Culegere Limba Romana Clasa a IV-A Sem II

Gabriela Iosif

Cuvintele vrăjite

Culegere de exerciţii

de limba şi literatura română

Clasa a IV-a

sem. II

63

Gabriela Iosif

EXERCIŢII DE LIMBA

ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Clasa a IV-asemestrul II

66

Copiii şi păsărelele după Eugen Jianu

1. Bifaţi cu ■ răspunsurile corecte:

Personajele textului sunt: □ omul de zăpadă □ moş Vuia, pădurarul□ Botic, ieduţul□ păsărelele□ copiii

Momentul desfăşurării acţiunii: □ dimineaţă de iarnă□ vara□ primăvara

Copiii au hotărât să ajute păsărelele: □ le vor da de mâncare□ le vor construi căsuţe călduroase□ îi vor da pădurarului trăistuţe cu mâncare pentru cele din

pădure□ le vor lua în casă la căldură

Mesajul textului este: □ copiii pot să ajute păsărelele pe timpul iernii□ joaca în aer liber este sănătoasă pe timp de iarnă□ trebuie să ne îmbrăcăm bine iarna ca să nu răcim

2. Din ce elemente este construit omul de zăpadă?

ochii din.................................................. obrajii din .....................................................

sprâncene din ......................................... pe cap are .....................................................

dinţii din ................................................ corpul din ....................................................

nasul din ................................................

3. Explicaţi expresiile:

•ca para focului: .................................................................................................

•foc pe suflet: .....................................................................................................

•focul care arde : ...............................................................................................

•(a sărit de) parc-a luat foc: ..............................................................................

•i-au luat călcâiele foc: ....................................................................................

4. Completaţi cu comparaţii conform modelului:roşu ca para focului, ca soarele la apus, ca sângele...

negru ca .................................................................................................................................................

alb ca .....................................................................................................................................................

albastru ca .............................................................................................................................................

galben ca ..............................................................................................................................................

67

5. Realizaţi corespondenţa între cuvintele cu acelaşi sens:

năvăleau zăpadă omăt proiectenea cărbuni zarvă nea

tăciuni am procurat planuri gălăgieam făcut rost tăbărau am pornit de demultvom meşteri codru veche am început

pădure vom construi zburdând alergând

6. Aşezaţi ideile în ordinea corectă şi împărţiţi lectura în fragmente potrivite.

□Pădurarul i-a îndemnat să ajute păsărelele.

□Copiii au construit un om de zăpadă.

□Neaua, prietenul copiilor, le aduce în suflet bucurii mari.

7. Citiţi fiecare fragment de câteva ori până înţelegeţi bine mesajul. Urmăriţi atent ideea fiecăruia în parte şi povestiţi-o oral. Realizaţi apoi în scris povestirea fiecărui fragment în parte (atenţie la alineate!). Ce aţi realizat la final?

8. Realizaţi acordul dintre substantive şi adjectivele din paranteze.

Ningea cu fulgi (mare) .......................................de parcă stoluri de fluturi (alb)............................

dădeau năvală peste lume, coborând din cer în zbor (leneşe) ...................... .

Am pornit să facem un om de zăpadă (unică) .................................. . Ochii erau tăciuni (negru)

....................................... , sprâncenele dintr-o perie (vechi) .................................... , dinţii din

seminţe (galben) ...................................... de dovleac. Dintr-un morcov (portocalie) ...........................

i-am pus nasul, obrajii (roşu) ......................................... din sfeclă iar pe cap o căciulă (vechi)

....................... .

9. Transformaţi părţile de propoziţie din comunicările de mai jos pentru numărul plural.•Copilul vesel construieşte un om de zăpadă.

..............................................................................................................................................................

•Pasărea ciuguleşte mâncarea adusă de copil.

...............................................................................................................................................................

•Ieduţul zburdă vesel pe zăpadă.

...............................................................................................................................................................

•Voi meşteri o căsuţă călduroasă.

..............................................................................................................................................................

10. Alegeţi trei enunţuri din textul „Copiii şi păsărelele” după Eugen Jianu şi formulaţi cel puţin două întrebări pentru ca acestea să constituie răspunsul. Exemplu: „Înspre vremea prânzului a început să ningă”.*Când a început să ningă?*Ce a început înspre vremea prânzului?

68

Compunere cu titlu dat

1. Selectaţi cuvinte şi expresii artistice deosebite descoperite în textele studiate pentru a le folosi în compuneri:

cerul .................................................................. săniuţă ...............................................................norii .................................................................. derdeluş ............................................................vântul ................................................................ gerul .................................................................nea .................................................................... noaptea ............................................................soarele ............................................................... copii ................................................................

2. Inventaţi expresii artistice cât mai frumoase. Priviţi un model:3.

fulgi de zăpadă .............................stoluri de fluturi albi ............................ pufoase de omăt flori de gheaţă ............................

............................. ............................

............................ călduroase ale păsărelelor Omuleţul nostru ...........................

............................ ..........................

4. Iată o compunere alcătuită de un elev. Selectaţi expresii artistice din textul dat şi copiaţi-le în carneţelul pentru compuneri pentru a le folosi la înfrumuseţarea textelor scrise de voi.

Iarna

Iarna s-a lăsat din nou peste sat. Pomii sunt încărcaţi cu flori albe de nea căzute din înălţimile cerului. Trei zile la rând au fluturat deasupra lumii florile albe, aşezându-se, când oboseau din zborul lor, pe crengile copacilor şi pe faţa neagră a pământului. Acum totul este alb, misterios, grandios. Zăpada este din abundenţă. A răsărit fugar şi soarele. El aruncă peste sat oglinzile razelor sale care parcă te orbesc. Copacii şi-au lăsat braţele în jos sub greutatea albului. Tufişurile şi ceilalţi copaci creează o dantelărie misterioasă de toată frumuseţea. Cuşmele albe ale caselor se sfârşesc în ţesuturi uriaşe. Se lasă seara. Monştrii cerului, norii cenuşii care cern zăpada, acoperă iar întinderile cerului. Un uriaş policandru îşi aprinde rând pe rând luminiţele. Ne place anotimpul iarna foarte mult deoarece se apropie sărbătorile şi împreună cu familiile noastre sărbătorim naşterea Domnului Iisus Hristos. Vom cânta colinde pe la casele oamenilor.

5. Folosiţi aceste expresii şi altele selectate în carneţelul de expresii artistice pentru întocmirea unei compuneri cu titlul „La săniuş”.

Nu uitaţi!•realizaţi povestirea cu grijă la exprimare şi aspect (indicaţiile de la pag. 21);•analizaţi textul obţinut (ex.4 pag. 31), îmbunătăţiţi-l, eventual, rescrieţi-l pentru a obţine un text de calitate.

69

Iarna pe uliţă-fragment-

de George Coşbuc1. Selectaţi cu răspunsurile corecte:

Acţiunea se petrece: • iarna Personajele sunt: • copiii mici • pe coasta dealului • copiii mari • în sat • sătenii • în cartierul nostru • tătarii

Starea vremii descrisă în poezie: • este înnorat • nu bate vântul • ninsoarea s-a oprit • deasupra râului e ceaţă

• nu e soare • viscoleşte

2. Notaţi cuvintele cu sens opus (antonimele) celor extrase din poezie:

a-nceput ............................. râzând .............................. a stat ............................. se gâlcevesc .............................. stau ............................. mari ............................. liniştit ............................. plâng ............................. vuiet ............................. trece ............................

1. Un cuvânt - mai multe sensuri! Explicaţi semnificaţia lor.

stat s-au răzbunat

România este un stat modern european. Norii s-au răzbunat pe sat.Au stat degeaba o oră. El s-a răzbunat pe cel care le-a făcut rău.

coastă mătănii

Şi-a fracturat o coastă. Bătrâna afăcut câteva mătănii în faţa altarului. Ei trag de sanie pe coasta dealului. Călugării aveau la rugăciuni nişte mătănii de lemn.

Copiii cădeau şi făceau mătănii prin zăpadă.

2. Grupaţi în două coloane cuvintele care exprimă imagini sonore (auditive) şi dinamice (de mişcare) extrase din poezia „Iarna pe uliţă” de George Coşbuc.

Imagini dinamice(de mişcare)

Imagini sonore(auditive)

70

Scrierea corectă „n-aţi” şi „n-au”

1. Descoperă modul de formare al ortogramelor urmărind:

*ce literă lipseşte N-aţi văzut nici voi? *ce fel de propoziţii sunt *timpul, persoana şi numărul verbelor N-au povestit chiar tot.

2. Modifică după cum sugerează modelul:

a) Nu aţi cântat toţi. N-aţi cântat toţi.

Nu aţi dormit bine. ..............................................................

Nu aţi învăţat poezia. ..............................................................

Nu aţi răspuns la telefon. ..............................................................

Nu aţi ascultat sfaturile. ..............................................................

Nu aţi schimbat uniforma. ..............................................................

Nu aţi scris scrisoarea. ..............................................................

b) N-aţi văzut cumva pe Zdreanţă? Nu aţi văzut cumva pe Zdreanţă?

N-aţi privit la fereastră. .....................................................................

N-aţi completat chestionarul. .....................................................................

N-aţi luat carnetul de şofer. .....................................................................

N-aţi mâncat toată ciorba. .....................................................................

N-aţi anunţat că plecaţi. .....................................................................

N-aţi avut răbdare. .....................................................................

3. Urmăreşte modelul dat şi rezolvă:a) N-au văzut nimic. Nu au văzut nimic.

N-au ajuns acasă. .....................................................................

N-au desenat peisajul. .....................................................................

N-au luat săniuţa. .....................................................................

N-au auzit cântecul. .....................................................................

N-au comunicat bine. .....................................................................

N-au precizat motivul. .....................................................................

b) Nu au făcut ceva rău. N-au făcut ceva rău.

Nu au dat încă telefon. .....................................................................

Nu au cheltuit toţi banii. .....................................................................

Nu au găsit biletul. .....................................................................

Nu au bătut covoarele. .....................................................................

Nu au promis nimic. .....................................................................

Nu au înţeles de ce. .....................................................................

71

Recapitulare

1. Completaţi spaţiile punctate cu cuvinte cu sens asemănător (sinonime) celor subliniate:

Odată, la Sfântul Vasile, ne hotărâm (..........................................) noi vreo câţiva băieţi din sat

să ne ducem cu plugul; căci eram şi eu mărişor acum, din păcate. Şi cu o zi înainte (în ....................

....................) Sfântului Vasile, toată ziua am insistat pe lângă tata (..................................................

...........................) să-mi facă şi mie un putinei cu piele de miel şi coadă de cal (.............................).

Şi a doua zi, tocmai (..................................) în ziua de lăsatul secului de postul Sân-Petrului,

făcând mama un cuptor zdravăn de turte moldoveneşti (.......................................) şi plăcinte cu

poalele-n brâu, şi pârpălind nişte pui tineri la jar (......................................), şi apoi tăvălindu-i prin

unt, pe la micul dejun (........................................), cheamă pe mătuşa Măriuca lui Moş Andrei la

noi.

2. Explicaţi înţelesul expresiilor date:

capul

Am stat pe capul mamei să mă lase în excursie. ..................................................................................

Mă doare capul. .................................................................................................................................

Tata stă în capul mesei. .........................................................................................................................

Am destule pe cap, nu-mi mai trebuie altele. .......................................................................................

M-am dat peste cap să rezolv transferul. .............................................................................................

Povestea este fără cap şi fără coadă. .................................................................................................

3. Precizaţi sensul cuvintelor subliniate. Ce observaţi? Ce alte înţelesuri mai pot avea?

Ne prindem cu jurământ să ne întâlnim şi la anul. Vrem să ne ducem la circ.

Ne prindem etichetele la piept. Ne ducem cu gândul la vacanţă.

Colegii vor să-mi facă o surpriză. Am stat pe capul tatei să-mi facă buhai.

Nu mă aşteptam să-mi facă zile fripte. Ieri am stat pe locul tău în bancă.

4. Realizaţi acordul apoi inversaţi locul părţilor de vorbire, ca în modelul dat:

s+adj. adj.+s s+adj. adj.+ s

floare albastră albastra floare cântecpenar vulpeizvoare fructe

apă copiimamă muntenori sfat

72

Evaluare

1. Citiţi următorul text:

„M-am dus la Sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche prietină, ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, un copilaş foarte drăguţ de vre-o opt anişori. N-am voit să merg cu mâna goală şi i-am adus băieţelului o minge foarte mare de cauciuc şi foarte elastică. Atenţiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele şi mai ales copilului, pe care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roşiori în uniformă de mare ţinută.” („Vizită”- I.L.Caragiale)

a) Precizaţi:☺locul unde se petrece acţiunea: ........................................................................................................☺timpul acţiunii:.................................................................................................................................☺personajele prezente în text: ...........................................................................................................

b) Scrieţi cel puţin:☺un substantiv................................... ☺ un adjectiv. ........................... ☺un verb .........................

2. Alege din lecturile studiate trei personaje. Alcătuieşte trei propoziţii în care cuvintele alese să aibă rol de subiect..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3. Alcătuieşte enunţuri cu cuvintele date:

(n-am) ..............................................................................................................................................(n-am) .............................................................................................................................................(n-aţi) .............................................................................................................................................(n-aţi) .............................................................................................................................................(n-are) ............................................................................................................................................(n-are) ............................................................................................................................................

4. Scrie forma corectă a adjectivelor din paranteze:

„În păduri trăsnesc stejarii! E un ger (amară) ........................ (cumplită)................................ !Stelele par (îngheţat) ................................, cerul pare (oţelit) ...................................... .Iar zăpada (cristalin) ................................ pe câmpii (strălucitor) ...............................Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare.” („Miezul iernei”- V.Alecsandri)

5. Completează tabelul cu adjectivele de la exerciţiul de mai sus (cele adăugate de voi):

Adjectivul Genul Numărul

73

Unitatea 5 ROMÂNI CU CARE NE MÂNDRIM

Muma lui Ştefan cel Mare (fragment) de Dimitrie Bolintineanu

1. Completaţi cu răspunsurile corecte:

Personajele care apar în textul poeziei sunt: O Ştefan cel Mare; O mama domnitorului;

O sultanul;

Acţiunea se desfăşoară: O la castelul unde mama sa se refugiase; O la cetatea de scaun, Cetatea Neamţului; O pe câmpul de bătălie;

Timpul în care se petrece acţiunea este: O la miezul nopţii; O la prânz;

O dimineaţa;

La rugămintea fiului său mama: O îi deschide poarta; O îl trimite din nou la luptă; O îi spune că mai bine moare demn pe câmpul de luptă decât să se ascundă ca un fricos în cetate;

Voievodul: O se ascunde la nişte prieteni; O adună oaste nouă şi porneşte o luptă nouă; O ascultă de mama sa şi câştigă bătălia;

Prin această poezie poetul ne spune: O că iubirea de ţară este mai importantă decât iubirea de mamă;

O că mama nu-şi iubea fiul; O că aşa trebuie să lupte un conducător pentru ţara sa; O că Ştefan cel Mare a dat exemplu de patriotism tuturor Românilor.

2. Scrieţi în paranteză sensul asemănător cuvântului subliniat:

a ciocăniLa castel bate în poartă Ştefan cel Mare. (.......................................)

Crivăţul bate cu putere dinspre est. (...........................................)

Frişca se bate cu mixerul. (............................................)

Mă bate gândul să iau un bilet la teatru. (.......................................)

Fratele meu mă bate la şah mereu. (...........................................)

Bate drumurile toată ziua. (......................................)

Vecinul bate covorul doar la ore potrivite. (........................................)

a sufla

a învinge

a gândi

a ciocăni

a amesteca

a scutura

a colinda

74

3. Indică cu sensul corect al expresiilor:

Trecerea raţei pe lac lăsa o undă lină. o adiere Mă dor toate rănile. îmi lipseşteO undă rece de vânt înfiorează pădurea. un val Mi-e dor de bunica. sufăr

4. Alcătuiţi cel puţin 3 propoziţii în care cuvântul crudă să aibă sensuri diferite.

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

5. Spuneţi-vă părerea!

Mama lui Ştefan cel Mare nu l-a primit în castel deoarece:

□ a vrut să-l determine să continue lupta;□ a dorit să-i arate ce trebuie să facă orice conducător de ţară;□ a încercat să-l facă să înţeleagă că el era dator şi cu viaţa şi cu moarteapentru poporul său;□ considera ca fiind ruşinos să-ţi laşi ţara ocupată de duşmani.

