AfeilÎltrmiMI fi TiPifflflbraşov, piaţa mare nr. 30.

■ J îrtfo rl D.errs,ncat* s a pnmoso.

VtaaAcnpt« na ro xatrfmSt* INSERATE

is piiirceso ia Administraţlua* In 3raşov şi ia oistât-iesio

BIROURI 49 ANUNŢURI i la -lene: iaM . Dnkas N&chf., Nu.*. Aaşeafeld & Bmeiio L«s- »«*., Hemrieh Sahaiek, A. Op- c-alik Nackf., Anton Oppe.îik. în Budapesta ia A. 7, tJoid- harger. Skstain Bem at, Iniin i aopoid ( V7Î Srsa£b*t-k3rat),

PREŢUL (NUERŢiUNULOR î o se- X*« îtff io n d -pe o soionă 1 0 bani pentru o publicare. Pn- alicArl mai dese după tarifă •ţi învoială. — XECLAM1S pe ^agw a d-a o senă 30 bani

A N U L L X I X .

gazeta» iese iu Aware fikMmm peiîn listic-HitariiPe an an 24 cor., pe ţese Ioni

12 co*.. pe tre i lnni 6 cor. N-rlI da Dumineci 4 eor. pa an.

Miri Mânia ţi străinătate:Pe un an 40 franci, pe ţăse

luni 20 £r., pe trei luni 10 &, M-rlI da Dumlneoi 8 fr. pa an,

3e prenumără la tote oft- piele poştale din Intru ţi dir afară şi la d-nii colectori.

AHoiamentil pentru BrasorĂdmiHutraţiunea, Piaţa mare,

Târgul Inului Nr. 80. etagiv 1.: Pe un an 20 cor., pe şes* luni 10 cor., pa trei lo r i 6 cor. Cu dusul In casă : Pe un ac 24 cor., pc şese luni 12 cor., pe trei luni 8 cor. — Un esem- piar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţiunile sunt a se piâti înainte.

21 Braşov, Duminecă 88 Noemvrie (9 Decemvrie) .90«.

Câteva date statisticeasupra institutelor noastre de bani.

I.

însemnătatea şi necesitatea lu­crărilor statistice în general şi în spe­cial a celor econoinice-financiare este de mult recunoscută de toate popoa­rele mai înaintate în cultură. Statis­ticile cu mormanul lor de cifre seci şi mute pentru mulţi, vorbesc adese ori pentru cei ce le ştiu ceti şi nu pregetă a şi cugeta niţel asupra ce­lor cetite, o limbă foarte eloeuentă, mult mai eloeuentă decât ar putea exprimă volume întregi de cuvinte în­şirate.

Statistica exprimă prin numere gradul de intenzitate a unor anumite manifestaţiuni, a căror evoluţiune voim să o studiem, ne arată prezentul lor, ne dă posibilitatea de a-1 compara cu trecutul şi ne indică căile de urmat în viitor.

Trebuinţa unei statistice româ­neşti, care să ne prezinte o icoană reală a situaţiunii noasre economice- finaneiare a fost şi la noi Românii din Ungaria de repeţite ori accentuată atât în convorbiri private, cât şi în publicitate. Chestiunea aceasta, de ca­pitală importanţă, a format încă în anul 1904 obiectul de preocupaţiune şi în sînul secţiunii economice a „Aso- ciaţiunei“, al căreia referent d-1 R. Siinu, a prezentat şedinţei plenare a secţiunilor şi un „chestionar“ vast asupra datelor statistice, ce vor fi a se culege. Secţiunea a acceptat che­stionarul prezentat, iar adunarea ge­nerală din anul curent a „Asociaţiu- nei“ noastre a însărcinat comitetul central de a începe după putinţă adu­narea datelor. Aceasta însă întâmpină, ca toate lucrările de asemenea na­tură, întreprinsă de cercuri neoficiale, multe şi mari greutăţi. Pană la ter­minarea statisticei economice proiec­tate va trece probabil încă mult timp, iar păn’atunci vom trebui să rămâ­nem şi mai departe în absoluta ne­cunoaştere de acum a situaţiunei eco­nomice a poporului nostru.

