurt (n mediul (nconjur'torG adic', compu ii rupe rapid (n mediul la concentra ii nedetectabile.ț ș ț

o&icit' ii pe termen lung i problemele asociate nu sunt, de obicei, un moti de (ngrijorare dac' e&punereaț ș

la acei compu i sunt reduse la minimum.ș

#e fapt, 2,4*# este (nc' folosit (n unele p'r i din America de ord ca aa erbicid larg frun%e folosi in gradiniț

de u% casnic, agricultur' i amenajare a teritoriului. $iar i a a,ș ș ș multe regiuni i municipii au inter%is recentș

aceast' substan 'ț  .

#eci, de ce este (n elegerea structurilor c$imice ale clorofenoli in Agent Orange de important- :oi discutaț

acest lucru (n urm'torul meu post pe formarea de contaminan i dio&inelor (n Agent Orange m)ine. Pentruț

moment, s' ia o priire atent' la o&igen care de ine (mpreun' de acid acetic "coada bifurcata" i inelulț ș

$e&agon .... aceasta este un indiciu important in modul in Agent Orange a deenit c$iar mai to&ice.

&omorro(- Partea  : )ormarea de contaminan i de dio!ină din Agent Orange.ț  

******

!eferin e i resurseț ș

Alin Houng. 200+. Istoria, utilizarea, Dispozitia i transformarea în mediu de Agent Orange.ș  IarteJ #OE$ttpKKd&.doi.orgK10.100LK+L*0*3L*L4*+MC . IAbonament necesarJ

7/23/2019 Cum a Devenit Agent Orange Toxic

http://slidepdf.com/reader/full/cum-a-devenit-agent-orange-toxic 5/12

!oland Beber, 7ats s@lind i aroline >aus. 200. #io&ina * prooc'ri contemporane i iitoare aleș ș

istorice Fegate  Environmental Science poluării de cercetare..  1C 25 +*100. IArticolJ #OE

$ttpKKd&.doi.orgK10.10CKespr200.01.4L3 . IAbonament necesarJ

Anonim. Agent Orange. Entrare Bi@ipedia. $ttpsKKsecure.8i@imedia.orgK8i@ipediaKenK8i@iKAgentMOrange

accesat 14 martie 20115. IAcces gratuitJ

 otă! Imaginile cu structura chimică de pe "i#ipedia $reative $ommons colec ie de imagini.ț   

Cum Agent Orange a de*enit to!ic: )ormarea PC+ - Partea

1 03 2011

 ot'. Aceasta este partea a 2*a 3*parte pe blog postarea Partea 1  discutat componentele principale ale

erbicid Agent Orange, (n timp ce aici om discuta despre modul (n c$iar mai mul i compu i to&ici s*auț ș

format (n timpul fabric'rii Agent Orange. reia parte a acoperi to&icitatea dio&inelor la la oameni i alteș

organisme.

*

#io&inele i furani sunt contaminan i persistente care pot r'm)ne (n mediul de %eci de ani. #e obicei,ș ț

dio&ine i furani nu sunt create (n scopuri specifice, dar sunt produse secundare accidentale de ardere deș

materiale organice la temperaturi ridicate. imeni nu rea reodat' pre%en a acestor compu i to&ici (nț ș

timpul fabrica iei sau eliberarea (n mediul (nconjur'tor ca urmare a costurilor de mediu s'n'tatea lor ridicatț

i. Aici ne om concentra pe o dio&in' care este un compus e&trem de to&ic g'site (n anumite loturi de Agentș

Orange.

6fectuarea compu i c$imici este un pic caș copt p)ine . 6&ist' multe etape care trebuie s' se fac' (n ordinea

corect', iar p)inea trebuie s' fie l'sat' s' creasc' i apoi copt la doar temperatura potriita. =n ca%ul (n careș

oricare dintre aceste etape sunt pierdute, sau (n ca%ul (n care e&ist' o gre eal' cu reteta, p)inea doar nu aș

doedi dreapta.

#eci, s' ne uit'm la re eta de 2,3,C*, precum i modul (n care un simplu gre eal' la temperaturi (nsemnat c'ț ș ș

un contaminant dio&ina foarte to&ice a fost introdus la Agent Orange de accident.

