cu presa/2012/ianuarie... · Web viewMai multe studii experimentale au aratat faptul ca speciile de...

05.01.2012

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI5 ianuarie 2012

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

„APELE ROMÂNE”http://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

05.01.2012

CUPRINS PRESA CENTRALĂ.....................................................................................................5

Cum va fi vremea in intervalul ianuarie-martie 2012..............................................5Top România Curată: Aflaţi cele mai netransparente instituţii publice..................5Topul transparentei sectorului public.....................................................................6Cat de deschise spre cetateni sunt institutiile statului la inceputul anului 2012....6Navă cu porumb eşuată lângă Calafat. Ambarcaţiunea este blocată pe Dunăre de la sfârşitul lui 2011................................................................................................13O navă sub pavilion românesc a eşuat pe Dunăre, în apele teritoriale ale Bulgariei..............................................................................................................................14Apele Române alocă peste 1,6 milioane lei pentru studii de piaţă şi sondaje de opinie....................................................................................................................15Teme similare........................................................................................................16Cote reduse ale apelor Dunării şi în 2012.............................................................16Anul 2012, cel mai torid an de după 1850............................................................16Teme de mediu.....................................................................................................17Judeţul Dâmboviţa, la un pas de a se transforma într-o mare groapă de gunoi. Află cum s-a ajuns în această situaţie...................................................................17Teme economice...................................................................................................1740 de persoane din conducerile Romgaz şi ANRE, cercetate penal pentru subminarea economiei.........................................................................................17Teme internationale..............................................................................................21Amenda istorica pentru poluare: 18 miliarde de dolari........................................21Superfurtuna din Marea Britanie, un fenomen care va deveni ceva firesc, avertizeaza specialistii..........................................................................................21Extremele climei fac ravagii pe glob: furtuni, canicula si incendii.........................22Disparitia speciilor de animale si plante, din cauza schimbarilor climatice, ar fi mult subestimata – studio....................................................................................22

PRESA LOCALĂ.......................................................................................................23ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.......................................................23

O navă cu 700 t de porumb a rămas blocată între Rast şi bulgari.........................24Vremea bună păstrează limitele normale ale râurilor, cu excepția Dunării..........24

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

05.01.2012

Dolj: navă eşuată pe Dunăre, descoperită de un pescar.......................................25Gheaţă la mal şi poduri de gheaţă în Bazinul Hidrografic Jiu................................25Navă sub pavilion românesc, eşuată pe malul bulgăresc, în zona Lom-Piscu Vechi..............................................................................................................................26În zona SPF Bistreţ – navă comercială, eşuată în bancurile de nisip apărute pe Dunăre..................................................................................................................26O navă românească a eşuat în apropiere de malul bulgăresc...............................28Teme similare........................................................................................................28Lipsa apei încinge spiritele la Rânca......................................................................28

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT................................................30Lacul Surduc îşi va dubla cantitatea de apă în următorii.......................................30ani. Nivelul va creşte cu 6 metri. Multe construcții vor fi inundate!.....................30Inspectorii ABAB Timişoara au dat 136 de amenzi pentru poluarea apei.............31

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET..................................................32Băcăuanii, feriți de furia apelor............................................................................33Teme similare........................................................................................................34Certificate verzi de milioane de euro din microhidrocentrale, miza unui contract ilegal..................................................................................................................... 34

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ...............................................36Teme de mediu.....................................................................................................36Criza financiară se simte la tomberon...................................................................36

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA.................................37Teme similare........................................................................................................37Anul acesta va fi reabilitat podul de peste râul Argeş...........................................37Teme de mediu.....................................................................................................381,5 milioane de euro vin în Argeş pentru platforme de gunoi..............................38

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD..............................38Teme similare........................................................................................................39Secetă cruntă în Moldova.....................................................................................39Seceta se mentine la Iasi.......................................................................................41Seceta scumpeste mâncarea................................................................................42

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA.....................................43Teme similare........................................................................................................43

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

05.01.2012

Meteo - Lapovita si ninsoare astazi, in Maramures..............................................43Maramures: Vremea continua sa se mentina calda si astazi................................43Teme de mediu.....................................................................................................46Deşeuri: CJ solicită 7 avize de mediu de la APM MM............................................46

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT.....................................................46Teme similare........................................................................................................46Lacul de la Valea Crişului, aproape de finalizare...................................................46Teme de mediu.....................................................................................................47Braşovul vrea titlul de „Capitală Verde” a Europei...............................................47

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

05.01.2012

PRESA CENTRALĂ

Cum va fi vremea in intervalul ianuarie-martie 2012Prognoza privind precipitaţiile din intervalul ianuarie-marie poate fi considerată încurajatoare, cu rezerva că, după cum precizează meteorologii, ea are un caracter orientativ şi un grad de realizare de peste 60-65%. Astfel, pentru primele trei luni din 2012, sunt anticipate cantităţi de precipitaţii normale pentru această perioadă a anului. Excepţie ar urma să facă, în februarie, zonele sud-estice şi sudice, unde, local, acestea se vor putea situa sub mediile multianuale lunare, conform prognozei. Concret, în ianuarie, cantitătile de precipitaţii vor fi normale în cea mai mare parte a regiunilor, iar local, în vestul ţării, acestea pot fi peste normele climatologice lunare. În februarie, cantităţile medii de precipitaţii vor fi apropiate de normele climatologice în cea mai mare parte a ţării. În martie, cantităţile de precipitaţii vor prezenta valori apropiate de mediile multianuale în majoritatea zonelor, iar local, în vestul şi centrul ţării, acestea vor putea fi peste normele climatologice, potrivit informaţiilor de la Centrul European pentru Prognoza Vremii pe termen mediu.Apele Române: Nu sunt probleme la alimentarea cu apăPrognoza meteorologică pe termen mediu îi determină pe hidrologi să estimeze, la rândul lor, că regimul hidrologic mediu al anului 2012 se va situa in jurul valorilor normale, atat pe râurile interioare, cât şi pe Dunăre. Asta după ce ultimele săptămâni din 2011 au adus scăderi ale majorităţii debitelor. “La începutul lui decembrie, am avut şi unele scăderi la sub 50%, însă, spre finalul anului, lucrurile au început să reintre în normal. Oricum, în acest moment, nu sunt probleme la alimentarea cu apa a populaţiei în regim centralizat şi estimăm că nu vor fi nici în continuare”, a precizat, pentru NewsIn, directorul general al Administraţiei Naţionale “Apele Române”, Csaba David. Estimările privind regimul hidrologic al anului 2012 vor fi reactualizate în perioada ianuarie-februarie. /Recolta, http://www.recolta.eu/cum-va-fi-vremea-in-intervalul-ianuarie-martie-2012/

Top România Curată: Aflaţi cele mai netransparente instituţii publiceHidroelectrica, ANL şi Agenția Națională a Medicamentului sunt printre cele mai netransparente instituții publice. Alianța pentru o Românie Curată a realizat un

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

05.01.2012

studiu care arată că jumătate din instituțiile care ar trebui să furnizeze cetățenilor informațiile solicitate refuză să facă acest lucru. La 10 ani de la adoptarea legii 544 privind liberul acces la informațiile de interes public, multe dintre instituțiile statului țin sub cheie datele care ar trebui să fie la vedere astfel încât oamenii să poată vedea exact ce fac şi cum cheltuie banii publici. România Curată a realizat un top al transparenței în sectorul public, după ce a monitorizat 68 de agenții guvernamentale, companii cu capital de stat sau alte autorități publice. Jumătate dintre instituții nu au răspuns deloc solicitărilor şi ca atare nu şi-au îndeplinit obligațiile prevăzute de lege. Este vorba de instituții publice cu transparență zero. /Tvr, http://www.tvr.ro/articol.php?id=117836&c=49

Topul transparentei sectorului public

Cat de deschise spre cetateni sunt institutiile statului la inceputul anului 2012Desi au trecut mai bine de 10 ani de la adoptarea Legii 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public, un studiu realizat de Romania Curata arata ca jumatate din institutiile statului nu sunt nici acum in stare sa respecte si sa implementeze acest instrument, principalul pe care il au la dispozitie cetatenii pentru a monitoriza si verifica activitatea reprezentantilor lor. ARC a testat gradul de transparenta al institutiilor publice din Romania si a realizat un clasament in care au fost cuprinse 68 de agentii guvernamentale, companii cu capital de stat sau alte autoritati publice. Pentru clasificarea acestor institutii in functie de transparenta, s-a tinut cont de trei criterii:- capacitatea si disponibilitatea institutiilor de a raspunde corect si complet, in timpul prevazut de lege, cererilor de informatii formulate in baza Legii 544/2001;- publicarea pe internet, intr-o sectiune distincta a site-ului propriu, a declaratiilor de avere si de interese actualizate ale demnitarilor si functionarilor publici din cadrul institutiei - publicarea acestor documente pe site este obligatorie potrivit legii;- publicarea pe site-ul propriu a raportului de activitate pe ultimul an (in cazul de fata, raportul pe 2010) si/sau a listei privind contractele de achizitii publice incheiate de institutie – exista dispozitii in legea 544/2001 privind obligatia institutiilor de a intocmi aceste documente de interes public fara sa se precizeze in ce forma ar urma

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

05.01.2012

sa se realizeze transparenta lor, publicarea voluntara pe site-ul propriu poate fi considerata un indicator al deschiderii institutiei catre cetateni.In acest sens, in cursul lunilor noiembrie – decembrie au fost transmise celor 68 de institutii cuprinse in cercetarea ARC cate o solicitare formulata in baza legii 544/2001, cu acelasi continut, prin care s-au cerut urmatoarele informatii:1. Suma datorata la bugetul de stat (daca exista).2. Numarul total de persoane angajate in baza unui contract incheiat pe perioada determinata si numarul total de persoane angajate in baza unui contract incheiat pe o perioada nedeterminata.3. Numarul de litigii in justitie cu propriii angajati si lista acestora.4. Numarul de persoane concediate dupa data de 1 ianuarie 2011 si numarul de persoane angajate in cadrul institutiei in acelasi interval de timp.Un numar de 33 de institutii din cele 68 (aproximativ jumatate) nu au raspuns deloc solicitarii trimise de ARC, prin urmare nu si-au indeplinit obligatiile prevazute in lege. Dintre cele 35 care au raspuns, niciuna nu a reusit sa intruneasca punctajul maxim (5 stele) corespunzator indeplinirii tuturor celor trei criterii mentionate mai sus. Cateva insa s-au clasat destul de aproape (4 stele si jumatate), acestea fiind Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei, Garda Nationala de Mediu, Inspectoratul General de Aviatie al Ministerului Administratiei si Internelor, CN Administratia Canalelor Navigabile SA – Constanta, Metrorex SA si Academia de Politie ”Alexandru Ioan Cuza”.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

05.01.2012

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

05.01.2012

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

05.01.2012

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

05.01.2012

Metodologia de lucru: Cum s-au acordat punctelePotrivit metodologiei folosite de ARC pentru configurarea topului de mai sus, capacitatea institutiilor de a raspunde solicitarilor de informatii publice, in termenele prevazute de lege, a fost evaluata in baza unei grile cuprinsa intre 1 si 6 puncte, in functie de cat de rapid si de complet a sosit raspunsul. Potrivit legii 544/2001, o institutie trebuie sa raspunda unei cereri de informatii publice in termen de 10 zile, iar in functie de complexitatea datelor solicitate poate solicita prelungirea termenului pana la cel maxim, de 30 de zile, cu conditia sa instiinteze solicitantul despre acest lucru in cuprinsul primelor 10 zile. Prin urmare, rapiditatea raspunsului a fost evaluata in felul urmator:- institutiile care au oferit un raspuns complet in primele zece zile au primit 2 puncte.- institutiile care au oferit un raspuns intermediar in primele zece zile si unul final in 30 de zile au primit 2 puncte.- institutiile care au raspuns dupa depasirea termenului de zece zile, fara sa informeze in prealabil, dar s-au incadrat in termenul maxim de 30 de zile, au primit un punct.- institutiile care nu au raspuns deloc sau au depasit termenul maxim de 30 de zile au primit 0 (zero) puncte si au fost considerate descalificate, nefiind cuprinse si in evaluarea modului in care gestioneaza informatia publica pe propriul site web. Continutul raspunsurilor oferite de institutiile publice a fost evaluat astfel: s-a acordat cate un punct pentru fiecare raspuns complet la fiecare dintre cele 4 categorii de informatii cuprinse in solicitarea ARC. Raspunsurile incomplete la o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