O lumină oare-care aruncă în în- tunerecul, ce domneşte în direcţia aceasta la noi, datele statistice, ce se publică de vreo 16 ani încoace an de an, asupra institutelor noastre de bani, în al căror bilanţ general se reoglindează o parte însemnată a for­ţelor noastre economice financiare.

Primul, care s’a îndeletnicit la noi cu adunarea şi publicarea datelor

| statistice asupra băncilor noastre este precât ştiu eu, d-1 Nic. Petra.Petrescu, actualul director al „Cordianei“ din Fo- feldea. Prima sa lucrare statistică asu­pra institutelor de bani române a apărut în 1890 în „Gazeta Transilva­niei“ luând de bază situaţia delà fi­nele anului 1888. Publicarea datelor băncilor noastre a continuat-o apoi îu „Compasul românesc“ (Anuar fi­nanciar) pe 1892, 1893/4, 1895, 1896 şi 1898 redactat de P-sa şi în „Anua­rul băncilor române“ anul I 1900, acesta din urmă editat de „Delega- ţiunea băncilor române“. Delà anul 1901 încoace şi pană astăzi datele statistice asupra institutelor noastre de bani Ie-a compus şi publicat sub­scrisul în coloanele „Revistei Econo­mice“ şi în „Anuarul băncilor române“ anii II—VIII 1901—1907.

Datele ce le cuprind aceste lu­crări statistice prezintă cel mai mare interes pentru cel ce ar voi să stu­dieze activitatea, situaţia şi desvol- tarea aşezămintelor noastre financiare şi vor forma când-va, fără îndoială, un material preţios la scrierea isto­riei contimporane a vieţei noastre economice-financiare.

Primul nostru institut financiar, „Albina“ din Sibiiu s’a fondat, pre­cum se ştie la 1872 ; „Albinei“ i-a urmat la 1873 nn al doilea institut de bani românesc „Aurora“ din Nă- săud. Timp de 10 ani am avut nu­mai aceste două bănci puse în ser­viciul intereselor economice ale popo­rului nostru. La 1883 numărul băn­cilor române creşte cu unul, în 1884 se urcă la 4, în 1885 la 9, în 1886 Ia 12, în 1887 la 18, la 1888 nu­mărăm deja 28 institute de bani ro­mâneşti, la finele anului 1892 40, un an mai târziu 45, la finele anului 1895 52, doi ani mai târziu 70, la finele anului 1898 75, în anul urmă­tor 79, la finea anului 1900 81, apoi 83 la finea anului 1901, 90 la finele anului 1902, 104 la finele anului 1904 şi înffine 112 la sfârşitul anului 1905.

Mai adăugând la acestea şi fon­dările din anul curent 1906, numărul total al institutelor de bani române din Transilvania şi Ungaria se urcă la 120 (fără numeroasele filiale, in­activate în 1906), un progres acesta în adevăr uriaş în curs de abia 3 decenii şi ceva delà inaugurarea acti­vităţii noastre pe terenul acesta.*)

Iată acum un extras al datelor mai însemnate din bilanţurile gene­rale din diferite epoce ale totalităţii institutelor noastre de bani :

Anul Active totale Capital societar Rezerve Depozite spre fructificare Profic curat

K K K K K1888 27.917,088 2.037,358 221.746 8,567.724 270.4001892 31.580,784 2.801542 720.424 18.303,288 550,664

"1893 35692,480 4.094.420 912.774 20.223,020 728.7891898 60.029.492 8.681,843 2.254,420 31.798.160 1.316,1191899 60.219,013 8.871,265 2.607,965 32.212,828 1.303.817

! 1900 63 486.803 9.631,566 2.854,501 34.953.431 1.360,954! 1901 69.201,872 10.025,920 3 252,435 37.725,212 1.455,431[ 1902 76.106,090 10.514,467 3.711,056 41,588,344 1.543.8721 1903 80.599,376 10.725.223 4.162,415 47.214,654 1.697,539

1904 97.464,473 11.184,904 4.337,638 53.519,890 1.811,0881 1905 110.504 519 12 245.877 5.016,388 58.592,207 2,285,303

| Din cifrele acestea rezultă în I mod evident desvoltarea treptată a .institutelor noastre de bani, a căror avere proprie, capitalul societar şi rezervele la olaltă, s’a sporit dela 1888 până la finele anului 1905 dela K 2.259,104 la K 17.262,265, aşa- dară cu K 15.003,161, iar depozitele spre fructificare, capitalurile străine încredinţate băncilor noastre spre păstrare si administrare, arată o creş­tere dela K 8.567,724 la K 58.592,207 va să zică de K 50.024,483, ambele deci o creştere de K 65.027,644.

