Cuantificarea Riscurilor in Procesul de Alocare a Capitalului

CUANTIFICAREA RISCURILOR IN PROCESUL DE

ALOCARE A CAPITALULUI

DIAGNOSTICAREA RISCULUI DIAGNOSTICAREA RISCULUI INTREPRINDERIIINTREPRINDERII

11 Riscul de exploatareRiscul de exploatare

CA (fara TVA) a unei intreprinderi CA (fara TVA) a unei intreprinderi nu poate fi stapanita in totalitate. Ea nu poate fi stapanita in totalitate. Ea este legata de evolutia mediului si de este legata de evolutia mediului si de calitatea gestiunii. calitatea gestiunii. Ea este deci subiectul unor variabile Ea este deci subiectul unor variabile aleatoare care se repercuteaza aleatoare care se repercuteaza mecanic asupra rezultatului de mecanic asupra rezultatului de exploatare, rentabilitatii economice, exploatare, rentabilitatii economice, rentabilitatii financiare.rentabilitatii financiare.

DEFINITIEDEFINITIE

Se numeste risc de exploatare Se numeste risc de exploatare (sau risc ecomonic) variatiile (sau risc ecomonic) variatiile aleatoare ale CA (fara TVA) aleatoare ale CA (fara TVA) care afecteaza previziunile care afecteaza previziunile relative la diferente criterii de relative la diferente criterii de gestiune (rezultate de gestiune (rezultate de explotare, rentabiliotate explotare, rentabiliotate economica, rentabilitate economica, rentabilitate financiara...).financiara...).

2 Levierului de Exploatare2 Levierului de Exploatare

Definitia:Definitia:

Levierul de exploatare (LE) exprima Levierul de exploatare (LE) exprima sensibilitatea rezultatului de exploatare sensibilitatea rezultatului de exploatare (RE) la variatiile CA (fara TVA).(RE) la variatiile CA (fara TVA).Cu cat levierul de exploatare este mai Cu cat levierul de exploatare este mai ridicat, cu atat riscul este mai mare.ridicat, cu atat riscul este mai mare.Intr-adevar, un levier ridicat semnifica ca o Intr-adevar, un levier ridicat semnifica ca o varietate data a CA (fara TVA), exprimata varietate data a CA (fara TVA), exprimata in valoare relativa, induce o variatie mult in valoare relativa, induce o variatie mult mai puternica a rezultatului de exploatare mai puternica a rezultatului de exploatare (exprimata intotdeauna in valoare (exprimata intotdeauna in valoare relativa).relativa).

Formula levierului de exploatareFormula levierului de exploatare

Variabilitatea rezultatului de exploatare estecu atat mai mare cu cat:Cheltuielile fixe sunt ridicate;Diferenta CA-PR (numita marja de securitate)

este redusa.Levierul de exploatare este inversul indicelui de

securitate (sau a marjei de securitate relative)

PRCA

CAe

Calculul levierului de Calculul levierului de exploatare(LE)exploatare(LE)

Calculul levierului de exploatare(LE)Calculul levierului de exploatare(LE)

Pornind de la variabilele rez. de exploatare Pornind de la variabilele rez. de exploatare (∆RE) si la variatiile CA (fara TVA).(∆RE) si la variatiile CA (fara TVA).

LE=(∆RE/RE)LE=(∆RE/RE) / /(∆CA(fara TVA) /CA(fara TVA))(∆CA(fara TVA) /CA(fara TVA))

Este variatia care corespunde strict definitiei Este variatia care corespunde strict definitiei deoarece este vorba de formula elasticitatii deoarece este vorba de formula elasticitatii RE in raport cu CA (fara TVA).RE in raport cu CA (fara TVA).

Elasticitatea rezultaului de exploatare Elasticitatea rezultaului de exploatare in raport cu cifra de afaceriin raport cu cifra de afaceri

Sensibilitatea rezutatului de exploatare la Sensibilitatea rezutatului de exploatare la o scaderea a cifrei de afaceri este mai o scaderea a cifrei de afaceri este mai mult sau mai putin mare in functie de mult sau mai putin mare in functie de intreprinderi. Acest fenomen este intreprinderi. Acest fenomen este exprimat prin exprimat prin elasticitatea elasticitatea rezutatului de exploatare in raport rezutatului de exploatare in raport cu cifra de afacericu cifra de afaceri. Aceasta . Aceasta elasticitate este in aceeasi masura elasticitate este in aceeasi masura denumita levier de exploatare sau denumita levier de exploatare sau levier operational.levier operational.

Ecart-tipul Rezultatului de Ecart-tipul Rezultatului de ExploatareExploatare

Intr-o maniera generala, un risc Intr-o maniera generala, un risc rezulta ca urmare a caracterului rezulta ca urmare a caracterului aleatoriu al unei variabile. aleatoriu al unei variabile.

El este functie de dispersie al El este functie de dispersie al acestei variabile si este masurat prin acestei variabile si este masurat prin Ecart-tipului variabilei.Ecart-tipului variabilei.

Riscul de exploatare poate fi Riscul de exploatare poate fi masurat prin Ecart-tipul rezultatului masurat prin Ecart-tipul rezultatului de exploatarede exploatare

Ecart redusEcart redus

tematicaSperantaMa

tipuriEcart

Ecart redus

Nu ar fi pertinent de a compara in mod direct ecart-tipul rezutatului a doua intreprinderi de dimensiuni diferite.

In acest caz, trebuie aduse ecart-tipurile la o scara comuna, calculand

raporturile:Ecart-tipuri/Speranta matematica

b) Interval de incredereb) Interval de incredereDaca cifra de afaceri si prin consecinta Daca cifra de afaceri si prin consecinta

rezultatul de exploatare sunt distribuite rezultatul de exploatare sunt distribuite dupa o lege normala, intervalul de dupa o lege normala, intervalul de incredere al rezultatului la pragul de incredere al rezultatului la pragul de probabilitate de 95% este apropiat de:probabilitate de 95% este apropiat de:

[E(R)-2[E(R)-2XXδδ(R); E(R)+2(R); E(R)+2X X δδ(R)](R)]

Probabilitatea de RuinaProbabilitatea de Ruina

Se numeste Se numeste “probabilitate de ruina”“probabilitate de ruina”, , probabilitatea de a obtine un rezultat probabilitatea de a obtine un rezultat negativ.negativ.