05.01.2012

categorie sau alta din cele patru au primit 0 (zero) puncte. Prin urmare, pentru a atinge numarul maxim de 6 puncte, o institutie publica trebuia sa raspunda solicitarii ARC in termen de 10 zile (2 puncte), iar raspunsul final trebuia sa contina toate informatiile cerute (4 puncte). O situatie speciala s-a inregistrat in cazul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) care, in loc de raspuns, a solicitat ARC sa explice in ce scop sunt cerute informatiile si cum vor fi utilizate ulterior. Legea 544/2001 arata foarte clar ca cererile de informatii de interes public nu trebuie sa fie motivate, iar APIA nu trebuia sa solicite acest lucru, motiv pentru care institutia a fost penalizata cu un punct pentru nerespectarea legii (singurul caz). In partea a doua a evaluarii au fost cuprinse doar acele institutii publice care au raspuns, in prima faza, solicitarii ARC, iar cele care au refuzat dialogul au fost descalificate. Publicarea pe site, intr-o sectiune speciala, ale declaratiilor de avere si de interese actualizate pe anul in curs, a fost notata cu 2 puncte. Institutiile care nu au pe site declaratiile nu au primit cele doua puncte si au fost penalizate in plus cu un punct intrucat publicarea acestor documente este obligatorie potrivit legii. In final, s-a acordat cate un punct suplimentar publicarii pe site-ul institutiei a raportului de activitate pe anul precedent (2010) si/sau a listei privind contractele de achizitii publice incheiate de institutie in anul in curs (2011). Inexistenta acestor documente pe site nu a fost penalizata intrucat nu exista o dispozitie explicita in lege care sa oblige institutiile sa faca acest lucru. Legea 544/2001 prevede insa obligatia autoritatilor publice de a intocmi un raport anual de activitate si de a-l publica in Monitorul Oficial precum si obligatia de a permite cetatenilor sa solicite sau sa consulte contractele de achizitie publica incheiate de respectivele autoritati. ARC a considerat ca publicarea raportului de activitate al institutiei si pe propriul site web, astfel incat sa poata fi accesat de cat mai multe persoane, precum si publicarea unei liste a contractelor de achizitii astfel incat cetatenii sa stie care sunt contractele pe care le pot consulta daca sunt interesati, reprezinta o plus de transparenta ce depaseste simpla indeplinire de catre institutie a obligatiilor sale legale. In concluzie, pentru a obtine punctajul maxim in Topul transparentei, o institutie publica ar fi trebuit sa ofere un raspuns complet la solicitarea ARC (4 puncte), incadrandu-se corect in termenele prevazute de Legea 544/2001 (2 puncte) si sa aiba publicate pe site declaratiile de avere si de interese

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

05.01.2012

actualizate (2 puncte), raportul de activitate pe anul 2010 (1 punct) si o lista a contractelor de achizitii publice incheiate in anul in curs (1 punct). Categoriile clasamentului ARC au fost notate cu stele (intre zero si cinci). Fiecarei stele ii corespund doua puncte. - 0 (zero) institutii au obtinut zece puncte si au fost incadrate in categoria 5 stele- 6 (sase) institutii au obtinut 9 puncte si au fost incadrate in categoria 4 stele si jumatate- 3 (trei) institutii au obtinut 8 puncte si au fost incadrate in categoria 4 stele- 6 (sase) institutii au obtinut 7 puncte si au fost incadrate in categoria 3 stele si jumatate- 3 (trei) institutii au obtinut 6 puncte si au fost incadrate in categoria 3 stele - 9 (noua) institutii au obtinut 5 puncte si au fost incadrate in categoria 2 stele si jumatate- 3 (patru) institutii au obtinut 4 puncte si au fost incadrate in categoria 2 stele - 2 (doua) institutii au obtinut 3 puncte si au fost incadrate in categoria o stea si jumatate- 0 (zero) institutii au obtinut 2 puncte si au fost incadrate in categoria o stea - 36 de institutii au fost incadrate in categoria 0 stele deoarece: 33 nu au raspuns deloc solicitarii, 1 a refuzat explicit sa ofere informatiile cerute, 2 institutii au raspuns dupa depasirea termenului legal. /Romania Curata, http://www.romaniacurata.ro/ltfont-colorblackgttopul-transparentei-sectorului-publiclt-fontgtltbrg-2200.htm

Navă cu porumb eşuată lângă Calafat. Ambarcaţiunea este blocată pe Dunăre de la sfârşitul lui 2011Nava venea din Serbia şi se îndrepta către Constanţa, însă la kilometrul 741 a eşuat. Ambarcaţiunea a eşuat pe malul bulgăresc din data de 29 decembrie 2011. Membrii echipajului au cerut ajutor bulgarilor, care au încercat să scoată ambarcaţiunea din nisip, dar toată operaţiunea a fost un eşec „Dunărea este în continuare în scădere. Singura soluţie pentru a pune vaporul în mişcare este aceea de a aduce o macara care să descarce cele 700 de tone de porumb, însă în zonă nu avem un astfel de utilaj. Cei trei membrii ai echipajului sunt în siguranţă în acest moment.“, a spus Ilie Radu, şeful Oficiului de Căpitănie din Calafat.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

05.01.2012

„Nava este pusă pe uscat “Ilie Radu, şeful Oficiului de Căpitănie din Calafat, a mai precizta că abia ieri au fost înştinţaţi de faptul că există o ambarcaţiune care a eşuat pe malul bulgăresc „Noi nu am ştiut absolut nimic. Nu există nicio sursă de informare între Calafat şi Bechet, aşa că nu aveam de unde să aflăm. Le-am dus apă şi mâncare celor trei membrii ai echipajului. Nava este pusă pe uscat la 20 de metri de malul Bulgăresc de pe data de 29 decembrie 2011. Comuincăm cu membrii echipajului, iar totul este acuma sub control “, a mai spus Ilie Radu. Poliţia de frontieră patrulează din oră în oră în zona în care ambarcaţuiunea a eşuat „Noi asigurăm zona şi vrem ca totul să fie în regulă. Memebrii echipajului ştiu că pot apela la noi atunci când au o problemă. Deocamadată doar asta putem face noi“, a spus Veronica Constantin, inspector de poliţie în cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră din Dolj. Hidrologii anunţă că debitul Dunării la intrarea în ţară este într-o uşoară scădere, având 2.550 mc/s, ceea ce înseamnă că este sub media multianuală a lunii ianuarie de 3.800 mc/s.Conform buletinului hidrologic, debitul Dunării la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, va fi într-o continuă scădere , ajungând la patru ianuarie la un debit de 2.400 mc/s. Este al doilea incident de acest gen petrecut în Dolj în ultimele patru luni. În septembrie, anul trecut, 147 de turişti străini care călătoreau pe un vas de croazieră sub pavilion maltez au stat aproximativ trei zile blocaţi pe Dunăre. Oamenii au rămas blocaţi timp de trei zile pe vasul de croazieră PrimaDonna şi au fost duşi la mal cu ajutorul unui împingător şi urcaţi în autocare. Oamenii au declarat că vor mai reveni şi anul acesta în România, iar vacanţa petrecută la noi a fost una de vis, mai ales în cele trei zile în care au rămas blocaţi pe Dunăre. /Adevarul, http://www.adevarul.ro/locale/craiova/Nava-Calafat-Ambarcatiunea-Dunare-sfarsitul_0_622137809.html

O navă sub pavilion românesc a eşuat pe Dunăre, în apele teritoriale ale BulgarieiO navă sub pavilion românesc, denumită Euroship 1, a eşuat pe Dunăre, în apele teritoriale ale Bulgariei, într-un banc cu nisip, relatează Mediafax. La bordul navei se află doi marinari care au suficiente alimente şi apă pentru a supravieţui. Nava este încărcată cu cereale şi se deplasa dinspre Pancevo (Serbia) cu destinaţia Constanţa. "S-a luat legătura cu reprezentanţi ai autorităţilor de frontieră din Bulgaria, care ne-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

05.01.2012

au informat că au cunoştinţă despre situaţia în care se află nava în cauză. Echipajul format din doi cetăţeni români a fost aprovizionat cu alimente şi apă potabilă şi, în ciuda eforturilor pe care le-au făcut pentru scoaterea navei din bancul de nisip pe care a eşuat, nu s-a reuşit acest lucru", se arată într-un comunicat al Poliţiei de Frontieră Dolj. (V.M.)/Jurnalul, http://www.jurnalul.ro/observator/o-nava-sub-pavilion-romanesc-a-esuat-pe-dunare-in-apele-teritoriale-ale-bulgariei-600518.htm

Apele Române alocă peste 1,6 milioane lei pentru studii de piaţă şi sondaje de opinieAdministraţia Naţională “Apele Române” alocă 1,6 milioane lei, fără TVA, pentru servicii de studii de piaţă şi sondaje de opinie necesare implementării proiectului “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Siret”. Proiectul este finanţat din Fondul de Coeziune, în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 5, fiind cofinanţat de la bugetul de stat, potrivit unui anunţ de participare publicat pe site-ul e-licitaţii.ro, citat de Newsin. Contractul va avea o durată de zece luni de la data atribuirii, iar termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 15 februarie 2012. Potrivit anunţului, pentru implementarea acestui proiect se solicită elaborarea scenariilor de amenajare la nivelul întregului bazin aflat în gestionarea Administraţiei Bazinale de Apă Siret. De asemenea, se solicită identificarea şi elaborarea unui plan adecvat de măsuri structurale şi nestructurale pentru "îmbunătăţirea sistemului actual de management al inundaţiilor în sens pro-activ, cu atenţie specială pentru promovarea măsurilor preventive". Administraţia Naţională ,"Apele Române" are în structura sa 11 Administraţii Bazinale de Apă, organizate pe bazine hidrografice, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi Exploatarea Complexă Stânca Costeşti. /Puterea, http://www.puterea.ro/articol/apele_romane_aloca_peste_16_milioane_lei_pentru_studii_de_piata_si_sondaje

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

05.01.2012

Teme similare

Cote reduse ale apelor Dunării şi în 2012Potrivit specialiştilor Portului Giurgiu, cotele apelor Dunării, marţi, la Giurgiu, sunt de 34 de centimetri cu o tendinţă de scădere de 8 centimetri. Un număr de şase nave româneşti şi patru străine au tranzitat Portul Giurgiu de la începutul anului 2012. Navigaţia în Port se desfăşoară cu măsuri de precauţie din cauza cotelor reduse ale apelor Dunării, de aproximativ 30 de centimetre, transmite Agerpres. Marţi este aşteptat un convoi de barje, iar alte câteva nave sunt la încărcat, navigaţia pe Dunăre desfăşurându-se cu măsuri de precauţie în zona pragurilor. În primele două zile ale anului au tranzitat Portul Giurgiu şase nave româneşti şi patru străine, una singură din Ucraina fiind cu pasageri care şi-au petrecut Revelionul pe Dunăre. /Ziua Veche, http://www.ziuaveche.ro/business-2/mediu/cote-reduse-ale-apelor-dunarii-si-in-2012-67200.html

Anul 2012, cel mai torid an de după 1850Anul care tocmai a început ar putea fi unul dintre cei mai calzi din 1850 şi până acum, temperatura medie aşteptată pe plan global fiind cu aproape o jumătate de grad Celsius mai mare decât media de 14 grade din perioada 1961-1990, potrivit Reuters. "Este de aşteptat ca anul 2012 să fie cu 0,48 grade mai călduros faţă de media globală pe termen lung (1961-1990) de 14 grade Celsius", potrivit Oficiului naţional britanic pentru meteorologie. "În 2011, fenomenul La Nińa, care poate determina temporar o scădere globală a temperaturilor, a fost foarte puternic. La Nińa a revenit şi, chiar dacă nu e la fel de puternic ca anul trecut, ne aşteptăm să influenţeze temperaturile şi ca 2012 să fie ceva mai călduros decât anul 2011, dar nu la fel de cald ca 2010", a precizat şeful departamentului de previziuni al agenţiei britanice, Adam Scaife. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Meteorologiei (OMM), anul 2010 a fost cel mai călduros de când există înregistrări de specialitate. Cei mai călduroşi 12 ani din analele OMM s-au înregistrat între 1998 şi 2011. Potrivit unui document făcut public la sfârşitul anului 2011, la Conferinţa Internaţională pentru Schimbările Climatice de la Durban (Africa de Sud), după un an 2010 cu temperaturi record, anul 2011 a fost al zecelea an cel mai cald la scară globală, din 1850 - atunci când au început măsurătorile - dar şi cel mai cald dintre anii în care s-a înregistrat fenomenul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

05.01.2012

ciclic La Nińa, care este însoţit de scăderea temperaturilor. /Antena3, http://www.antena3.ro/stiinta/anul-2012-cel-mai-torid-an-de-dupa-1850-150228.html