Domnitorul a ascultat sfatul mamei sale pentru că:

□ îşi iubea ţara şi poporul;□ îşi respecta mama;□ a înţeles că mama sa avea dreptate;□ a vrut să dovedească prin exemplul propriu că trebuie să fie viteji în luptă;□ dorea să primească recunoştinţa poporului său pentru faptele sale de curaj.

6. Stabiliţi care este tema poeziei: O copilăria O natura ţării O povestiri cu tâlc O istoria patriei

Explicaţi alegerile.

7. Aşezaţi în ordine ideile planului simplu:

...... Respingerea mamei

...... Rugămintea fiului

...... Înfrângerea din prima bătălie

...... Biruinţa domnitorului

8. Descoperiţi în poezie fragmentele în care se folosesc ghilimelele. Explicaţi utilizarea lor.

9. Copiaţi din text 3 substantive, 3 verbe, 3 adjective şi analizaţi-le.

10. Alcătuiţi un text scurt în care să introduceţi următoarele cuvinte: orologiu, oaste, soartă, crudă, sfărâmată, biruinţă, zdrobit.

75

Pronumele personal

1. Amintiţi-vă formele de bază ale pronumelui personal! Completaţi spaţiile:

pers. singular pluraleu

Imie, îmi, mi, mine, mă, m-

tu

aII-a

ţie,...............................................................el ea

aIII-a

lui.......................... ei...........................

Introduceţi în tabel pronumele personale: dânsul, dânsa, dânsului, dânsei dânşii, dânşilor, dânsele, dânselor.

2. Alcătuiţi enunţuri în care să folosiţi:

a) Un pronume personal, persoana a II-a, numărul singular:

...............................................................................................................................................................

b) Un pronume personal, persoana a III-a, numărul plural, genul feminin:

...............................................................................................................................................................

c) Două pronume personale, persoana I şi a II-a, numărul singular:

...............................................................................................................................................................

3. Recunoaşteţi pronumele personale din fragmentul dat:

„Încă pe cale fiind şi silit să ajungă, calul zise fetei: _ Stăpână, până acum m-ai ascultat la orice ţi-am zis şi toate ţi-au mers bine. Ascultă-mă şi de data asta şi nu vei greşi. Eu sunt bătrân de aici înainte şi mi-e să nu poticnesc. Ia-l pe fratele meu Galben-de-soare şi fă călătoria mai departe cu el. Încrede-te în el cum te-ai încrezut în mine şi nu te vei căi. El este mult mai tânăr decât mine şi mai sprinten şi te va învăţa ca şi mine ce să faci la vreme de nevoie.” („Ileana Sânziana”-Petre Ispirescu)

4. Înlocuiţi substantivele subliniate cu pronume:

a) Am fost la Maria (..................) să-mi dea împrumut atlasul geografic. b) Corina cu Georgeta (...........................) priveau la un film cu desene animate.c) _ Victor (........................), vino la masă!d) _ Nicu, Grigore, Sanda şi Auraş (..............................) veniţi cu mine la laborator?

5. Înlocuiţi pronumele subliniate cu substantive potrivite:

Le-am văzut în parc. ......................................................................................................................Am citit-o pe nerăsuflate. ..............................................................................................................I-am făcut curat în dulap. ..............................................................................................................

76

Reţineţi:Pentru o adresare politicoasă se folosesc, pe lângă pronumele de politeţe cunoscute

(dumneata, dumitale,dumnealui, dumneaei, dumnealor, dumneavoastră) şi alte forme, ca de exemplu: matale (mătăluţă, mătălică), Domnia Voastră, Domniile Voastre, Domniile Lor, Măria Ta, Măria Voastră/Sa, Alteţa Voastră/Sa, Înălţimea Voastră/Sa, Excelenţa Dumneavoastră/Sa ş.a.

6. Alege pronumele personale de politeţe adecvate:

_Măria Ta/ Tu (Ştefane) tătarii sunt aproape de cetate! _Fiul dumneavoastră/tău a luat premiul întâi la concurs.

Domnia Sa/Dânsa, regina, a dorit să vorbească mulţimii adunate la castel. _Bunico, tu/matale, când erai tânără, semănai cu mama?

7. Realizează corespondenţa între pronume echivalente:

voi dânsul tu ei, ele dânsa

dumnealui dumneavoastră dumnealor dumneaei dumneata

8. Analizaţi pronumele din propoziţiile de mai jos precizând felul, persoana, genul (pentru pers. aIII-a) şi numărul acestora:

_Credeaţi că eu nu ştiu dar ieri, pe când dumneavoastră eraţi în bibliotecă, am privit pe fereastra clasei şi am văzut-o cum schimba culorile... _Ce spui tu, copile? Pe cine ai văzut?

_ Pe ea... Avea un coş plin de vopsele! _ Aş vrea să te cred dar mi-e greu să cred aşa ceva... Mai era cineva cu tine?

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

9. Construiţi propoziţii după schemele date:

a) S P A.P. A.P b) P A.P. A.P. A.P c) S A.P. P A.P. p v s p v s p p s p v adj

77

George Enescu după Pavel Câmpeanu

1. Bifaţi cu răspunsurile corecte:

Momentul când se petrece acţiunea este: O dimineaţa O seara

O în luna lui august, vara

Locul unde se desfăşoară acţiunea este: O în satul natal O la Paris O la horă, pe povârnişul dealului

Personajele textului sunt: O Jurjac O Tănăsică

O sătenii O lăutarii

O compozitorul George Enescu


coasta violonistneostenită demultdomoală neobosităscripcar se reflectăse răsfrâng misteriostainic farmecvraja povârnişodinioară molcomă

3. Scrie cuvintele cu sens opus celor date:

lumină → .............................. domoală → ............................... a înainta → ........................liniştea → ................................ bucurie → ............................... a se opri → .......................ilustru → ................................. odinioară → ............................ fremătător → ....................

4. Selectaţi explicaţiile care vi se par potrivite: „ Jurjac se lasă pe povârnişul dealului, înaintând ca prin vis spre cercul dansatorilor” pentru că:o era curios să vadă cum dansează sătenii;o muzica şi dansul popular îl vrăjeau;o era distrat;

„Toate din cele pe care le vede şi le aude îl pătrund pe copil, îl inundă cu un simţământ răscolitor şi de neînţeles, un fel de bucurie tristă, care-i umple ochii de lacrimi.”o copilul nu înţelegea ce se întâmplă şi era trist;o emoţiile copilului erau adânci şi amestecate, bucurie şi tristeţe deopotrivă;o copilului îi vine să plângă de emoţie;

5. Explicaţi ultimele cuvinte ale textului: „Nu, Jurjac nu a uitat hora niciodată!”

6. Selectaţi fragmentul care descrie hora şi transcrieţi-l în caiete.

7. Întocmiţi ideile principale şi alcătuiţi povestirea lecţiei.

78

8. Selectaţi din cuvinte doar pronumele personale:

dumneavoastră, eu, mare, lor, dânsul, a citi, l-, nouă, voi, tine, autor, dânsele, Măria Ta, albastru, ele, trei, le, dumnealui, o, noi, -mi, Excelenţa Voastră, a voi, matale, zăpadă, tu, lor, ne-, persoană.

9. Alege forma corectă a pronumelui personal:

Eu/Ieu am primit premiul întâi la tenis.A venit şi ea/ia la plimbare.Ei/Iei au interpretat un cântec nou.

10. Au gen doar pronumele personale de la persoana a III-a, singular şi plural. Completează genul pronumelor date: El, lui, dânsul, dânsului, dumnealui→ genul ........................Persoana a III-a, nr. singular:

Ea, ei, dânsa, dânsei, dumneaei → genul .............................

Ei, lor, dânşii, dânşilor, dumnealor→ genul ........................Persoana a III-a, nr. plural: Ele, lor, dânsele, dânselor, dumnealor→ genul ......................

11. Subliniaţi şi analizaţi pronumele personale din propoziţiile date:

! Eu vreau să te duci la bunica cu merinde.

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

! A citit şi dânsa cartea.

...............................................................................................................................................................

! Vin şi ele cu noi la teatru.

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

! Dumnealui este profesor la noi.

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

12. Alcătuieşte propoziţi în care pronumele să aibă funcţia sintactică (partea de propoziţie)cerută: S ascult la radio. ............................................................................................................. (cine?) S A.P. vine după-amiază la ................................................................................. (cine?) (la cine?)

13. Construiţi o propoziţie după schema dată: S P A.P. A.P. p v s adj.

79

O vizită în atelierul lui Brâncuşi(fragment)

după Cella Delavrancea

1. Indicaţi cu ¤ răspunsurile corecte:

Acţiunea se desfăşoară : � la Bucureşti � în anul 1922� la Paris � vara� într-un sat românesc � primăvara

Personajele lecturii sunt: � Brâncuşi � autoarea� Cella Delavrancea � Barbu Delavrancea

Casa lui Brâncuşi din Paris era: � o casă din satul nostru românesc� o vilă în stil franţuzesc� o casă modernă

Mesajul textului este: � deşi locuia departe sculptorul nu şi-a uitat niciodată ţara; � arta populară românească i-a fost sursă de inspiraţie toată viaţa;� Brâncuşi uitase de locurile natale.

2. Selectaţi din textul lecţiei fragmentul care descrie interiorul casei. Subliniaţi cuvintele care descriu obiectele de mobilier care decorau casa.

3. Legaţi prin cuvintele cu acelaşi sens: a)

au sfedelit odaie vatră indulgenţă sură agere poliţe

cameră cuptor căruntă au cercetat îngăduinţă rafturi iuţi

b)scrin vibraţia a surâs şlefuiesc voluminoasă te voi pofti glas dovedeşti

a zâmbit dulăpior tremurul netezesc te voi invita demonstrezi mare voce

4. Aşezaţi ideile în ordinea corectă şi împărţiţi lectura în fragmente potrivite.

o Casa sculptoruluio Vizita Cellei Delavrancea la atelierul lui Brâncuşio Explicaţiile date invitatei

5. Alcătuiţi planul dezvoltat de idei şi realizaţi rezumatul lecturii „O vizită în atelierul lui Brâncuşi” după Cella Delavrancea.


De ce credeţi că sculptorul şi-a construit o casă tipic românească înmijlocul Parisului? De ce era decorată casa cu obiecte întocmai celor folosite în satul natal?

80

7. Marcaţi cu x răspunsurile pe care le consideraţi corecte:

Expresia „Doi ochi albaştri m-au sfredelit cu privirea” doreşte să spună că:o privirea sculptorului era pătrunzătoare;o se uita ca şi cum ar fi vrut să descifreze cu privirea firea omului pe care-l vedea;o se uita în gol, fără interes;

Avea „O casă din satul nostru românesc” pentru că:o nu avea bani de o casă mare;o îi era dor de satul natal şi aşa se simţea ca acasă;o considera că valorile româneşti tradiţionale erau mai presus de un mod de viaţă străin;

„Totul era vioi în el, barbă sură, părul lăsat în voie, haina de lucrător, mâinile agere.”sugerează că:o semăna cu un meşter popular din România;o avea înfăţişarea unui artist preocupat de arta sa, haina şi mâinile sugerau faptul că muncea cu

o preocupare deosebită;o semăna cu un meşter francez modern;

Din fragmentul „Pe un scrin erau nişte pepeni ovoidali... Luceau atât de tare, încât mi s-a părut că le aud vibraţia de violoncel.” se înţelege că:o statuile de alamă, prin forma lor ovoidală, trezea în sufletul artistei vibraţii melodioase;o fiind muziciană, simţea la rândul ei frumuseţea artei;o pepenii i se păreau buni de mâncat;

„Le şlefuiesc cu mâinile, luni de zile, până sunt însufleţite.” dovedesc că Brâncuşi: o din dorinţa de a realiza opere perfecte muncea şi luni de zile;o sculpturile păreau vii dovedind geniul său artistic;o modul de lucru era asemănător cu cel al meşterilor populari;

„Nimeni n-a simţit până acum că alama asta cântă.” arată că: o fata a simţit cântecul sculpturii pentru că era şi ea artistă;o sculptura sugera muzică şi artele s-au întâlnit în această lucrare;o artiştii simt la fel indiferent prin ce ramură a artei se exprimă.

8. Transformaţi în povestire dialogul dintre Constantin Brâncuşi şi Cella Delavrancea (de la „Pe un scrin erau nişte pepeni ovoidali...” până la „Îţi mulţumesc!”

9. Încercuiţi forma corectă:

Mi-a spus că nu-l/nul aşteaptă aşa de mult. L-a/La văzut alaltăieri în parc.

A plecat l-a/la spectacol cu colega ei. Cred că l-ai/lai văzut pe Ion, nu pe Vasile.

Nu l-am/lam mai văzut de mult. L-aţi/Laţi văzut cumva pe Zderanţă?

L-oi/Loi chema când oi avea eu chef! Întreabă-l/Întreabăl mai bine pe el dacă vrei să ştii.

A-l/Al cui este penarul acesta? Aştept să-l/săl primesc peste două zile.

L-ar/Lar fi primit azi dacă l-ar/lar fi L-aş/Laş vedea dacă ar trece pe aici.

trimis la timp. Eşti l-aş/laş dacă nu recunoşti că ai greşit.

10. Spuneţi-vă părerea: De ce credeţi că o muziciană română a fost prima care a descoperit că „alama asta cântă”?

81

Scrierea corectă a cuvintelor „ce-l” şi „cel”

Reţineţi!Pronumele personal l se desparte întotdeauna prin cratimă de celelalte părţi de vorbire.

1. Modifică după cum sugerează modelul:

Ştiu ce îl doare. Ştiu ce-l doare.

Am auzit ce îl preocupă. ...............................................

Ce îl întreabă la concurs? ...............................................

Nu am aflat ce îl nelinişteşte. ...............................................

Ce îl face să devină cuminte? ..............................................

Ce îl încântă la acest joc e că e uşor. .............................................

2. Completează spaţiile punctate cu unul din cuvintele „ce-l” sau „cel”:

Ştefan .................. Mare s-a luptat cu turcii. Cred că ştiu ........................... va asculta mâine.

El e .......................care mi-a dat jucăria. Am ..............................mai frumos căţel din lume!

Cosmin e ....................mai bun la matematică. Vreau să ştiu .................. interesează.

Poartă un scut .................... fereşte de săgeţi. ..................... face să nu-şi facă temele?

3. Selectaţi pronumele personale din text. Analizaţi-le precizând felul, persoana, numărul şi genul:

Eu nu ştiam că el este vecin cu noi. Doar tu l-ai remarcat şi ne-ai atras atenţia şi nouă.

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

4. Completaţi propoziţiile cu pronume care să aibă funcţia cerută:

___S__ ascultă povestea.→ ................................................................................................................ cine?

Am primit- __A.P.__ şi pe __A.P._ . → ............................................................................................... pe cine? pe cine?

82

Evaluare

1. Alcătuiţi trei enunţuri despre trei oameni de seamă ai poporului român, care au dus faima

ţării în lumea întreagă şi cu care ne mândrim.

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

2. Subliniaţi pronumele personale din textul de mai jos:

„_ Dar noi n-am declaratără? Strigă mamiţa.

_ Ce e vinovat băiatul dacă i-a zburat pălăria? zice mam’mare.

_ De ce-a scos capul pe fereastră? Eu i-am spus să nu scoată capul pe fereastră! zice cu pică urâtul.

_ Nu-i treaba dumitale! Ce te amesteci dumneata? zice tanti Miţa urâtului…”

3. Analizaţi pronumele selectate:

…………………………………………………………………………………………………………

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

4. Încercuiţi forma corectă:

Căţelul Codiţă este cel/ce-l mai bun prieten al meu.

Aş vrea să ştiu cel/ce-l determină să se comporte aşa.

