I

KRIST I1{AHHAI{I\{

Culorile

Traducere din limba englezd qi noteVALENTINA GEORGESCU

uietii,

-@#Bucuregti

2020

pARTEA IxTAI

Inainte

Ce este pasiunea? Este fbri indoiali devenirea unei persoane...Trupul gi spiritul igi cautd expresia in pasiune... Cu cAt pasiunea este

mai extremi pi mai puternic exprimati, cu atAt viala pare imposi-bild fbri ea. Ne aminteqte de faptul c6, dac6 pasiunea moare sau este

negati, gi noi suntem aproape morli qi c6, orice s-ar intAmpla, prinea suntem din nou intregi.

JOHN BOORMAN, regizor de film

Prolog

1979

Winona Grey, o adolescenti de cincisprezece ani, privea la ranch-ul

de pe malul apei care aparlinea familiei ei de patru generafii, ciutdndceva schimbat. O astfel de pierdere ar fi trebuit si lase urme * iarb[arsd brusc, nori negri carc rcf:uzd si se impriqtie, un arbore spintecat

de trisnet. Ceva.

De la fereastra dormitorului ei, vedea aproape toati suprafalaranch-ului, La marginea din zare a proprietbfii, nigte cedri uriaqi sti-teau inghesuili unii lntr-al1ii, cu ramurile dantelate at6rnAndu-le; pe

intinsele pajigi verzi, caii pigteau de-a lungul gardurilor, afunddndiarba inalt[ in glod sub apisarea copitelor. Sus pe deal, ascunsl inaddncul pidurii, era cabana cea micd pe care o construise stribuniculei cdnd se stabilise pe acest teren.

Totul pirea banal, ins6 Winona qtia ci nu era aga. Cu cdfiva ani inurm6, un copil murise in apele reci ale oceanului, pe coasta

Washingtonului, nu departe de acolo, iar luni intregi lumea vorbisenumai despre asta. Mama o trisese pe Winona deoparte qi o avertizase

asupra pericolelor nevizute, a curen$lor de addncime care te puteau

determina si te ineci chiar gi in ap6 mici, dar acum ea qtia ci mai erau

gi alte pericole ce pAndeau dincolo de suprafala vielii cotidiene.Plecl de la fereastrb qi se duse jos, lntr-o casi ce pirea prea mare Ei

prea liniEtiti lncepAnd de ieri. Sora ei, Aurora, citea ghemuiti pe

sofaua acoperitd cu stofr albastru cu galben. Sublire ca varga qi numai

I

l0 Kristin Hannah

piele Ei os la cei paisprezece ani ai ei, Aurora era in acea etap[ ciudatia vielii care nu mai era nici copilirie, dar nici maturitate inci. Avea o

birbie mici gi asculid qi pir castaniu-lnchis,lung qi drept, pieptdnat

cu cdrare pe mijloc.* Te- ai tr ezit pr ea deweme, puqtoaico, spuse Win ona.

Aurora ridici privirea.*N-am putut dormi.

- Da. Nici eu.* Vivi Ann e in bucitirie. Am auzit-o plAngAnd acum cdteva minu-

te, dar,.. Aurora ridic6 din umerii osoEi. Nu gtiu ce si-i spun.

Winona igi d[dea seama cAt de mare nevoie avea Aurora de o viafd

stabili; ea era lmpiciuitorul fbmiliei, cea care incerca si aplaneze toate

conflictele qi sb repare lucrurile. Nu era de mirare ci pdrea atdt de

fragil6. Nici un cuvAnt amabil nu le-ar fi putut alina acum.*Mi duc eu, spuse Winona.lqi gnsi sora de doisprezece ani chirciti peste masa acoperitd cu

suprafali melaminatl, desendnd.

- Bund, Fasolicd, spuse Winona, ciufulind pbrul surorii ei.