Teme de mediu

Judeţul Dâmboviţa, la un pas de a se transforma într-o mare groapă de gunoi. Află cum s-a ajuns în această situaţieProblema colectării gunoaielor e pe cale să transforme judeţul Dâmboviţa într-un uriaş morman de resturi menajere. Firma care a luat în concesiune gropile de gunoi de la Aninoasa şi de la Titu a decis să nu mai primească deşeurile de la firmele colectoare pentru că nu şi-a mai încasat drepturile băneşti din luna martie a anului trecut. Neînţelegerile dintre firma concesionarã şi firma de colectoare a gunoaielor din Dâmboviţa au atins punctul culminant ieri. Zeci de maşini de gunoi au fost oprite la rampã din cauza întârzierilor de platã. Reprezentanţii societăţii care administrează gropile de gunoi susţin că firma care strănge gunoiul are datorii de ordinul sutelor de mii de lei. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa a criticat neînţelegerile dintre cele două companii şi ameninţă cu rezilierea contractelor. Dacã operatorii nu vor reveni la gânduri mai bune şi nu îşi vor relua activitatea în scurt timp, gunoaiele din tot judeţul Dâmboviţa nu vor mai fi ridicate. /Antena3, http://www.antena3.ro/romania/judetul-dambovita-la-un-pas-de-a-se-transforma-intr-o-mare-groapa-de-gunoi-afla-cum-s-a-ajuns-in-aceasta-situatie-150208.html

Teme economice

40 de persoane din conducerile Romgaz şi ANRE, cercetate penal pentru subminarea economiei40 de funcţionari publici aflaţi pe posturi de conducere din Romgaz, din Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi din Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), sunt cercetaţi pentru complot şi subminarea economiei naţionale, potrivit unui comunicat al DIICOT (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism).UPDATE 21.40:

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

05.01.2012

Dosarul DIICOT s-ar fi deschis de la o sesizare a SRI, potrivit unei surse a agenţiei Mediafax. Câteva persoane din dosar au fost monitorizate de SRI (în alt caz, probabil, aşa cum se întâmplă de obicei) şi aşa s-ar fi "intrat pe firul" afacerii InterAgro. UPDATE 21.30:Nu e de mirare că Niculae "nu ştie" despre ce perioadă este vorba. El a fost invitat la DIICOT pe data de 29 dceembrie 2011, dar le-a explicat procurorilor că nu se poate prezenta. În perioada 28-29 decembrie 2011, spune comunicatul DIICOT, la sediul instituţiei au fost audiate 35 de persoane, cărora li s-a adus la cunoştinţă învinuirea. În zilele următoare vor fi audiaţi ceilalţi învinuiţi. Printre întârziaţi se numără şi Ioan Niculae.UPDATE 21.18:Ioan Niculae a intrat în direct la Antena 3, pe telefon, şi a recunoscut că este vorba despre o firmă a sa. Adică, ceea ce vă spusese deja "Adevărul", de câteva ore bune. Niculae pretinde însă că este vorba de întâmplări recentente, din ultimii ani, în timp ce "Adevărul" a aflat din surse de încredere că infracţiunile ar fi fost comise între 2006 şi 2008. În logica evenimentelor petrecute recent, Niculae susţine că este nevinovat, întrucât a cumpărat ieftin, aşa cum au mai făcut şi alţii, în virtutea unei reglementări anticriză: "A fost singura măsură anticriză luată de Guvern", o laudă Niculae. Şi, prin urmare, mai spune el, ar trebui cercetate toate cele "vreo 13 societăţi", cu capital privat dar şi de stat, care au beneficiat de respectiva decizie a Executivului. Lucrul acesta nu se întâmplă însă pentru că procurorii îl vizează de fapt pe el, "calul lor de bătaie", cum se victimizează omul de afaceri. "Aşa ceva nu credeam niciodată să mi se întâmple. Nici în visele mele negre", s-a lamentat Ioan Niculae. "Adevărul", însă, aşa cum spuneam mai devreme, a aflat că infracţiunile sunt din 2006 - 2008, când nu era criză şi, prin urmare, nici măsuri anticriză nu se luaseră.UPDATE 20.35: Prejudiciu de 126 de milioane de dolariPotrivit comunicatului DIICOT, cele 40 de persoane împotriva cărora s-a început urmărirea penală sunt acuzaţi că "au desfăşurat activităţi infracţionale care au produs un prejudiciu de 126.000.000 USD patrimoniului SNGN ROMGAZ SA şi bugetului consolidat al statului şi care au avut drept consecinţă punerea în pericol a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

05.01.2012

sistemul energetic naţional". Activitatea infracţională despre care se vorbeşte în comunicat înseamnă vânzarea ieftină a gazelor naturale din producţia internă, către o firmă favorizată: "Contractarea de către societatea comerciala a unor cantităţi considerabile de gaze naturale, la preţuri mult diminuate faţă de cele practicate de SNGN Romgaz SA, obţinerea de gaze naturale doar din producţia internă, cu eludarea reglementărilor legale în materie precum şi menţinerea facilităţilor acordate societatii, în condiţiile în care înregistra datorii semnificative la plata gazelor furnizate", explică DIICOT.Subminarea economiei naţionaleToate aceste fapte ar fi pus în pericol sistemul energetic naţional, potrivit DIICOT: "Se mai reţine că activitatea infracţională a generat imposibilitatea repartizării de către SNGN Romgaz SA a rezervelor necesare pentru realizarea programului naţional de înmagazinare şi creşterea importului de gaze naturale, cu consecinţa punerii în pericol a Sistemul Energetic Naţional, ca ramură strategică a economiei naţionale şi subminării economiei naţionale". Împreună cu funcţionarii respectivi sunt cercetaţi şi câţiva reprezentanţi fimei favorizate, care este din Bucureşti, menţionează procurorii, fără a da numele. Societatea din comunicatul DIICOT este o firmă a lui Ioan Niculae, care a r fi primit gaze la preţuri preferenţiale, aşa cum au declarat mai devreme, pentru "Adevărul", surse judiciare.UPDATE 20.1540 este numărul persoanelor cercetate în dosar, potrivit DIICOT (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism). Este vorba de 40 de oameni cu funcţii de conducere în Romgaz, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi în ANRE.UPDATE:Nimeni nu suflă o vorbăContactaţi de "Adevărul", unii dintre actualii directori ai Romgaz au refuzat să vorbească pe această temă. Nici directorul general al Romgaz, Marcel Piteiu, şi nici omul de afaceri Ioan Niculae nu au putut fi contactaţi până la această oră. Lucian Stancu, director general adjunct al Romgaz, a precizat că nu ştie despre ce este vorba şi că el nu este vizat de această anchetă. Surse judiciare au declarat pentru "Adevărul", că ar fi vorba despre contracte încheiate cu avizul Ministerului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

05.01.2012

Economiei în perioada 2006 - 2008. În acea perioadă, la conducerea ministerului se afla Varujan Vosganian.Tranzacţii suspecte cu firma lui Ioan NiculaePatru combinate din cadrul companiei controlate de Niculae ar fi cumpărat gaze la preţuri preferenţiale, deşi aveau datorii la producătorul de gaze. Potrivit anchetatorilor, acest lucru ar echivala cu o subvenţie mascată acordată firmelor lui Niculae, atâta vreme cât InterAgro avea datorii către Romgaz. Deocamdată nimeni nu a fost pus sub acuzare în acest dosar, ancheta fiind în faza actelor premergătoare, fiind vizaţi foşti şi actuali directori ai Romgaz. Aceştia ar putea fi acuzaţi de subminarea economiei naţionale. În 2009, Parlamentul a votat o lege prin care producătorii de îngrăşăminte chimice - cel mai mare fiind InterAgro - au primit doar gaze de producţie internă, adică de la Petrom şi Romgaz, timp de un an şi jumătate.Ce spune Ministerul EconomieiLa solicitarea ziarului "Adevărul", biroul de presă al Ministerului Economiei a transmis următorul punct de vedere: "Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri este informat în legatură cu faptul că mai multi angajaţi ai SNGN Romgaz SA sunt cercetaţi într-un dosar instrumentat de către DIICOT. Respectând principiul prezumţiei de nevinovăţie, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri va aştepta pronunţarea unei soluţii finale în acest dosar, iar în funcţie de aceasta va lua măsurile legale". /Adevarul, http://www.adevarul.ro/financiar/20_de_actuali_si_fosti_sefi_ai_Romgaz_sunt_anchetati_pentru_contracte_preferentiale_cu_Ion_Niculae_0_621538302.htmlRealitatea, http://www.realitatea.net/sefii-romgaz-anchetati-pentru-subminarea-economiei_901047.html/Tvr, http://tvr.ro/articol.php?id=117831&c=60/Antena3, http://www.antena3.ro/romania/sefii-romgaz-anchetati-de-diicot-pentru-favorizarea-omului-de-afaceri-ioan-niculae-150174.html/Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/sefi-din-romgaz-anre-si-ministerul-economiei-acuzati-de-subminarea-economiei-nationale-168756//Zf, http://www.zf.ro/eveniment/40-de-persoane-din-conducerile-romgaz-si-anre-cercetate-de-diicot-pentru-subminarea-economiei-nationale-prejudiciul-reclamat-126-mil-de-dolari-9125752

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

05.01.2012

/Radio Romania Actualitati, http://romania-actualitati.ro/conducerea_romgaz_cercetata_pentru_subminarea_economiei-36714

Teme internationale

Amenda istorica pentru poluare: 18 miliarde de dolariGrupul petrolier Chevron, al doilea ca marime din SUA, a fost condamnat sa plateasca statului Ecuador o amenda uriasa: 18,2 miliarde de dolari (aproape 14 miliarde de euro).Curtea de Apel din Ecuador a respins, acum doua zile, recursul formulat de Chevron impotriva unei sentinte emise la data de 14 februarie 2011. Potrivit sentintei, amenda este o compensatie pentru pagubele aduse mediului natural, mai exact padurii amazoniene, precum si populatiei locale in perioada anilor 1972-1990. Procesul a durat 18 ani si a pornit la sesizarea unor grupari ecologiste, care au acuzat firma Texaco, din grupul Chevron, ca deverseaza substante toxice in raurile sud-americane. Din cauza poluarii, la indienii din Amazon s-au inregistrat probleme grave de ordin medical - cancer, leucemie, avorturi spontane si malformatii. Chiar presedintele statului Ecuador, Rafael Correa, a salutat decizia Curtii de Apel. In replica, grupul Chevron, citat de BBC, a anuntat ca sentinta este “ilegitima” si reprezinta “o frauda” si a acuzat sistemul judiciar din Ecuador de “politizare” si de “coruptie”. Potrivit reprezentantilor Chevron, firma Texaco ar fi cheltuit 40 de milioane de dolari pentru curatarea zonei poluate. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/amenda-istorica-pentru-poluare-18-miliarde-de-dolari

Superfurtuna din Marea Britanie, un fenomen care va deveni ceva firesc, avertizeaza specialistiiSuntem martorii unor fenomene meteo extreme, ca superfurtuna care a devastat nordul Marii Britanii, dar i-a afectat si pe nemti si pe spanioli. Cel putin doi oameni au murit in Regatul Unit, in timp ce pagubele incep sa semene cu cele inregistrate dupa uraganele americane. Meteorologii ne avertizeaza ca pe viitor ar trebui sa ne obisnuim cu asemenea fenomene si sa invatam cum sa ne protejam de ele. Furtuna a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

05.01.2012

lasat in urma copaci doborati, cabluri electrice rupte si masini rasturnate. 70.000 de locuinte au ramas in bezna. Podurile si porturile au fost inchise, sute de curse feroviare au fost anulate, iar pe aeroportul din Aberdeen, pilotul acestui avion a fost nevoit sa anuleze in ultima clipa aterizarea - tot din cauza vantului foarte puternic. In fata urgiei, si autoritatile si oamenii de rand cer explicatii. Meteorologii mai numesc aceste vanturi "coada de scorpion" si considera ca ele sunt amenintarea adevarata. Furtuna a traversat apoi Canalul Manecii, maturand coastele franceze si chiar pe cele din nordul Spaniei. Numai in Franta, aproape 18.000 de locuinte au ramas fara curent electric. Au urmat Danemarca si Germania, unde furtuna cu aer de uragan a fost botezata Ulli. Si aici a provocat sincope in traficul rutier, feroviar sau aerian. Cursele de feribot au fost anulate, dupa esuarea unei nave cu peste 300 de pasageri la bord. Din fericire, oamenii au fost salvati la timp de paza de coasta. /Pro TV, http://stirileprotv.ro/stiri/international/superfurtuna-din-marea-britanie-un-fenomen-care-va-deveni-ceva-firesc-avertizeaza-specialistii.html/Tvr, http://tvr.ro/articol.php?id=117816&c=63