=n partea 1, a fost conturat structura aci%ilor clorofeno&iacetic formulate de Agent Orange i "curcubeu"ș

ecinii sai erbicide. Aici este structura de 2,4,C*, unul dintre cei doi compu i (n Agent Orangeș

7/23/2019 Cum a Devenit Agent Orange Toxic

http://slidepdf.com/reader/full/cum-a-devenit-agent-orange-toxic 6/12

Acidul 2,4,C*triclorfeno&iacetic

9ita i*' la structura de acid acetic bifurcat conectat la inelul $e&agon *carbon cu un atom de o&igen.ț

Acesta este un indiciu important in modul in dio&ine s*a format (n Agent Orange si alte erbicide curcubeu.

Aminti i*' de "O" (n diagrama de mai sus- Primul pas (n aceast' re et' este de a crea aceast' parteț ț "o!i" a

2,3,C*. Pentru a face acest lucru, este neoie de dou' ingrediente. Acestea sunt ben%en inel $e&agonal *

carbon5 cu patru cloruri, iar cel'lalt este $idro&idul de sodiu aOD5. re terea temperaturii i ad'ugare deș ș

 aOD (nseamn' c' o "OD" molecul' este inclus pe inelul ben%enic. 6cua ia c$imic' arata astfelț

!e%ultatele 2,3,4,C ben%en N aOD N c'ldur' (n 2,3,C clorfenol la Dites, 20115

#eci, dup' combinarea primele dou' ingrediente, acum aem ceea ce se nume te 2,3,C*clorfenol.ș

rebuie s' ad'uga i furca acid acetic la structura pentru a face erbicidul 2,3,C*. um facem asta- Aceast' aț

doua etap' se reali%ea%' prin ad'ugare de acid clor*acetic la amestecul, care (nlocuie te "D" pe 2,3,C*ș

clorfenol (n felul urm'tor

2,3,C*clorfenol plus acid acetic, pentru a forma acidul 2,3,C*tric$loroo&acetic

Procedura este de fapt destul de u or. u toate acestea, men in)nd temperatura corecta este absolut ital.ș ț

Oarecum ca copt p)ine, care trebuie s' fie f'cut e&act la temperatura dreapta dac' nu rei s' sf)r e ti cuș ș

 produse de patiserie dur ars sau un de%astru ud, monitori%area temperaturii (n timpul prima i a doua etapeș

de reali%are a 2,4,C este necesar' pentru a face sigur reac iei se (nt)mpl' la ite%a dreapta.ț

7/23/2019 Cum a Devenit Agent Orange Toxic

http://slidepdf.com/reader/full/cum-a-devenit-agent-orange-toxic 7/12

emperatura ideal' pentru aceast' reac ie este la temperatura de 10 i cele mai bune practici industrialeț ș

asigura c' aceast' temperatur' este men inut'. #in p'cate, dac' nu monitori%ate i reglate corect, e&cesul deț ș

c'ldur' din reac iile c$imice i alte surse a (nsemna c' solu ia se peste aceast' temperatur'.ț ș ț

=n ca%ul (n care temperaturile nu sunt monitori%ate i reglate corect i s' dep' easc' 10 , atunci ceea ceș ș ș

se (nt)mpl' este c' moleculele 2,3,C clorfenol deenit foarte reacti i (ncepe reac ia cu altele. Acest lucruș ț

creea%' compusul to&ic ", #,##-tetracorodi/en0o-p-dio!ina"  ca aceasta

2,3,C clorofenoli reac ionea%' (mpreun' pentru a forma 2,3,L,*## N clor$idrat #in Dites, 20115ț

<pun)nd "2,3,L,*tetrac$orodiben%o*p*dio&ina" nu este u or #e asemenea, este neoie de prea mult timp seș

 pronun ', at)t de mul i oameni de tiin ' or spune doar "dio&ine", sau a fi mai specific, "2,3,L,*##".ț ț ș ț

a 2,4,C*, aceast' denumire c$imic' lung pot fi defalcate la unit' i mici, de i este neoie de efortț ș

• .,.#-tetracloro  acest produs c$imic are 4 molecule de clor ata ate la anumite loca ii de peș ț

fiecare dintre inelele $e&agonale.