-Buni, Minfuicd.* Ce faci?* Fac un desen cu noi, toate fetele. Se opri din desenat qi igi lnclinl

capul ca si priveasci ln sus, Pdrul ei lung 9i blond ca paiul era un ade-

vdrat cuib din fire intortocheate rebele, iar ochii verzi erau lnroqili de

atita pl6ns. Cu toate acestea, era frumoasl, o pipuqi perfecti de

porfelan. Mama o s6-l poati vedea din Rai, nu-i aqa?

Winona nu qtiu ce si rispundi. Soarta i se piruse p6ni atunci

ceva simplu, la fel de naturald qi de lipsiti de efort ca respiratul, dar

lucrurile se schimbaseri. Cancerul le invadase familia qi le-o spulbe-

rase ln mii de buc6{ele, aga ci pdrea imposibil de crezut ci aveau s6

o mai repare vreodati.- Desigur, spuse ea plat. O sd-l punem pe frigider'lgi 16sn sora in bucitirie, dar miqcarea aceea fu o gregeali, gi realizi

asta numaidec6t. In aceastl bucltirie, amintirea mamei era peste tot -ln perdelele cu canari qi pitrdlele fbcute de mdna ei, ln magnetul

Super-Mama pus pe uga frigiderului, in bolul cu scoici de pe pervazul

ferestrei. Haide, Winnie, sd mergem pe plajd. sd cdutdm comorL,

Culorile vielii 11

De cdte ori o refuzase Winona pe mama ei in vara aceea? Fusese

prea ocupati ca si stea cu mama, li fusese prea frig ca si scormoneas-

ci nisipul plajei, ciut6nd cioburi netede de sticli printre scoicile spar-

te gi algele moarte.Cu acest gAnd se duse la frigider. Deschise uqa congelatorului gi

gisi o g6leat6 de doi litri cu inghefati Neapolitan. Era ultimul lucru decare avea nevoie, insi nu se putu abline.

Lui o linguri, se sprijini de dulap gi incepu si minince. Prin fe-

reastra bucitiriei, vedea poteca din fata casei qi magazia rogie diri-pinati zdcitnd leneqd in luminig. Acolo, camioneta albastri,rablagitl a tatilui ei didea cu spatele citre remorca ruginitd pentrutransportat cai. Thtil cobori din maginl gi se duse in spatele camio-netei, ca si prindd cirligul.

-Spune-mi ci nu se duce la rodeo, morm[i Winona, ducdndu-semai aproape.

- Ba bineinleles ci da, spuse Vivi Ann, desendnd iar. S-a trezit inzori ca si se pregiteasci.

- Rodeo? Glumegti. Aurora intrd in bucitirie qi veni lAngi Winona,la fereastri. Dar... cum poate?

Winona qtia cX ar fi trebuit s[ preia locul l6sat gol de mama gi si ex-

plice de ce era ln reguld ca tata si igi continue viafa de zi cr zi dupi ln-mormAntarea sofiei lui, dar nu se putu imagina min{ind intr-aqa

hal - poate ci asta ficeau adu[ii, iqi continuau viafa - qi totul era cumvagi mai infricoqitor, qi mai imposibil de rostit in cuvinte. Tdcerea se pre-lungi, ftcdnd-o pe Winona si se simti stdnjenitd; nu gtia ce si spuni,cum si fac6 toat6 situalia tolerabili, qi totuqi qtia cd era de datoria ei sifaci exact asta, O sori mai mare trebuia si aibi griji de cele mai mici.

- De ce o ia pe Clem de pe islaz? lntrebi Aurora, ludnd linguraWinonei gi scormonind cu ea in gileata cu tnghelati.

Vivi Ann scoase un sunet pe jumdtate scdncet, pe jumitate {ipitqi alergi la ugi, smucind-o atAt de tare, ci aceasta se izbi cu zgomotde perete.

-Vinde calul mamei, spuse aspru Winona.O enerva cd nu-gi diduse seama prima de asta.

- Ba nu, spuse Aurora, apoi se uiti la Winona pentru confirmare.Ba da?