Pentru a evidentia si intelege mai bine Pentru a evidentia si intelege mai bine aceasta”probabilitate de ruina” , o vom aceasta”probabilitate de ruina” , o vom exemplifica in exemplul ce urmeaza:exemplifica in exemplul ce urmeaza:

Presupunem ca rezultatele de exploatare Presupunem ca rezultatele de exploatare urmeaza legi de probabilitate normaleurmeaza legi de probabilitate normale

Intreprinderea “A”Intreprinderea “A”

RA=N(1000; 720)RA=N(1000; 720)

Variabila Centrala RedusaVariabila Centrala Redusa

RA=0 RA=0 T= (0-1000)/720 T= (0-1000)/720 = -1.39= -1.39


Prob.(RA<0)= Prob.(T< -1.39)= 8.2%Prob.(RA<0)= Prob.(T< -1.39)= 8.2%

0.0120.012 0.0080.008 8.2%8.2%

0.0040.004

RARA -2000 -2000 -1000 0 1000 2000 3000 -1000 0 1000 2000 3000

Distributia rezultatul de exploatare (Intreprinderea Distributia rezultatul de exploatare (Intreprinderea “A”)“A”)

Intreprinderea “B”Intreprinderea “B”

Rb=N(1050; 1260)Rb=N(1050; 1260)

Variabila Centrala RedusaVariabila Centrala Redusa

Rb=0 T=(0-1050)/1260= -0.83Rb=0 T=(0-1050)/1260= -0.83


Prob.(Rb<0)= Prob.(T< -0.83)=20.3%Prob.(Rb<0)= Prob.(T< -0.83)=20.3%

0.0120.012

0.0080.008 20.3%20.3%

0.0040.004RbRb

-2000 -1000 0 1000 2000 3000-2000 -1000 0 1000 2000 3000

Distributia rezultatului de exploatare(Intreprinderea Distributia rezultatului de exploatare(Intreprinderea B)B)

3 Riscul Financiar3 Riscul Financiar

Definitie:Definitie:

Se numescte risc Se numescte risc financiar cresterea riscului financiar cresterea riscului de exploatare datorat de exploatare datorat indatorarii intreprinderii.indatorarii intreprinderii.

Evaluarea riscului Evaluarea riscului intreprinderiiintreprinderii

Riscul financiar este, in mod Riscul financiar este, in mod special, evaluat la nivelul rentabilitatii special, evaluat la nivelul rentabilitatii capitalurilor proprii(rentabilitate capitalurilor proprii(rentabilitate financiara). Aceasta evaluare poate lua financiara). Aceasta evaluare poate lua doua forme:doua forme: Analiza variatiei rentabilitatii Analiza variatiei rentabilitatii financiare induse la o variatie a financiare induse la o variatie a rentabilitatii economicerentabilitatii economicePentru a proceda la aceasta evaluare Pentru a proceda la aceasta evaluare vom utiliza informatiile obtinute in vom utiliza informatiile obtinute in studiul efectului de levier.studiul efectului de levier.

Acest studiu ne-a permis sa gasim o Acest studiu ne-a permis sa gasim o relatie intre rentabilitatea relatie intre rentabilitatea financiara(tf) si rentabilitatea financiara(tf) si rentabilitatea economica(te):economica(te): Daca intreprinderea nu este Daca intreprinderea nu este indatorata, relatia este: indatorata, relatia este:

tf= (1-θ)tetf= (1-θ)te

Daca intreprinderea este indatorata, Daca intreprinderea este indatorata, atunci avem:atunci avem:

tf= (1-tf= (1-θθ)te + (1-)te + (1-θθ) D/K (te - i)) D/K (te - i)

Aceasta se mai poate scrie :Aceasta se mai poate scrie : tf= (1-θ) + (1 + D/K )te - (1-θ) D/K itf= (1-θ) + (1 + D/K )te - (1-θ) D/K i

Determinarea dispersiei luiDeterminarea dispersiei lui tf tf

σ σ tf tf = (1-θ) σ = (1-θ) σ tete + (1-θ) + (1-θ)DD//KK σ σ tete

σ σ tftf = = dispersia totala a lui tfdispersia totala a lui tf

(1-(1-θθ) ) σσ te te = dispersia independenta de = dispersia independenta de indatorare(risc de exploatare)indatorare(risc de exploatare)

(1-(1-θθ)D/K )D/K σσ te te = dispersia datorata = dispersia datorata indatorari (risc financiar) indatorari (risc financiar)

4 4 RISCUL DE FALIMENTRISCUL DE FALIMENT

Definitie:Definitie:

Este vorba de riscul de nerambursare a Este vorba de riscul de nerambursare a datoriilor financiare.datoriilor financiare.

Un nivel al riscului judecat excesiv va Un nivel al riscului judecat excesiv va conduce creditorii sa refuze noi conduce creditorii sa refuze noi credite, limitind suma sau solicitand o credite, limitind suma sau solicitand o renumerare si garantii mai importante.renumerare si garantii mai importante.

Exista numeroase metode pentru a Exista numeroase metode pentru a intelege riscul de faliment relativ la o intelege riscul de faliment relativ la o intreprindereintreprindere..

Analiza patrimonialaAnaliza patrimoniala

PrincipiulPrincipiul

Ea este dezvoltata pornind de la Ea este dezvoltata pornind de la bilantul financiar (sau patrimonial). bilantul financiar (sau patrimonial).

Acesta din urma este obtinut Acesta din urma este obtinut pornind de la bilantul contabil dupa pornind de la bilantul contabil dupa anumite corectari. El se prezinta anumite corectari. El se prezinta sub forma (simplificata) urmatoare:sub forma (simplificata) urmatoare:

ACTIVACTIV

Activ Activ real mai real mai mare de 1 anmare de 1 an

ActivActiv real mai mic real mai mic de 1 ande 1 an

PASIVPASIV

ActivActiv net(contabil net(contabil sau corelat)sau corelat)

Indatorare Indatorare mai mai mare de 1 anmare de 1 an

IndatorareIndatorare mai mai mica de 1 anmica de 1 an

Semnificatia patrimonialaSemnificatia patrimoniala

Semnificatia patrimonialaSemnificatia patrimoniala consta in consta in plasarea in ipoteza unei lichidari a plasarea in ipoteza unei lichidari a intreprinderii. Posturile de activ intreprinderii. Posturile de activ (imobilizarile, stocurile, VMP, etc) (imobilizarile, stocurile, VMP, etc) evaluate la valoarea lor reala (sau evaluate la valoarea lor reala (sau vebala) sunt clasate in functie de vebala) sunt clasate in functie de lichiditatea lor, posturile de pasiv fiind lichiditatea lor, posturile de pasiv fiind clasate in functie de exigibilitatea lor.clasate in functie de exigibilitatea lor. Activul netActivul net (excendentul activului total (excendentul activului total in raport de indatorare) revine asociatilor in raport de indatorare) revine asociatilor sau actionarilor intreprinderii.sau actionarilor intreprinderii.

Evaluarea riscului de falimentEvaluarea riscului de faliment

Valoarea realaValoarea reala a activelor trebuie sa fie a activelor trebuie sa fie superioara totalului indatorarii si sa superioara totalului indatorarii si sa degajeze o rata : degajeze o rata : activ net/ pasiv>20activ net/ pasiv>20

Ratele de lichiditateRatele de lichiditate trebuie sa prezinte trebuie sa prezinte nuveluri satisfacatoare.nuveluri satisfacatoare.

Analiza patrimonialaAnaliza patrimoniala prezinta numeroase prezinta numeroase limite (dificultate de a obtine informatiile limite (dificultate de a obtine informatiile necesare, caracter static etc) si tinde sa necesare, caracter static etc) si tinde sa lase locul altor tipuri de analize, cum ar fi lase locul altor tipuri de analize, cum ar fi cea care se bazeaza pe tablourile de fluxuri cea care se bazeaza pe tablourile de fluxuri sau cele care sunt descrise in continuare.sau cele care sunt descrise in continuare.

Riscul financiar rezulta din Riscul financiar rezulta din variabilitatea diferentei dintre variabilitatea diferentei dintre randamentul capitalurilor proprii randamentul capitalurilor proprii si randamentul activelor si randamentul activelor economice.economice.