• di/en0o  dou' ben%en $e&agon5 inele cu trei duble leg'turi (ntre atomii de carbon, cu o molecul'de o&igen ata atș

•   p-  tipul de leg'tur' (ntre inelele ben%enice. Aceasta (nseamn' c' e&ist' o singur' molecul' de

o&igen pe partea opus', iar moleculele de o&igen nu sunt legate (ntre ele.

• dio!ina  numele acestei clase c$imice.

Printr*o coinciden ' nefericit', 2,3,L,*## este, de asemenea, una dintreț cele mai toxice substan e de omț

f'cut reodat' estele de laborator a ar'tat c' e&trem de mici cantit' i ar ucide mamifere.ț

 u se tie c)t de mult 2,3,L,*## a fost (n fiecare lot de Agent Orange produs deoarece la acel moment,ș

oamenii au fost doar incepand de a reali%a problemele. #up' m'surarea concentra iilor (n mediul (n :ietnamț

i (n alte locuri din America de ord acum se estimea%' c' apro&imati 3 p'r i per milion de Agent Orange aș ț

constat din acest contaminant to&ic, care este o sum' foarte mic'. 6ste orba despre o pic'tur' de ap' (ntr*o

cad' de baie

7/23/2019 Cum a Devenit Agent Orange Toxic

http://slidepdf.com/reader/full/cum-a-devenit-agent-orange-toxic 8/12

Astfel, crearea acestui produs c$imic periculos tot a enit la temperaturi incorecte. u toate acestea, cum

 poate o astfel de cantitate mic' de no&e (ntr*un erbicid la defalcarea rapid (nc' se consider' un risc gra

 pentru s'n'tate-

âine: &o!icitatea i riscul de #,##-&C'' în Agent Orangeș  . 

******

!eferin e i resurseț ș

Dites, !. 20115. #io&inele O priire de ansamblu i deș istorie.  Environmental Science % &echnolog', ()

15, 1*20 #OE 10.1021 K es10134 Iabonament necesarJ

Alin Houng. 200+. Agent Orange i P? ontaminarea. apitolul C.ș în istorie, utilizare, Dispozitia iș

transformarea în mediu de Agent Orange.  Pagini 1*30. IarteJ #OE  10.100L K +L*0*3L*L4*+MC

Iabonament necesarJ

Arseen <es. $apitolul *. dioxine i furani în industria chimică.ș   Programul de 7ediu O9 c$imice

 poluan ilor organici persisten i. I<ite*ulJț ț

$ttpKK888.c$em.unep.c$KPOPsKPOPsMEncKproceedingsKstpetbrgKses.$tm  96P POP pagina de start

$ttpKK888.c$em.unep.c$ 5. Accesat 14 martie 20115 IAcces gratuitJ

Agent Orange i pro*ocarea de a e*alua to!icitate - Partea ,ș

1L 03 2011

Aceasta este a treia parte a seriei Agent Orange. Partea 1 discutat ma@e*up a celor dou' erbicide care merg (n

Agent Orange, iar partea a 2 a acoperit c$imie care a dus la formarea de dio&ine to&ice (n Agent Orange (n

timpul fabrica iei. Aceast' parte a acoperi to&icitatea 2,3,L,*## (n Agent Orange i de ce este (nc' deț ș

(ngrijorare.

=nainte de a intra (n to&icitatea 2,3,L,*## i Agent Orange, s' mergem (n elementele de ba%' aleș

ealu'rii riscurilor. #oar pentru c' cea este cunoscut a fi to&ice nu (nseamn' c' trebuie s' ' face i griji.ț

6aluarea riscului (nseamn' c' trebuie s' ealue%e mai mul i factori*c$eie (n primul r)nd.ț

#e e&emplu, dup' cum tim cu to ii, depindem de ap' pentru s'n'tatea noastr' i func ionare, astfel (nc)t nuș ț ș ț

 putem supraie ui pentru mult timp f'r' ap'. u toate acestea, (n ca%ul (n care beat (n cantit' i suficient deț ț

mari, apa poate fi to&ic pentru c' sodiu (n corpul ostru deine diluat p)n' la punctul (n care nu poate