12 Kristin Hannah

Winona nu avea cum s-o linigteascd, Dar urmi exemplul lui ViviAnn qi fugi. CAnd ajunse ln zona de parcare de lAngi magazie, gAfbia.

Se opri brusc ldng6 Vivi Ann.Tat[l ei era acolo, lindnd-o pe Clem de c[pistru. Lumina soarelui

reflectati de catarama de argint a curelei, mare c0t o farfurie, c6dea pe

calota pitati de sudoare a pdl[riei de cowboy. Chipul lui cu trisituriaspre li amintea de munfii din vecinitate: platforme de granit qi hdurilntunecate. Nici urmi de bldndefe.

* Nu pofi vinde calul mamei, spuse ea, gdfbind tare.* Acum ai si-mi spui ce si fac, Winona? spuse el, zdbovind o clip[

cu privirea pe gileata cu inghelatd.Winona simfi cum i se aprind obrajii. igi aduni tot curajul pentru

a rlspunde, cici altd alternativi nu avea. Nu mai era altcineva care sio fac$.

*Ea iubegte,.. a iubit calul ista.

-Nu ne permitem si hrdnim un cal care nu este cilirit.-Am s-o cilSresc eu, promise Winona.

-Tu?- Am sd md striduiesc mai mult ca pAnd acum. N-o sl-mi mai

fie frici.- Avem micar o ga care si 1i se potriveasci?

ln t6cerea sfAEietoare care urm6, Winona fandd qi lul ciplstruldin mina tatilui ei. Dar se miqcd prea repede sau vorbi prea tare -ceva - qi Clementine se sperie gi se smuci intr-o parte. Winona simfio arsuri ln palmi cdnd cipistrul i se freci de piele gi se dezechilibri,aproape cizAnd.

Vivi Ann veni imediat lingd Clementine,linigtind-o cu o vorbi gi

o atingere.

-Egti bine? ti Eopti Winonei dupi ce iapa se linigti.Winona era prea jenati ca si r5spund6. Sim(i cum tata se apropie

de ele, li auzi cizmele de cowboy cufundindu-se in noroi. Ea qi ViviAnn lntoarserd lent capul cltre el.

-Nu simfi caii, Winona, spuse el.

Era ceva ce auzise de la el toat[ viala ei. Veniti de la un cowboy,

aceastl observalie era cea mai tiioasi cu putinfd.

- $tiu, dar...

Culorile vielii 13

El n-o mai ascult6. Se uita acum la VM Ann. Intre ei piru ci se face

o legituri, un fel de comunicare pe care Winona n-o pricepu.

- Iapa asta este un animal foarte energic. Este qi tdniri. N-o poate

struni chiar oricine, spuse tata.

-Eu pot, spuse Vivi Ann.Era adevirat, Ei Winona gtia asta. Vivi Ann, la cei doisprez,ece

ani ai ei, era mai indr[zneafi gi mai neinfricati decAt ar fi putut fiWinona vreodati.

Sim{i invidia plesnind-o ca un elastic. $tia cd nu era bine * ba era

chiar necinstit -, dar ar fi wut ca tatil ei si o respingi pe Vivi Ann,sd o rlpuni pe cea mai frumoasi dintre fiicele lui cu lama tiioasda dezaprobirii.

Dar el n-o frcu.- Mama ta ar fi mdndri, spuse tata ln schimb, dAndu-i lui Vivi Ann

ciplstrul albastru uzat,

Winona ii privi ca de la mare depirtare plecdnd impreund. igi zise

ci nu conta, ci tot ce wusese ea fusese si lmpiedice vdnzarcalui Clem,

dar minciunile nu o consolar[ cAtugi de pufin.O auzi pe Aurora venind lAng[ ea, urcAnd dealul, acum c[ drama

luase sf6rgit.

-Eqti bine?* Perfect.

- Ceea ce conteaz[ este c[ nu a vAndut-o pe Clem.