Ştefan cel/ce-l Mare a fost un domnitor iubit de popor.

Cred că ştiu de cel/ce-l lăuda pe colegul său.

“Prâslea cel/ce-l Voinic şi merele de aur” este basmul meu preferat.

Nu mi-a spus cel/ce-l frământă.

5. Completaţi comunicările cu pronume care să aibă funcţia sintactică menţionată:

Dă- __P.S.__ prietenului tău cadoul. → ………………………………………………………… cui?_ ___ S___ veniţi la spectacol?→ ………………………………………………………………. cine?Despre ___P.S.___ au discutat?→ ………………………………………………………………… despre cine?

83

Unitatea 6 ÎNFLORESC GRĂDINILE

Vestitorii primăverii de George Coşbuc

1. Marcaţi cu xrăspunsurile corecte:

Poezia este: Poetul îşi exprimă:o o scrisoare adresată naturii; o dragostea faţă de natură; o un dialog între el şi natură; o admiraţia faţă de păsările călătoare;o un imn dedicat păsărilor călătoare; o fericirea că natura a renăscut;o o doină de jale. o regretul pentru venirea păsărilor călătoare.

2. Completaţi spaţiile punctate cu sinonime potrivite:

dragi → ............................... cântec → ............................... zarea →...... ................................

abastră → ........................... sihastră → ............................. miazănoapte→ ............................

glas → ................................ imnuri → .............................. line → .........................................

3. Realizaţi corespondenţa între antonime:

dragi plini plâng reci

bine neplăcute veniţi râd

goi rău calde plecaţi

4. Încercuiţi cu ¤ răspunsurile pe care le credeţi adevărate:

„unde-aţi fost şi voi străine”exprimă: � singurătatea pe care au simţit-o păsările aflate departe de casă;� păsările aparţin acestor locuri;� nu le-am simţit lipsa;

„aţi cântat...naturii calde imnuri sfinte...” înseamnă că păsările:� au cântat cu dragoste şi respect;� au cântat cântece bisericeşti;� au cântat cântece de jale.

„Nu v-a prins dragostea sihastră...?” întreabă:�N-aţi dus dorul de casă?�N-aţi avut cui să spuneţi cât de mult vă iubiţi ţara?�N-aţi simţit cât sunteţi de singuri?

„nopţile cu poezie” exprimă:�nopţile în care citeşti poezii;�nopţi plăcute, fermecate;�nopţile care te inspiră să scrii poezii.

84

5. Completaţi spaţiile punctate cu ortogramele v-a, n-aţi, le-aţi, l-a, s-au, dintr-alte:

Cred că .............................. fost dor de ţara voastră. .............................auzit nimic? Nu .............................. văzut niciodată aşa de fericit. Ghioceii ................... deschis repede. Am ales-o ............................ cărţi pe cea mai nouă. Voi ............... ales pe cele mai bune.

6. Alcătuiţi enunţuri în care cuvintele noi, gol, dor, nouă să aibă sensuri diferite:

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

7. Alcătuiţi propoziţii după următoarele scheme:

S + P + A.P.subst. propriu verb la timpul trecut subst. com.

................................................................................................................................................................

S + P + A.P.pron.pers de politeţe verb la timpul viitor subst. propriu

................................................................................................................................................................

8. Lucraţi pe grupe! Formulaţi câte o propoziţie pentru fiecare imagine dată.. Adăugaţi apoi alte propoziţii la fiecare imagine introducând cuvinte şi expresii frumoase din poezie. Ce constataţi? Ce aţi alcătuit procedând astfel?

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

85

Numeralul

1. Completaţi definiţia cu cuvintele care lipsesc:

Numeralul este partea de .................................................... care exprimă ..................................... şi ................................................................. obiectelor prin numărare.

2. Subliniaţi numeralele din fragmentele date:

a) „Călătorul străin scoate cinci lei din pungă şi-i dă din întâmplare, celui ce avusese trei pâini(...)” („Cinci pâini”-Ion Creangă)

b) „După ce s-a odihnit vreo câteva zile, (...) pe urmă, şapte zile de-a rândul a ouat un ou, în tot şapte ouă mici ca nişte cofeturi şi a început să le clocească.” („Puiul”- Al. Brătescu-Voineşti)

c) „Se prind în joc doi, trei şi chiar patru băieţi. Se hotărăsc ca să lase de la doi, trei sau chiar patru paşi distanţă.”

(„Jocuri”- Petre Ispirescu)

3. Completează propoziţiile cu numerale:

În clasă suntem ...................................... băieţi şi ........................................... fete. .............................................. din măr e al meu, restul e al tău. Eu stau în banca ........................................................................ Anul are ........................................ luni şi .................................. anotimpuri.

4. Scrieţi cu litere următoarele numere:

15= ..................................................................... a IX-a= ............................................................

101= ................................................................... CLVI= .............................................................

683= .................................................................. MMXI= ...........................................................

38= .................................................................... al III-lea=..........................................................

5. Grupaţi numeralele cardinale (numărul) şi ordinale (ordinea) din enunţurile date în tabelul de mai jos:

Fiona are de spus trei strofe din poezie. A doua este cea mai grea.Vineri este a cincea zi din săptămână, duminică este a şaptea.Manualul de limba română are o sută douăzeci şi opt de pagini deci mai avem de parcurs

patruzeci şi două de pagini.

NUMERALE CARDINALE NUMERALE ORDINALE

86

Scrierea şi citirea corectă a numeralelor

E bine să ştii şi alte numerale:a) cardinale: - amândouă, amândoi, ambele, tustrei

- înzecit, însutit, înmiit, dublu, triplu- câte unul, câte una, câte doi, a doua oară, bis- doime, pătrime, jumătate, sfert

b) ordinale: - primul, al doilea, ultimul

1. Uneşte numeralele care semnifică acelaşi lucru:

dublu sfert

triplu întâia

doimea de trei ori

pătrimea de două ori

prima jumătate

treime a treia parte

2. Tăiaţi forma greşită:

patrusprezece – paisprezece şaisprezece – şasesprezece şaptisprezece - şaptesprezece cincisprezece – cinşpe optisprezece – optsprezece optălea – optulea

al douăzecelea – al douăzecilea ora doisprezece – ora douăsprezece al treisprezecilea – al treisprezecelea douăzeci elevi – douăzeci de elevi

Reţineţi!Numeralul are acelaşi număr cu substantivul pe catre îl determină.

3. Analizaţi numeralele din enunţurile următoare, după model:

Am în coş douăzeci şi cinci de mere.

douăzeci şi cinci = numeral, genul neutru

La noi în clasă sunt nouă băieţi şi şase fete.

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

Cartea mea de poveşti are şaptezeci şi două de pagini.

...............................................................................................................................................................

Maria este a doua elevă în catalog. Ionel este al nouălea elev.

................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

4. Alcătuiţi o scurtă compunere în care să introduceţi cel puţin 3 numerale cardinale şi 3 numerale ordinale. Subliniaţi-le.

87

Ciocârlia după Ion Agârbiceanu

1. Însemnaţi cu x răspunsurile corecte:

Acţiunea se petrece: o vara o la ţarăo la începutul lui martie o pe câmpo primăvara o la oraş

Personajele textului sunt: o sătenii o Ionaşo bădiţa, fratele lui Ionaş o copiiio Vasilică o învăţătorul copiilor

Cântecul ciocârliei vesteşte: o venirea primăverii;o instalarea definitivă a primăverii;o momentul optim pentru ca plugarii să înceapă lucrul la câmp.

Textul transmite mesajele: o natura a fost întotdeauna iubită de ţăranul român;o cântecul ciocârliei este prilej de bucurie pentru săteni;o copiii sunt nerăbdători să afle poveştile ciocârliei.

2. Completaţi propoziţiile despre semnele primăverii cu elemente întâlnite în textul „Ciocârlia” după I. Agârbiceanu:

Zăpada .................................................................................................................................................Iarba ....................................................................................................................................................Soarele ................................................................................................................................................Vântul ................................................................................................................................................Ciocârlia .............................................................................................................................................

3. Separaţi textul în fragmente şi descoperiţi ordinea corectă a ideilor principale:

o Povestea ciocârliei;o Primele semne ale primăverii;o Discuţia copiilor;o Cântecul ciocârliei;o Ieşirea plugarilor la arat.

4. Transformaţi planul de idei în formă de titlu într-un plan de idei sub forma unor propoziţii.5. Dezvoltaţi planul de idei.6. Alcătuiţi oral povestirea textului.7. Alcătuiţi povestirea şi în scris. Nu uitaţi! Pentru ca un text să fie frumos trebuie să conţină expresii artistice. Utilizaţi-le pe

cele din textul lecturii sau pe cele descoperite de voi în lecturile cu conţinut asemănător.


văzduh a se repezi, a fi nerăbdător se înspăimânta aromă, parfum

toane zare, cer mireasmă crud, fragil, gingaş

a se grăbi mofturi, capricii fraged a se speria, a se îngrozi

88

Scrierea corectă a cuvintelor „nu-l”, „n-o” şi „nu-i”

1. Transformaţi conform modelului:

Nu îl cunosc. → Nu-l cunosc. Nu o cunosc.→ N-o cunosc. Nu îi cunosc.→ Nu-i cunosc.

Nu îl văd. → .......................... Nu o văd. → ....................... Nu îi văd. → .........................

Nu îl ştiu. → ......................... Nu o ştiu. → ...................... Nu îi ştiu. → ........................

Nu îl vreau. → ...................... Nu o vreau. → ................... Nu îi vreau. → .....................

Nu este fratele meu. → Nu e fratele meu → Nu-i fratele meu.

Nu este nouă. → .............................................................. → ................................................................

Nu este aici. → ............................................................... → .................................................................

Nu este al tău. → ............................................................ → .................................................................

2. Completaţi propoziţiile următoare cu cuvintele: nu-l, nul, nu-i, n-o.

Eu ............................iert pe Ionel decât dacă-şi cere scuze.

Cred că mama ......................... să se supere de data asta.

Acasă ..............................nimeni.

Rezultatul meciului a fost ................................... .

3. Transformaţi propoziţiile afirmative în propoziţii negative:

Eu am văzut ciocârlia → Eu nu am văzut ciocârlia. → Eu n-am văzut ciocârlia.

Am o turmă de oi. → →

O văd pe cer. → →

Îl aşteaptă să răsară. → →

4. Alcătuiţi două propoziţii în care cuvântul „i” să aibă două valori gramaticale:

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

5. Alcătuiţi enunţuri în care să introduceţi cuvintele: nu-l, n-o, nu-i, nul.

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

6. Dictare: textul de la „Descoperiţi singuri!” şi selecţie din textul „Ciocârlia”după Ion Agârbiceanu.

89

Furtuna (fragment)

de Ştefan Octavian Iosif

1. Încercuiţi cu ¤ răspunsurile corecte:

Luna mai se mai numeşte: Personajele care participă la acţiune sunt:• cireşar (luna cireşelor) • părinţii • florar (luna florilor) • copilul • furtunilor • Grivei

Acţiunea se desfăşoară: Poezia povesteşte despre:• în codru • dorul de hoinăreală al copilului şi al căţelului • acasă, la ţară • furtuna din codru stârnită ca din senin • la câmp deschis • teama declanşată de fulgere şi vânt• în parc • cât de schimbătoare este vremea primăvara

2. Marcaţi cu ■ explicaţiile potrivite:

„albastrul mai” sugerează: □ seninul cerului primăvara □ culoarea florilor din poieniţă□ culoarea libertăţii

„E timpul numai bun de jocŞi bun de ştrengărie” exprimă ideea că: □ e timp frumos numai bun de joacă

□ e momentul pentru învăţătură□ e timp pentru năzdrăvănii

„o şterg de-acasă” înseamnă că” □ fac curăţenie acasă□ fug de acasă□ mă întorc acasă

„Şi satu-n colb se-neacă” spune că: □ este sat de câmpie□ uliţele sunt acoperite de praf□ căldura verii a transformat pământul în praf

„latră-n vânt” spune că: □ latră degeaba □ latră în joacă □ latră la vânt

„trec leneş nouri grei” exprimă: □ greutatea norilor□ apariţia norilor este înfricoşătoare□ norii merg încet pe cer

„Un roi de frunze joacă-n drum” sugerează: □ mulţimea frunzelor□ zborul agitat al frunzelor□ un roi de albine s-a aşezat pe frunze

90

3. Utilizaţi cuvintele „a şterge”, „a lua” şi „a cădea” în propoziţii în aşa fel încât cuvintele să dobândească alte înţelesuri.

Exemplu: pentru „a prinde”:◦ Prinde repede. (învaţă repede)◦ Prinde peştele cel mare. (pescuieşte)◦ Îl prinde cu mâţa-n sac” (îl descoperă când face o faptă nepotrivită)◦ Se prinde cu aracet. (se lipeşte)

4. Transformaţi conform modelului: nod → înnodat

noapte →................................................. nămol → ...............................................................negru → ................................................. negură → ..............................................................

nebun → ................................................ nor → ...................................................................

5. Formulaţi propoziţii în care să introduceţi expresiile: „aşteaptă-n prag”, „satu-n colb se-neacă”, „a-nnebunit de vesel ce-i”, „latră-n vânt”, „se uită ţintă-n ochii mei”.

6. Încercuiţi variantele corecte şi completaţi căsuţele cu semnele de punctuaţie potrivite:

7. Citeşte textul cu atenţie pentru a răspunde cerinţelor:

Doi proşti s-au întâlnit la o răscruce de drumuri._Bună vremea, om cuminte, spuse primul prost. Uitându-se mai atent, văzu că întâlnise pe unul

care purta în miez de vară două căciuli pe cap şi trei cojoace în spinare._ Mulţumesc dumitale, om cu scaun la cap, răspunse al doilea prost.

a) transcrie numeralele din text şi precizează care sunt numerale cardinale (arată numărul) şi care sunt numerale ordinale (arată ordinea):

Numerale cardinale Numerale ordinale

b) Explică expresiile „om cuminte” şi „om cu scaun la cap”.c) Alcătuieşte câte o propoziţie cu acestea.

„O şterg deacasă frumuşel o de-acasă

Grivei cu mine o eu cu el oŞi satu-n colb seneacăo satun se-neacă Intrăm în codru şi Grivei

A-nnebunit de vesel ceioAnnebunit ce-i

Mă muşcă o sare o joacă o”

„Dar iată o cât neam închinat o ne-am

Un colţ de cer s-a luminat o sa

Şi codru-i plin de soare o codruiIeşim voios la câmp deschisŞimi pare că a fost un visŞi-mi

Furtună trecătoare oo”

91

Compunerea liberă

1. Redactaţi o compunere în care să povestiţi o întâmplare petrecută la bunici, într-o excursie sau în timpul liber.

a) stabiliţi planul dezvoltat al compunerii:................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

b) Daţi-i un titlu potrivit.c) Căutaţi, în textele literare studiate şi din alte surse, cuvinte şi expresii

artistice pe care să le introduceţi în compunere:

☼ despre soare: .....................................................................................................

................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

☼ despre cer: .........................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

☼despre vânt: .......................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

☼ despre ploaie, nori, frig, căldură ş.a. : ..............................................................................................

92

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

☼ despre flori şi alte plante: .................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

☼ despre alte vieţuitoare ale naturii: .....................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

☼despre copii: .......................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

☼alte expresii artistice potrivite subiectului ales: ................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

☼ fragmente din texte literare, potrivite temei alese, pe care le putem introduce în compunere:

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

Nu uitaţi!d) realizaţi povestirea cu grijă la exprimare şi aspect (indicaţiile de la pag. 21);

2. Analizaţi-vă propriile compuneri dar şi pe cele ale colegilor după următoarele criterii:

☺ Dacă povestirea urmăreşte ideile planului dezvoltat.☺ Dacă conţine toate alineatele impuse de idei.☺ Dacă cuvintele sunt corect ordonate în propoziţii şi propoziţiile în text

astfel încât povestirea să curgă firesc şi fără cuvinte care să se repete supărător.☺ Dacă s-au folosit cuvinte şi expresii artistice care să îmbogăţească textul.☺ Dacă este scrisă cu atenţie, respectând ordinea, forma corectă a literelor, ortografia şi

punctuaţia potrivite.