7/23/2019 Cum a Devenit Agent Orange Toxic

http://slidepdf.com/reader/full/cum-a-devenit-agent-orange-toxic 9/12

func iona. 6ident, astfel de b'ut cantit' i mari de ap' nu este o preocupare pentru majoritatea dintre noi,ț ț

astfel tim c' apa potabil' are risc sc'%ut cel mai mult timp i este, de fapt, foarte recomandat.ș ș

#eci, atunci c)nd ealuarea riscului de substan e poten ial to&ice, oamenii de tiin ' i a lucr'torilor medicaliț ț ș ț ș

au tendin a de a lua (n considerare trei concepte importante i cone&eț ș

• 2a0ard  * care sunt pericolele pre%entate de aceast' substan '- #e e&emplu, ar duce la reac iiț ț

alergice, boli sau arsuri de e&punere-

• 3!punerea * are sunt c'ile de e&punere- Ar fi in$alat', m)ncat', sau absorbite prin piele- )t de

mult a acestei substan e se or fi transferate prin e&punere-ț

• &o!icitatea * ceea ce este mecanismul de to&icitate dup' e&punere- um r'spunsul to&icitate apar-

#eci, apa potabila dulce are risc sc'%ut, datorit' risc redus i to&icitate efectuate numai de foarte mareș

e&punere prin b'ut. #esigur, apa poate fi foarte riscant (n alte set'ri, cum ar fi alunecarea pe o balt' pe o

 podea de marmur' i de rupere old, sau (nec (n cad'.ș ș

=n ceea ce prie te to&icitate, 2,3,L,*## este destul de opusul ap' potabil', precum i eitarea acesteiș ș

substan e este foarte recomandat de c'tre to i e&per ii. #eci, cum este at)t de to&ic-ț ț ț

:om intrand in bioc$imie (n acest postare acest moment Pe scurt, to&icitatea 2,3,L,*## se datorea%'

capacit' ii sale de a lega cu un receptor c$eie (n celulele noastre, ceea ce duce la o cascad' de efecte. a oț

 parte a func ion'rii noastre de celule sanatoase, e&ist' mii deț receptorii din celulele noastre (n (ntreaga

corpurile noastre, care ac ionea%' ca sistemul nostru mesager.ț

!eceptorii leaga de molecule c$imice c$eie. #e obicei, acestea sunt reali%ate din proteine cu anumite

structuri care permit leg'turi c$imice pe suprafe e (ntr*o manier' adesea descris ca "un sistem de blocare i oț ș

c$eie". Odat' ce un receptor este asociat cu "c$eie c$imic" sale, el atunci poate influen a e&presia A# (ntr*ț

o celul'. Acest lucru ajut' s' organi%e%e c$imicale utile pentru a permite functionarea celulelor sanatoase.

=n ca%ul 2,3,L,*##, oamenii de stiinta sunt cele mai (n cau%' cu Ar# sau receptorul idrocar/ură arii.

<a speculat c' receptorul A$ poate fi o relic' a istoriei noastre din lung*drible%e eolutie, cu "c$eie" de a

fi un $ormon de cre tere reglare pe care nu mai folosi. !eceptorul A$, nu se g'se te numai la oameni, ci i (nș ș ș

numeroase specii de animale. !eceptorul A$ (n organisme moderne acum une te pe cale natural'ș

contaminan i organici, cum ar fi cele produse prin arderea lemnului. #e fapt, dio&inele sunt doar to&iceț

atunci c)nd este implicat receptorul A

!eceptorul A$ a lega cu contaminan i organici care con in un inel $e&agon de *carbon. Odat' receptorulț ț

A$ leag' cu un contaminant organic, de A$r*contaminan i deplasea%' comple&e la nucleul celulei unde suntț

7/23/2019 Cum a Devenit Agent Orange Toxic

http://slidepdf.com/reader/full/cum-a-devenit-agent-orange-toxic 10/12

actiate gene A#. 6n%imele sunt produse pentru a descompune contaminant nedorit i scoate i*l din celula.ș ț