- Mda, spuse Winona, dorindu-gi si fi vbzut qi ea astfel lucrurile,Ce-mi pasl mie cine cdlireqte un cal?

* Exact.

Dar multri ani mai tdrziu, rememorAnd acea sdptimAni a morfiimamei ei, Winona vbzu cum acel unic episod - transmiterea cipis-trului unui cal - schimbase totul. Din acel moment, gelazia devenise

un curent de ad$ncime, rotindu-se pe dedesubtul vielilor lor. Darnimeni nu vizuse asta. Cel pu$n, nu atunci.

Capitolul 1

1992

Ziua agteptati cu nerdbdare de Vivi Ann - 25 ianuarie * p[rea c5

nu mai vine odat6. Cdnd, in sfArgit, se ftcu vremea' ea se trezi 9i mai

deweme decAt de obicei. Cu mult inainte cazafile s[ lumineze cerul,

didu deoparte piturile gi coborl din pat' in intunericul rece al came-

rei, se imbricl intr-o salopeti groasi gi lEi puse pe cap o cdciuli de

lin[. Lui o pereche de minuqi de lucru din piele, ponosite Ei iEi trase

in picioare niEte cizme mari de cauciuc, apoi ieqi.

Practic, nu ea trebuia sd dea de mdncare cailor. Grijdarul frcea

asta. Dar cum era prea emofionati ca si mai doarmi, se gdndi cl ar fiputut foarte bine face ceva util'

F[ri lund care s[ ii lumineze calea, nu vedea nimic, in afarl de

aburul argintiu Ei fantomatic al propriei respiragii, dar dac[ era un lu-

cru pe lumea asta pe care Vivi Ann il cuno$tea foarte bine, aceea era

topografia fermei tatllui ei.

Water's Edge.

in urmi cu mai bine de un secol, stribunicul ei colonizase aceste

locuri gi fondase oragul din apropiere, Oyster Shores' Alfi blrbafi ale-

seseri zone mai simplu de lucrat, mai populate, cu acces mai uqor' nu

lnsi qi Abelard Grey. El a traversat cimpiile periculoase pentru a ajun-

ge aici, qi-a pierdut un fiu intr-o ofensivi a indienilor 9i pe un al doilea

din cauza gripei, dar nu s-a oprit din drumul spre Vest, ademenit de

un vis citre acest col! sdlbatic ai izolat al statului Washington. Terenul

Culorile viefii

pe care l-a ales, o suti doubzeci qi cinci de acri intre apele albastre ale

canalului Hood qi un deal impidurit, era spectaculos de frumos.Vivi Ann o lui pe poteca ingustd ce ducea spre grajdul pe care il

construiserd cu zece ani ln urm[. Sub un plafon lnalt din b6rne, unmanej spalios era mlrginit de un gdrdule! inalt cam de un metru gi

jum[tate; patru boxe separate flancau laturile de est gi de vest ale

incintei. Dupd ce deschise uqa glisantd uriaq[, luminile din plafon se

aprinseri cu un zgomot asem[nitor pocnetului din degete, iar caiiincepurl si se agite, nechez6nd ca s6-i dea de veste ci le era foame.

ln ora care urm6, Vivi Ann scoase porlii de f$n din baloturilestivuite ln qopronul aliturat, le aEezd ln straturi ln roaba ruginiti, pe

care o lmpinse pe aleile betonate, denivelate. La ultima box6, pe opliculi din lemn ficutl pe comandi era trecut numele oficial gi ra-

reori folosit al iepei diniuntru: Clementine's Blue Ribbon.

- Bunb, fetifo, spuse Vivi Ann, ftegend drugul porlii de lemn qi

lmpingAnd-o in lateral.