93

Nicuşor după I. Al. Brătescu-Voineşti1. Bifaţi cu x răspunsurile corecte:

Acţiunea are loc la: o Mănăstirea Dealulo la marginea dinspre miazănoapte a oraşului Târgovişteo în grădină

Personajele care participă la acţiune sunt: o conu Mişuo Nicuşoro Vasilicăo nenea Dumitru de la judecătorie

Nicuşor dorea să asculte în tufiş: o o vrabieo pe Vasilicăo o privighetoare

Pe autor îl impresionează: o gingăşia copilului de şase anio isteţimea copiluluio sensibilitatea băieţeluluio dragostea copilului pentru natură

2. Înlocuiţi cuvintele din paranteze cu altele asemănătoare ca sens:

La marginea dinspre (miazănoapte) .................................................................. a oraşului, sub

malul movilei se află un iaz umbrit de (arini) .......................................................... . Mănăstirea

Dealul stă de (strajă) ............................................ pe culmea dealurilor cu vii. În depărtare se văd

(coamele) ....................................................... munţilor.

3. Selectaţi cu ■ explicaţiile potrivite:

moară vorbăreaţă ţi se primeneşte sufletulo care vorbeşte o ţi se curăţă o care face mult zgomot o ţi se întunecă o care lucrează o se înseninează

aburi albăstrii fericire fără seamăno ceţurile din depărtare o unicăo norii alburii o necunoscutăo ceaţa de deasupra munţilor o neasemuită

Alcătuiţi (oral) propoziţii cu aceste expresii.

4. Însemnaţi cu J însuşirile care i se potrivesc lui Nicuşor şi cu L cele care nu i se potrivesc:

¡ inteligenţă ¡ bunătate ¡ respect ¡ sinceritate ¡ răutate

¡ gingăşie ¡ obrăznicie ¡ educaţie ¡ curiozitate ¡ sensibilitate

¡ atenţie ¡ corectitudine ¡ duioşie ¡ prietenie ¡ zgârcenie

94

5. Povestiţi textul „Nicuşor” de I.Al.Brătescu -Voineşti în scris folosind ideile principale din manual.

6. Cuvinte cu sens opus (antonime):

frumoasă →................................ vorbăreaţă → .................................. iese → ..............................

ieri → ........................................ stînga → ........................................ departe → ........................

7. Transformaţi dialogul dintre Nicuşor şi conu Mişu în povestire:

Textul dialogat Povestirea La o mişcare nedibace pasărea zbură şi lui conu Mişu îi părea grozav de rău.

_ Nu faţe nimic. Asta e a mea. A fost şi poimâine.

_ Ce spui mă? A fost şi poimâine?

_ Da. Lui Vasilică nu i-o arăt.

_ Care Vasilică?

_ Al lui nenea Dumitru de la zudecătorie.

_ Şi de ce nu i-o arăţi şi lui?

_ Fiindcă dă cu pietre.

_ Bravo! Să nu i-o arăţi! Dar pe tine cum te cheamă?

_ Nicusor al lui Ionică, odăiaşu de la casierie şi sunt de sase ani.

Conu Mişu, râzând cu mulţumire, îi întinde doi bani. Copilul zice „Sărut mâna” şi pleacăgrăbit.

8. Analizaţi pronumele personale şi numeralele din propoziţiile date:

La concurs el a ieşit primul. Eu am fost al treilea. Din clasă au participat doi elevi.

95

Recapitulare

1. Completaţi spaţiile punctate cu una din ortogramele: „n-o”, „nu-l”, „nu-i”:

Când ....................................... asculţi pe mama s-ar putea să dai de necazuri.

M-a avertizat că .................................... voi auzi prea bine pe interpret dacă voi sta aşa de departe.

Eu ...................................... spun Mariei că .................................... să merg în drumeţie pentru că

.................... să vină nici ea.

2. Scrieţi cu litere numerele date: a III-a, 16, CCLIX, 70, 45 006, 2 002 002.

3. Tăiaţi cu o linie variantele greşite ale numeralelor:

E a optisprezecea /optsprezecea dată când particip la expoziţie.Fratele meu este elev în clasa a douăsprezecea /doisprezecea.Sunt al optelea /optulea elev în catalog.Anul are doişpe /doisprezece /douăsprezece luni.

4. Amplasaţi numeralele în contextul lor:

S__ n-au trecut strada. _______________________________________________________ cine?L-am ascultat pe _A.P._ . ________________________________________________________

pe cine?_A.P._ puişori au ieşit din ou. ______________________________________________________ câţi?Buchetul __A.P.__ artist era mai mare. ______________________________________________ cui?A coborât ___S__ din limuzină. ____________________________________________________ cine?

5. Completaţi cuvintele care lipsesc din strofă:

În zarea ................................... de veci albastră

Nu ............................... prins dragostea ................................

De ................................ lăsat? Nu .......................fost dor

De ţara voastră?

..................... plâns văzând cum ................................ zbor

Spre ........................................ nor de nor?

6. Construiţi propoziţii utilizând schemele:

S Sa) cinci al optulea

A.P. A.P.

b) A.P. S P A.P. A.P. n s v s adj.

97

Unitatea 7. LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR

O furnică-fragment-

de Tudor Arghezi

1. Marcaţi cu răspunsurile corecte:

Personajele poeziei sunt: ¡ o furnică Locul acţiunii este: ¡ în grădină¡ autorul ¡ pe corpul poetului¡ poetul ¡ pe vişin

¡ în pădure¡ pe o potecă

Momentul desfăşurării acţiunii este: ¡ pe la prânz ¡ seara¡ dimineaţa

Sentimentele poetului sunt de: ¡ duioşie¡ de dragoste părintească¡ de grijă pentru făptura mică şi fragilă¡ de dezaprobare¡ respect pentru dârzenia de a înfrunta toate obstacolele

2. Spuneţi-vă părerea■:

„o furnică mică, mică...” înseamnă: o greu vizibilă „înfiptă” înseamnă: o dârzăo mititică o hotărâtăo neînsemnată o curajoasă

„Şi mai ai până-n chelieDouă dealuri şi-o bărbie” sugerează : o că dimensiunile sale în comparaţie cu cele ale furnicii sunt foarte mari

o umorul autoruluio drumul lung pe care-l are furnica de parcurs până acasă

„Nu vrei, tată, să-ţi arătCum iei drumul îndărăt?” arată: o dragostea părintească pe care o simte autorul pentru făptura cea măruntă

o admiraţia pentru hărnicia eio indiferenţa pentru munca acesteia

3. Alegeţi cu ü proverbele care se potrivesc furnicii:

......... „Leneşul mai mult aleargă/ Scumpul mai mult păgubeşte.”

......... ”Lenea e cucoană mare/ Care n-are de mâncare.”

......... „Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul.”

......... „Cine munceşte are,/ Cine nu, rabdă.”

......... „Cine nu munceşte vara, n-are ce mânca iarna.”

......... „Vorba lungă-i sărăcia omului.”

99

Predicatul verbal

1. Completaţi spaţiile punctate cu predicatele potrivite:

Copilul ................................................................. . (ce face?)

Cireşul ................................................................. . (ce a făcut?)

Ele ........................................................................ . (ce vor face?)

Ce fel de propoziţii aţi alcătuit?

2. Analizaţi predicatele pe care le-aţi introdus în propoziţiile de mai sus.................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

Reţineţi!Predicatul verbal este exprimat printr-un verb sau printr-o expresie care se poate înlocui cu un

verb.El se acordă cu subiectul în persoană şi număr şi răspunde la întrebările: „Ce face?” sau „ Ce se spune despre subiect?”

Verbele în forma de bază „a citi”, „a scrie” etc. sau „citind”, „scriind”etc. nu pot fi niciodată predicate.

3. Recunoaşteţi predicatele prin subliniere:

a) „Sub o frunză de arţarStă la umbră un ţânţar.Sus, un avion subţireZbârnâie ca un bondar.” ( „Ţânţarul şi avionul”, Otilia Cazimir)

b)”Un’te duci aşa degrabă?Gândul meu mâhnit o-ntreabă.Încă nu te-ai lămuritCă greşeşti şi-ai rătăcit?”( “O furnică”, Tudor Arghezi)

4. Despărţiţi textul în propoziţii după numărul predicatelor:

„Călcau greoi pe stâlpii picioarelor. Ridicau trompa de gumă să-şi stropească un duş rece pe

spinare. Se înălţau pe două labe şi dansau în tactul muzicii.”

( „Fram ursul polar”, Cezar Petrescu)

5. Alcătuiţi propoziţii ale căror predicate să fie:

a) predicat verbal exprimat prin verb, persoana a II-a, numărul plural, timpul trecut;

.............................................................................................................................................................b) predicat verbal exprimat prin verb, persoana I, numărul singular, timpul viitor.

............................................................................................................................................................c) predicat verbal exprimat prin verb, persoana a III-a, numărul plural, timpul prezent.

............................................................................................................................................................6. Alcătuiţi schema propoziţiei:Primăvara decorează copacii cu ghirlande parfumate de flori.

100

Predicatul nominal

Reţineţi!●Când nu poate fi înlocuit cu „a exista”, „a se găsi”, „a se afla”, verbul „a fi” nu alcătuieşte

singur predicatul propoziţiei.●Predicatul alcătuit din forme ale verbului „a fi” şi alte părţi de vorbire se numeşte predicat

nominal.●Părţile de vorbire care împreună cu verbul „a fi” formează predicatul nominal se numesc nume

predicative.

1. Citiţi fiecare propoziţie şi scrieţi ce sunt părţile de vorbire subliniate.

Dimineaţa a fost frumoasă. ..................................................................................................................

Ion Creangă este scriitorul copiilor. ....................................................................................................

Prietenul meu cel mai bun este el. .......................................................................................................

Dana a fost a doua la concurs. ............................................................................................................

2. Subliniaţi predicatele. Precizaţi felul acestora.

„Când, mai încolo, numai iaca fântâna grijită de dânsa era plină până-n gură cu apă limpede (...). Şi pe colacul fântânei erau două pahare de argint, cu care a băut la apă până s-a răcorit.”

(„Fata babei şi fata moşneagului”, Ion Creangă)

3. Completaţi spaţiile punctate folosind cuvinte potrivite. Precizaţi felul lor.

Ionel alergase toată ziua şi era ................................... la obraji. Mingea era aşa de.......................

...........................! Şi gazonul era ....................................... tuns. Mirosea a primăvară.

4. Completaţi următoarele propoziţii cu predicatele exprimate prin verbele indicate, respectând timpul verbului:

Fetiţa (a privi- trecut) ................................................... prin ochii visului către magazinul de

jucării. Pe rafturi şi în vitrine sute de jucării (a zâmbi- trecut) .............................................şi-şi (a

ridica- trecut) ............................................... braţele. O bicicletă (a alerga- trecut) ...........................

prin faţa ei. (A fi- trecut) .................................................. cadoul pe care şi-l (a dori- trecut)

................................ cel mai mult.

5. Analizaţi predicatele din textul de mai sus.

6. Alcătuiţi schema propoziţiei: Ionel este campion la şah.

7. Alcătuiţi o propoziţie după schema dată:

___S___ + ____Pn+Np__ + __ A.P__ + __A.P.__ s v+ s s nr

102

Câinele după Silvia Kerim

1. Încercuiţi cu ¤ răspunsul corect:

Timpul acţiunii este: • toamna Personajele textului sunt: • autoarea • Omul • primăvara • vrăbiuţa • pisicile • vara • câinele • stăpânul

Locul desfăşurării acţiunii: • într-o curte vecină Textul vorbeşte despre: • devotament • într-o livadă • prietenie

• în crâng • dărnicie

2. Alegeţi cu x explicaţiile corecte:

Câinele nu se simţea în largul lui deoarece: o vrăbiuţa era prea insistentă

o lanţul era cam scurto pisicile îl necăjeau

Vrăbiuţa nu înţelegea de ce: o câinele stătea legat o era apropiat de omo îşi dăruise toată viaţa slujirii omului

Câinele se-mbolnăveşte şi poate muri pentru că stăpânul: o este supărato moareo îl părăseşteo îl pedepseşte

În ochii câinelui vrăbiuţa descoperă: o inteligenţao bunătateao privirea omenească

3. Cuvinte cu sens asemănător (sinonime):

uluită .................................. a murit ....................................prieten

...................................fidelitate

....................................linişte

....................................credincios

...................................ultimele

...................................ciudat

..................................a deschide

...................................a se hrăni

..................................adevărat

....................................a inventa

...................................

4. Cuvinte cu sens opus (antonime):

scurt necăjit a vorbi simplu necăjit vă bucuraţi

104

Puiul după I. Al. Brătescu Voineşti

1. Baraţi cu răspunsurile greşite:

Acţiunea începe: ¡ primăvara¡ vara¡ toamna

Locul acţiunii este: ¡ într-un lan de porumb¡ într-un lan de grâu¡ pe mirişte

Personajele textului sunt: ¡ prepeliţa ¡ vânătorul¡ puii ¡ puiul cel mare¡ flăcăul ¡ un ţăran vârstnic

Învăţătura care se desprinde din lectură este: ¡ copiii trebuie să asculte de părinţi¡ copiii trebuie să se descurce singuri¡ copiii se pot feri de pericole dacă-i ascultă

pe părinţi.1. Cuvinte cu acelaşi sens:

a umbla întâmplarea a aduna tânăr

mâncare a merge flăcău cândva

a striga hrană odată a strânge

păţania a chema vorbă a se domoli

numaidecât a alinta ocrotitor cuvânt

a mângâia imediat a se potoli protector

2. Completaţi spaţiile punctate cu elemente descoperite în text:

Prepeliţa a ales pentru construcţia cuibului ....................................................................................

Ca să nu îl înece ploile a făcut un .................................................mai sus. Pe urmă, ..........................

zile la rând a ouat câte un ou, în total .......................................... ca nişte cofeturi pe care a început

.......................................................... . După ........................................................ au ieşit nişte pui

drăguţi, îmbrăcaţi ................................................................. ca puii de găină. Prepeliţa le dădea de

mâncare câte ............................................ ori .......................... şi ei erau .....................................,

.................................. şi tare ..................................................... . La vreme de secerat puiul cel

.......................................... a fost prins de un ............................................................. . Mama l-a

mângâiat şi i-a spus să ......................................................... . Ea îi va învăţa să zboare pentru o

................................................................................ .

105

3. Alcătuiţi enunţuri în care predicatele să fie exprimate prin verbele „a veni”, „a auzi”,

„a aduna”, „a elibera”, „a zbura”, „a vedea”.

4. Alcătuiţi propoziţii în care subiectele să fie exprimate prin pronume şi substantive.

5. Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele „bob” şi „mare” să aibă înţelesuri diferite.

6. Completaţi corespunzător:

→fir de iarbă →bob de grâu

→.................................................... → ...........................................................

→.................................................... → ..........................................................

→................................................... → ...........................................................

7. Schimbaţi după model:

foi- foilor picături- .................................. nopţi- ........................................

ouă- ....................................... lăcuste- ................................... mirişti- ......................................

gogoşi- .................................. aripi- ...................................... boabe- .......................................

8. Comentaţi! Puii erau ascultători? De ce trebuie ca puii să-şi asculte mama?

9. Transformaţi textul dialogat următor în povestire:

Textul dialogat Povestire

„Odată, prin iunie, la vremea de secerat, puiul cel mare n-a alergat la chemarea mamei. Cum nu ştia să zboare l-a şi prins un flăcău.

_ Lasă-l jos, Mărine, că e păcat de el!

Când a scăpat, a fugit speriat la prepeliţă să-i spună păţania. Ea l-a luat, l-a mângâiat şi i-a spus:

_ Vezi dacă nu mă asculţi? Când vei fi mare, vei face cum vei vrea, dar acum să nu ieşi niciodată din vorba mea...

Mama lor îi învăţa să zboare pentru o călătorie lungă.