=n acest ca%, acest lucru implic' un grup de en%ime numite citocromului P*4C0. #ac' totul merge bine,

aceste en%ime actia o reac ie la defalcarea contaminant (n celul', i, prin urmare, ajut)nd pentru a eliminaț ș

substan ele to&ice din celul' i organism.ț ș

=n acest ca%, 2,3,L,*## a fost gasit de a se lega cu receptorul A$ e&trem de bine. #e fapt, 2,3,L,*##

are cea mai buna constanta de legare cu receptorul A$ (ntre diferitele contaminantii organici, e&plic)nd

to&icitatea e&trem'. Acesta a fost emis ipote%a c' 2,3,L,*## poate fi foarte asem'n'tor ca structur' cu

 partenerul ini ial $ormon al receptorului A$ (nainte am pierdut acest $ormon cu mult timp (n urm', (n istoriaț

noastr' eoluti'.

#up' e&punere i preluarea, comple&ul 2,3,L,*##*A$r a proceda apoi la A#*ul din nucleul celulei,ș

unde genele actiat a duce la 15 producerea de en%ime P4C0G i 25 produse c$imice de reglementareș

importante pentru cre terea i dii%iunea celulelor. =n unele priin e, dio&ina imita comportamentul deș ș ț

$ormoni care reglementea%' functii de celule importante. #e asemenea, se consider' c' prin legarea cu

receptorul A$ pentru prea mult timp, aceasta ar putea duce la semnale gre ite fiind trimis (n timpulș

de%olt'rii, ducand la malformatii congenitale si intar%ieri de de%oltare dup' na tere.ș

Aceste dou' ac iuni a conduce la o cascad' de reac ii (n (ntreaga celul' i organul afectat. =n primul r)nd,ț ț ș

datorit' afinit' ii mare de 2,3,L,*## pentru receptorul A$, uneori dio&ina nu este defalcat. Prin urmare,ț

P*4C0 en%ime sunt produse (n celula pentru un timp foarte lung. oate aceste en%ime suplimentare nu se

descompune dio&ina imediat, dar poate duce la distrugerea altor $ormoni. #efalcarea de $ormoni de

reglementare poate duce la celulele disfunc ionale i de a promoa cancer. os de mai jos este o figur' careț ș

ilustrea%a caile (ntr*o celul'

#io&ina i A$ cascad' receptor de la 7andal 200C5ș

7/23/2019 Cum a Devenit Agent Orange Toxic

http://slidepdf.com/reader/full/cum-a-devenit-agent-orange-toxic 11/12

=n al doilea r)nd, receptorul A$ are i alte func ii (n afara induc ie en%imatic'. <e poate controla anumiteș ț ț

gene i func ii celulare (n special cele care guernea%' ro8t$ i differentation. a un e&emplu, 2,3,L,*ș ț ș

## este oarecum similar cu un important $ormon t$roid, t$ro&ine, a a cum se arat' mai josș

a re%ultat, 2,3,L,*## poate mima anumitor $ormoni dup' legarea cu receptorul A$. #eoarece $ormoni

nu ac iona singur, aceast' interac iune a imita $ormon dio&in' cu $ormoni poate duce la o cascad' de efecteț ț

tot corpul.

Au fost multe studii care arata ca anumite tipuri de cancer si boli r'spunde cu cre terea e&punerii la dio&ine.ș

#ar a fost dificil sa fi&e%e cu preci%ie jos de Arbitraj din cau%a bioc$imie comple&e i efectul de dominoș

cascad' ori de c)te ori sunt afectate sistemele $ormonale (n celule.

#eci, ce- #escoperirea de dio&ine (n Agent Orange i e&plo%ia ulterioar' a cercet'rii bioc$imice i de mediuș ș

(n dio&ine la niel mondial a dus la mult (n elegerea noastr' bun' a contaminan ilor organici, to&icitatea lor ț ț

i necesitatea de a reglementa mai bine i s' monitori%e%e aceste contaminan i.ș ș ț

Ar trebui s' fim (ngrijora i- #a. 2,3,L,*## este unul dintre compu ii mai to&ice oameni au produsț ș

reodat' datorit' capacit' ii sale de a lega at)t de puternic la receptorul Ar reg'sesc (n numeroase organisme.ț

#ar e&ist' o este bun'.