Riscul financiarRiscul financiar este proportional este proportional cu riscul de exploatare si cu rata cu riscul de exploatare si cu rata de indatorare.de indatorare.

Metoda scorurilorMetoda scorurilor

A A Detectarea riscurilor prin rateDetectarea riscurilor prin rateRiscul financiar este functie de rate de Riscul financiar este functie de rate de indatorare;indatorare;

riscul de explatare depinde de rata F/t dintre riscul de explatare depinde de rata F/t dintre cheltuielilecheltuielile

fixe si rata de marja asupra costului variabil.fixe si rata de marja asupra costului variabil.O nota, numita O nota, numita scor scor este atribuita intreprinderii.este atribuita intreprinderii.

Aceasta este o combinatie liniara a catorva rate:Aceasta este o combinatie liniara a catorva rate:

Z=aZ=a1 1 x Rx R11+a+a2 2 x Rx R22+a+a3 3 x Rx R33+…a+…annunde, R1, R2, … Rn sunt valorile diverselor rateunde, R1, R2, … Rn sunt valorile diverselor ratesi asi a11, a, a22, … a, … ann coeficientii afectati ratelor coeficientii afectati ratelor

Relatia dintre functia Z si Relatia dintre functia Z si probabilitatea de falimentprobabilitatea de faliment

O intreprindere cu un scor O intreprindere cu un scor foarte mic are o foarte mic are o puternica probabilitate puternica probabilitate de falimentde faliment..

Portativul metodei scorurilorPortativul metodei scorurilor

Metoda scorurilor prezinta avantajul Metoda scorurilor prezinta avantajul de a testa intr-o maniera obiectiva de a testa intr-o maniera obiectiva combinatiile de rate, cele mai combinatiile de rate, cele mai eficace, pentru a prevedea eficace, pentru a prevedea falimentele intreprinderilor. falimentele intreprinderilor. Cercectarile care conduc la Cercectarile care conduc la construirea functiilor construirea functiilor discriminatoare au facut sa discriminatoare au facut sa progreseze cunoasterea progreseze cunoasterea comportamentului intreprinderilor cu comportamentului intreprinderilor cu riscrisc

Scorurile sunt un ajutator pretios Scorurile sunt un ajutator pretios al detectarii riscurilor cu conditia al detectarii riscurilor cu conditia sa nu fie utilizate intr-un mod sa nu fie utilizate intr-un mod foarte mecanic.foarte mecanic.Fiabilitatea metodei presupune, Fiabilitatea metodei presupune, totusi, ca analiza statistica a totusi, ca analiza statistica a esantionului de intreprinderi sa esantionului de intreprinderi sa fie pusa la dispozitie cu o fie pusa la dispozitie cu o frecventa satisfacatoare.frecventa satisfacatoare.

Relatia de echilibru a ratelor de Relatia de echilibru a ratelor de randamentrandament

Levierul financiarLevierul financiar

Valoarea activelor economice este Valoarea activelor economice este egala cuegala cu

valoarea capitalurilor(proprii si valoarea capitalurilor(proprii si imprumutate) imprumutate)

care le finanteaza:care le finanteaza:

A=C+DA=C+D

Remunerarea capitalurilor(proprii Remunerarea capitalurilor(proprii si indatorate) inaintea impozitarii si indatorate) inaintea impozitarii este constituita prin rezultatul este constituita prin rezultatul economic:economic:

RA=RC+RDRA=RC+RD

Rata de randament a activelor Rata de randament a activelor economiceeconomice este este

media aritmetica ponderata a media aritmetica ponderata a ratelor deratelor de

randament inaintea impozitarii ale randament inaintea impozitarii ale

capitalurilor proprii si ale datoriilor capitalurilor proprii si ale datoriilor financiare.financiare.

Formula levierului financiarFormula levierului financiar

Rata de randament a capitalurilor Rata de randament a capitalurilor propriiproprii este o functie de este o functie de indatorare in masura in care rata indatorare in masura in care rata dobanzii aferenta datoriilor rD dobanzii aferenta datoriilor rD este inferioara ratei de este inferioara ratei de randament a activelor rA.randament a activelor rA.

Masurarea riscului Masurarea riscului financiarfinanciar

Riscul total atasat randamentului Riscul total atasat randamentului capitalului proprii rezulta din capitalului proprii rezulta din variabilitatea ratei de randament variabilitatea ratei de randament a capitalurilor proprii. a capitalurilor proprii.

O parte a acestui risc este un risc O parte a acestui risc este un risc de exploatare explicat prin de exploatare explicat prin variabilitatea ratei de randament variabilitatea ratei de randament a activelor economice.a activelor economice.

EFECTUL DE LEVIER FINANCIAREFECTUL DE LEVIER FINANCIAR

Atunci cAtunci când întreprinderea recurge la datorii ând întreprinderea recurge la datorii pentru a se finanţa , ea este obligată să pentru a se finanţa , ea este obligată să plătească cheltuieli financiare ( costul plătească cheltuieli financiare ( costul îndatorării )îndatorării )

Aceste cheltuieli financiare pot fi asimilate Aceste cheltuieli financiare pot fi asimilate costurilor fixe. Prezencosturilor fixe. Prezenţa acestor costuri fixe ţa acestor costuri fixe poate antrena un efect de levier financiar.poate antrena un efect de levier financiar.

Efectul de levier financiar reflectă incidenţa Efectul de levier financiar reflectă incidenţa ( pozitivă , negativă sau nulă ) ( pozitivă , negativă sau nulă ) îndatorării îndatorării întreprinderii asupra rentabilitîntreprinderii asupra rentabilităţii capitalurilor ăţii capitalurilor sale proprii.sale proprii.

Rentabilitatea economicRentabilitatea economică şi ă şi rentabilitatea financiarărentabilitatea financiară

1. Rentabilitatea economic1. Rentabilitatea economicăă

a) a) Determinarea contabilă a rentabilităţii Determinarea contabilă a rentabilităţii economiceeconomice

• Rentabilitatea economică ( RRentabilitatea economică ( Re e )) este este raportul dintre rezultatul economic al raportul dintre rezultatul economic al întreprinderii şi ansamblul capitalurilor întreprinderii şi ansamblul capitalurilor folosite pentru a obţine acest rezultatfolosite pentru a obţine acest rezultat

Rezultat economicRezultat economic RRee = = Mijloace folositeMijloace folosite

• Rezultatul economic se poate Rezultatul economic se poate determina folosind rezultatul determina folosind rezultatul exploatării , exprimat prin EBE , exploatării , exprimat prin EBE , sau rezultatul ( beneficiul ) sau rezultatul ( beneficiul ) înainte de dobânzi şi impozit înainte de dobânzi şi impozit ( EBIT )( EBIT )

Rentabilitatea economicRentabilitatea economică şi ă şi rentabilitatea financiarărentabilitatea financiară

Mijloacele folosite se pot exprima folosind Mijloacele folosite se pot exprima folosind ansamblul capitalurilor angajate ansamblul capitalurilor angajate în în întreprindere , adică totalul bilanţului.întreprindere , adică totalul bilanţului.