_Vom zbura pe sus de tot, zile şi nopţi, şi vom vedea dedesubtul nostru oraşe mari, şi râuri, şi marea.” („Puiul”, I. Al. Brătescu Voineşti)

106

Compunerea în care se introduce dialogul

1. Descoperiţi părţile compunerii model şi comentaţi conţinutul fiecăreia.

La bibliotecàEra o dimineatà frumoasà de varà. Am càutat sà

citesc „Ursul pàcàlit de vulpe” de Ion Creangà dar nu aveam cartea în biblioteca de acasà. Mama mi-a spus:

_Du-te la biblioteca judeteanà! Sigur o gàsesti acolo. Am plecat repede. Când am ajuns la sala de lecturà, doamna bibliotecarà m-a întrebat: _Ce carte doresti? Eu i-am ràspuns: _ „Ursul pàcàlit de vulpe” de Ion Creangà. _Frumoase povesti a mai scris Ion Creangà pentru copii! Poftim cartea! Sà o citesti cu plàcere! _ Multumesc! Am ajuns acasà. Eram neràbdàtor sà mà apuc de citit. Ce mult îmi plac povestile!

.................................

..................................

......................................

2. Recitiţi sfaturile pentru realizarea unor compuneri reuşite de la pag. 21. Ce i-aţi mai putea adăuga compunerii de mai sus pentru a deveni un text literar bine elaborat? Daţi exemple de cuvinte şi expresii artistice care s-ar fi potrivit compunerii model.

3. Identificaţi verbele care anunţă cuvintele personajelor.

4. Redactaţi o compunere despre o întâmplare fericită din familia voastră, în care să introduceţi dialogul. Daţi un titlu potrivit compunerii.

5. Puteţi redacta planul de idei folosind planul de ajutor din stânga: Titlul compunerii

........................................................................1. Începutul întâmplării (locul, timpul

personajele) ........................................................................2. Desfăşurarea întâmplării

...............................................................................

..............................................................................

3. Sfârşitul întâmplării şi învăţătura desprinsă ...............................................................................

107

Recapitulare

1. Puneţi întrebări şi aflaţi subiectele şi predicatele din propoziţiile date:

.................... ....................... ........... .............. Eu şi George suntem prieteni buni. Sora mea ascultă sfaturile bunicilor. ..................... ........................ ........... ..............

.............................. .......................... ................. .................... Ea, sora ei şi pisica erau nedespărţite. Amândoi se vor depărta la un pas de gard. .............................. .......................... ................ ....................

2. Analizaţi subiectele şi predicatele din exerciţiul 1.

3. Realizaţi acordul predicatelor cu subiectul.

„Dar suflarea şi făptura de prinprejur îl (a ţine); vântul (a geme) ca un nebun, copacii din pădure (a se văicări), petrele (a ţipa), vreascurile (a ţiui) şi chiar lemnele de pe foc (a pocni) de ger.” („Povestea lui Harap-Alb”, Ion Creangă)

4. Compuneţi două propoziţii în care verbul „a fi” să fie:

a) predicat verbal:

...........................................................................................................................................................

b) predicat nominal:

..........................................................................................................................................................

5. Alcătuiţi schema propoziţiei:

......... ........... ............... .................... .........Două găini clocesc fragilele ouă.

......... ............ ................ .................. ...........

_________ + ___________ + ___________ + ____________ + ________

6. Un cuvânt, mai multe sensuri. Explică înţelesurile cuvintelor date.

trece pâine

trece strada: .................................................... am copt pâine: ........................................................

trece cu vederea: ............................................. a întâmpina cu pâine şi sare: ..................................

a trece la fapte: ............................................... a avea pâinea şi cuţitul: ..........................................

trece ca gâsca prin apă: .................................. bun ca pâinea caldă: ...............................................

treacă de la mine!: ......................................... se caută ca pâinea caldă: ........................................

a trece hopul: ................................................. mănâncă şi el o pâine!: ..........................................

7. Alcătuiţi o propoziţie după schema: ____S____ + __Pn + Np_ . Ce fel de propoziţie e?

s s p a fi s

108

Evaluare

1. Realizează acordul dintre subiect şi predicat.

Ea (a intra- prezent) ......................................... în casă. S- (a întâlni- trecut) ................................

cu ei.

_ Voi (a citi –trecut) ................................. cartea „Amintiri din copilărie”?

_ Bineînţeles, (a răspunde- trecut) .......................................... ei.

_ Eu nu (a reuşi- trecut) ................................. încă s- (a arăta- trecut) ................................... ea necăjită.

2. Formulează propoziţii în care predicatele să fie exprimate prin:

a) verb, persoana a II-a, nr. sing, timpul trecut

............................................................................................................................................................

b) verb, persoana I, nr. pl, timpul viitor

.............................................................................................................................................................

c) verbul „a fi”+ nume predicativ „elev”, persoana aIII-a, nr. sing., timpul prezent.

.............................................................................................................................................................

3. Construieşte propoziţii în care subiectele să fie:

a) subiect simplu exprimat prin substantiv comun, genul masculin, numărul singular

.............................................................................................................................................................

b) subiect simplu exprimat prin pronume personal, persoana I, nr. plural

.............................................................................................................................................................

c) subiect multiplu alcătuit din substantiv propriu şi pronume

.............................................................................................................................................................

4. Scrie trei dialoguri care pot fi folosite în câte o compunere cu titlul:

La bunici La pădure Păsările călătoare

109

Unitatea 8 CĂLĂTORII SI AVENTURI

Cireşarii după Constantin Chiriţă

Reţineţi! Fragmentul prezentat face parte din primul volum al ciclului „Cireşarii”, numit „Cavalerii florii de cireş”, scris de Constantin Chiriţă. În acest volum autorul povesteşte despre şapte copii curajoşi Tic, Maria, Lucia, Dan, Victor, Ionel şi Teodoru Teodor (Ursu). Paznicul şcolii, moşul Timofte Păstrăvanu, le spunea celor şapte copii „Cireşarii”, deoarece ei locuiau pe strada Cireşului. Cei şapte planificaseră o expediţie în Peştera Neagră, la începutul vacanţei de vară. Făcând rost de harta peşterii au plecat la drum, cu intenţia de a întocmi o hartă a acesteia. Curajul şi isteţimea Cireşarilor îi salvează din multe întâmplări primejdioase şi îi ajută să atingă scopul expediţiei.

1. Marcaţi cu răspunsurile corecte:

Locul acţiunii este: ¡ la lac Timpul desfăşurării acţiunii este : ¡ în vacanţa de vară¡ în peşteră ¡ iarna¡ pe valea unui râu ¡ primăvara

Personajele textului sunt: ¡ Constantin Chiriţă ¡ Ursu Cireşarii erau: ¡ prieteni¡ fraţii Maria şi Tic ¡ Victor ¡ colegi de şcoală¡ Lucia ¡ Dan ¡ vecini¡ Ionel ¡ moş Timofte

2. Subliniaţi caracteristicile care se potrivesc peşterii:

călduroasă - răcoroasă liniştită- zgomotoasă luminoasă- întunecoasăumedă- uscată îngustă- adâncă frumoasă- înfricoşătoare

3. Realizaţi corespondenţa între cuvintele cu acelaşi sens (sinonime):

a explora grote a ajunge mal a reconstitui a cerceta învăluit a sosicoastă a realcătui ţărm cuprins linişte a construi sprinten adâncvăgăuni povârniş profund a se trezia meşteri tăcere a se pomeni zglobiu

4. Dezvoltaţi planul simplu de idei şi povestiţi lecţia:

¯ Cireşarii s-au împărţit în două grupuri.¯ Grupul lui Ionel a intrat în peşteră.¯ Victor descoperă că harta peşterii este corectă.¯ Au trecut lacul cu o plută construită de ei.

5. Realizaţi un desen în care să înfăţişaţi peştera conform descrierii din text.

110

Părţi secundare de propoziţie

1. Alcătuiţi propoziţii simple cu ajutorul imaginilor:

a)........................................... b)........................................... c).............................................

2. Transformaţi propoziţiile simple în propoziţii dezvoltate:

a) ..........................................................................................................................................................

b) .........................................................................................................................................................

c) .........................................................................................................................................................

3. Descoperiţi cu ajutorul întrebărilor părţile principale şi pe cele secundare din propoziţiile scrise la ex. 2. şi alcătuiţi schemele acestora.

a) ___________________ b) _____________________ c) _____________________

Reţineţi! Părţile de propoziţie care se adaugă pe lângă subiect şi predicat se numesc părţi secundare de propoziţie. Acestea pot fi exprimate prin diferite părţi de vorbire: substantiv, adjectiv, pronume, numeral şi altele. Ele pot fi descoperite cu ajutorul unor întrebări: ce?, a, al, ai, ale cui?, unde?, de la cine?, cui? etc.

4. Analizaţi cuvintele propoziţiei date (parte de propoziţie / parte de vorbire):

........ ......... ........... ............ .................. .................... .............. .................Doi fulgi pufoşi de nea s-au aşezat pe căciuliţa omului de zăpadă. ........ ......... ........... ........... ................... ................... .............. ..................

Doi= .......................................................................................................................................................

fulgi= .....................................................................................................................................................

pufoşi= ..................................................................................................................................................

de nea= .................................................................................................................................................

s-au aşezat= ..........................................................................................................................................

pe căciuliţa= .........................................................................................................................................

omului= ................................................................................................................................................

de zăpadă= ...........................................................................................................................................

Schema propoziţiei este: ______ + _____+ ______+ _____+ _____+ ______ +______+______

111

Atributul

1. Subliniaţi predicatele cu o linie, subiectele cu două linii şi părţile secundare de propoziţie cu o linie întreruptă:

Elevul harnic citeşte. Floarea din fereastră creşte. Doi lei ajung?

Mama mea soseşte. Lipseşte a treia colegă. Ilenuţa mamii croşetează.

2. Scrieţi întrebările la care au răspuns cuvintele care au determinat substantivele.

...............................................................................................................................................................Reţineţi!

Partea secundară de propoziţie care determină un substantiv se numeşte atribut. Atributul răspunde la întrebările: ce fel de?, care?, câţi?, câte?, a câta?, al câtelea?, a, al, ai, ale cui?

3. Recunoaşteţi (prin subliniere) atributele din textele de mai jos:

„Pe malul celălalt al pârâului, (...) se puteau vedea căsuţe... dărâmate, copaci uscaţi, cu crengile frânte şi clopotniţe strâmbe, înclinate în toate părţile...” („Cheiţa de aur”, Aleksei Tolstoi)

4. Scrieţi forma corectă a atributelor din paranteze:

Copiii (zglobiu) ........................................... se jucau veseli pe pajiştile (verde)............................ .

Apa (fântână) ...................................... a secat în multe zone ale (sat) ................................... .

Viteza (vânt) ............................ biciuieşte culmile (înalt)....................ale (munte) ........................ .

Al (trei) ........................................ copil al (familie) ..................................... a fost mai talentat.

5. Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele albastru, codrului, şapte să fie atribute.

.............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

6. Găsiţi atribute potrivite pentru substantivele de mai jos:

primăvară → ..........................................................................................................................................

cântec → ................................................................................................................................................

floare → .................................................................................................................................................

nor → .....................................................................................................................................................

soare → ..................................................................................................................................................

copii → ..................................................................................................................................................

copaci → ...............................................................................................................................................

7. Alcătuiţi o compunere în care să introduceţi substantivele însoţite de atribute găsite de voi la

ex.6

112

Atributul exprimat prin adjectiv, substantiv şi prin numeral

Reţineţi!

Atributul poate fi exprimat prin adjectiv, prin substantiv, prin numeral sau prin alte părţi de vorbire.

1. Identificaţi atributele din fragmentele următoare:

a) „Sub privirea lor de foc şi gheaţă poiana se prefăcea, încet, în mare uriaşă de nisip...” („Cheiţa de aur”, Aleksei Tolstoi)

b) „E o salcie mare şi venerabilă, dar bătrână şi noduroasă, mâncată de putregai pe la mijloc, iar din crăpături îi creşte smocuri de iarbă şi bucăţi pufoase de muşchi.”

(„Grădina raiului”, Hans Christian Andersen)

2. Completaţi tabelul cu atributele descoperite în propoziţiile de mai jos.

Pe masa mea sunt aşezate două cărţi de literatură şi caietele noi de matematică.

Atributul Întrebarea Parte de vorbire Genul Numărul

3. Formulaţi propoziţii în care cuvintele nouă, lor, şcolii, prima să fie atribute.

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

4. Alcătuiţi propoziţii după schemele date:

P + S + A.P. + _A ................................................................................................................v s s adj.

S + _A_+ _A_ + P + A.P. + A ...................................................................................................s adj adj. v a p

A + S + P + A.P ............................................................................................................................nr. s v s

5. Alcătuiţi două propoziţii în care cuvântul „mare” să fie subiect şi, respectiv, atribut.

113

Toate pânzele sus! după Radu Tudoran

1. Marcaţi cu x răspunsurile corecte:

Acţiunea începe a se desfăşura pe: Cristea voia să meargă cu pluta pe:

o Bistriţa o Dunăreo Siret o mărio Dunăre o Prut

Acum cobora cu pluta pentru că: Personajele lecturii sunt:

o îi ducea doi pini prietenului său Irimia o Irimiao voia să meargă cu pluta pe Dunăre până la Sulina o Cristea Busuioco ducea călători o căpitanul

Cristea Busuioc putea deveni cel mai bun cârmaci pentru că:

o umbla cu plutele de la şisprezece ani; o cunoştea bine Bistriţa şi Siretul;o şi-a pus la plută pânze şi catarg; o a coborât cu pluta pe Dunăre, lucru neîncercat până o a străbătut drumul cu pluta pe un fluviu atunci mare şi primejdios; o era dornic să navigheze pe mările lumii; o se hotărî să coboare până la Sulina lucru o era cunoscut tuturor pentru „trăsnăile” sale;neîncercat de niciun plutaş.


a) De ce voia plutaşul să urce pe o corabie şi să meargă până la izvorul Dunării?b) De ce a rămas mirat Cristea Busuioc în faţa valurilor înspumate ale Dunării?c) De ce visa Cristea să navigheze pe mări?

3. Aşezaţi în ordine ideile planului simplu, apoi povestiţi lecţia:

.......... Căpitanul îl acceptă ca marinar pe plutaş.

.......... Cristea Busuioc era cunoscut pentru priceperea sa la navigat şi pentru invenţiile sale.

.......... A stârnit uimirea tuturor prin isprava sa de a naviga cu pluta pe Dunăre.

.......... A ajuns la Sulina luptând cu valurile înspumate ale Dunării.

4. Alcătuiţi propoziţii în care să introduceţi cuvintele: Dunăre, plutaş, cârmă, catarg, hău.

5. Transformaţi în povestire dialogul dintre plutaş şi căpitan.

6. Realizaţi corespondenţa între sionime:

fără margine hău a căsca gura înspumat a se frânge a se prăvăli cârmaci

a se prăbuşi a privi nemărginit prăpastie învolburat timonier a se rupe

7. Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele Dunării, a şasea, grozav să fie atribute.

114

Complementul

1. Subliniaţi predicatele cu o linie, subiectele cu două linii şi părţile secundare de

propoziţie cu o linie şerpuită:

Fetiţa mergea la bunica. Soarele strălucea pe cer voios. În pădure păsărelele

ciripeau vesele.

2. Scrieţi întrebările la care au răspuns cuvintele care au determinat verbele.

...............................................................................................................................................................

Reţineti! Partea secundară de propoziţie care determină un verb se numeşte complement.Complementul răspunde la întrebările ce?, de ce?, pentru ce?, cui?, unde?, când?, cum? ş.a. adresate verbului.

3. Recunoaşteţi complementele şi încercuiţi-le după ce aţi pus întrebările corespunzătoare adresate verbului:

Întrebările Propoziţiile pentru analiză

1) cui? L-am dăruit bunicii.

2) pe cine? ce? Am invitat-o pe Maria. Ea a adus tortul.

3) despre cine? despre ce? cu cine? cu ce? pentru cine? pentru ce? de la cine? de la ce?