Clem fornii uqor qi veni spre ea, furAnd o gurd de fhn din roabi,Vivi Ann puse doui porfii in ieslea metalici qi lnchise uqa in urma

ei. CAt timp Clem mAnc[, Vivi Ann rimase l6ngd ea, mdngAind gru-

mazul robust qi mitdsos al iepei.* Egti pregititd pentru rodeo, fetifo?Iapa o inghionti cu capul dintr-o parte ca rlspuns, aproape dirA-

mAnd-o pe Vivi Ann.in anii de dupi moartea mamei, Vivi Ann gi Clementine devenise-

rd nedesp5rlite. O vreme, dupd ce tata incetase sd mai comunice qi se

apucase de b[uturd, iar Winona qi Aurora fuseserd ocupate cu liceul,

Vivi Ann iqi petrecuse cea mai mare parte a timpului cu calul ei.

Uneori, cdnd suferinta qi golul din suflet erau prea coplegitoare pentruea, se strecura afa*r din dormitor ca s6 dea fuga ln grajd, unde ador-

mea pe maldirul de rumegug de cedru de lapicioarele lui Clem. Chiargi dupi ce Vivi Ann se frcuse mai mare gi devenise populard,

continuase si igi considere iapa cea mai buni prieteni. ii impirtigisecele mai ascunse secrete doar aici, in spafiul cu miros dulceag al ulti-mei boxe de pe latura estic[.

Bitu uqor cu palma grumazul lui Clem inci o dati qi ieqi dingrajd. CAnd ajunse la casd, soarele se lnttez5rea ca o pati de

15

16 Kristin Hannah

lumini galben-cirimizie pe cerul hibernal, cenuqiu-inchis. Dinpunctul in care se afla, putea vedea apele de un gri ca de ofel ale

canalului qi piscurile zimlate, acoperite de zilpadl, ale muntilordin depirtare.

CAnd intri in casa intunecoasd, auzi sc6rlAitul tred[tor al scin-durilor podelei gi inlelese ci tatil ei se trezise. Se duse in bucdtirie,aqezi masa pentru trei persoane gi se apuci si pregiteasci miculdejun. Exact c6"nd aEeza platoul cu clitite in cuptor la incdlzit, il auzi

pe tata intrdnd in sufragerie. Ii turni p cani de cafea, o indulci cu

zahir qi i-o duse.

Birbatul lui cana din mAna ei, ridicAndu-9i privirea din revista

Western Horseman,

Ea rimase locului o clip6, intrebandu-se ce ar fi putut spune pen-

tiu a incepe o conversafie.

lmbricat in hainele-i obignuite de munci * blugi Wrangler foar-

te uzali gi o cimaqi cadrilati din flanel gros, cu o cataram5 de argint

mare cdt o farfurie la curea qi minuqi de piele prinse in betelia pan-

talonilor - tata arita la fel ca in fiecare diminea!5' $i totuqi, era 9i

ceva diferit un mdnunchi subtil de linii sau riduri care-i imbitrd-neau chipul.

Anii de dupi moartea mamei nu fuseseri deloc bldnzi cu el, iiasculiseri trdsiturile Ei addugaseri umbre acolo unde nu eta cantl,atdt in ochi, cit qi in cearcinele buhiite de sub ei. Spinarea i se cocAr-

jase; era semnul unui potcovar, spunea el, rezultatul natural al unei

viefi petrecute betand cu ciocanul cuie ln copitele cailot insi pierde-

rea suferiti jucase qi ea un rol ln curbarea acelei spin[ri. Vivi Annera sigurl de asta. Povara unei singuritili neaqteptate il remodelase

la fel de sigur precum orele pe care le petrecuse gheboqat la munc6.

Singurele momente cAnd mai stitea cu adevirat drept erau cele incare se afla in public, iar ea qtia cdt de tare il durea si se arate neripusde via!6.

Se agezi la masi qi iqi citi revista, ln timp ce Vivi Ann pregiti qi

servi micul dejun.

- Clem s-a comportat gtozav la antrenamente luna asta, spuse ea'

agezdndu-se la masi pe locul din fala lui. Chiar cred ci avem o qansi

s[ cAqtiglm rodeoul din Texas.