Extremele climei fac ravagii pe glob: furtuni, canicula si incendiiBritanicii au inceput anul cu stangul. Cel putin o persoana a murit, dupa ce o uriasa furtuna starnita in Atlantic a lovit arhipelagul, cu rafale de 120 de km/h. In fata urgiei, autoritatile au inchis drumuri, poduri si cai ferate. In schimb, australienii se coc la propriu, cu 40 de grade Celsius in termometre. E atat de cald, incat au aparut si incendiile de vegetatie. 100 de focare in doar 24 de ore. /Pro TV, http://stirileprotv.ro/stiri/international/extremele-climei-fac-ravagii-pe-glob-furtuni-canicula-si-incendii.html

Disparitia speciilor de animale si plante, din cauza schimbarilor climatice, ar fi mult subestimata – studioPredictiile privind disparitia anumitor specii de animale si plante se realizeaza cu ajutorul unor modele ale schimbarilor climatice. Insa potrivit unui nou studiu aceste modele climatice nu iau in calcul competitia dintre specii si migratia lor, si din aceasta cauza viitoarele disparitii de specii ar fi mult subestimate, relateaza Physorg.com. „Avem modele meteorologice foarte sofisticate pentru a prevedea schimbarile climatice. Dar in viata reala animalele se misca de colo-colo, se afla in

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

05.01.2012

competitie, se paraziteaza unul pe celalalt si se mananca intre ele. Majoritatea predictiilor noastre nu includ aceste interactiuni importante”, a declarat ecologistul Mark Urban, principalul autor al studiului. Mai multe studii experimentale au aratat faptul ca speciile de animale isi schimba habitatul din cauza schimbarilor climatice, a spus Urban, profesor asistent de ecologie si biologie evolutionara la Universitatea Connecticut. Spre exemplu, pe masura ce temperaturile cresc de-a lungul timpului, animalele si plantele nu mai suporta caldura si se muta in zone mai reci. Insa nu toate speciile se pot misca suficient de repede pentru a ajunge in aceste locuri mai potrivite vietii inainte de a disparea. Iar cele care ajung in aceste habitate mai bune ar putea fi intrecute de speciile ajunse deja acolo. Urban, alaturi de coautorii Josh Tewksbury si Kimberly Sheldon de la Universitatea Washington, a creat un model matematic care ia in calcul rata migratiei si diferitele intensitati ale competitiei observate in comunitatile ecologice. Scopul acestuia este de a prezice cat de mult succes au speciile din aceste comunitati la schimbarea habitatelor. Rezultatele lor au arata ca animalele si plantele care se pot adapta la schimbarile climatice vor avea un avantaj in fata celor care nu o pot face. Mai important, autorii speculeaza faptul ca predictiile actuale privind pierderile biodiversitatii din cauza schimbarilor climatice ar putea subestima cu mult disparitia speciilor. Spre exemplu, comunitatile tropicale unde se gasesc adesea multe specii ce traiesc in spatii mici, ar putea fi cele mai lovite de schimbarile climatice. Urban sustine ca acesta este primul pas catre obtinerea unor predictii mai exacte privind biodiversitatea. „Este primul pas – de a include in modelele noastre lucruri despre care sim ca sunt adevarate, precum competitia si dispersarea. Stiind aceste lucruri putem prezice care specii sunt cele mai predispuse riscului extinctiei”, a mai spus Urban. /Green Report,http://www.green-report.ro/stiri/disparitia-speciilor-de-animale-si-plante-din-cauza-schimbarilor-climatice-ar-fi-mult-subestimata-st

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

05.01.2012

O navă cu 700 t de porumb a rămas blocată între Rast și bulgariDe pe 29 decembrie, vasul plin cu porumb stă nemişcat pe Dunăre. Deşi s-au încercat numeroase manevre pentru a-l debloca, până în acest moment vasul nu a putut fi pus în mişcare. Ambarcațiunea cu 700 de tone de porumb le dă bătăi de cap responsabililor încă de anul trecut, fiind blocată între localitatea Rast din Dolj şi malul bulgăresc al Dunării. În patru luni s-au înregistrat două astfel de incidente, primul fiind în luna septembrie. Un vas de croazieră plin cu 147 turişti străini a rămas blocat pe Dunăre trei zile anul trecut în zona doljeană. Vom reveni cu amănunte! /Jurnalul Olteniei, Ada Lateș

Vremea bună păstrează limitele normale ale râurilor, cu excepția DunăriiLa intrarea în țară, debitul fluviului a atins cota de 2900mc/s în perioada 03.01.2012 – 04.01.2012, fiind sub media multianuală a lunii ianuarie. Fiind în plină iarnă, formațiunile de gheață de pe râuri s-au menținut fără modificări notabile.În această perioadă, Dunărea se află tot sub media multianuală a lunii (4950 mc/s) şi se preconizează că va ajunge până la 2850 mc/s Astăzi la ora 07.00, la Porțile de Fier, debitul afluent prognozat in sectiunea Bazias pentru intervalul 03.01.2012 – 04.01.2012, era de 2740 mc/s. Vremea prietenoasă şi mai caldă decât în anii anteriori, a ajutat la menținerea formațiunilor de gheață pe râurile din zona Olteniei. Debitele şi nivelurile la stațiile hidrometrice pe râul Jiu au fost în general staționare pe întreg bazinul, dar cu totul izolat s-au înregistrat şi scăderi nesemnificative în bazinul mijlociu şi creşteri uşoare în bazinul inferior.La aceasta data predomina gheata la mal, podul de gheata si acele de gheata: – gheață la mal: Campu lui Neag, Buta, Livezeni, Daranesti, Maleia, Barbateni, Peştera Bolii, Strambuta, Polatistea, Jieț (HD); Ciocadia (GJ); Siseşti (MH). - pod de gheață compact: Lazăru (HD); – pod de gheață cu ochiuri: Jiu am. Rostovanu (HD); Fantanele (DJ);- ace gheață la: Tg. Carbuneşti, Turburea, Bustuchin, Pojaru (GJ).Nivelurile înregistrate pe râul Jiu astăzi la ora 07.00 sunt:-la sh Filiaşi H = 14 cm creste 1 cm CA=300; CI=400; CP=460-la sh Răcari H = 166 cm creste 8 cm CA=330; CI=430; CP=485-la sh Podari H = 99 cm creste 1 cm CA=300; CI=400; CP=460

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

05.01.2012

-la sh Zaval H = 37 cm stationar CA=350; CI=450; CP=550/Jurnalul Olteniei, Ada Lateș

Dolj: navă eşuată pe Dunăre, descoperită de un pescarDispeceratul SPF Bistreț a fost informat, ieri, de către un pescar sportiv că pe direcția km.flv.741, în apropierea malului bulgăresc (la limită cu S.P.F. Piscu-Vechi ) se află eşuată o navă. Polițiştii de Frontieră din Bistreț au stabilit că în apele teritoriale bulgăreşti, se gaseşte eşuată o navă comercială, sub pavilion românesc, încărcată cu cereale, denumita „EUROSHIP 1”, ce se deplasa dinspre Pancevo, R. Serbia cu destinația Constanța Sud. S-a luat legătura cu reprezentanți ai autoritatilor de frontieră din Bulgaria (G.P.U. Vidin) care susțin că au cunoştință despre situatia în care se afla nava în cauză. Echipajul, format din doi cetateni români, a fost aprovizionat cu alimente şi apă potabilă şi, în ciuda eforturilor de pe care le-au făcut pentru scoaterea navei din bancul de nisip pe care a eşuat, nu s-a reuşit acest lucru. În acest moment, nava este în continuare blocată la km. Fluvial 741, în rada portului Lom, Bulgaria, echipajul fiind în siguranță. Poliția de frontieră va monitoriza situația şi va acorda sprijinul necesar. /Gazeta de Sud/Ultima ora

Gheaţă la mal şi poduri de gheaţă în Bazinul Hidrografic Jiu Pe mai multe râuri şi pâraie din Bazinul Hidrografic Jiu s-au înregistrat poduri de gheață şi gheață la mal şi ace de gheață.Gheață la mal s-a înregistrat la: Câmpu lui Neag, Buta, Livezeni, Dărăneşti, Maleia, Bărbăteni, Peştera Bolii, Strambuta, Polatistea, Jieț (HD); Ciocadia (GJ); Siseşti (MH).- pod de gheață compact: Lazăru (HD);- pod de gheață cu ochiuri: Jiu am. Rostovanu (HD); Fântânele (DJ);- ace gheață la: Tg. Carbuneşti, Turburea, Bustuchin, Pojaru (GJ). Formațiunile de gheață (gheata la mal, pod de gheata, ace gheata) se vor mentine fara modificari importante, fiind dependente in evolutia lor de temperaturile inregistrate. Conform datelor transmise de stațiile hidrometrice aflate pe teritoriul Administrației Bazinale de Apă Jiu, vremea a fost frumoasă şi caldă. Cerul a fost variabil, mai mult senin. Vântul a suflat slab până la moderat. Temp.max = 16.0 gr. la Calafat. Temp. min. = -5.0 gr. Băileşti, Bechet, Calafat. /Lupa- Actualitate, Anca Ochianu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

05.01.2012

Navă sub pavilion românesc, eşuată pe malul bulgăresc, în zona Lom-Piscu VechiPISCU VECHI. “EUROSHIP 1”, o navă comercială sub pavilion românesc, a eşuat în dimineața zilei de 3 ianuarie, în apropierea malului bulgăresc, la kilometrul fluvial 741. Nava, care transporta cereale dinspre Pancevo – Serbia către Constanța Sud, este blocată în rada portului Lom, Bulgaria. Un pescar sportiv a anunțat dispeceratul Seviciului Poliție Frontieră Bistreț faptul că o navă comercială sub pavilion românesc, “EUROSHIP 1”, se află eşuată pe malul bulgăresc, în dreptul localității Lom. Reprezentanții autorităților de frontieră din Bulgaria au asigurat echipajul cu alimente şi apă potabilă. În prezent, ambarcațiunea se află blocată în rada portului Lom. “EUROSHIP 1” venea din Pancevo-Serbia, încărcată cu cereale, şi se îndrepta către portul Constanța Sud. /Ora de Dolj, Petre Cojocaru

În zona SPF Bistreţ – navă comercială, eşuată în bancurile de nisip apărute pe DunăreO navă comercială sub pavilion românesc, la bordul căreia se află un echipaj format din doi români, încărcată cu câteva tone de cereale, a rămas blocată pe Dunăre, în apele teritoriale bulgăreşti, în rada portului Lom, Bulgaria (în dreptul localității doljene Bistreț), din cauza unui banc de nisipit. În ciuda eforturilor autorităților bulgare, ieri nu se reuşise încă deblocarea barjei. Potrivit inspectorului de poliție Veronica Constantin, din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Dolj, marți, 3 ianuarie a.c., dispeceratul Sectorului Poliției de Frontieră din Bistreț a fost informat de către un pescar sportiv că pe direcția kilometrului fluvial 741, în apropierea malului bulgăresc (la limita cu S.P.F. Piscu-Vechi) se află o navă eşuată. <<În urma activităților desfăşurate de lucrătorii Sectorului Poliției de Frontieră Bistreț s-a stabilit că pe direcția km.flv.741, în apele teritoriale bulgăreşti, se găseşte eşuată o navă comercială, sub pavilion românesc, încărcată cu cereale, denumita „EUROSHIP 1”, ce se deplasa dinspre Pancevo, Serbia, cu destinația Constanța Sud. Echipajul este în siguranță, iar poliția de frontieră monitorizează situația şi va acorda sprijinul necesar>>”, a declarat, ieri, insp. Veronica Constantin. Potrivit acesteia, autoritățile din România au luat legătura cu reprezentanții din Bulgaria, respectiv de la Vidin, care au informat partea română că au cunoştință de situația în care se află nava în cauză. “S-a luat legatura cu reprezentanți ai autorităților de frontieră din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

05.01.2012

Vidin, Bulgaria, care ne-au informat că echipajul format din doi cetățeni romani a fost aprovizionat cu alimente şi apă potabilă şi, în ciuda eforturilor pe care le-au făcut pentru scoaterea navei din bancul de nisip pe care a eşuat, nu s-a reuşit acest lucru”, a mai precizat inspectorul de poliție..Nivelul fluviului se menține scăzut Traficul naval pe Dunăre a avut de suferit în ultima parte a anului trecut, din cauza secetei prelungite. În luna septembrie 2011 mai multe barje, dar şi un vas de croazieră, au rămas blocate în zona portului Calafat, din cauza bancurilor de nisip. Reprezentanții Administrației Bazinale de Apă (ABA) “Jiu” spun că nivelul Dunării se va menține în continuare scăzut, ca urmare a debitului fluviului la intrarea în țară, aflat în scădere până la valoarea de 2.900 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii ianuarie de 4.950 mc/s. Potrivit datelor Administrației Bazinale de Apă “Jiu”, în următorul interval, debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş), conform prognozei INHGA, va fi în scădere până la valoarea de 2.850 mc/s, iar pentru intervalul 6 – 10 ianuarie 2012, conform prognozei elaborate de INHGA-CNPB, debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş) va fi în creştere până la valoarea de 3.400 mc/s, la sfârşitul intervalului de prognoză situându-se sub media multianuală a lunii ianuarie, respectiv 4.950 mc/s.Pe Jiu, nivelurile sunt staționare Debitele şi nivelurile la stațiile hidrometrice (s.h.) pe râul Jiu au fost în general staționare pe întreg bazinul, dar cu totul izolat s-au înregistrat şi scăderi nesemnificative în bazinul mijlociu şi creşteri uşoare în bazinul inferior. Pe afluenți şi pe celelalte râuri interioare, nivelurile au fost staționare şi uşor variabile (-1 cm…+1 cm), situându-se sub cotele de apărare. Conform prognozei elaborate de Compartimentul Prognoze Bazinale al ABA “Jiu”, precum şi de INHGA–CNPH, în următorul interval nivelurile şi debitele la s.h. vor fi în general staționare şi uşor variabile. Formațiunile de gheață (gheață la mal, pod de gheață, ace de gheață) se vor menține fără modificări importante, fiind dependente, în evoluția lor, de temperaturile înregistrate. /Cuvântul Libertății /Actualitate, Ana Maria Gebăilă