#e*a lungul ultimilor C0 ani, (n calitate de con tienti%area noastr' de contaminan i i de gestionare a surselor ș ț ș

de mediu sa (mbun't' it, eliberarea de dio&ine pentru mediu i acumularea de dio&ine (n faunei s'lbatice aț ș

fost (n continu' sc'dere. a o populatie, e&punere noastr' global' de mediu este (n sc'dere, (n medie.

u toate acestea, dio&ine sunt persistente (n mediu, de multe ori pre%ent de %eci de ani. Oamenii de stiinta

 pot masura (nc' dio&inele din sedimente lacustre din anii 1+C0 #io&inele, de asemenea, se pot acumula (n

esuturile grase i (n sol, (n ca%ul (n care acestea pot fi transferate p)n' (n lan ul alimentar. a urmare,ț ș ț

e&punerea la dio&ine poate include at)t e&punerea imediat' la substan e c$imice, cum ar fi Agent Orange, iar ț

e&punerea pe termen lung prin intermediul produselor alimentare i (n contact cu pielea de dio&ineș

7/23/2019 Cum a Devenit Agent Orange Toxic

http://slidepdf.com/reader/full/cum-a-devenit-agent-orange-toxic 12/12

acumulate (n mediul (nconjur'tor. Aceasta se adaug' (n plus la comple&itatea de (n elegere to&icitate dio&in'ț

i priind preocup'rile Deat$ cu e&punerea mediului pe o perioad' lung' de timp.ș

u toate acestea, aminti i*' c' ealuarea riscurilor unui produs c$imic depinde de trei lucruri, pericol,ț

to&icitate i e&punere. >radul de impact de to&icitate i de s'n'tate depinde de durata e&punerii i cum auș ș ș

fost e&puse oameni. a urmare, oferul care a condus oca%ional de autostr'%i Ontario (n timpul puleri%'riiș

trebuie mult mai pu in s' ' face i griji (n compara ie cu lucr'torii autostrada care puleri%ate Agent Orangeț ț ț

 pe frun%e nedorite. u toate acestea, ar't)nd leg'tura de cau%alitate i rela ia dintre problemele Deat$ș ț

actuale de e&punere dio&in' drible%e este e&trem de dificil c$iar i pentru lucr'torii e&pu i. e sunt e&puseș ș

la at)t de multe contaminan i organici care declan ea%', de asemenea, cascada receptor A$, i fiecare dintreț ș ș

noi r'spunde diferit (n func ie de genetic' nostru ma@e*up. =n ciuda peste C0 de ani de cercetare, e&ist' (nc'ț

multe care trebuie s' fie de%'luit.

******

!eferin e i resurseț ș

?irnbaum 1++45. 7ecanismul de to&icitate dio&in' rela ia cu ealuare a riscurilor de sanatate de mediuț

Perspectie, 102, 1CL*1L Iabonament necesarJ

7andal, P. 200C5. #io&ina o rei%uire a efectelor sale asupra mediului i biologie receptorului s'u ariiș

$idrocarbur' ournal of omparatie ;i%iologie ?, 1LC 45, 221*230 #OE 10.100L K s0030*00C*043*3Iabonament necesarJ

<c$ecter, A., ?irnbaum, F., !an, ., R onstable, . 2005. #io&inele O priire de ansamblu de $ercetare

a +ediului, - 35, 41+*42 #OE 10.101 K j.enres.200C.12.003 Iabonament necesarG un alt lin@ c'tre

P#; aici .J

Dealt$ anada. 200C. dio&ine i furani * este s'n'tatea dumneaoastr'. O ia ' s'n'toas' <eries. I<ite*ulJș ț

$ttpKK888.$c*sc.gc.caK$l*sKi$*sKenironKdio&in*eng.p$p  9ltima accesat 14 martie 20115. IAcces

gratuitJ

Emagini cu 2,3,L,*##  iș t$ro&ine sunt din biblioteca de imagine Bi@ipedia ommons.