Vorbim despre el şi despre întâmplare cu mama. Spunem şi că

vom veni cu revista. Pentru Victor am ales de la magazin o

bicicletă. Am luat-o de la ofertă.

4) unde? Liliana mănâncă la cantină.

5) când? Plecăm dimineaţă.

6) cum? Vorbeşte repede.

4. Dezvoltaţi propoziţiile următoare cu complemente.

Eleva are .................................................. . ( ce?) ............................. cad frnzele. (pe ce?)

El mergea cu ........................................... . (cu ce?) ............................. gătesc. (pentru cine?)

Mingea a sărit ......................................... . (unde?) ...................................am venit. (când?)

5. Întregiţi proverbele cu complementele potrivite:

! Lupul îşi schimbă ........................................... dar ................................................. ba.

! Cine se scoală .................................................... ................................................... ajunge.

! ............................................ cu învăţătură .................... curge mierea .................................. .

! ....................................................să nu te duci ...................................................................... .

6. Formulaţi propoziţii în care cuvintele cu pluta, de la mine, acum, încet să fie complemente.

115

Complementul exprimat prin substantiv şi prin *pronume personal

1. Subliniaţi complementele şi precizaţi întrebările la care răspund.

„În altă zi ne trezim că vine iar părintele la şcoală, cu moş Fotea, cojocarul satului, care ne

aduce, dar de şcoală nouă, un drăguţ de biciuşor de curele, împletit frumos (...).”

(„Amintiri din copilărie”, Ion Creangă)

Prin ce părţi de vorbire sunt exprimate?

Reţineţi!

Complementul poate fi exprimat prin substantiv, prin pronume sau prin alte părţi de vorbire.

2. Uniţi complementele subliniate cu ceea ce exprimă ele:

Elevii se grăbeau la şcoală. timpul

Florina privea cu nepăsare. locul

Privighetoarea cântă noaptea. modul

Seara turiştii s-au întors obosiţi.

3. Analizaţi-le ca părţi de propoziţie:

Cuvântul ÎntrebareaPrin ce este

exprimatAnaliza părţii de vorbire

4. Înlocuieşte complementul exprimat prin substantiv cu unul exprimat prin pronume personal:

• Corina se uită la Dana (..........................). • Cu pisica (................ ) am multe fotografii.

• Mergem la film cu Irina şi Ion (.............). • Pentru mama (...................) sunt florile.

5. Sesizaţi cum aceeaşi parte de vorbire poate fi parte principală sau secundară de propoziţie.

Un om priveşte. Vine cu un om la noi.

Apar copiii. ....................................................................

......................................................... ....................................................................

......................................................... ......................................................................

116

Recapitulare

1. Identificaţi atributele (cu două linii) şi complementele (cu o linie şerpuită) din fragmetele date:

a) „Miu (...) goneşte în pustiul întunericului. Căciula îi cade din cap. Cămaşa i se umflă de vânt.”

(„Răzmiriţa”, B.Şt. Delavrancea)

b) Transformaţi propoziţiile dezvoltate din fragmentul de mai sus în propoziţii simple.

............................................. ............................................ ............................................

c) Analizaţi cuvintele din fragmentul prezentat la punctul a):

Miu= ................................................................................................................................................

goneşte= ..........................................................................................................................................

în pustiul= .......................................................................................................................................

întunericului= .................................................................................................................................

Căciula= ..........................................................................................................................................

îi= ....................................................................................................................................................

cade= ..............................................................................................................................................

din cap= .........................................................................................................................................

Cămaşa = ........................................................................................................................................

i= ....................................................................................................................................................

se umflă= .......................................................................................................................................

de vânt= .........................................................................................................................................

d) Alcătuiţi schema fiecărei propoziţii:

................ ................. ...................... ......................... Miu goneşte în pustiul întunericului. ___ + _____ + ____ + _____................ ................. ...................... ........................

.............. ........ ......... ...............Căciula îi cade din cap. ______ + ____ + ____ + ______

.............. ........ ......... ..............

........... ......... .................. ................Cămaşa i se umflă de vânt. ______ + ____ + _____ + ______............. ........... .................. ...............

e) Formulaţi un enunţ cu atribute exprimate prin substantiv, adjectiv şi numeral.f) Alcătuiţi un enunţ cu complemente exprimate prin substantiv, pronume personal şi pronume

personal de politeţe.

117

Evaluare1. Subliniază atributele cu două linii şi complementele cu o linie şerpuită:

„Stelele păliră; pădurea, copacii, tufele îşi dezbrăcară deodată umbra. Iar iepuraşul împietri de

groază. Chiar lângă el se întinse pe pământ o arătare cu două coarne grozave.”

(„Fricosul”, Emil Gârleanu)

2. Alcătuieşte câte un enunţ pentru fiecare imagine în care să introduci câte un atribut şi un complement.

.....................................................................................................

...................................................................................................

.....................................................................................................

3. Formulează a) trei enunţuri în care atributul să fie exprimat prin substantiv, adjectiv şi numeral:

.....................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................

b) trei enunţuri în care complementul să fie exprimat prin substantiv, pronume personal şi pronume de politeţe:......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................

4. Transformă propoziţiile simple în propoziţii dezvoltate, astfel încât fiecare să conţină câte un atribut şi un complement:

Ursul mănâncă. ........................................................................................................................

Soarele răsare. ........................................................................................................................

Împăratul porunci. ........................................................................................................................

5. Construieşte propoziţii după schemele date:

a) _S_ + _S_+ _S_ + _P_ + _A_ + _C_ + _A_ ............................................................................... p sc sp v nr s s b)_P_ + _S_ + _A_ + _A_ ............................................................................................................. v s adj sc) _ C_ + _P_ + _S_ ...................................................................................................................... s v p

118

Unitatea 9 ZILE DE VARĂ

Freamăt de codru-fragment-

de Mihai Eminescu


Anotimpul care corespunde descrierii este: o toamna Elementele din natură descriu: o câmpulo vara o pădureao primăvara o lunca

Atmosfera care domină natura : o linişte Autorul este dominat de : o linişte sufleteascăo pace o nelinişteo zbucium o bucurie

2. Selectaţi cu üexplicaţiile care vi se par potrivite:

„Freamăt de codru” sugerează: o murmurul creat de glasurile vieţuitoareloro viaţa ascunsă din naturăo liniştea iernii

„Apa sună somnoroasă” sugerează: o mişcarea domoală , adormitoare a zilei de varăo sunetul monoton al apei care îmbie la somno susurul uşor al apei pare adormitor

„Şi vorbesc cu-atât de multe înţelesuri” o păsările vorbesc fiecare pe graiul loro oamenii nu înţeleg ce-şi spun păsăreleleo păsărelele sunt vorbăreţe

3. Scrieţi formele de trecut şi viitor ale verbului „a lua” pentru toate persoanele:

Timpul trecut Timpul prezent Timpul viitor

eu iautu ieiel,ea ianoi luămvoi luaţiei,ele iau

4. Selectaţi din poezie fragmentele care sugerează sunete şi imagini:

Imagini vizuale Imagini sonore

119

Afişul. Articole din reviste pentru copii

Reţineţi! Afişul este un text nonliterar prin care se aduce la cunoştinţa publicului un eveniment. Un afiş este tipărit şi expus în spaţii publice, la loc vizibil. Articolul este un text nonliterar, pe o anumită temă, însoţit uneori de imagini, tipărit în ziare sau reviste.

1. Citiţi un articol care vi se pare vouă deosebit. Comentaţi-l în faţa colegilor. 2. Decupaţi dintr-o revistă pentru copii un articol care v-a impresionat.3. Realizaţi un afiş însoţit de desene potrivite, pornind de la sugestiile primite în discuţiile din

clasă pe una din temele: „Minte sănătoasă într-un corp sănătos”, „Pe drumuri de munte”, „Câinele, prietenul omului”.

120

Invitaţia

Reţineţi! Invitaţia este un text scris, prin care o persoană (grup de persoane) este chemat/ă să participe la un eveniment important pentru cel care o trimite. Dacă se oferă personal, nu se completează datele la expeditor şi destinatar. Scrisoarea este un text scris, prin care se transmit ştiri, gânduri sau sentimente.

1. Discutaţi conţinutul invitaţiilor model.

Invitaţie Vă aşteptăm cu drag la

sărbătorirea celor unsprezece ani ai lui Corneluţ

duminică, 12 mai, orele 14 la cofetăria „Orhideea”

lângă parcul „Tineretului”

● Invită-ţi o prietenă la o activitate a clasei tale! ● Invită-ţi un coleg la ziua ta de naştere!

-------------------------------------

-------------------------------------

-------------------------------------

-------------------------------------

-------------------------------------

-------------------------------------

-------------------------------------

-------------------------------------

--------------------------------

-------------------------------------

-------------------------------------

-------------------------------------

-------------------------------------

-------------------------------------

-------------------------------------

-------------------------------------

-------------------------------------

---------------------------------

Cu plăcere deosebită, dragi mei copii, vă invit în ziua 1 Iunie, la ora 16, în Parcul Crâng să sărbătorim împreună Ziua copilului. Doamna învăţătoare,

Florica Voinea

121

Scrisoarea

1. Recunoaşteţi care este faţa şi care spatele unei scrisori, unde se scrie expeditorul şi unde destinatarul.

+ * ................................................... ........................................................

................................................... .........................................................

2. Scrieţi o scrisoare bunicii.

a) Completaţi datele necesare pe plic.

c) Scrieţi scrisoarea reamintindu-vă modul corect de aşezare în pagină şi formulele de adresare şi încheiere.

Con

ţinut

ul s

cris

orii

Data şi localitatea

Formula de adresare..........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Formula de încheiere Semnătura

122

Amintiri din copilărie după Ion Creangă

1. Tăiaţi cu răspunsurile incorecte:

Timpul în care se petrece acţiunea este: ¡ primăvara¡ vara, de Moşi¡ toamna

Locul unde are loc acţiunea este: ¡ la Nică acasă¡ în grădina mătuşii Mărioara¡ la vărul Ion

Personajele textului sunt: ¡ Nică ¡ mătuşa Mărioara¡ tatăl lui Nică ¡ moş Vasile¡ vornicul ¡ paznicul

Nică s-a dus la mătuşa Măriuca: ¡ să-l ceară pe Ion la scăldat¡ să ceară cireşe¡ să vorbească cu moş Vasile

Stricăciunile pe care le-a provocat Nică sunt: ¡ a furat cireşe¡ a culcat la pământ cânepa¡ a culcat la pământ lanul de porumb

2. Învăţătura ce se desprinde din lectură se regăseşte în proverbul:

& „Minciuna are picioare scurte.”& „După faptă şi răsplată.”& „Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul”

3. Realizaţi corespondenţa între sinonime:

chelfăneală trunchi

tulpină a se preface

a se face bătaie

stricăciunea timpuriu

a îndesa paguba

văratic a umple

4. Puneţi în ordine ideile din planul simplu apoi povestiţi lectura.

¨ Mătuşa Mărioara îl ameninţă de jos cu nuiaua.

¨ Tatăl lui Nică plăteşte stricăciunile.

¨ Nică distruge lanul de cânepă.

¨ Băiatul se preface că merge la scăldat luându-şi ziua bună.

¨ Nică merge la moş Vasile cu gând să fure cireşe.

¨ Ajuns în pom culege cireşe în mare grabă.

123

La despărţire după Călin Gruia


Locul desfăşurării acţiunii este: ¨ la şcoală Timpul acţiunii este: ¨ ultima zi de şcoală¨ în sala de clasă ¨ prima zi de şcoală¨ în tabără ¨ ultima oră de şcoală

Personajele textului sunt: ¨ profesorul Cele trei puncte după cuvântul vacanţă înseamnă:¨ elevii clasei ¨ o despărţire mai lungă¨ Camelia ¨ bucuria venirii vacanţei¨ domnul director ¨ o vacanţă mai lungă pentru profesor.

Textul transmite mesajul: ¨ copiii se bucură de venirea vacanţei¨ despărţirea dintre profesor şi elevii săi este un moment trist¨ omul care-şi iubeşte casa părintească îşi iubeşte şi ţara¨ pensionarea este un eveniment trist

2. Realizaţi corespondenţa conform cerinţelor:

antonime cuvântul sinonime

a abandona miraculos a încercabanal a se strădui magic

a nu pricepe tăcere a-şi da seamagălăgie a înţelege liniştelaşitate faţă vitejie

spate curaj înainte

3. Însemnaţi cu ü explicaţiile pe care le consideraţi potrivite:

„Uşa casei mele nu are lacăt” înseamnă: .......... că are o casă modestă .......... că ţine uşa descuiată .......... că-i va primi pe copii totdeauna cu bucurie

„Apoi ne-a vorbit despre patrie” pentru că: .......... dorea să-i pregătească pe elevi să devină patrioţi .......... încerca să le transmită un mesaj sufletesc

.......... voia ca elevii săi să ajungă oameni de omenie

4. Alcătuiţi enunţuri în care cuvântul „mână” să aibă înţelesuri diferite. Folosiţi ca sugestie: a da mâna, a fi pe mână cu cineva, a cere mâna (unei fete), a pune mâna pe ceva.

.........................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

126

Textul literar Recapitulare finală

Textul narativ

Să ne reamintim! Naraţiunea (povestirea) prezintă întâmplările într-o anumită ordine.

1. Daţi exemple de texte narative din manualul pe care l-aţi studiat anul acesta.

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

2. Citiţi textele următoare şi motivaţi de ce sunt texte narative.

Musca de Alexandru Donici

De la arat un plug _ De unde, dragă sor’? Spre lauda deşartăVenea încet spre casă _ Şi mai întrebi de unde!- Mulţi zic: noi am lucrat, Şi, la un bou pe jug, Ei musca îi răspunde Când ei lucrează-n faptă, O muscă s-aşezasă. C-un aer supărat. Ca musca la arat.Iar ei, spre-ntâmpinare, Au nu pricepi ce facem? O altă muscă-n zbor Nu vezi că noi ne-ntoarcem Îi face o-ntrebare: Din câmp de la arat!

Cuore- inimă de copil-fragment-

de Edmondo de Amicis

E vorba despre un băiat din clasa a doua, care, cum se îndrepta către şcoală pe strada Dora Grossa, a văzut un băieţel de clasa întâi, pe care mama sa îl scăpase din mâini, cum se prăvăleşte în mijlocul străzii, în faţa unui autobuz; aşa că a alergat repede către el, l-a prins în braţe şi a reuşit să-l salveze; dar nu a mai avut timp să-şi tragă piciorul, iar roata autobuzului l-a călcat. E băiatul unui căpitan de artilerie. Cum ni se povesteau toate acestea, deodată o femeie a străbătut ca o nebună mulţimea: era mama lui Robetti, care fusese chemată la şcoală; o altă femeie i-a alergat în întâmpinare şi, plângând sughiţat, s-a lăsat în braţele ei: era mama copilului salvat. Cele două femei au intrat val-vârtej în cancelarie şi am putut auzi un ţipăt ascuţit: _ Oh, dragul meu Giulio! Copilul meu!

3. Personajele din textul „Musca” sunt: ........................................................................................

4. Personajele din textul „Cuore- inimă de copil” sunt: ..............................................................

..............................................................................................................................................................

5. Locul unde se petrece acţiune în textul „Musca” este: ..............................................................

128

Textul liric

Reţineţi!

Textul liric transmite în mod direct sentimente, idei, gânduri, impresii, trăiri, senzaţii pe care le

sugerează (nu le explică), se adresează sensibilităţii cititorului şi creează o lume artistică deosebit

de expresivă. În aceste texte descoperim foarte multe expresii aristice.

1. Daţi exemple de texte lirice din manualul pe care l-aţi studiat anul acesta.

................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

2. Citiţi textul următor şi motivaţi de ce este text liric:

În miezul verii de George Coşbuc

O fâşie nesfârşităDintr-o pânză pare calea,Printre holde rătăcită,Toată culmea-i adormită, Toată valea.

Liniştea-i deplin stăpânăPeste câmpii arşi de soare,Lunca-i goală: la fântânăE pustiu; şi nu se-ngână Nici o boare.