Culorile vielii

- Unde e pdinea prnjitn?

-Am fbcut cl{tite.

- Pentru ouil ochiuri trebuie piine prijit[. $tii asta,

- Amesteci-le cu crochetele de cartofi. Nu mai avem pAine.

Thta oftd addnc, evident iritat. Se uitd {inti la locul gol de la mas[.

- Te vezi cu Travis in dimineala asta?

Vivi Ann se uitd pe fereastri inspre grajd. Nici urmi de grijdarul1or. Tractorul nu era afari, cu motorul pornit, roabele nu erau scoase

in fap grajdului.

- Am hrinit eu caii. S-o fi dus si repare gardul 6la.

- lnci o giselnifs frr[ succes. Daci n-ai mai salva tofi caii rini{ide-aici qi pAnl-n ]blm, nu am avea deloc nevoie de ajutoare. $i adev6-

rul e c[ nici nu ne putem permite.

-Ci veni vorba de bani, tati... Am nevoie de trei sute de dolaripentru rodeo siptdmina asta, gi cutia de cafea e goal6.

El nu rispunse.*Tati?* A trebuit si md folosesc de banii Sia ca si plitesc factura la fAn.

-To1i banii?

-A venit qi impozitul.

-Deci, avem probleme, spune Vivi Ann,lncruntindu-se.Mai auzise ea asta, desigur, qtiuse mereu ci nu aveau bani indea-

juns, dar pentru prima oar5 asta chiar o af'ect[, lnlelese deodati de

ce ii tot bltea la cap Winona si economiseasci bani pentru taxe. Se

uiti la tatdl ei. Stitea gheboqat, cu coatele pe mas6. Surorile ei ar ficonsiderat acest gest nepoliticos; Vivi Ann era sigurfl ci Etia mai binecum stdteau lucrurile.

- Iar te doare spatele?

El nu rlspunse, nici micar nu lui in seami lntrebarea.

Ea se ridic6, se duse in bucitirie Ei ii aduse niqte ibuprofen, punSnd

pastilele uqor pe masi, lntre ei.

MAna lui bitucitb, de potcovar, se strAnse peste ele.

- Am s6 fac rost de bani de undeva, tatn. $i am si cdqtig sipt{mAnaasta. Poate chiar doui sute de dolari. Nu-fi face griji.

Rimaseri ticuti tot restul mesei, el citindu-qi revista. Dupi ce ter-mini, igi impinse scaunul inapoi pi se ridici de la mas6. lqi lun pil[ria

t/

18 Kristin Hannah

de cowboy din fetru, pitatd de sudoare, care atdrna intr-un cArlig de

l6ngi uqb qi spuse:

-F6-mi mAndru.* Aga o si fac. Pa, tati.Dup[ ce el pleci, Vivi Ann rimase la mas[, frimintAndu-se.

Cea mai mare parte a celor doudzeci gi patru de ani ai ei fusese ca

o frunzd dusi de ape, plutind pur 9i simplu la voia intAmplirii, ur-

mAnd orice curent ieEit in cale. incercase sd schimbe direclia de citeva

ori, dar fiecare incercare (ca de exemplu facultatea de stat) se lncheia-

se rapid cu intoarcerea ei la ranch.

ifpHcea mult viala modestd gi simpli de aici' ii plicea mult se fie

in preajma cailor, si ii antreneze gi si le transmita experienla ei fete-

loi cu ochi vii care ii idolatrizau abiliti{ile de cd16reaf6. ii plecea

mult cd toati lumea din orag qtia cine este qi o respectau pe ea 9i

familia ei, li plecea mult chiar qi apa. Mulli oameni se pldngeau de

zilele mohorate care se succedau din noiembrie pand in aprilie, dar

pe ea nu o deranja asta deloc. Firi ploaie nu sunt curcubeie. Acesta

era mottoul ei inci de cand era doar o feti!6 de doisprezece ani, stindlingd un mormAnt proaspit sipat, incercAnd si priceapi o pierdere

de neinfeles. Atunci, igi spusese ci viala era scurti qi ci ceea ce conta

era si te distrezi.Acum insi venise timpul si se maturizeze. Water's Edge avea nevoie

cle ea, qi nu invers. Nu era siguri cum sd, aduci schimbarea' Afacerile

gi planificarea nu erau neapirat atuurile ei, dar era mai isteald decAt o

credeau oamenii, Trebuia doar si se concentreze la asta.