Deci determinarea contabilă a rentabilităţii Deci determinarea contabilă a rentabilităţii economice poate fi exprimată astfel :economice poate fi exprimată astfel :

EBE EBE EBIT EBIT

RRee = = sau Rsau Re e = = Totalul bilanţului Totalul bilanţului

Totalul bilanţuluiTotalul bilanţului

b) Factorii care influenţează b) Factorii care influenţează rentabilitatea economicărentabilitatea economică

• Se poate scrie relaţia :Se poate scrie relaţia :

RE RE CARE RE CA RRee = = x = = x Totalul bilanţului CA ActivTotalul bilanţului CA Activ

unde RE = rezultatul economicunde RE = rezultatul economic

Deci rentabilitatea economică depinde Deci rentabilitatea economică depinde

de :de :

─ ─ marja întreprinderii exprimată prin marja întreprinderii exprimată prin

RE / CARE / CA

─ ─ rata de rotaţie a activului în raport rata de rotaţie a activului în raport

cu cifra de afaceri exprimată prin CA / cu cifra de afaceri exprimată prin CA /

ActivActiv

RentabilitateaRentabilitatea economiceconomică şi rentabilitatea financiarăă şi rentabilitatea financiară

c) c) Schema “ Dupont de Nemours “Schema “ Dupont de Nemours “

Rata de marjă RE

Activ Rata de rotaţie

CARE : ActivCA :

Marja asupra costurilor variabile

CA - CV

CV de aprovizionare

CV de producţie

CV de distribuţie

CF Active circulante Imobilizări─ +

Corporale

Necorporale

Financiare

Stocuri

Creanţe

Disponibilităţi

= =

. . Rentabilitatea financiarRentabilitatea financiarăă

2. 2. Rentabilitatea financiarRentabilitatea financiarăă

a) a) Determinarea contabilă a rentabilităţii Determinarea contabilă a rentabilităţii financiarefinanciare

• Rentabilitatea financiarRentabilitatea financiară (Ră (Rf f ) este raportul ) este raportul dintre rezultatul întreprinderii după dintre rezultatul întreprinderii după deducerea dobânzii şi a impozitului ( RN ) şi deducerea dobânzii şi a impozitului ( RN ) şi capitalurile proprii ale întreprinderii ( CP )capitalurile proprii ale întreprinderii ( CP )

RNRN RRff = = CPCP

b) Factorii care influenţează b) Factorii care influenţează rentabilitatea financiarărentabilitatea financiară

• Se poate scrie relaţia :Se poate scrie relaţia :

RN RN CA ActivRN RN CA Activ RRff = = x x = = x x CP CA Activ CPCP CA Activ CP

• Deci rentabilitatea financiară Deci rentabilitatea financiară depinde de :depinde de :

─ ─ marja netă asupra CA marja netă asupra CA ( RN / CA )( RN / CA )─ ─ rata de rotaţie a activului rata de rotaţie a activului

în raport cu CA ( CA / Activ )în raport cu CA ( CA / Activ )─ ─ structura financiară a structura financiară a

întreprinderii ( Activ / CP )întreprinderii ( Activ / CP )

Efectele Efectele îndatorării asupra riscului întreprinderiiîndatorării asupra riscului întreprinderii

• SperanSperanţa de rentabilitate financiară ţa de rentabilitate financiară se calculează se calculează cucu nn

formulaformula :: E (RE (Rff ) = ) = PPk k xx R Rfkfk k=1k=1

unde : Punde : Pk k = probabilitatea ca EBIT să ia valorile = probabilitatea ca EBIT să ia valorile

speratesperate

RRfk fk = rentabilitatea financiară= rentabilitatea financiară

• Ecart – tipul Ecart – tipul se calculează cu formula :se calculează cu formula :

nn σσ (R (Rff ) = [ ) = [ PPk k ( R( Rfk fk - E (R- E (Rff ) ) ]) ) ]

1/21/2

k=1k=1


Calculul coeficientului de variaCalculul coeficientului de variaţie ţie ( CV ) :( CV ) :

σσ (R (Rf f )) CV = CV = E (RE (Rf f ) )

Atunci când rentabilitatea economică Atunci când rentabilitatea economică este egală cu rata datoriei , este egală cu rata datoriei , îndatorarea întreprinderii nu îndatorarea întreprinderii nu influenţeză rentabilitatea financiară influenţeză rentabilitatea financiară

Atunci când rentabilitatea Atunci când rentabilitatea economică este superioară economică este superioară ratei datoriei , întreprinderea ratei datoriei , întreprinderea prezintă avantajul de a se prezintă avantajul de a se îndatora ; ea profită de un efect îndatora ; ea profită de un efect de levier pozitiv care de levier pozitiv care consolidează rata sa de consolidează rata sa de rentabilitate financiarărentabilitate financiară


Atunci Atunci când rentabilitatea economică când rentabilitatea economică este inferioară ratei datoriei , este inferioară ratei datoriei , întreprinderea trebuie să se finanţeze întreprinderea trebuie să se finanţeze cu capitaluri proprii ; efectul de levier cu capitaluri proprii ; efectul de levier este negativ şi diminuează rata de este negativ şi diminuează rata de rentabilitate financiarărentabilitate financiară

Se poate deci spune că Se poate deci spune că îndatorarea îndatorarea majorează rentabilitatea financiară majorează rentabilitatea financiară dacă rentabilitatea economicădacă rentabilitatea economică

( EBIT / activ ) ( EBIT / activ ) este superioară ratei datorieieste superioară ratei datoriei ( cheltuieli financiare / datorii ) ( cheltuieli financiare / datorii )

Îndatorarea majoreazăÎndatorarea majorează de asemenea de asemenea riscul riscul întreprinderiiîntreprinderii , deoarece , deoarece ecart-tipul şi ecart-tipul şi coeficientul de variaţie al rentabilităţii coeficientul de variaţie al rentabilităţii financiare cresc pe măsură ce creşte rata de financiare cresc pe măsură ce creşte rata de îndatorareîndatorare ( datorii / pasiv ) ( datorii / pasiv )

Formalizarea efectului de levier Formalizarea efectului de levier financiarfinanciar

1. 1. Stabilirea formuleiStabilirea formulei NotaNotaţii : RE = rezultatul economic ţii : RE = rezultatul economic

RN = rezultatul net RN = rezultatul net

RERE RRe e = rentabilitatea economică = = rentabilitatea economică =

CP + DCP + D

RNRN RRf f = rentabilitatea financiară == rentabilitatea financiară = CPCP

CP = capitaluri propriiCP = capitaluri proprii i = rata de dobândăi = rata de dobândă

D = capitaluri împrumutateD = capitaluri împrumutate

iD = cheltuieli financiareiD = cheltuieli financiare

t = rata impozituluit = rata impozitului

Formalizarea efectului de levier financiarFormalizarea efectului de levier financiar

RRf f = ( RE – iD ) ( 1 – t )= ( RE – iD ) ( 1 – t )

RN ( RE – iD ) ( 1 – t )RN ( RE – iD ) ( 1 – t ) RRf f = == = CP CPCP CP

RE iDRE iD ─ ─ ( 1 – t )( 1 – t )

CP + D CP + D iD CP + DCP + D CP + D iD CP + D RRf f = = R= = Re e - ( 1 – t )- ( 1 – t ) CP CP + D CPCP CP + D CP CP + DCP + D