Numai zumzetul de-albine,Fără-ncepere şi-adaos,Curge-ntruna, parcă vine Din adâncul firii pline De răpaos...........................................

Şi e linişte pe dealuriCa-ntr-o mănăstire arsă;Dorm şi-arinii de pe maluriŞi căldura valuri-valuri Se revarsă.

Niciun nor văzduhul n-areFoc sub el să mai ascunză;Nicio pasăre prin zare,Nu se mişcă-n lumea mare Nici o frunză.

Singur vântul, colo, iată.Adormise la răcoareSub o salcie plecată-Somnoros în sus el cată Către soare.

3. Selectaţi cu răspunsurile pe care le consideraţi potrivite.

Expresiile artistice care sugerează liniştea Expresiile artistice care vorbesc despre sunt: atmosfera amorţită de nemişcare, repaos:

¡ Liniştea-i deplin stăpână ¡ Numai zumzetul de-albine, ¡ ...nu se-ngână/ Nici o boare.

Fără-ncepere şi-adaos ¡ Din adâncul firii pline/ De răpaos. Curge-ntruna... ¡ Nu se mişcă-n lumea mare/ Nici o frunză.

¡ Şi e linişte pe dealuri

Somnul este sugerat de versurile:¡ Toată culmea-i adormită ¡ Singur vântul, colo, iată ¡ Dorm şi-arinii de pe maluri Adormise la răcoare.¡ Somnoros în sus el cată ¡ Curge-ntruna...

129

Căldura verii apare în versurile: ¡ câmpii arşi de soare¡ Şi căldura valuri-valuri/ Se revarsă.¡ Niciun nor văzduhul n-are/ Foc sub el să mai ascunză;¡ Somnoros în sus el cată/ Către soare.

4. Găsiţi în textul de mai sus sinonime pentru următoarele cuvinte:

infinită à............................................. pierdută à .................................................somnoroasă à .................................... tăcere à .....................................................şesuri à ............................................. deşert à ....................................................adiereà .............................................. bâzâit à ...................................................îşi fac somnul à ................................ arşiţă à ....................................................flacără à ........................................... caută à ....................................................

5. Alcătuiţi enunţuri în care să introduceţi următoarele cuvinte: dintr-o, culmea-i, lunca-i, se-ngână, fără-ncepere, curge-ntruna, ca-ntr-o, n-are, mişcă-n.

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

6. Scrieţi o compunere despre căldura verii în care să folosiţi cuvinte şi expresii artistice din

poezia „În miezul verii” de George Coşbuc şi din alte texte cu conţinut asemănător. Reamintiţi-vă

regulile întocmirii unei compuneri reuşite (pag. 21).

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

131

3. Sunteţi în tabără şi scrieţi o scrisoare părinţilor în care îi înştiinţaţi că aţi ajuns cu bine, că vă place peisajul şi că v-aţi făcut prieteni.

132

Propoziţia Recapitulare finală

Părţi de vorbire

Verbul

Să ne reamintim!

Partea de vorbire care exprimă acţiunea, starea, existenţa fiinţelor, lucrurilor, fenomenelor ale naturii se numeşte verb.

Numărul verbului:-singular (acţiunea este săvârşită de o singură persoană)-plural (acţiunea este săvârşită de mai multe persoane)

Persoana verbului:-persoana I- persoana care vorbeşte (eu, noi)-persoana a II-a- persoana cu care se vorbeşte (tu, voi)- persoana aIII-a- persoana despre care se vorbeşte (el, ea, ei, ele)

Timpul verbului:Timpul prezent (acţiunea se săvârşeşte în mimentul vorbirii)Timpul trecut (acţiunea s-a săvârşit înainte de momentul vorbirii)Timpul viitor (acţiunea se va săvârşi după momentul vorbirii)

1. Alcătuiţi propoziţii în care verbul „a vedea” să fie la:

a) persoana a II-a, numărul singular, timpul viitor:

...............................................................................................................................................................b) persoana a III-a, numărul plural, timpul trecut:

...............................................................................................................................................................c) persoana I, numărul singular, timpul prezent:

..............................................................................................................................................................

2. Găsiţi verbe cu înţeles asemănător pentru:

a urca= .............................................. a vorbi= .....................................................

a fugi= ............................................... a munci= ...................................................

a înţelege= ......................................... a sosi= ......................................................

3. Formaţi verbe şi alcătuiţi apoi propoziţii pornind de la cuvintele: negru, bujor, prieten, fiinţă:................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

133

4. Subliniaţi verbele şi analizaţi-le:

„Mihnea încalecă, calul său tropotă, Fuge ca vântul, Sună pădurile, fâşâie frunzele, Geme pământul;

Fug legioanele, zbor cu cavalele, Luna dispare;Cerul se-ntunecă, munţii se clatină, Mihnea tresare.”

(„Mihnea şi baba”, Dimitrie Bolintineanu)

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

5. Corectaţi propoziţiile (transcriindu-le corect pe spaţiile punctate):

Tu scri temele pentru mâine. ............................................................................................................

Mama a loat două pâini de la brutărie...............................................................................................

Cred că ia dat toate bomboanele. ......................................................................................................

Elena se aşează în bancă. .................................................................................................................

Copiii crează un nou joc. .................................................................................................................

Tata azvârlă gunoiul la tomberon. ...................................................................................................

6. Alcătuiţi propoziţii în care verbul „a da” să aibă mai multe înţelesuri:

........................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

135

AdjectivulSă ne reamintim!

Partea de vorbire care exprimă însuşirea fiinţelor, lucrurilor, fenomenelor ale naturii se numeşte adjectiv. Adjectivul are acelaşi gen şi număr cu substantivul pe care îl determină.

1. Subliniaţi cu o linie substantivele şi cu două linii adjectivele care le determină:

Peste dealuri zgribulite, Toamna cea întunecată. Peste ţarini zdrenţuite, Lungă, slabă şi zăludă...” A venit aşa, deodată, („Balada unui greier mic”, George Topârceanu)

2. Alăturaţi substantivelor de mai jos câte patru adjective potrivite:

masă- ................................................................ pere- ....................................................................

vulpe- ............................................................... suflet- ...................................................................

privire- ............................................................. pădure- ...............................................................

căprioară- ......................................................... lup- ......................................................................

3. Realizaţi acordul adjectivelor cu substantivele pe care le determină:

Ne împresoară o adiere (fin) ........................................., o mireasmă (plăcut) .................................. .

Era o fetiţă (mic) ........................................... şi (plăpând) ................................................................ .

Bunicul avea obrajii (roşu) .................................................. şi (cald) ............................................... .

O căprioară (sfios) .............................................. a pătruns în pădurea (negru) ................................ .

Era o rochie prea (frumos) ...................................... şi prea (scump) ................................pentru mine.

4. Analizaţi adjectivele din fragmentul de text dat:

„Şi sălciile bătrâne, cu forme ciudate, îşi mişcau domol pletele argintii. Dar, deodată, la o cotitură, răsări ca din pământ o babă mărunţică şi mohorâtă, cu ochii mititei şi cu nasul coroiat.”

(„Dumbrava minunată”, Mihail Sadoveanu)

........................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................5. Alcătuiţi câte trei enunţuri cu adjectivele: înnorat, înnegurat, înnegrit.

.............................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................

136

Pronumele Să ne reamintim! Partea de vorbire care ţine locul unui nume se numeşte pronume.

pers. singular pluraleu noi

I mie, îmi, mi, mine, mă, m-, mine nouă, ne, ni

tu voiaII-a

ţie, îţi, ţi, tine, mă, m vouă, vă, v-, vi

eldânsul, dânsului

eadânsa, dânsei

eidânşii, dânşilor

eledânsele, dânseloraIII-a

lui, îi, i, îl, l ei, îi, i, o lor, le, li,i lor, le, li

Pentru o adresare politicoasă se folosesc, pe lângă pronumele de politeţe cunoscute (dumneata, dumitale,dumnealui, dumneaei, dumnealor, dumneavoastră) şi alte forme, ca de exemplu: matale (mătăluţă, mătălică), Domnia Voastră, Domniile Voastre, Domniile Lor, Măria Ta, Măria Voastră/Sa, Alteţa Voastră/Sa, Înălţimea Voastră/Sa, Excelenţa Dumneavoastră/Sa ş.a.

1. Încercuiţi pronumele personale din textul următor.

„Mult îmi mai plăceau şi mie icoanele când eram mic. Pentru mine, sfinţii erau vii, stam cu sfială înaintea lor şi eram încredinţat că şi ei se uită la mine.” („Mama”, Nicolae Grigorescu)

2. Completaţi spaţiile punctate cu formele scurte ale pronumelor personale:

........... –am văzut pe cei doi actori în filmul de ieri.Voi ..........- aţi răspuns bunicii la scrisoare?Mama a văzut- ........ pe Elena pe podiumul de premiere. Mama .......... –a certat tocmai pe el, care era cuminte. Părinţii ......-au lăsat pe copiii lor în tabără.

3. Subliniaţi pronumele personale şi analizaţi-le precizând şi funcţia sintactică (parte de propoziţie).

„De-acolo nu ne vedea ea, şi-şi închipuia, cu grăunciorul ei de înţelegere, că n-o vedem nici noi.” („Veveriţa”, Mihail Sadoveanu)

........................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

4. Alcătuiţi o propoziţie după schema dată:

_S_ + _P_ + _C_ + _A_ ............................................................................................................ s v s p

137

NumeralulSă ne reamintim!

Partea de vorbire care exprimă numărul sau ordinea obiectelor prin numărare se numeşte numeral.

Numeralele care exprimă un număr sunt numerale cardinale, cele care exprimă ordine a sunt numerale ordinale.

E bine să ştii şi alte numerale:a) cardinale: - amândouă, amândoi, ambele, tustrei

- înzecit, însutit, înmiit, dublu, triplu- câte unul, câte una, câte doi, a doua oară, bis- doime, pătrime, jumătate, sfert

b) ordinale: - primul, al doilea, ultimul

1. Ghici, ghicitoarea mea!Completaţi proverbele şi ghicitorile de mai jos cu numerale potrivite (două, doi, cinci).

a) „Cine aleargă după ......................... iepuri nu prinde nici unul.”

b) „Sunt ................................. degete la o mână şi nu seamănă toate unul cu altul.”

c) „Am .............. fete:

Una poartă salbă neagră, alta poartă salbă albă.

Neîncetat se gonesc şi în veci nu se-ntâlnesc.”

(.................................)

2. Grupaţi numeralele cinci, al treilea, nouăsprezece, primul, două sute, întâia, trei mii, a noua, după ceea ce exprimă.

numerale cardinale: .............................................................................................................................

numerale ordinale: ..............................................................................................................................

3. Subliniaţi forma corectă:

19- noosprezece, nousprezece, nouăsprezece 6- şease, şaşe, şase18- optisprezece, optsprezece, optusprezece XX- al douăzecelea, al douăzecilea, al doăzecilea100- al o sutilea, al o sutelea 20 000- douăjde mii, douăzeci de mii11- unsprezece, unşpe, unşpce 12- doişpe, douăsprezece, doisprezece

4. Alcătuiţi un text dialogat cu titlul „La cumpărături” în care să introduceţi diferite numerale:

...............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

138

Părţi de propoziţiePropoziţia simplă. Propoziţia dezvoltată

Să ne reamintim! Propoziţia este o comunicare spusă sau scrisă. Propoziţia simplă este formată numai din subiect şi predicat. Propoziţia dezvoltată are, pe lângă subiect şi predicat şi alte părţi de propoziţie, numite părţi secundare de propoziţie.

1. Dezvoltaţi următoarele propoziţii simple, adăugând părţi secundare de propoziţie. Subliniaţi cu două linii predicatul şi cu o linie subiectul.

Soarele răsare. ........................................................................................................................................

Scrieţi voi! .............................................................................................................................................

Copiii aleargă. .......................................................................................................................................

2. Identificaţi predicatele, indicaţi numărul propoziţiilor şi precizaţi ce fel de propoziţii sunt.

Câmpul alb ca un cearşaf, .......................................................................................................

Până-n zori se desfăşoară... .......................................................................................................

Sus, pe-un stâlp de telegraf, .......................................................................................................

S-a oprit din zbor o cioară.” .....................................................................................................

(„Cioara”, George Topârceanu)

3. Puneţi cuvintele în ordine ca să reconstituiţi proverbul. Arătaţi ce fel de propoziţie aţi obţinut. Alcătuiţi-i schema.

bună de ziua dimineaţă se cunoaşte

..................................................................................................................................................

________ + ________ + _______ + ______

4. Transformaţi propoziţiile dezvoltate în propoziţii simple:

În grădină au înflorit trandafirii roşii. à .....................................................................................

Luna nouă răsare pe bolta înstelată. à .......................................................................................

Pământul se învârte în jurul soarelui. à .....................................................................................

Păsările călătoare au venit din ţările calde. à ............................................................................

5. Alcătuiţi propoziţii după schemele date. Precizaţi care este propoziţie simplă (PS) şi care e dezvoltată (PD).

S S S Pn +np ..................................................................................................... s s s v(a fi) + s

P C ..................................................................................................................................v s

139

Predicatul

Să ne reamintim! Partea principală de propoziţie care arată ce face subiectul se numeşte predicat.

Predicatul verbal este exprimat printr-un verb sau printr-o expresie care se poate înlocui cu un ver. El se acordă cu subiectul în persoană şi număr şi răspunde la întrebările: „Ce face?” sau „ Ce se spune despre subiect?” Când nu poate fi înlocuit cu „a exista”, „a se găsi”, „a se afla”, verbul „a fi” nu alcătuieşte singur predicatul propoziţiei. Predicatul alcătuit din forme ale verbului „a fi” şi alte părţi de vorbire se numeşte predicat nominal. Părţile de vorbire care împreună cu verbul „a fi” formează predicatul nominal se numesc nume predicative.

1. Identificaţi predicatele din textele de mai jos. Separaţi cu / propoziţiile (ştiind că propoziţia este o comunicare cu un singur predicat).

a) „La noi sunt codri verzi de brad La noi atâţia fluturi sunt Şi câmpuri de mătasă; Şi-atâta jale-n casă.” („Noi”, Octavian Goga)

b) „Vai, săracul pui de cuc Sus, la codru ar zbura A căzut din vârf de nuc. Nu-l ajută nimenea” (Doine populare)

2. Tăiaţi părţile de vorbire care nu pot avea funcţia de predicat: uitaseră, uituc, ai fost, râsese, râs, bucurie, a se bucura, dumneata, trei, a înflorit, floare.

3. Identificaţi predicatele verbale din textele următoare şi precizaţi persoana, numărul şi timpul acestora. „Guvernanta se opri brusc. Ea ascultă cu atenţie. Oare sunetele acelea se auzeau din stradă? Şi totuşi păreau atât de aproape! Cineva cântă la flaşnetă în birou? Guvernanta se duse repede în capătul celălalt al sufrageriei şi deschise uşa brusc. În mijlocul biroului stătea un băiat zdrenţăros, învârtind cu energie maneta flaşnetei, profesorul vorbea, dar nu se auzea, în timp ce amândouă fetiţele ascultau încântate muzica.”

(„Heidi, fetiţa munţilor”, Johana Spyri)

...............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

140

SubiectulSă ne reamintim!Partea principală de propoziţie despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului se numeşte

subiect.Se poate descoperi cu ajutorul întrebărilor cine? sau despre cine se vorbeşte?Subiectul exprimat printr-o singură parte de vorbire se numeşte subiect simplu.Subiectul exprimat prin două sau mai multe părţi de vorbire se numeşte subiect multiplu.

Când nu apare dar se deduce din forma verbului este subiect inclus. Când este exprimat într-o propoziţie anterioară este subiect subînţeles.

1. Completaţi spaţiile punctate cu subiectele potrivite. Alegeţi-le din coloana alăturată.

........................................... e-o comoară. noi

Câştigăm .............................................. ! Învăţătura

Au mers ............................................... . nămeţii

S-au topit ............................................... . bătrânii

................................................se sfătuiau. el şi ea

2. Puneţi întrebarea şi aflaţi subiectele. Arătaţi prin ce părţi de vorbire sunt exprimate şi analizaţi-le.

Şcolarii au organizat o serbare. Ei s-au străduit foarte mult. Părinţii, bunicii şi fraţii i-au răsplătit cu multe aplauze. Trei vor primi premii.