O navă românească a eşuat în apropiere de malul bulgăresc O navă sub pavilion românesc a eşuat, marți dimineața, pe Dunăre, în apropiere de malul bulgăresc. Autoritățile române au fost alertate de un pescar sportiv care a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

05.01.2012

observat că, pe direcția kilometrului fluvial 741, în apele teritoriale bulgăreşti, se găseşte eşuată o navă comercială, sub pavilion românesc, încărcată cu cereale, denumită „EUROSHIP 1”. Nava se deplasa dinspre Pancevo, Republica Serbia, cu destinația Constanța Sud. „S-a luat legătura cu reprezentanți ai autorităților de frontieră din Bulgaria care ne-au informat că au cunoştință despre situația în care se afla nava în cauză, echipajul format din doi cetățeni români a fost aprovizionat cu alimente şi apă potabilă şi, în ciuda eforturilor de pe care le-au făcut pentru scoaterea navei din bancul de nisip pe care a eşuat, nu s-a reuşit acest lucru. În acest moment, nava este în continuare blocată la kilometrul fluvial 741, în rada portului Lom, Bulgaria, echipajul fiind în siguranță”, se precizează într-un comunicat al Inspectoratului Poliției de Frontieră Dolj. /Lupa/Actualitate, Anca Ochianu

Teme similare

Lipsa apei încinge spiritele la RâncaIon Călinoiu cere verificarea tuturor consumatorilor de apă de la Rânca Autoritățile din Gorj nu găsesc soluții să rezolve problema apei în zona montană Rânca. În ciuda promisiunilor şi a controalelor despre care s-a tot vorbit la sfârşitul anului trecut, turiştii au avut de suferit din cauza lipsei apei. Foarte mulți dintre turiştii care au urcat la Rânca de Sărbători şi-au exprimat nemulțumirea față de faptul că nu au putut beneficia de apă potabilă şi menajeră în condiții normale sau că au fost nevoiți să aducă apă de la alte cabane, unde nu au fost probleme mari cu alimentarea. În timp ce mulți administratori şi proprietari de cabane şi pensiuni se confruntă cu o criză a apei, autoritățile județene şi locale nu pun piciorul în prag, să verifice „la sânge“ modul în care este realizat consumul de apă la spațiile turistice din zona Rânca. Tergiversarea rezolvării problemei apei potabile la unitățile de alimentație publică şi de cazare se reflectă în mod direct în calitatea serviciilor oferite turiştilor care vizitează județul Gorj. Cu toate acestea, autoritățile județului nu ratează nici o ocazie de a vorbi despre turism ca despre prioritatea numărul unu a reprezentanților administrației publice locale.Acuzații din toate părțile, dar fără rezultateLa sfârşitul anului trecut, prefectul de Gorj, Vasile Liviu Andrei, lansa, fără a da nume, o serie de acuzații grave la adresa unor proprietari de pensiuni şi hoteluri care ar

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

05.01.2012

folosi apă necontorizată. Unul dintre cei vizați era Vasile Mitroi, administratorul celei mai importante pârtii de la Rânca. Despre omul de afaceri se spune în zonă că foloseşte cantități importante de apă pentru tunurile de zăpadă. Totul se întâmplă în detrimentul celor care ajung să nu mai aibă apă potabilă şi menajeră. În altă ordine de idei, edilul din Novaci, Pantelimon Todea, afirma public că Mitroi foloseşte apă dintr-o sursă proprie, lăsând să se înțeleagă faptul că nu ar lua apă şi din alte surse, în defavoarea celorlalți proprietari. Prefectul de Gorj, Vasile Liviu Andrei, a tot promis că toți cei care, cu ajutorul unor branşamente ilegale, folosesc apă fără să o plătească se vor alege cu dosare penale. Rezultatele controalelor întârzie totuşi să apară.Călinoiu solicită verificarea tuturor consumatorilor, fără favoritismePreşedintele Consiliului Județean Gorj, Ion Călinoiu, este de părere că numai un control amănunțit realizat de Serviciul Public de Apă din cadrul Primăriei Novaci va arăta cu adevărat situația consumului de apă la Rânca: „Este necesar ca până la urmă să vedem şi ceva rezultate. Este nevoie de o verificare individuală a consumatorilor, să vedem care unde este branşat, ce plăteşte şi ce nu plăteşte, dacă are un bazin de depozitare mai mare decât cel din acte şi aşa mai departe. Este clar că, dacă nu sunt luați toți la rând, să se vadă exact cine de unde ia apă şi cât din ce foloseşte plăteşte, nu va fi rezolvată problema. Vedem ce pleacă de la surse şi cât se consumă. Undeva trebuie să apară o diferență. Mai ales acum, că e secetă, cu atât mai mult se pune problema unei monitorizări atente a consumului“, a precizat Ion Călinoiu.Mihuțescu vrea bani pentru o nouă captareLa rândul său, primarul din Baia de Fier, Constantin Mihuțescu, susține varianta că unii consumatori din Rânca ar putea avea bazine pentru depozitarea apei mult mai mari decât cele necesare. Astfel, se creează posibilitatea ca apa să nu ajungă pentru toată lumea. În acelaşi timp, edilul susține că, în prezent, debitul apei la sursele administrate de Primăria din Baia de Fier este de numai 40% din necesar: „Problema care trebuie discutată este cea a consumului rațional al apei şi ca toată lumea să nu aibă dubii asupra modului în care sunt făcute branşamentele. Ideea este ca toată lumea să aibă apă, dar unii poate că îşi fac rezerve mai mari şi la alții nu mai ajunge. Nu avem cum să nu punem în discuție şi seceta, pentru că din luna august nu a mai plouat. E clar că de acum înainte vor mai fi probleme cu apa şi avem o soluție cu o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

05.01.2012

captare de la râul Galbenul. Se poate face în două luni. Instalația ar avea 2,5 kilometri şi costă 1,5 milioane de lei. Am făcut măsurători acolo şi e un debit de 10 litri pe secundă. Dacă am face aducțiunea de la noua sursă ar fi o soluție“, a menționat Constantin Mihuțescu. Până la materializarea ideilor autorităților sau prinderea celor care sunt branşați ilegal, apa la Rânca rămâne în continuare o problemă greu de rezolvat. /Gazeta de Sud -Gorj si Mehedinti, Eugen Maruta

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Lacul Surduc își va dubla cantitatea de apă în următorii

ani. Nivelul va crește cu 6 metri. Multe construcții vor fi inundate!TIMIS: Zona Surduc va fi inundata, iar mai multe constructii de langa lac vor fi acoperite de apa. Volumul lacului Surduc va fi dublat, ajungand la 50 de milioane de metri cubi. Directia Apelor Banat are planuri mari pentru zona Surduc. Lacul isi va dubla volumul de apa, iar nivelul va creste cu 6 metri. ”Nu vor fi afectate constructiile autorizate, ci numai cele care sunt improvizate”, precizeaza Stefan Constantin Sandu, directorul Apelor Banat. El explica si necesitatea luarii acestei masuri: seceta pune problme tot mai mari timisenilor si cantitatea de apa care va fi necesara irigatiilor va fi mai mare, precum si rezerva de apa care trebuie sa faca fata pentru a acoperi consumul din Timisoara. ”Anul acesta nu a fost un an greu pentru Timis, nu am avut inundatii, dar au fost probleme cu seceta. Pornind de la acest fapt, cred ca in anii urmatori, agricultorii isi vor crea sisteme de irigatii. Acest lucru inseamna ca resursa de apa va fi tot mai importanta, iar noi trebuie sa fim pregatiti”, sustine Stefan Sandu. Lacul Surduc va cunoaste modificari substantiale. Plaja va fi reamenajata, pentru ca ”in ultimii ani s-a dezvoltat haotic”, spune acesta, iar crearea unei zone turistice importante pentru Timis este necesara. Mai mult decat atat, barajul va fi intarit, inainte ca nivelul lacului sa fie ridicat cu 6 metri. Intreaga lucrare se va intinde pe cel putin 2-3 ani, potrivit sefului Apelor Banat, care spera ca toate avizele de la Ministerul Mediului si Padurilor sa fie semnate in 2012. /Opinia Timisoarei, www.opiniatimisoarei.ro/04.01.2012/08:54/ Miodrag Hojda

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

05.01.2012

Inspectorii ABAB Timişoara au dat 136 de amenzi pentru poluarea apei Conform Adminstrației Bazinale de Apă Banat (ABAB) Timişoara, pentru depăşirea concentrațiilor maxime admise ale poluanților din apele uzate evacuate, în cursul anului 2011 au fost aplicate 136 penalități, în valoare totală de 250.024,42 lei, unor agenți economici din Liebling, Giulvăz, Timişoara, dar şi pentru SC Aquacaraş - Exploatare Moldova Nouă şi Bocşa. Importanța stațiilor de epurareRealizarea şi retehnologizarea stațiilor de epurare necesare, precum şi extinderea şi realizarea rețelelor de canalizare se vor construi pe baza criteriilor tehnice performante în domeniul gospodăririi apelor la nivelul comunității europene. În concordanță cu prevederile Directivei Cadru în domeniul apei, investițiile pentru realizarea sistemelor de canalizare şi a stațiilor de epurare au în vedere aglomerări cu o populație mai mare de 2.000 de locuitori. În acest sens, oraşelor de mărime mare sau medie li s-au asociat una sau mai multe comune învecinate, formând o aglomerare care urmează să fie dotată cu un sistem de epurare comun. Adesea, condițiile geografice şi administrative permit realizarea unei aglomerări cu peste 2 000 locuitori numai prin asocierea mai multor comune şi sate. Din punctul de vedere al monitorizării calității apelor de suprafață, în anul 2011, pe cursurile de apă din Spațiul Hidrografic Banat au fost asigurate clasele necesare de calitate a apei atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil, cât şi la prizele altor categorii de folosințe. Calitatea apelor de suprafață din Spațiul hidrografic Banat, în anul 2011, a fost staționară comparativ cu anul 2010.Apa – element primordial pentru omConstantin Sandu, directorul ABAB Timişoara, a precizat că evoluția către o civilizație care conştientizează rolul vital al naturii, apa, ca element de bază cu rol primordial, impune rezolvarea problemei apelor uzate în orice situație, investiție izolată sau grupuri de investiții. Epurarea descentralizată a apelor reziduale provenind de la aşezări umane mici şi izolate, cabane, campinguri şi spații de agrement, parcări extraurbane, complexe şi case izolate poate fi realizată cu stații de epurare neconvenționale, de capacitate mică. Acestea pot fi stații monobloc sau alte tipuri de amenajări şi instalații. (ex: stații care utilizează biotopuri cu plante). Obiectivele urmărite în domeniul apelor vor fi atinse prin conjugarea eforturilor specialiştilor din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