Formalizarea efectului de levier Formalizarea efectului de levier financiarfinanciar

CP + D iD CP + D CP + D iD CP + D RRf f = R= Re e ─ x ( 1 – t ) =─ x ( 1 – t ) = CPCP CP + D CP CP + D CP

CP + D iD D iDCP + D iD D iD = = RRe e ── ( 1 – t ) = R( 1 – t ) = Re e + R+ Re e ─ ( 1 – t ) =─ ( 1 – t ) = CP CP CP CPCP CP CP CP

DD == RRe e ( 1 – t ) + ( R( 1 – t ) + ( Re e – i ) ( 1 – t ) – i ) ( 1 – t ) CPCP

DDDacă notăm = K atunciDacă notăm = K atunci RRf f = R= Re e ( 1 – t ) + ( R( 1 – t ) + ( Re e – i ) ( 1 – i ) ( 1 – t ) K– t ) K

CPCP

2. Studiul bra2. Studiul braţului levieruluiţului levieruluiEfectul de levier se descompune în Efectul de levier se descompune în doi factori :doi factori :

a) a) ( R( Re e – i ) – i ) care se numeşte “ care se numeşte “ diferenţialul “ efectului de levierdiferenţialul “ efectului de levier DD b) care exprimă structura b) care exprimă structura financiară şi se financiară şi se

CPCP desemnează prin desemnează prin expresia “ braţul levieruluiexpresia “ braţul levierului

Dacă Dacă RRe e > i , ( R> i , ( Re e – i )– i ) > 0> 0 , efectul de , efectul de levier este levier este pozitiv pozitiv

iar rentabilitatea financiară creşte iar rentabilitatea financiară creşte în funcţie de D / CP în funcţie de D / CP Dacă Dacă RRe e < i , ( R< i , ( Re e – i )– i ) < 0 < 0 , efectul de , efectul de

levier este negativ şi rentabilitatea levier este negativ şi rentabilitatea financiară are tendinţa să se financiară are tendinţa să se diminueze. diminueze.

Se vorbeşte atunci de efectul de “ Se vorbeşte atunci de efectul de “ măciucă “.măciucă “.

Mecanismul efectului de levierMecanismul efectului de levier

1. 1. Punerea Punerea în evidenţă a efectului de levier financiarîn evidenţă a efectului de levier financiar

A ) A ) Rentabilitatea economică este superioară Rentabilitatea economică este superioară ratei dobânziiratei dobânzii

Dacă RDacă Re e > i , R> i , Rf f se ameliorează cu atât mai se ameliorează cu atât mai mult cu cât rata de îndatorare creşte → efect de mult cu cât rata de îndatorare creşte → efect de levier pozitiv.levier pozitiv.

B ) B ) Rentabilitatea economică este egală cu Rentabilitatea economică este egală cu rata dobânzii rata dobânzii

Dacă RDacă Re e = i , R= i , Rf f = R= Re e după impozitare oricare după impozitare oricare ar fi rata de îndatorare → efectul de levier ar fi rata de îndatorare → efectul de levier dispare.dispare.

C) C) Rentabilitatea economică este Rentabilitatea economică este inferioară ratei dobânziiinferioară ratei dobânzii

Dacă RDacă Re e < i , R< i , Rf f se diminuează se diminuează pe măsură ce rata de îndatorare pe măsură ce rata de îndatorare creşte → efect de levier negativ.creşte → efect de levier negativ.

Ilustrarea graficIlustrarea grafică a mecanismului ă a mecanismului efectului de levierefectului de levier

A ) Efectul de levier pozitivA ) Efectul de levier pozitiv AA MM BB

OO DD CC

Cheltuieli financiare

ImpozitG

E FK

I

Câştig

CâştigL

J


Ilustrarea graficIlustrarea grafică a mecanismului efectului de ă a mecanismului efectului de levierlevier

B ) Efectul de levier negativB ) Efectul de levier negativ

E F E F

0 D C0 D C

G

Pierdere

Pierdere Impozit

A

H

K

I

J

Pierdere

Pierdere

B

Analiza Cost-Volum-ProfitAnaliza Cost-Volum-Profit

si si Efectul de LevierEfectul de Levier

Analiza punctului mort Analiza punctului mort (pragul de rentabilitate)(pragul de rentabilitate)

Costurile pot fi de doua feluri:Costurile pot fi de doua feluri: -fixe-fixe -variabile-variabile

Costurile variabile (cheltuielile Costurile variabile (cheltuielile operationale)operationale) sunt costuri ce depind de sunt costuri ce depind de nivelul de activitate al intreprinderii.nivelul de activitate al intreprinderii.

exemplu: cheluieli cu manopera directa, exemplu: cheluieli cu manopera directa, materiale consumate, costule energiei materiale consumate, costule energiei pentru utilizarea echipamentelor, etc. pentru utilizarea echipamentelor, etc.

Costurile fixeCosturile fixe sunt independente sunt independente de vanzari sau de nivelul de de vanzari sau de nivelul de activitate, dar depind in general activitate, dar depind in general de capacitatea de productie a de capacitatea de productie a intreprinderiiintreprinderii

Determinarea punctului mortDeterminarea punctului mort

Fie: Q=numarul de unitati produseFie: Q=numarul de unitati produse

F=costurile fixeF=costurile fixe

v=costul variabil unitarv=costul variabil unitar

p=pretul de vanzare unitarp=pretul de vanzare unitar

Vom avea: Vom avea:

Limitele analizei pragului de Limitele analizei pragului de rentabilitaterentabilitate

Analiza este valabila pentru un Analiza este valabila pentru un singur produs. In cazul in care singur produs. In cazul in care intreprinderea poseda mai multe intreprinderea poseda mai multe produse trebuie efectuata o produse trebuie efectuata o analiza pentru fiecare. In acest analiza pentru fiecare. In acest caz impartirea costurilor comune caz impartirea costurilor comune poate prezenta dificultati.poate prezenta dificultati.

Clasificarea costurilor in costuri Clasificarea costurilor in costuri fixe si variabile poate prezenta fixe si variabile poate prezenta dificultati. In practica, dificultati. In practica, numeroase costuri prezinta o numeroase costuri prezinta o parte fixa si o parte variabila.parte fixa si o parte variabila.

exemplu: costul manoperei exemplu: costul manoperei in cazul orelor in cazul orelor suplimentare suplimentare

Notiunea de efect de Notiunea de efect de levier:levier:

Poate fi utilizata atunci cand variatia unei Poate fi utilizata atunci cand variatia unei marimi cauzeaza variatia amplificata a marimi cauzeaza variatia amplificata a unei alte marimi.unei alte marimi.

Se disting in general 3 categorii de efect Se disting in general 3 categorii de efect de levier:de levier:

-levierul de exploatare (operational)-levierul de exploatare (operational)

-levierul financiar-levierul financiar

-levierul total (efectul global)-levierul total (efectul global)

Levierul de exploatareLevierul de exploatare

Notiunea de levier de exploatare Notiunea de levier de exploatare sau levier operational desemneaza sau levier operational desemneaza raspunsul amplificat, pozitiv sau raspunsul amplificat, pozitiv sau negativ al rezultatului de negativ al rezultatului de exploatare (RE) sau al profitului exploatare (RE) sau al profitului inaintea deducerii dobanzii si a inaintea deducerii dobanzii si a impozitului (EBIT) la o crestere a impozitului (EBIT) la o crestere a vanzarilor sau activitatii vanzarilor sau activitatii intreprinderii (intreprinderii (ΔΔQ)Q)

Natura efectului de levier de Natura efectului de levier de exploatareexploatare

Efectul de levier de exploatare Efectul de levier de exploatare este legat de prezenta este legat de prezenta cheltuielilor fixe sau de structura.cheltuielilor fixe sau de structura.