...............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

3. Alcătuiţi enunţuri după schemele:

a) P+S ...................................................... b) S + P .............................................................

c) S + P ................................................................................................................................. s+s v

d) S + P ........................................................................................................................................... p v

e) S + Pn+ np ................................................................................................................................ p v + s

4. Compuneţi un text intitulat „Vacanţa” în care să utilizaţi ca subiecte cuvintele: soare, bucurie, plaja, pădurea, prietenii, joaca, bunicii.

141

Atributul

Să ne reamintim! Partea secundară de propoziţie care determină un substantiv se numeşte atribut. Atributul răspunde la întrebările: ce fel de?, care?, câţi?, câte?, a câta?, al câtelea?, a, al, ai, ale cui?

Atributul poate fi exprimat prin adjectiv, prin substantiv, prin numeral sau prin alte părţi de vorbire.

1. Completaţi propoziţiile cu atribute exprimate prin:

a) substantive:

Azorică, un pui de .................................................. se joacă în grădina ............................................ .

Sus la munte cresc păduri de ...................................... şi de .............................................................. .

Floarea din ............................................... are un ghiveci ................................................................. .

b) adjective:

Vine vacanţa .......................................................... .

Merele ........................... şi ............................... se coc sub razele ................................... ale soarelui.

Am cumpărat o carte ................................................... şi ......................................................................

c) numerale:

............................................. elevi lipsesc din cauza gripei.

La examen sunt în clasă ............................................. copii.

.......................... fete ajutate de ............................. băieţi văruiesc gardul şcolii.

2. Analizaţi atributele exprimate prin substantive şi adjective din fragmentele următoare:

a) „Sub privirea lor de foc şi gheaţă poiana se prefăcea, încet, în mare uriaşă de nisip...” („Fluturele-galben-de-o-zi”, Silvia Kerim)

...............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

b) „Era ultima călătorie a jucăriilor” („Călătoria de dincolo de uşă”, Silvia Kerim)

...............................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

142

ComplementulSă ne reamintim!

Partea secundară de propoziţie care determină un verb se numeşte complement. Complementul răspunde la întrebările ce?, de ce?, pentru ce?, cui?, unde?, când?, cum? ş.a. adresate verbului. Complementul poate fi exprimat prin substantiv, prin pronume sau prin alte părţi de vorbire.

1. Stabiliţi ce sunt ca părţi de propoziţie cuvintele subliniate şi analizaţi-le.

Sclipiri de-argint împodobeau lacul. Luna îşi trimitea razele argintii spre pământ.

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................

2. Comparaţi exemplele şi marcaţi astfel x situaţiile în care sunt complemente.

¨băiat ¨scrie ¨vânt

frumos excelent uşor

¨ scriu ¨ tort ¨scutură

¨ ardei ¨ râde ¨ film

iute vesel trist

¨ aleargă ¨ băiat ¨ priveşte

3. Stabiliţi funcţiile sintactice ale cuvântului „munte”.

Muntele se înalţă semeţ în zare. .............................................................................................

Au cules flori de munte. .....................................................................................................

Turiştii au plecat la munte. .....................................................................................................

4. Completaţi cu formele potrivite ale pronumelui personal având funcţia de complement.

Mariei ....- am dat cartea. Pe ele ........-am filmat în vacanţă.

Prietenilor ..........-am spus secretul. Nu ...........-am dat telefon.

Am văzut- ........... în sală. ..........- ai pus ieri în dulap.

5. Analizaţi cuvintele propoziţiei date şi alcătuiţi-i schema................... ............. ................. .............Al treilea a găsit nestemata în munte. ______ + _______ +______ + ________................. ........... ................ .............

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

...........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

143

Compunere liberăRămas bun, doamnă învăţătoare

(plan de idei-orientativ)

Planul simplu Planul dezvoltat

1. Prima zi de şcoală În clasa I:•Cum/ de când, ne-am pregătit ghiozdanul, uniforma, rechizitele?•Ce ne spuneau părinţii că vom face la şcoală?•Ce impresii ne-a provocat şcoala când am văzut-o pentru prima dată?•Cum era vremea în acea dimineaţă de septembrie?•La ce ne-am gândit când am văzut-o pe doamna învăţătoare?•Cum ni s-a părut doamna învăţătoare?•Ce-am făcut în prima zi de şcoală?•Ce-am găsit pe bănci când am intrat pentru prima oară în clasă?•Ce întrebări ne puneau cei de acasă după prima zi de şcoală?

2. Doamna învăţătoare •Caracterizare: -aspect fizic (vârstă, înfăţişare, îmbrăcăminte...)-aspect sufletesc (dedus din comportamentul avut

în situaţii diferite);

3. Întâmplări petrecute în cei patru ani de şcoală

• Întâmplări vesele şi triste dar care au dovedit că suntem împreună o familie care are fraţi, surori şi o mamă...de la şcoală(de ex. La muzeu, În excursie, Un accident, O întâmplare hazlie, Aşa am învăţat să fim oameni şamd).

4. Obiectele şcolare care ne-au plăcut mai mult

•Obiectele care ne-au plăcut mai puţin şi de ce;•Obiecte care ne-au plăcut foarte mult şi de ce;•Premii obţinute la diferite concursuri.

5. Ce vrem să devenim în viaţă

•Activităţile desfăşurate în şcoală care au dovedit că avem talent la anumite obiecte, activităţi. •Ce meserii vrem să avem când ne vom face mari?•Ce alte meserii credem că ni se potrivesc?•Unde vrem să studiem mai departe?

6. Gânduri la despărţire •Ce sentimente trăim la gândul că ne despărţim de doamna învăţătoare?•Ce-i vom spune, peste ani, când ne vom revedea?•Ce vom ţine minte cel mai bine peste ani şi ani legat de această perioadă din viaţă şi de doamna învăţătoare?

Sfat! Recitiţi „Sfaturi pentru realizarea unor compuneri reuşite” de la pag 21 nu numai acum ci

în toţi anii care vor veni.

145

Bibliografie

Academia Română, Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan- Al. Rosetti”, „Gramatica limbii române”, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005;

Carmen Iordăchescu, „Să dezlegăm tainele textelor literare: clasa a IV-a”, ed. Carminis, Piteşti, 2006;

Carmen Iordăchescu, „Exerciţii de limba română pentru clasele II-IV”, ed. Carminis, Piteşti, 2007;

Elena Nica şi colaboratorii, „Limba română: clasa a IV-a”, ed. Carminis, Piteşti 2006;

Gh. Bulgăr, „Dicţionar de sinonime”, ed. Lucman, Bucureşti, 2003;

Iosif Gabriela, „Cercul de creaţie literară. Modalitate de stimulare a capacităţilor creatoare (ciclul primar), Ed. Vega, Buzău, 2009;

Lucica Buzenchi, „Lecturile copilăriei”, ed. Eduard, Constanţa, 2007;

Marcela Peneş, „Bucuria de a scrie compuneri”, ed. Aramis, Bucureşti, 1989;

Maria Emilia Goian coord.,” Limba română. Comunicare”, Ed. Nomina, 2007;

Maria Gardin, Florin Gardin, Daniela Berechet, Florian Berechet, „Limba română: clasa a IV-a”, ed. Paralela 45, colecţia „Foarte bine”, Piteşti, 2009;

Marin Bucă, „Dicţionar de antonime”, ed. Vox, Bucureşti, 2000;

Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu, „Limba şi literatura română: manual pentru clasa aIV-a”, ed. Aramis Print, Bucureşti, 2006;

147

C U P R I N S Deşteaptă-te, române, de Andrei Mureşanu .......................................................................................................................... 5

Unitatea 1- Sună clopoţelulNenea directorul după George Şovu ....................................................................................................................................... 6

Cartea.Rolul ilustraţiilor ........................................................................................................................................................... 7Cuvântul. Cuvinte cu aceeaşi formă dar sens diferit ................................................................................................................ 8Cuvintele vrăjite după Pierre Gamarra .................................................................................................................................... 9Factori care pot îngreuna comunicarea .................................................................................................................................... 11Planul iniţial al compunerii ...................................................................................................................................................... 12Mi s-a terminat caietul după Mircea Sântimbreanu ................................................................................................................ 13Şcoala de Tudor Arghezi ....................................................................................................................................................... 15Recapitulare ............................................................................................................................................................................. 16Evaluare ................................................................................................................................................................................... 17

Unitatea 2- A ruginit frunza din viiLa Medeleni după Ionel Teodoreanu ...................................................................................................................................... 18Propoziţia enunţiativă afirmativă. Propoziţia enunţiativă negativă ......................................................................................... 20Compunerea după un suport vizual. Sfaturi pentru realizarea unor compuneri reuşite .......................................................... 21Culesul porumbului după Ion Agârbiceanu ............................................................................................................................. 22Rapsodii de toamnă de George Topîrceanu ............................................................................................................................. 24Verbul ..................................................................................................................................................................................... 25Timpurile verbului ................................................................................................................................................................... 27Ţara de dincolo de negură după Mihail Sadoveanu ................................................................................................................ 28Sfârşit de toamnă de Vasile Alecsandri ................................................................................................................................. 30Planul dezvoltat de idei ........................................................................................................................................................... 31Recapitulare ............................................................................................................................................................................ 32

Unitatea 3- Povestiri cu tâlcPălăria Omului-de-zăpadă după Iuliu Raţiu ............................................................................................................................ 33Substantivul ............................................................................................................................................................................ 35Genul substantivelor ................................................................................................................................................................ 37Povestea crocodilului care plângea după Vladimir Colin ....................................................................................................... 38Sfatul degetelor de Elena Farago ............................................................................................................................................ 40Scrierea corectă a cuvintelor „n-ai” şi nai ............................................................................................................................... 41Prepeliţa şi puii ei după Lev N. Tolstoi ................................................................................................................................... 42Transformarea textului dialogat în povestire .......................................................................................................................... 43După asemănarea lor după Emil Gârleanu .............................................................................................................................. 44Povestirea după un plan de idei a unor texte de mică întindere ............................................................................................. 45Cumătra vulpe de Otilia Cazimir ............................................................................................................................................. 46Prinţul fericit după Oscar Wilde .............................................................................................................................................. 48Vorbim şi scriem corect! .......................................................................................................................................................... 49Recapitulare ............................................................................................................................................................................. 50Evaluare ................................................................................................................................................................................... 51

Unitatea 4- Baba Iarna intră-n satIarna de Vasile Alecsandri ....................................................................................................................................................... 52Fram, ursul polar după Cezar Petrescu ................................................................................................................................... 54Genul adjectivelor. Acordul adjectivului cu substantivul ....................................................................................................... 55Darurile după E.T.A Hoffman. ............................................................................................................................................... 56Vorbim şi scriem corect! ........................................................................................................................................................ 57Colindătorii după Mihail Sadoveanu ...................................................................................................................................... 58Scrierea corectă a cuvintelor „n-am” şi „n-are” ..................................................................................................................... 60Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie. Scrierea corectă a adjectivelor terminate în „-iu” ............................... 61Personajul literar .................................................................................................................................................................... 62Tradiţii româneşti de sărbători ................................................................................................................................................. 63Spaţiul şi timpul în textul literar ............................................................................................................................................. 64Compunerea pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date ...................................................................................................... 65Copiii şi păsărelele după Eugen Jianu ..................................................................................................................................... 66Compunerea cu titlu dat .......................................................................................................................................................... 68Iarna pe uliţă –fragment, de George Coşbuc .......................................................................................................................... 69Scrierea corectă „n-aţi” şi „n-au” ............................................................................................................................................ 70Recapitulare ............................................................................................................................................................................ 71Evaluare .................................................................................................................................................................................. 72

148

Unitatea 5- Români cu care ne mândrimMuma lui Ştefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu .......................................................................................... .................... 73Pronumele personal .............................................................................................................................................. ................... 75George Enescu după Pavel Câmpeanu ................................................................................................................. ................... 77O vizită în atelierul lui Brâncuşi ....................................................................................................................... ...................... 79Scrierrea corectă a cuvintelor „ce-l” şi ce...................l ........................................................................................................... 81Evaluare ................................................................................................................................................................................... 82

Unitatea 6- Înfloresc grădinileVestitorii primăverii de George Coşbuc .................................................................................................................................. 83Numeralul ................................................................................................................................................................................ 85Scrierea şi citirea corectă a numeralelor................... .............................................................................................................. 86Ciocârlia după Ion Agârbiceanu .............................................................................................................................................. 87Scrierea corectă a cuvintelor „nu-l”, „n-o” şi „nu-i” ................... ........................................................................................... 88Furtuna de Ştefan Octavian Iosif................... .......................................................................................................................... 89Compunere liberă................... ................................................................................................................................................. 91Nicuşor după I. Al. Brătescu- Voineşti................... ................................................................................................................ 93Recapitulare................... .......................................................................................................................................................... 95Evaluare................... ................................................................................................................................................................ 96

Unitatea 7- Lumea necuvântătoarelorO furnicăn de Tudor Arghezi ................................................................................................................................................... 97Părţi principale de propoziţie................... ................................................................................................................................ 98Predicatul verbal................... ................................................................................................................................................... 99Predicatul nominal................... ................................................................................................................................................ 100Subiectul simplu. Subiectul multiplu ....................................................................................................................................... 101Câinele după Silvia Kerim................... .................................................................................................................................... 102Acordul predicatului cu subiectul............................................................................................................................................. 103Puiul după Al. Brătescu Voineşti ................... ........................................................................................................................ 104Compunerea în care se introduce dialogul................... ........................................................................................................... 106Recapitulare................... .......................................................................................................................................................... 107Evaluare................... ................................................................................................................................................................ 108

Unitatea 8- Călătorii şi aventuriCireşarii după Constantin Chiriţă................... ......................................................................................................................... 109Părţi secundare de propoziţie................... ................................................................................................................................ 110Atributul................... ................................................................................................................................................................ 111Atributul exprimat prin adjectiv, prin substantiv şi prin numeral................... ........................................................................ 112Toate pânzele sus! După Radu Tudoran .................................................................................................................................. 113Complementul................... ...................................................................................................................................................... 114Complementul exprimat prin substantiv şi prin pronume personal................... ..................................................................... 115Recapitulare................... ......................................................................................................................................................... 116Evaluare................... ............................................................................................................................................................... 117

Unitatea 9- Zile de varăFreamăt de codru de Mihai Eminescu................... .................................................................................................................. 118Afişul. Articole din reviste pentru copii................... ............................................................................................................... 119Invitaţia .................................................................................................................................................................................... 120Scrisoarea................... ............................................................................................................................................................. 121Amintiri din copilărie .............................................................................................................................................................. 122La despărţire după Călin Gruia................... ............................................................................................................................. 123Recapitulare................... .......................................................................................................................................................... 124Evaluare.................................................................................................................................................................................... 125

Recapitulare finalăTextul narativ ........................................................................................................................................................................... 126Textul liric .. ............................................................................................................................................................................. 128Textul nonliterar ...................................................................................................................................................................... 130Părţi de vorbireVerbul ....... ............................................................................................................................................................................... 132Substantivul . ............................................................................................................................................................................ 134Adjectivul ................................................................................................................................................................................ 135Pronumele ................................................................................................................................................................................ 136Numeralul . ............................................................................................................................................................................... 137Părţi de propoziţie

Propoziţia simplă.Propoziţia dezvoltată .................................................................................................................................. 138Predicatul ................................................................................................................................................................................. 139Subiectul .................................................................................................................................................................................. 140Atributul ................................................................................................................................................................................... 141Complementul ......................................................................................................................................................................... 142Compunere liberă „Rămas bun, doamnă învăţătoare!” ........................................................................................................... 143Bibliografie .............................................................................................................................................................................. 145Cuprins . .................................................................................................................................................................................. 147

Culegere Limba Romana Clasa a IV-A Sem II

Documents

Transcript of Culegere Limba Romana Clasa a IV-A Sem II