05.01.2012

gospodărirea apelor, administrației publice, dar şi ale societății civile. Dacă asigurarea participării publicului la luarea deciziilor din domeniul apelor intră în sarcina comitetelor de bazin, societatea civilă are obligația formării unei educații ecologice, care să acționeze în folosul fiecărui cetățean. În prezent, dar mai ales în etapa următoare, se vor derula investiții din fonduri bugetare, fonduri europene nerambursabile sau împrumuturi care vor finanța investiții în rețele de canalizare şi stații de epurare. Cerința de apa pentru anul 2011 a fost calculată pe baza solicitărilor agenților economici, în limitele prevederilor din actele de reglementare a folosinței din punct de vedere al gospodăririi apelor. “Pentru anul 2011 nu am avut solicitări de asigurare a serviciului de livrare a apei pentru amenajări de irigații la prizele A.N.I.F. Urmare a datelor prezentate putem afirma că bazinele hidrografice din Spațiul Hidrografic Banat nu prezintă zone deficitare în alimentarea cu apă a folosințelor. Dimpotrivă, în bazinele hidrografice gestionate de ABAB disponibilul este mult superior cerinței (necesarului)”, a spus Sandu. Pentru situații de asigurare constantă a cerinței de apă, funcție de variabilitatea resursei, au fost realizate lucrări de amenajare care asigură tranzitarea apei spre zone cu concentrare mai mare a folosințelor de apă (Canalul Timiş-Bega, Canalul Timiş-Bârzava, Canalul Nera-Bârzava) sau creează stocuri în lacuri de acumulare (acumularea Surduc - suplimentare a debitelor scurse pe Bega, acumularea Trei Ape, pe râul Timiş şi acumulările Goza, Secu, Văliug, pe râul Bârzava- suplimentare a debitelor scurse pe Bârzava. “Analizând dinamica ultimelor perioade, estimăm o stabilizare a consumului de apă”, a precizat directorul ABAB Timişoara. /Ziua de Vest, www.ziuadevest.ro/04.01.2012/19:47/Gheorghe Miron

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Băcăuanii, feriți de furia apelorLocuitorii zonelor care s-au dovedit a fi vulerabile la inundatiile din 2008 – 2010 nu mai au, se pare, motiv de temere ca noi precipitatii abundente le-ar putea distruge gospodariile. Aceasta intrucit, anunta in mod oficial reprezentantii Administratiei Bazinale de Apa Siret, pe tot parcursul anului ce tocmai s-a incheiat, numai in judesul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

05.01.2012

Bacau au fost receptionate patru importante lucrari de aparare impotriva inundatiilor reprezentind indiguiri si consolidari ale malurilor riurilor Siret si Oituz pe anumite tronsoane. Unul dintre cele mai importante proiecte finalizate a fost “Lucrari de indiguire mal drept pe riul Siret pe tronsonul Serbesti, Siretu, Schineni, Holt judetul Bacau”, constind practic, in realizarea de diguri de protectie in zona localitatilor Serbesti, Saucesti, Holt – grav afectate de inundatiile din 2010 – pe o lungime de 15,6 km, suprainaltarea digului de protectie din zona Schineni, consolidari de mal si corectari de albie minora. De asemenea, in 2011, s-au finalizat lucrarile de indiguire – pe o lungime de 8,2 km – a malului sting al riului Siret in zona localitatilor Negri si Prajesti si lucrarile de regularizare si consolidare a albiei riului Siret in zona localitatii Harlesti, comuna Filipesti, pe o lungime de 0,8km, precum si executarea, in aceeasi zona, a unui dig de dirijare pe o lungime de 0,65 km si doua traverse de colmatare. Un alt obiectiv atins foarte important a fost receptionarea lucarilor de regularizare a albiei si consolidare de mal pe riul Oituz, comuna Oituz, judetul Bacau, lucrari constind in consolidari de mal pe o lungime de 0,68 km si un canal de reprofilare pe o lungime de 0,73 km. Lucrarile au fost finantate de la Bugetul de Stat, Fondul pentru Mediu, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei sau Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, in afara de cele patru receptionate in judetul Bacau, aflindu-se alte 31, receptionate pe intreg cuprinsul bazinului hidrografic Siret, respectiv in judetele Suceava, Botosani, Neamt, Iasi si Vrancea. /Ziarul de Bacău

Teme similare

Certificate verzi de milioane de euro din microhidrocentrale, miza unui contract ilegalAsocierea dintre conducerea Primăriei Broşteni şi o firmă care dorea să construiască două microhidrocentrale pe albia pârâului Neagra ridică mari semne de întrebare. Miza ar fi câteva milioane de euro, bani care ar urma să fie încasați de SC Energy BV SRL Broşteni, prin certificate verzi rezultate din exploatarea pârâului Neagra. Afacerea care începuse extrem de promițător s-a oprit, cel puțin deocamdată, după ce Prefectura a atacat în instanță o hotărâre a Consiliului Local Broşteni care nu a fost aprobată niciodată de aleşii locali. Totul a pornit în luna aprilie a anului 2010,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

05.01.2012

când în şedința de Consiliu Local s-a pus în discuție un proiect de hotărâre privind încheierea unui contract de asociere în participațiune între administrația locală şi firma Energy BV. Scopul asocierii era efectuarea unor investiții pentru realizarea de microhidrocentrale pe pârâul Neagra. Gheorghe Bălan, unul dintre consilierii locali din Broşteni, spune că la data respectivă nu s-a discutat nimic concret despre intențiile firmei SC Energy BV şi despre un viitor contract cu primăria, ci doar „un model de contract, ceva la modul general".Totuşi, în baza acestei discuții, primarul Stelian Chirilă a considerat că există acordul consilierilor locali pentru asocierea cu SC Energy BV Broşteni, eliberând ulterior şi certificatul de urbanism, respectiv autorizația de construcție, acte necesare pentru demararea lucrărilor. Ca urmare, buldozerele firmei care şi-a propus să ridice cele două microhidrocentrale pe albia pârâului Neagra au trecut la acțiune. Pe o porțiune de circa 200 de metri, utilajele firmei Energy BV au muşcat adânc din natură, pregătind terenul pentru ceea ce avea să urmeze.Prefectura spune că asocierea este ilegalăTotul a fost sistat după câteva săptămâni, când Prefectura Suceava a fost sesizată cu privire la neregulile de la Broşteni, iar prefectul Sorin Arcadie Popescu a acționat în instanță hotărârea de asociere dintre primăria din localitate şi SC Energy BV SRL. „Hotărârea Consiliului Local al oraşului Broşteni nr. 15 din 21.04.2010, privind încheierea unui contract de asociere în participațiune în vederea efectuării unor investiții pentru realizarea de microhidrocentrale (MHC) pe pârâul Neagra, este ilegală, în condițiile în care nu a fost supusă aprobării consiliului local", se arată în acțiunea formulată de Prefectura Suceava către secția comercială, contencios administrativ şi fiscală a Tribunalului Suceava, în fapt, prin această asociere, Primăria Broşteni trebuia să acorde firmei SC Energy BV terenul aferent construcției. Era o măsură obligatorie pentru a putea fi emisă autorizația de construcție. Prefectura Suceava a ajuns la concluzia că în lipsa unui acord între cele două părți, „autorizația de construire nr. 5 din 24 februarie 2011 a fost emisă în mod ilegal de primarul oraşului Broşteni". Primar Broşteni: „Contractul a fost aprobat de consilieri, dar procesul verbal al şedinței este ambiguu"Chiar dacă reprezentanții Prefecturii Suceava au con¬siderat că hotărârea din aprilie 2010 a Consiliului Local Broşteni este ilegală, primarul Stelian Chirilă este de altă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

05.01.2012

părere. „Respectiva hotărâre a fost discutată şi aprobată de consilieri şi chiar cu aplauze. Din păcate, procesul verbal al şedinței este ambiguu, iar ulterior consilierii locali s-au răzgândit şi au spus că nu mai sunt de acord cu asocierea cu Energy BV", a spus primarul Chirilă. Edilul din Broşteni spune că în baza acestei hotărâri de Consiliu Local a organizat licitațiile pentru atribuirea terenurilor aferente construcției microhidrocentralelor pe pârâul Neagra. În afara celor de la Energy BV, la licitație au mai participat şi reprezentanții firmei bistrițene Tabita Tour. Cele două firme urmau să construiască la Broşteni şase microhidrocentrale cu o capacitate totală de circa 3 MWh. În opinia lui Stelian Chirilă, administrația locală avea doar de câştigat din aceste contracte. „În zona respectivă terenul se vinde cu un leu metrul pătrat, iar noi obțineam 100 de euro/mp. Pentru cei 49 de ani, perioadă în care se derula contractul, primăria urma să încaseze în jur de 1,6 milioane de euro, la care se mai adaugă aproximativ 120.000 de euro din autorizațiile de construcție. Cam asta pierde comunitatea locală din Broşteni", a fost explicația primarului Stelian Chirilă. Nu aceeaşi opinie o are şi consilierul Gheorghe Bălan. SC Energy IR cu sediul în clădirea primarului Un alt semn de întrebare care a ridicat suspiciuni în ceea ce priveşte bunele intenții ale colaborării dintre SC Energy BV şi Primăria Broşteni, în special prin primarul Stelian Chirilă, este legat de sediul unde îşi desfăşoară activitatea investitorul privat. Este vorba de o clădire care aparține firmei Damco, la care acționar era chiar edilul din Broşteni. Este posibil să fie doar o simplă coincidență, dar cârcotaşii spun că ar fi mult mai mult de atât. Acesta a menționat că potrivit prevederilor contractuale, comunitatea locală oferea trei hectare de teren şi câştiga 1% din beneficii, iar firma privată încasa diferența de 99%, plus banii oferiți prin certificatele verzi.Ce se întâmplă în continuare?Chiar dacă lucrările au fost sistate deocamdată, iar utilajele firmei Energy BV Broşteni au fost duse pe proprietatea privată a unui localnic, primarul Stelian Chirilă crede că situația se va rezolva, iar microhidrocentralele vor fi construite. „Dacă vom pierde procesul la Tribunal am să vin cu o nouă propunere de hotărâre de Consiliu Local pentru asocierea cu firma Energy BV. Să văd cu ce obraz se vor prezenta consilierii în fața acelui investitor, căruia i-au promis sprijin în 2010, iar acum refuză să-l mai ajute. Oricum, mie mi s-a făcut lehamite de tot ce s-a întâmplat. Eu nu sunt primar

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

05.01.2012

pe vecie, dar comunitatea locală avea beneficii pentru cel puțin 49 de ani”, a completat primarul din Broşteni. /Monitorul de Suceava

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

Teme de mediu

Criza financiară se simte la tomberon În perioada sărbătorilor de iarnă, cantitatea de deşeuri colectată de angajaţii firmei de salubritate a municipiului Deva a fost semnificativ mai mică, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2010. Acest lucru demonstrează fie că locuitorii oraşului de la poalele Cetăţii au devenit mai cumpătaţi în privinţa cumpărăturilor, fie că se simte mai „acut” criza financiară. Cea mai mare cantitate de deşeuri menajere a fost colectată anul trecut, de angajaţii firmei de salubritate a municipiului Deva, în perioada Crăciunului, în 22 şi 23 decembrie. Pe parcursul celor două zile au fost colectate 155,5 tone de deşeuri menajere. Comparativ cu două zile obişnuite, din săptămâna dinaintea Crăciunului, când s-au adunat puţin peste 90 de tone de gunoaie, cantitatea colectată este aproape dublă. În ceea ce priveşte prima zi din Noul An, devenii „au produs” ceva mai puţin gunoi decât de Crăciun, adică 102,4 tone. „Cantitatea de deşeuri menajere, colectată în prima zi din acest an, a fost cu mult mai mică decât în aceeaşi zi a anului trecut, când s-au colectat aproximativ 200 de tone de deşeuri”, a declarat reprezentantul societăţii Salubritate Deva, Mircea Darie. Un kilogram de gunoi pe zi, pe cap de devean Cantitatea totală de deşeuri menajere colectată, pe parcursul celor trei zile, de angajaţii firmei de salubritate a fost de aproximativ 278 de tone. Practic, un simplu calcul aritmetic arată că, în această perioadă, fiecare devean a produs cel puţin un kilogram de deşeuri în fiecare zi. Angajaţii de la Salubritate au început anul la „coada măturii” Din păcate, şi anul acesta devenii au demonstrat că mai trebuie „să curgă multă apă pe Mureş” până să poată fi numiţi cetăţeni civilizaţi. În urma celor care au petrecut Revelionul în stradă au rămas maldăre de gunoaie. Centrul vechi şi bulevardele principale ale Devei erau dimineaţa „pavate” cu peturi, sticle de şampanie, resturi de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

05.01.2012

artificii şi ambalaje. Înarmaţi cu mături, lopeţi, tomberoane şi maşini speciale, angajaţii de la Salubritate au început munca. Astfel, în timp ce unii dintre devenii „producători de gunoaie” fie încă se mai chefuiau, fie dormeau după o noapte de distracţie, angajaţii de la Salubritate măturau străzile municipiului de resturile lăsate în urmă de cheflii. „Angajaţii de la Salubritate au avut de măturat o suprafaţă cu 50 la sută mai mare decât într-o zi obişnuită de muncă. Cele mai multe deşeuri stradale au fost colectate din zona Casei de Cultură „Drăgan Muntean”, a principalelor bulevarde din oraş şi din apropierea restaurantelor unde s-au organizat petreceri de Revelion”, a mai precizat reprezentantul de la Salubritate. /Glasul Hunedorearei, Irina Nastase