Se poate pune in evidenta cu Se poate pune in evidenta cu ajutorul unui exemplu simplificat:ajutorul unui exemplu simplificat:

Intreprinderea AIntreprinderea A Intreprinderea BIntreprinderea BCifra de Cifra de AfaceriAfaceri

1000010000 80008000 1200012000 100%100% 1000010000 80008000 1200012000 100%100%

Costuri Costuri VariabileVariabile

60006000 48004800 72007200 60%60% 40004000 32003200 48004800 10%10%

Marja Marja asupra asupra CVCV

40004000 32003200 48004800 40%40% 60006000 48004800 72007200 60%60%

Costuri Costuri FixeFixe

30003000 30003000 30003000 50005000 50005000 50005000

RezultatRezultatul de ul de exploataexploatarere

10001000 200200 18001800 10001000 -200-200 22002200

Masurarea efectului de levier Masurarea efectului de levier de exploatarede exploatare

Efectul de levier de exploatare este masurat Efectul de levier de exploatare este masurat prin coeficientul de levier de exploatare (CLE) prin coeficientul de levier de exploatare (CLE) la un nivel dat al vanzarilor.la un nivel dat al vanzarilor.

Pentru a masura efectul de levier de Pentru a masura efectul de levier de exploatare, se poate studia influenta variatiei exploatare, se poate studia influenta variatiei vanzarilor vanzarilor ΔΔQQ fie asupra variatiei fie asupra variatiei ΔΔRE fie RE fie asupra variatiei asupra variatiei ΔΔEBIT.EBIT.

CLE = Variatia in % a RE / Variatia in % a QCLE = Variatia in % a RE / Variatia in % a Q

CLE = Variatia in % a EBIT / Variatia in % a CLE = Variatia in % a EBIT / Variatia in % a QQ

In ambele cazuri se obtine aceeasi In ambele cazuri se obtine aceeasi expresie a efectului de levier:expresie a efectului de levier:

Variatia levierului de Variatia levierului de exploatareexploatare

Conform formulei, atunci cand cheltuielile fixe de exploatare sunt 0 , CLE este egal cu 1Atunci cand EBIT este 0 , CLE are valoare nedeterminataAtunci cand Q creste, CLE se diminueaza si tinde spre 1

Levierul financiarLevierul financiar

Pentru a calcula coeficientul de levier Pentru a calcula coeficientul de levier financiar (CLF) ne va interesa, mai intai, financiar (CLF) ne va interesa, mai intai, influenta variatiei rezultatului de exploatare influenta variatiei rezultatului de exploatare ΔΔRE asupra variatiei rezultatului net RE asupra variatiei rezultatului net ΔΔRN, RN, apoi influenta variatiei EBIT, apoi influenta variatiei EBIT, ΔΔEBIT asupra EBIT asupra variatiei beneficiului pe actiune BPA variatiei beneficiului pe actiune BPA

CLF = CLF = Variatia in % a RN / Variatia in % a Variatia in % a RN / Variatia in % a RERE

CLF = CLF = Variatia in % a BPA / Variatia in % a Variatia in % a BPA / Variatia in % a EBITEBIT

In ambele cazuri se va gasi aceeasi In ambele cazuri se va gasi aceeasi expresie a CLF ( dob= dobanzi expresie a CLF ( dob= dobanzi aferente datoriei) :aferente datoriei) :

Variatia CLFVariatia CLF

Atunci cand cheltuielile Atunci cand cheltuielile financiare financiare sunt nule, financiare financiare sunt nule, CLF = 1CLF = 1

Atunci cand EBIT este nul, adica Atunci cand EBIT este nul, adica atunci cand EBIT este egal cu atunci cand EBIT este egal cu Dob, CLF este nedeterminatDob, CLF este nedeterminat

Atunci cand EBIT creste, CLF se Atunci cand EBIT creste, CLF se diminueaza si tinde spre 1diminueaza si tinde spre 1

Levierul totalLevierul total

Levierul total leaga in mod direct Levierul total leaga in mod direct variatia vanzarilor sau a activitatii variatia vanzarilor sau a activitatii ΔΔQ Q de variatia RN sau a BPA.de variatia RN sau a BPA.

CLT = CLT = Variatia in % a RN / Variatia in % a RN / Variatia in % a QVariatia in % a Q

CLT = CLT = Variatia in % a BPA / Variatia in % a BPA / Variatia in % a QVariatia in % a Q

In ambele cazuri se obtine aceeasi In ambele cazuri se obtine aceeasi expresie a CLTexpresie a CLT

RISCUL DE EXPLOATARE SI RISCUL DE EXPLOATARE SI PUNCTUL MORT AL CIFREI PUNCTUL MORT AL CIFREI

DE AFACERIDE AFACERI

Calculul punctului mort al intreprinderilor Calculul punctului mort al intreprinderilor pornind de la cifra de afaceripornind de la cifra de afaceri

Rationamentul se bazeaza pe Rationamentul se bazeaza pe

distinctia dintre costurile fixe si distinctia dintre costurile fixe si

costurile variabilsau mai precis pe costurile variabilsau mai precis pe

repartizarea cheltuielilor in 2 repartizarea cheltuielilor in 2

categorii: cheltuieli operationale categorii: cheltuieli operationale

si cheltuieli de structura.si cheltuieli de structura.

Se va utiliza notiunea de prag de Se va utiliza notiunea de prag de

rentabilitate sau de punct mort.rentabilitate sau de punct mort.

Pragul de rentabilitate corespunde Pragul de rentabilitate corespunde

valorii cifrei de afaceri pentru care valorii cifrei de afaceri pentru care

diferitele cheltuieli fixe sau cheltuieli diferitele cheltuieli fixe sau cheltuieli

de structura, sunt absorbite de catre de structura, sunt absorbite de catre

marja asupra costurilor variabile.marja asupra costurilor variabile.

Calculul punctului mortCalculul punctului mort

Pentru a calcula punctul mort Pentru a calcula punctul mort

trebuie mai intai sa calculam trebuie mai intai sa calculam

marja asupra costului variabil.marja asupra costului variabil.

Marja asupra costului variabilMarja asupra costului variabil

este diferenta dintre cifra de este diferenta dintre cifra de

afaceri si costul vanzarilor sau afaceri si costul vanzarilor sau

costul produselor vandute.costul produselor vandute.

Rata de marja asupra cifrei de afaceriRata de marja asupra cifrei de afaceri

este raportul dintre costul vanzarilor este raportul dintre costul vanzarilor

si cifra de afaceri.si cifra de afaceri.

Costul produselor vandute variaza, Costul produselor vandute variaza,

adesea, in mod proportional fata de adesea, in mod proportional fata de

cifra de afaceri; rata de marja asupra cifra de afaceri; rata de marja asupra

cifrei de afaceri este atunci o cifrei de afaceri este atunci o

constanta.constanta.