Dar mai lntdi de toate trebuia si imprumute trei sute de dolari de

la una dintre surorile ei.

Avea si le spuni ci erau pentru o investitie bun6.

Winonei ii plicea si fie Eefq orice fel de gefr. $i nu aqa, de pe

margine. ln facultate, nu fusese nevoie decdt de un curs de drept

constitufional, ci iqi qi intrezirise viitorul. Acum,la douizeci Ei Eapte

de ani, avea o viafi in mare parte a$a cum gi-o dorise. Nu pe deplin,

desigur (era nemiritati, nu avea un iubit, nu avea copii qi se lupta cu

greutatea), dar in mare parte. Era de departe cel mai de succes avocat

din Oyster Shores. Era recunoscutd pentru c[ era onestl' pedanti Ei

Culorile vie{ii 19

inteligentd. Toati lumea spunea cl era o femeie de treab6, pe care era

bine s-o ai de partea ta. Winona iqi preluia reputafia aproape la fel de

mult pe cAt lqi preluia educafia. Tata qi Vivi Ann se inchinau poate laaltarul pimAntului lor, lnsi Winona avea o religie mai vast[. Pentruea, comunitatea era cea care conta qi oamenii care locuiau acolo. Erain reguli ci Vivi Ann era sufletul frumos al oragului; Winona se

striduia si fie conqtiinfa.intinse mdna qi aplsi butonul interfonului de pe masa de lucru.

-Membrii consiliului vor fi aici in aproximativ zece minute, Lisa.

Vezi si fie destuld cafea.

Recep{ionera ei rispunse prompt.

- E pregdtiti deja.

- Bravo.

Winona iqi indreptl atenfia citre teancul subtrire de acte din fafa ei.

Erau cdteva rapoarte despre rnediu, o propunere de plan cadastral gi

un contract pentru v&nzarea unui imobil, redactat de ea.

Water's Edge putea fi salvat astfel.

Bine, poate c[ exagera pulin; ferma nu era chiar la un pas de ruinifinanciari sau ceva de acest gen. Semina mai degrabd cu unul dintreacei amirAfi de cai lihnili pe care Vivi Ann ii tot salva: gchiopita. Lunide luni, tata gi Vivi Ann abia cAqtigau indeajuns pentru a line ferma pe

picioare, iar taxele continuau s[ creasc{. Acest colt secret al statuluiWashington nu fusese,,descoperit" inc[ de corporatigtii care transfor-mau terenurile accidentate de pe malurile apelor in aur, dar era doar ochestiune de timp. lntr-o zi, cit de curAnd, un antreprenor avea siinfeleagi faptul ci oraqul lor adormit era aqezat pe o fdgie spectaculoa-

si de litoral cu vedere la lanful muntos Olympic, cu aspectul lor de

Alpi elvelieni, iar cAnd avea si se int6mple asta, tata avea si se trezeas-

c[ pe o suti douizeci qi cinci de acri dori[i de to!i. Creqterea taxelorurma si ii forleze si vandi terenul ori si il piard6, nimeni nepdrAnd a

observa iminenfa acestui viitor cu excep{ia ei. Se intAmplase deja intot statul.

Noti repede ceva pe caietul ei de notife cu foi galbene, cuvinte pe

care si le foloseasci in disculiile cu el, Era imperativ ca el sd priceapicit de important era totul, cum gisise ea o cale de salvare qi de