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA

Teme similare

Anul acesta va fi reabilitat podul de peste râul Argeş În acest an vor fi demarate două proiecte importante care vor fi realizate cu fonduri europene. Unul dintre acestea este reabilitarea podului de peste râul Argeş care va începe cel mai probabil în luna iunie-iulie. Acesta este în faza de licitații aşa că în acest an lucrările vor începe. Cel de-al doilea proiect este realizarea parcării de la Bowling care va avea aproxiomativ 200 de locuri de parcare. În luna martie va fi făcută licitația şi dacă nu vor fi contestații vor începe tot în jurul lunii iulie lucrările. Piteştiul are 12 proiecte în derulare pentru care a obținut 37,8 milioane de euro fonduri europene pentru reabilitarea şi modernizarea oraşului. /Ziarul Top

Teme de mediu

1,5 milioane de euro vin în Argeş pentru platforme de gunoi Veşti bune la început de an! Zoltan Kalman, directorul Agenției Regionale pentru Protecția Mediului (ARPM) Piteşti, anunță că Guvernul României a aprobat patru obiective de investiții privind combaterea poluării cu nutrienți pentru județul Argeş. Este vorba despre o sumă impresionantă de bani, respectiv 1,5 milioane de euro, bani ce vor sosi în patru localități argeşene cât de curând. Cei 1,5 milioane de euro vor fi folosiți pentru construirea de platforme de gunoi de grajd şi menajer la Priboieni, Cicăneşti, Ţițeşti şi Schitu Goleşti. Comunele, selectate în funcție de gradul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

05.01.2012

de poluare. Şeful ARPM Piteşti ne-a relatat că obiectivele de investiții fac parte din proiectul „Controlul integrat al poluării cu nutrienți”, proiect finanțat dintr-un împrumut de la Banca Internațională de Reconstrucție şi Dezvoltare. „În prima perioadă de implementare, proiectul a sprijinit înființarea a 11 centre de demonstrare şi instruire, printre care şi județul nostru, selecția acestora fiind realizată în funcție de vulnerabilitatea zonelor la poluarea cu nitrați. Din județul Argeş, în cadrul acestui proiect participă cinci localități: Priboieni, Schitu Goleşti, Ţițeşti, Albeştii de Argeş şi Cicăneşti. Pentru patru localități au fost aprobate câte o platformă comunală de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere şi un set de echipamente, investiția totală ridicându-se la 1.500.000 de euro”, spune directorul Zoltan Kalman. Şeful de la Mediu a mai precizat că investițiile vor fi completate şi cu circa 75 de kituri pentru construcția de platforme individuale pentru fiecare din cele patru comune. /Obiectiv, http://ziarobiectiv.ro/index.php/administratie/15-milioane-de-euro-vin-in-arges-pentru-platforme-de-gunoi.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD

Teme similare

Secetă cruntă în Moldova Ogoare crăpate, fântâni secate şi multă îngrijorare pe chipurile agricultorilor, asta se vede acum în mai toată Moldova. Vinovată este seceta instalată încă din august şi care a permis cu greu arăturile şi semănăturile de toamnă, dar şi dezvoltarea culturilor de grâu şi rapiţă înfiinţate cu mari eforturi. Şi totuşi, mai rău decât lipsa apei din sol ar fi un ger care ar distruge tot ce a răsărit până acum, spun agronomii.La Botoşani, pământul crapăDe departe, cele mai mari probleme sunt în judeţul Botoşani, unde ultima ploaie a căzut în august. În toamnă s-a putut cu greu ara, iar culturile înfiinţate sunt aproape distruse. Oficialii susţin că 60 la sută din cultura de rapiţă a fost compromisă de secetă, iar unii fermierii se plâng chiar că au pierdut aproape tot. „Din evaluările noastre, rapiţa este compromisă în proporţie de 60 la sută, iar momentan facem evaluări la grâu. Este o perioadă foarte grea şi fiindcă nu plouă, dar şi pentru că avem

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

05.01.2012

variaţii mari de temperatură. În 24 de ore, termometrul trece de la 12 grade la minus 4-5 grade Celsius”, ne-a declarat Cristian Delibaş, şeful Direcţiei pentru Agricultură. Unul dintre cei mai cunoscuţi fermieri din judeţ, Ionel Nechifor, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine MOLDOOVIS, a declarat că rapiţa este compromisă integral. „Per total, culturile de toamnă sunt compromise în proporţie de 80 la sută, iar rapiţa - 100 la sută. La grâu mai avem speranţe că îşi va reveni. Este o secetă excesivă, din august şi până acum, adică timp de şapte luni, nu a plouat deloc. Eu aşa ceva nu am întâlnit, de când mă ştiu. Nu am întrebat părinţii, dar cred că nici ei nu au întâlnit o toamnă şi o iarnă fără precipitaţii. Sperăm ca la culturile de primăvară să avem un nivel bun de umiditate în sol pentru a putea face însămânţările”, a precizat dl Nechifor, adăugând că lipsa ploilor a dus şi la creşterea costurilor cu înfiinţarea culturilor. Terenul este foarte uscat, se ară greu şi se consumă multă motorină. Agronomii au făcut o analiză a stării de vegetaţie din luna decembrie a anului trecut, iar rezultatele arată că deficitul de apă din sol depăşeşte 100 de litri pe metru pătrat.„Asta este nu grav, ci foarte grav. Precipitaţiile din ultima perioadă au fost nesemnificative”, a afirmat Cristian Delibaş. Oficialii DADR susţin că situaţia critică nu are soluţii decât prin precipitaţii, în condiţiile în care sistemele de irigaţii nu pot fi utilizate pe timpul iernii.Gerul, mai rău decât secetaProbleme sunt şi la Neamţ, însă, potrivit specialiştilor, principalul pericol ar fi gerul. Cel mai mult se tem de o răcire bruscă a temperaturilor, după aceste zile anormal de calde. „Plantele semănate în toamnă ar putea fi afectate. Problema este că rezerva de apă din sol este scăzută. Lipsa zăpezii reprezintă un potenţial pericol dacă vine frigul, pentru că se poate produce fenomenul de descălţarea culturilor - terenul se contractă, iar plantele nu mai sunt în contact intim cu solul. Însă, principala problemă acum este că nu avem suficientă umiditate în stratul arabil”,ne-a explicat dl Liviu Bumbu, secretar de stat în MADR. De aceeaşi părere sunt şi oficialii vasluieni. Chiar dacă este secetă, căldura din această perioadă nu afectează în nici un fel culturile. Ar fi dezastru dacă ar veni un val de frig, care să prindă grâul şi rapiţa, atât cât au răsărit, fără un strat protector de zăpadă. „Suntem la mâna lui Dumnezeu. După cum ştiţi, din cauza secetei excesive nu s-au putut efectua toate lucrările în toamnă. Rapiţa a fost compromisă în proporţie de 90 la sută. Grâul nu a răsărit tot,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

05.01.2012

iar pe unele zone este uniform. Ceva ploi ar fi mană cerească şi ne rugăm să nu vină vreun ger fiindcă plantele care nu sunt dezvoltate bine nu vor rezista. Eu am discutat cu fermierii şi majoritatea mi-au spus că de mai bine de 30 de ani nu s-au mai confruntat cu astfel de schimbări de temperatură şi cu o secetă atât de prelungită”, ne-a am aflat şi de la şeful Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Vaslui, Mihai Ardeleanu.Dezastru pe ogoare!Fermierii din Bucovina se uită cu jale la câmpurile uscate. Oamenii sunt de părere că anul acesta va creşte preţul pâinii deoarece culturile de grâu au fost deja afectate de lipsa apei. „Seceta a făcut prăpăd pe câmp. Unde am semănat grâu nu va ieşi nimic, dar nimic. Îmi vine să plâng pe ogor”, ne-a spus fermierul sucevean Mircea Lupu. Tot el a explicat că majoritatea culturilor de toamnă au fost afectate de secetă: „Nu cred că va ieşi rapiţa, care are nevoie de multă apă. Câmpul este uscat pur şi simplu”. El a atrasatenţia că mulţi agricultori nu au reuşit să-şi are terenurile din cauza secetei: „Pământul trebuia pregătit pentru culturile de primăvară. Nu s-a putut interveni tot din cauza secetei. Sunt sute de terenuri nearate în judeţ”. La Iaşi, prelungirea secetei i-a determinat şi pe fermierii din Iaşi să afirme că mare parte dintre culturile de toamnă sunt calamitate şi că pământul nu poate fi decât întors cu plugul. Este cazul rapiţei, care a avut cel mai mult de suferit de pe urma lipsei de precipitaţii. „Peste 25% din suprafaţa cultivată cu rapiţă a fost întoarsă, dar este afectat şi restul, deşi numai în primăvară vom şti cât de gravă este situaţia”, ne-a precizat Magneriu Jalbă, director executiv adjunct al Direcţiei pentru Agricultură Iaşi. În cazul grâului, lucrurile par să arate ceva mai bine, dar nici în acest caz nu vom mai putea vorbi anul viitor despre recolte record. „Categoric nu se va ridica producţia de anul viitor la nivelul celui din 2012. Totul depinde de cantitatea de precipitaţii din această iarnă. dacă nu va ploua sau nu va ninge, va fi un dezastru”, spune directorul adjunct al DA Iaşi.* * *Potrivit previziunilor meteorologice, ploi şi ceva ninsoare se anunţă de vineri, însă minunea nu va ţine prea mult. Săptămâna viitoare va fi din nou cald.Maura Anghel, cu sprijinul corespondenţilor ASIS * Sute de fântâni din judeţul Botoşani au rămas fără apă, iar cele mai grave probleme sunt în comuna Lunca, unde peste jumătate dintre puţuri au secat. Potrivit

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

05.01.2012

primarului Marcel Marcu, mai mult de jumătate dintre gospodăriile comunei au nevoie de o sursă alternativă de apă. Şi fântânile din comuna George Enescu au secat.* „De pe 12 august 2011, cantitatea de precipitaţii a fost de 50-60 de litri/mp, faţă de media de 167 l/mp. 2012 nu este un an cu auspicii bune, dar sperăm ca Dumnezeu să aibă grijă şi de agricultori şi să avem precipitaţii” - Ghiţă Burlui, şeful Direcţiei Agricole Bacău . /Evenimentul de Iasi

Seceta se mentine la Iasi Prognoza agrometeorologica pentru perioada urmatoare indica mentinerea secetei in judet, ca si in intreaga zona a Moldovei. Potrivit specialistilor, necesarul de apa al grâului de toamna, pe o adâncime de pana la 50 de centimetri, prezinta valori satisfacatoare doar in Maramures, in timp ce in Moldova se manifesta fenomene de seceta pedologica moderata si puternica, care se vor mentine si in perioada urmatoare. În conditiile agrometeorologice prognozate, culturile de câmp si pomi-viticole îsi vor continua starea de repaus vegetativ, desi nu este exclusa reluarea temporara a procesului de vegetatie din cauza temperaturilor ridicate. La orzul si grâul de toamna se pot semnala rasarirea, aparitia frunzei a treia si înfratirea. Seceta a inceput sa se manifeste pregnant la jumatatea lunii august, iar in toamna agricultorii ieseni au intampinat deja primele mari probleme. Lucrarile de insamantare a graului s-au efectuat cu dificultate sau cu intarziere din cauza faptului ca terenul agricol era extrem de uscat si nu puteau fi realizate araturile, iar culturile de rapita au fost calamitate aproape integral. Potrivit estimarilor specialistilor, in cazul in care nivelul de umiditate din sol nu va reveni repede aproape de normal, anul viitor se vor obtine recolte de grau mai mici cu pana la 25 - 30%. /Buna Ziua Iasi

Seceta scumpeste mâncareaCu fiecare sãptãmânã care trece, noul an agricol se aratã tot mai sumbru. Seceta prelungitã a diminuat dramatic rezervele de apã din sol iar culturile semãnate în aceastã toamnã sunt în mare parte compromise. Dacã în perioada urmãtoare nu vor cãdea precipitatii, este de asteptat ca, în acest an, pretul alimentelor sã explodeze. La aceastã datã, la nivelul judetului Vaslui, pe zeci de hectare arabile nu a rãsãrit nici un bob de grâu. Mai mult, pe o treime din suprafata cultivatã de fermieri, grâul a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