Fie a, un procent al vanzarilor, se poate Fie a, un procent al vanzarilor, se poate scriescrie::

Cifra de afaceri (CA) – costul vanzarilor Cifra de afaceri (CA) – costul vanzarilor (a*CA) = Marja asupra cifrei de (a*CA) = Marja asupra cifrei de

afaceri (m) afaceri (m)

m = CA – a*CA = CA (1-a)m = CA – a*CA = CA (1-a)

Punctul mort este atins atunci cand marja Punctul mort este atins atunci cand marja absoarbe costurile fixe, adica atunci cand: absoarbe costurile fixe, adica atunci cand:

CA (1-a) – F = 0CA (1-a) – F = 0

Cifra de afaceri minim de realizat pentru a Cifra de afaceri minim de realizat pentru a acoperi cheltuielile fixe este determinata in acoperi cheltuielile fixe este determinata in modul urmator:modul urmator:

CA corespunzatoate punctului mort = CA corespunzatoate punctului mort = Cheltuieli fixe / Rata de marjaCheltuieli fixe / Rata de marja

= = F / 1-a F / 1-a

Se poate propune un calcul mai traditional al Se poate propune un calcul mai traditional al cifrei de afaceri minime.cifrei de afaceri minime.

Avem CA = CV + F . Costurile variable raman Avem CA = CV + F . Costurile variable raman constante.constante.

CA = CV / CA * CA + FCA = CV / CA * CA + F

CA – CV / CA * CA = FCA – CV / CA * CA = F

CA (1 – CV / CA) = FCA (1 – CV / CA) = F=>=>

CA = F / (1 – CV / CA)CA = F / (1 – CV / CA)

Cele doua niveluri ale punctului mort a cifrei Cele doua niveluri ale punctului mort a cifrei de afaceride afaceri

In practica, poate fi utilizata distinctia celor In practica, poate fi utilizata distinctia celor

doua niveluri ale punctului mort deoarece doua niveluri ale punctului mort deoarece

punctul mort poate fi calculat inainte sau punctul mort poate fi calculat inainte sau

dupa deducerea cheltuielilor financiare.dupa deducerea cheltuielilor financiare.

Punctul mort zis “operational” este Punctul mort zis “operational” este

calculat tinand cont de cheltuielile fixe si calculat tinand cont de cheltuielile fixe si

de cheltuielile variabile relative la de cheltuielile variabile relative la

productie;productie;

Punctul mort total face sa intervina Punctul mort total face sa intervina

cheltuielile financiare angajate de cheltuielile financiare angajate de

structura financiara a intreprinderii.structura financiara a intreprinderii.

Punctul mort operational trebuie sa Punctul mort operational trebuie sa

fie utilizat cu prudenta, deoarece el fie utilizat cu prudenta, deoarece el

exclude orice remuneratie a exclude orice remuneratie a

capitalurilor investite.capitalurilor investite.

Pentru a judeca situataia unei intreprinderi Pentru a judeca situataia unei intreprinderi vis-à-vis de punctul sau mort, trebuie, deci, vis-à-vis de punctul sau mort, trebuie, deci, sa se ia in considerare:sa se ia in considerare:

Valoarea si stabilitatea cifrei de afaceri;Valoarea si stabilitatea cifrei de afaceri;

Costul vanzarilor si structura costurilor Costul vanzarilor si structura costurilor de productie;de productie;

Pozitia intreprinderii in raport cu Pozitia intreprinderii in raport cu punctul sau mort;punctul sau mort;

Nivelul cheltuielilor financiare angajate Nivelul cheltuielilor financiare angajate de structura pasivului intreprinderii.de structura pasivului intreprinderii.

Interesul determinarii punctului mort al cifrei Interesul determinarii punctului mort al cifrei de afaceri pentru analiza si diagnosticul de afaceri pentru analiza si diagnosticul

financiarfinanciar

Cu cat intreprinderea este mai Cu cat intreprinderea este mai

apropiata de punctul sau mort cu cat apropiata de punctul sau mort cu cat

CLE (coeficientul levierului de CLE (coeficientul levierului de

exploatare) este mai ridicat.exploatare) este mai ridicat.

O rata de crestere ridicata a O rata de crestere ridicata a

rezultatului poate releva ca rezultatului poate releva ca

intreprinderea este apropiata de intreprinderea este apropiata de

punctul mort al cifrei de afaceri. punctul mort al cifrei de afaceri.

Ea se gaseste deci intr-o situatie Ea se gaseste deci intr-o situatie

caracterizata prin fragilitate si caracterizata prin fragilitate si

volatilitate a rezultatelor sale ce pot volatilitate a rezultatelor sale ce pot

antrena vulnerabilitatea antrena vulnerabilitatea

intreprinderii.intreprinderii.

Pozitia intreprinderii in raport cu Pozitia intreprinderii in raport cu

punctul sau mort poate fi definita in punctul sau mort poate fi definita in

modul urmator:modul urmator:

( CA ( CA realareala – CA0 ) / CA0 * 100 – CA0 ) / CA0 * 100

Elaborarea conturilor de rezultate Elaborarea conturilor de rezultate previzionaleprevizionale

Punctul mort poate fi Punctul mort poate fi

utulizat, odata, pentru utulizat, odata, pentru

stabilirea costurilor de stabilirea costurilor de

exploatare previzionale si exploatare previzionale si

pentru a explica ecarturile pentru a explica ecarturile

dintre prevazut si realizat.dintre prevazut si realizat.

Exemplu:Exemplu:

- Cresterea cifrei de afaceri = Cresterea cifrei de afaceri =

8%;8%;

- Rata inflatiei = 3.5%;Rata inflatiei = 3.5%;

- Rata de marja = 0.22%.Rata de marja = 0.22%.

Exercitiul Exercitiul nn

Exercitiul Exercitiul n+1n+1

CACA

Costul produselor Costul produselor vandutevandute

Cheltuieli aferente Cheltuieli aferente vanzarilorvanzarilor

MarjaMarja

Costuri fixeCosturi fixe

97.33897.338

52.89652.896

23.04823.048

21.394 (22%)21.394 (22%)

10.55010.550

1.08 = 105.1251.08 = 105.125

105.125*0.22=23105.125*0.22=23.127.127

10.550*1.035=1010.550*1.035=10.919.919

RezultatRezultat 10.84410.844 12.20812.208Conform tabelului, cresterea rezultatului este egala cu:

(12.208 – 10.844) / 10.844 = 0.12578 respectiv 12.6%

Analiza ecarturilor dintre previziuni si Analiza ecarturilor dintre previziuni si realizarirealizari

PrevazutPrevazut RealizatRealizat EcarturEcarturi in i in volumvolum

Ecarturi in Ecarturi in procente (%)procente (%)

CACA

CVCV

mm

Rata de marjaRata de marja

FF

480480

400400

8080

80/480*1080/480*100=16.67%0=16.67%

4040

360360

310310

5050

50/360*150/360*100=13.8900=13.89

%%

5050

-120-120

-90-90

-30-30

+10+10

-120/480= --120/480= -25%25%

-90/400= --90/400= -22.5%22.5%

-30/80= --30/80= -37.5%37.5%

10/40=25%10/40=25%

RezultatRezultat 4040 00 -40-40 -40/40= --40/40= -100%100%

Pentru a studia si a explica decalajele,se poate distinge, in cazul previziunilor, intre nivelul teoretic al previziunilor si realizari.Nivelul teoretic al previziunilor este obtinut aplicand rata de marja a cifrei de afaceri efectiv realizata. Pentru o cifra de afaceri realizata de 360, marja ar fi trebuit sa fie de 360*0.1667=60.