05.01.2012

încoltit doar partial. Potrivit specialistilor din cadrul Directiei pentru Agriculturã Judeteanã (DAJ) Vaslui, starea de vegetatie a culturilor agricole este alarmantã. Din suprafata totalã semãnatã cu grâu, care este de 67.000 de hectare, pe 22% nu a rãsãrit deloc, în timp ce pe 36% din suprafatã, grâul a rãsãrit partial. “Putem spune cã, în acest moment, temperaturile sunt acceptabile, dar fermierii asteaptã în continuare ninsori. Grâul care nu a rãsãrit are drept cauzã depãsirea perioadei optime de însãmântat. Lucrãrile agricole s-au desfãsurat foarte greu din cauza secetei. Suprafetele care sunt nerãsãrite nu constituie încã o problemã majoarã, deoarece acestã culturã s-ar putea dezvolta dacã vor fi precipitatii”, a spus Gabriela Anghelutã, purtãtorul de cuvânt al DAJ Vaslui. O situatie dezastruoasã se înregistreazã si la cultura de rapitã, care este compromisã în procent de peste 90%, în timp ce la orz si orzoicã suprafata nerãsãritã este în jur de 10%. Cum era de asteptat, seceta prelungitã provoacã îngrijorare în lumea satelor. “Dacã nu va ninge, ca sã fie umiditate în sol, o sã se scumpeascã mâncarea ceva de speriat, o sã vedeti! Ne pedepseste cel de sus cã am uitat de credintã si facem doar blestemãtii! Sã se întoarcã un pic lumea la calea dreaptã si poate se îndurã si de noi Dumnezeu. În Pungesti, de unde sunt eu, grâul nu a rãsãrit mai deloc”, ne-a spus o tãrancã. /Obiectiv de Vaslui

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

Teme similare

Meteo - Lapovita si ninsoare astazi, in MaramuresVremea se va mentine si astazi, 4 ianuarie, calda. Cerul va prezenta innorari temporare si pe arii relativ extinse, indeosebi in cursul dupa amiezii si al noptii, vor cadea precipitatii slabe sub forma de ploaie si lapovita. La munte vor predomina ninsorile. Vantul va sufla slab, la moderat, cu intensificari in zona montana. Temperaturile maxime vor fi cuprinse intre 3 si 6 grade Celsius, iar cele minime intre minus 1 grad Celsius si 2 grade Celsius. Termometrele indica acum minus 1 grad Celsius la Iezer; 0 grade Celsius la Borsa si Cavnic; 1 grad Celsius in Pasul Gutai, la Targu Lapus si Copalnic; 2 grade Celsius la Sighetu Marmatiei, Ocna Sugatag, Viseu de Sus,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

05.01.2012

Dragomiresti, Petrova, Leordina si Feresti; 4 grade Celsius in Baia Mare. Pe parcursul noptii s-au inregistrat minus 3 grade Celsius la Iezer; 0 grade Celsius la Borsa; 1 grad Celsius in Pasul Gutai, la Petrova, Targu Lapus si Copalnic; 2 grade Celsius la Viseu de Sus, Leordina, Dragomiresti, Ocna sugatag, Sighetu Marmatiei, Feresti si Ardusat; 3 grade Celsius in Baia Mare si la Sapanta. Nivelurile si cursurile de apa din judet au fost usor variabile. Nu au fost semnalate probleme deosebite. Stratul de zapada are grosimea de 16 cm la Barajul Runcu si la Cavnic; 5 cm la Luhei; 3 cm pe Valea Vaserului si la Baia Borsa; 2 cm in Poiana Borsa. /emaramures, Ioana Osan

Maramures: Vremea continua sa se mentina calda si astaziAtentie soferi! La caeasta ora este semnalata ceata densa pe DN18, in Pasul Prislop (intre km 160 si km 175).Vizibilitatea este redusa sub 50 de metri. Ceata este prezenta pe DN18, in Pasul Gutai (intre km 15 si km 35) si pe un tronson al DN 18 la Petrova. Aici vizibilitatea este redusa sub 100 de metri. Comitetul judetean de iarna recomanda conducatorilor de autovehicule sa circule preventiv in zonele cu vizibilitate redusa si sa foloseasca luminile de intalnire pe fata si a pozitiei pe spate si de ceata. Se solicita soferilor sa adapteze viteza autovehiculelor in campul de vizibilitate redusa si sa pastreze o distanta de siguranta fata de autovehiculul precedent. Se impune ca soferii sa renunte, in zona cu ceata si carosabil umed sau pe care se gaseste depus un strat de zapada, la efectuarea depasirilor pentru a evita producerea de accidente rutiere. In caz de stationare a autovehiculelor pe marginea soselei sau in apropierea benzii de rulare este bine sa semnalizati prezenta acestora prin aprinderea luminilor de pozitie si a celor de avarie. Semnalizati din timp orice manevra pe care intentionati sa o efectuati si nu va aventurati in depasiri care va pot pune in pericol, atat pe dumneavoastra cat si pe ceilalti participanti la trafic. De asemenea, trebuie pastrati o distanta suficienta fata de ceilalalti participanti la trafic pentru a putea opri in conditii optime atunci cand situatia o impune. Nu bruscati comenzile si volanul autovehiculului, iar pentru franare este recomandata frana de motor. Vremea a fost calda. Cerul a fost mai mult noros. A plouat indeosebi in cursul zilei. Cantitatea maxima de apa inregistrata a avut valoarea de 2,1 l/mp, la Firiza. Vantul a suflat slab, la moderat, prezentand intensificari de pana la 58 km/h in zona montana inalta (la Iezer). Stratul de zapada masura la munte pana la 20 cm, la Iezer. Temperaturile maxime au fost cuprinse intre 2 si 4 grade Celsius. A nins, in aceasta

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

05.01.2012

dimineata, pe DN 18, in Pasul Prislop. Pe carosabilul drumului national se gaseste depus un strat de zapada framantata (intre km 165 si km 180) care masoara pana la 1 cm. Carosabilul celorllate sectoare de drumuri nationale din judet este umed. Angajatii societatilor care intretin viabilitatea, pe timp de iarna, au actionat cu doua utilaje si au imprastiat 24 tone de material antiderapant, pe DN 28, in Pasul Prislop pentru a curata carosabilul de ninsoare si a preveni formarea poleiului. Temperaturile pozitive (2 grade Celsius) au contribuit la topirea zapezii de pe acoperisul gospodariilor amplasate pe marginea DJ184. Zapada s-a parbusit pe carosabilul drumului judetean, dar si trotuar. Angajati societatii care asigura si intretin viabilitatea pe timp de iarna au intervenit cu utilaje pentru a degaja zapada de pe carosabil, dar si manual pentru a curata trotuarele. Pe acostamentul DJ 184 si DJ 109F stratul de zapada masoara intre 15-30 cm. Pe parcursul noptii temperatura scazuta din zona localitatilor Baiut si Targu Lapus, dar si umiditatea raului au favorizat formarea poleiului pe sectoare al DJ 109F, Targu Lapus-Baiut. Angajatii societatii judetene de drumuri si poduri au actionat cu un utilaj cu lama si au imprastiat patru tone de material antiderapant pentru combaterea acestuia. Celelalte sectoare de drumuri judetene au carosabilul curat, dar umed. Raman inchise pe perioada de iarna, drumul judetean 109F, pe relatia Cavnic-Strambu Baiut si tronsonul drumului judetean 183, pe relatia Izvoare-legatura cu DN18, in Pasul Gutai.METEOValori ale temperaturilor aerului pe parcursul noptii si diminetii: - 3 grade Celsius la Iezer; 0 grade Celsius la Borsa; 1 grad Celsius in Pasul Gutai, la Petrova, Targu Lapus si Copalnic; 2 grade Celsius la Viseu de Sus, Leordina, Dragomiresti, Ocna Sugatag, Sighetu Marmatiei, Feresti si Ardusat; 3 grade Celsius in Baia Mare si la Sapanta. Vremea se va mentine si astazi, conform prognozei meteorologice, calda. Cerul va prezenta innorari temporare si pe arii relativ extinse, indeosebi in cursul dupa amiezii si al noptii vor cadea precipitatii slabe sub forma de ploaie si lapovita. La munte vor predomina ninsorile. Vantul va sufla slab, la moderat, cu intensificari in zona montana. Temperaturile maxime vor fi cuprinse intre 3 si 6 grade Celsius, iar cele minime intre -1 grad Celsius si 2 grade Celsius. Termometrele indica acum: -1 grad Celsius la Iezer; 0 grade Celsius la Borsa si Cavnic; 1 grad Celsius in Pasul Gutai, la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

05.01.2012

Targu Lapus si Copalnic; 2 grade Celsius la Sighetu Marmatiei, Ocna Sugatag, Viseu de Sus, Dragomiresti, Petrova, Leordina si Feresti; 4 grade Celsius in Baia Mare.HIDRONivelurile si cursurile de apa din judet au fost usor variabile. Nu au fost semnalate probleme deosebite. Exploatarea acumularii Stramtori-Firiza se realizeaza in conditii de siguranta. Coeficientul de umplere al lacului este de 88%. Hidrologii apreciaza ca, in urmatoarele 24 de ore, nivelurile si debitele cursurilor de apa vor fi usor variabile. Stratul de zapada are grosimea:16 cm la Barajul Runcu si la Cavnic; 5 cm la Luhei; 3 cm pe Valea Vaserului si la Baia Borsa; 2 cm in Poiana Borsa, informeaza Dan Buca, purtatorul de cuvant al Prefecturii Maramures. /ZiarMM

Teme de mediu

Deşeuri: CJ solicită 7 avize de mediu de la APM MMConsiliul Județean Maremureş a declanşat procedurile în ceea ce priveşte etapa de încadrare conform Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004 în vederea obținerii avizelor de mediu pentru Planurile Urbanistice Zonale pentru un număr de 4 puncte de colectare a deşeurilor, două stații de transfer, respectiv pentru Centru de Management al Deşeurilor Fărcaşa. Este vorba despre stația de transfer şi punct de colectare deşeuri voluminoase Târgu Lăpuş, stație de transfer Moisei, punct de colectare deşeuri voluminoase Borşa, punct de colectare deşeuri voluminoase Şomcuta Mare, punct de colectare deşeuri voluminoase Baia Mare şi punct de colectare deşeuri voluminoase Vişeu de Sus. Prima versiune a Planurilor Urbanistice Zonale sus menționate poate fi consultată la sediul Consiliului Județean Maramureş sau pe pagina proprie de internet, la APM Maramureş, începând cu data de 09 ianuarie 2012. ”Procedura va dura pana la finele semestrului I al lui 2012. La Fărcaşa e în evaluare proiectul la Bucureşti şi chiar vroiam să sunăm astăzi acolo la Bucureşti vizavi de acest proiect. Să vedem dacă mai trebuie să mergem la discuții sau nu”, a declarat, pentru citynews.ro, vicepreşedintele Emil Marinescu. /Citynews, Dragoș Hojda

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

05.01.2012

Teme similare

Lacul de la Valea Crişului, aproape de finalizareLacul de la Valea Crişului, amenajat în craterul unei foste mine de suprafață, ar putea fi introdus în acest an în circuitul turistic. Primarul comunei Valea Crişului, Silviu Ioachim, a declarat că lacul se întinde pe o suprafață de aproape 27 de hectare, iar în câteva luni apa captată din subteran va atinge nivelul optim. „În câteva luni se vor încheia lucrările şi noi sperăm să se perfecteze cât mai repede partea juridică, pentru a putea face recepția finală şi a introduce zona în circuitul turistic”, a declarat primarul Silviu Ioachim.Acesta a adăugat că intenționează să amenajeze un aquaparc în apropierea lacului, pe o suprafață de aproape şase hectare. „Am intabulat deja şase hectare în domeniul privat al comunei şi vom căuta finanțare din fonduri europene pentru acest proiect”, a declarat Silviu Ioachim, în opinia căruia lacul, denumit de localnici „micul Balaton” după cel din Ungaria, va deveni unul dintre principalele puncte de atracție turistică din județul Covasna. Mina de lignit de la Valea Crişului a fost închisă după Revoluția din 1989 fiind considerată nerentabilă, iar în urmă a rămas o groapă imensă. În anul 2003, Ministerul Industriilor de atunci a luat decizia de a derula acest proiect de ecologizare cu sprijinul Băncii Mondiale, iar în ultimii ani aici au fost direcționate şi fonduri guvernamentale. /Observatorul de Covasna

Teme de mediu

Braşovul vrea titlul de „Capitală Verde” a Europei Municipalitatea braşoveană a intrat, alături de alte 12 primării din ţară, în competiţia pentru cel mai „verde” oraş al ţării. Competiţia face parte din Campania „Capitala Verde” a României, anul trecut titlul fiind adjudecat de Braşov, care şi în acest an se află printre favoriţi. Scopul campaniei este de a oferi modele de implicare a edililor şi a comunităţilor în acţiuni de educaţie ecologică şi de conservare a mediului natural. Edilii braşoveni au aplicat şi un program privind candidatura, în 2013, la competiţia privind desemnarea „Capitalei Verzi” a Europei. /Transilvania Expres

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

05.01.2012

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

cu presa/2012/ianuarie... · Web viewMai multe studii experimentale au aratat faptul ca speciile de...

Documents

Transcript of cu presa/2012/ianuarie... · Web viewMai multe studii experimentale au aratat faptul ca speciile de...