Punctul mort si flexibilitatea Punctul mort si flexibilitatea intreprinderiiintreprinderii

In fata intensificarii concurentei, In fata intensificarii concurentei,

numeroase intreprinderi au recurs numeroase intreprinderi au recurs

la investitii masive in echipamente la investitii masive in echipamente

si in mecanizare.si in mecanizare.

Aceste politicii au avut drept Aceste politicii au avut drept

consecinta cresterea nivelului consecinta cresterea nivelului

punctului mort al intreprinderii.punctului mort al intreprinderii.

Atunci cand intreprinderea da dovada de Atunci cand intreprinderea da dovada de

dificultati ea are interesul de a reduce dificultati ea are interesul de a reduce

punctul mort, recurgand la finantari prin punctul mort, recurgand la finantari prin

capitaluri proprii. Ea evita astfel de a capitaluri proprii. Ea evita astfel de a

suprapune riscul de exploatare ce rezulta suprapune riscul de exploatare ce rezulta

din levierul de exploatare cu riscul financiar din levierul de exploatare cu riscul financiar

angajat printr-o structura de finantare angajat printr-o structura de finantare

caracterizata printr-o puternica indatorare.caracterizata printr-o puternica indatorare.

Punctul mort si restructurareaPunctul mort si restructurarea

Obiectivul unei politici de restructurare a Obiectivul unei politici de restructurare a

unei intreprinderi sau a unui grup, ar putea unei intreprinderi sau a unui grup, ar putea

fi rezumat in modul urmator: trebuie atins fi rezumat in modul urmator: trebuie atins

si depasit punctul mort.si depasit punctul mort.

In realitate, punerea in opera a unei politici In realitate, punerea in opera a unei politici

de restructurare, care vizeaza atingerea si de restructurare, care vizeaza atingerea si

depasirea punctului mort, cuprinde 3 depasirea punctului mort, cuprinde 3

elemente principale:elemente principale:

Cresterea cifrei de afaceri;Cresterea cifrei de afaceri;

Reducerea costurilor fixe si Reducerea costurilor fixe si

micsorarea punctului mort;micsorarea punctului mort;

Restaurarea marjelor.Restaurarea marjelor.

Cresterea cifrei de afaceri trebuie sa Cresterea cifrei de afaceri trebuie sa

insoteasca o crestere a partilor de piata, insoteasca o crestere a partilor de piata,

ceea ce presupune ca intreprinderea ceea ce presupune ca intreprinderea

dispune de o reala forta de vanzare.dispune de o reala forta de vanzare.

In caz contrar am fi in prezenta unei In caz contrar am fi in prezenta unei

eschivari (subterfugiu) dinainte eschivari (subterfugiu) dinainte

caracterizat prin scaderea brusca a caracterizat prin scaderea brusca a

rentabilitatii pe masura ce creste cifra de rentabilitatii pe masura ce creste cifra de

afaceri. afaceri.

Dificultatile de trezorerie apar in mod Dificultatile de trezorerie apar in mod

rapid. rapid.

Restructurarea marjelor ramane, Restructurarea marjelor ramane,

atunci, prioritatea. Dar ea depinde, atunci, prioritatea. Dar ea depinde,

odata, de structura costurilor, de odata, de structura costurilor, de

calitatea produselor de concurenta, de calitatea produselor de concurenta, de

starea pietei, inclusiv problemele de starea pietei, inclusiv problemele de

devalorizare.devalorizare.

CUPRINS

CUANTIFICAREA RISCURILOR IN PROCESUL DE ALOCARE A CAPITALULUI

DIAGNOSTICAREA RISCULUI INTREPRINDERIIDIAGNOSTICAREA RISCULUI INTREPRINDERII

I. I. Riscul de exploatareRiscul de exploatare

II. Levierului de ExploatareII. Levierului de Exploatare

Elasticitatea rezultaului de exploatare in raport cu Elasticitatea rezultaului de exploatare in raport cu cifra de afacericifra de afaceri

Ecart-tipul Rezultatului de ExploatareEcart-tipul Rezultatului de Exploatare

Ecart redusEcart redus


III. Riscul FinanciarIII. Riscul Financiar

Evaluarea riscului intreprinderiiEvaluarea riscului intreprinderii

IV.IV. Riscul de FalimentRiscul de Faliment

Analiza patrimonialaAnaliza patrimoniala

Semnificatia patrimonialaSemnificatia patrimoniala

Evaluarea riscului de falimentEvaluarea riscului de faliment

Metoda scorurilorMetoda scorurilor

Relatia de echilibru a ratelor de randamentRelatia de echilibru a ratelor de randament

Masurarea riscului financiarMasurarea riscului financiar

Rentabilitatea economicRentabilitatea economică şi rentabilitatea financiarăă şi rentabilitatea financiară


V. V. Formalizarea efectului de levier financiarFormalizarea efectului de levier financiar


Analiza Cost-Volum-Profit si Efectul de LevierAnaliza Cost-Volum-Profit si Efectul de Levier

I. Analiza punctului mort (pragul de rentabilitate)I. Analiza punctului mort (pragul de rentabilitate)

Determinarea punctului mortDeterminarea punctului mort

Limitele analizei pragului de rentabilitateLimitele analizei pragului de rentabilitate

Levierul de exploatareLevierul de exploatare

Levierul financiar Levierul financiar

Levierul totalLevierul total

RISCUL DE EXPLOATARE SI PUNCTUL MORT AL CIFREI DE RISCUL DE EXPLOATARE SI PUNCTUL MORT AL CIFREI DE AFACERIAFACERI

I. I. Calculul punctului mort al intreprinderilor pornind de Calculul punctului mort al intreprinderilor pornind de la cifra de afacerila cifra de afaceri

Calculul punctului mortCalculul punctului mort

Cele doua niveluri ale punctului mort a cifrei de Cele doua niveluri ale punctului mort a cifrei de afaceriafaceri

Interesul determinarii punctului mort al cifrei de Interesul determinarii punctului mort al cifrei de afaceri pentru analiza si diagnosticul financiarafaceri pentru analiza si diagnosticul financiar

Elaborarea conturilor de rezultate previzionaleElaborarea conturilor de rezultate previzionale

Analiza ecarturilor dintre previziuni si realizariAnaliza ecarturilor dintre previziuni si realizari

Punctul mort si flexibilitatea intreprinderiiPunctul mort si flexibilitatea intreprinderii

Punctul mort si restructurareaPunctul mort si restructurarea

BibliografieBibliografie

BibliografieBibliografie

Brezeanu, Petre, Finante Corporative, Brezeanu, Petre, Finante Corporative, Vol.I, Editura C.H. Beck, Bucuresti, Vol.I, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 20082008

Cuantificarea Riscurilor in Procesul de Alocare a Capitalului

Documents

Transcript of Cuantificarea Riscurilor in Procesul de Alocare a Capitalului