Cifrele de mai sus reprezentă o ! însemnată parte a averei noastre na­ţionale, dat fiind, că acţionarii insti­tutelor noastre de bani sunt excluziv, iar deponenţii lor în majoritate co­vârşitoare, Români. Ele sunt mai de­parte o mărturie eloeuentă a succe­sului cu care băncile noastre au ştiut propaga spiritul de economisire în sânul poporului nostru, precum şi a încrederei, ce prin administraţia lor onestă şi-au ştiut câştiga la publicul mare.

Câştigurile curate, an de an mai mari, realizate de institutele noastre de bani, încă au contribuit mult la înmulţirea averei noastre naţionale intrând partea lor preponderantă tot în pungi româneşti sub formă de di­vidende şi tantieme şi o însemnată parte în favorul diferitelor noastre instituţiuni culturale-filantropice.

Distribuirea profitului net la to­talitatea institutelor noastre de bani în anii 1899—1903*/, prezintă urmă­torul tablou :

Anul Dividende Fonduri de rezervă

Scopuri filantropice ;j

18991900190119021903

K729,210 813 401 818.946 822,884 856,205

K275.364261,690295.840349.455388,449

K61,474 1 61,477 ! 58,802 78,609 ! 82,739

Anul Tantiene Fonduri de Diversepenziune _IK K K

1899 154,264 39,108 44,396 11900 162,125 36.683 25,5781901 185.143 50,578 39,925 11902 193.890 55,896 . 32,876 j1903 219.941 49,058 27,488 i

Conform acastor date acţionarii institutelor noastre de bani au incas- sat sub titlul de dividende în cei 5 ani 1899—1903 considerabila sumă K 4.040,646, iar organele conducă­toare, de control şi executive (direc­ţiunile, comitetele de supraveghiare şi funcţionarii) sub titlul de tantieme K 915,363 la olaltă aproape K 5 mii.

Sacrificiile aduse de institutele noastre de bani an de an pentru sco­puri culturale-filantropice româneşti, deşi stau mult îndărătul contribuiri- lor, ce le fac sub titlul acesta d. ex. institutele de bani ale concetăţenilor noştri saşi, totuşi se urcă în anii 1899—1903 la respectabila sumă de 343,133, fără ajutoarele incidentale cari încă reprezintă sume conzidera bile.

*) In numărul de sus nu se cuprind asociaţiunile româneşti sistem Raiffeisen, de cari încă ,»vem un număr destul de frumos şi cari încă fac parte din organizaţia noastră economică financiară; *) Flate’e pe 1904 si 1905 încă rai suntdate asupra lor nu mi-a succes a câştiga. compuse.

Datele, ce le-am expus în cele precedente asupra băncilor noastre arată, cred, chiar şi fără un comen- tar special, rolul şi importanţa aceastor aşezăminte pentru poporul nostru, în sînul căruia ele împlinesc nu numai o misiune naţional-economică, ci şi o înaltă misiune culturală şi socială.

C. Popp.

In şedinţa de eri a dietei dep. Hen-taller a propus ca în vederea desbaterii budgetului şedinţele să fie prelungite pâ­nă la orele 3 p. m. In şedinţa de azi se va vota asupra acestei propuneri. Se con­tinuă apoi desbaterea budgetului ministe- riului de agricultură. Vorbesc dep. Nagy, Barna, Tolnai şi Gyarmaty. Acest din ur­mă, deşi declară că votează budgetul, face pe larg istoricul luptelor între Viena şi Budapesta, vorbind despre tendenţele Aus­triei de a contopi Ungaria în monarchia imperială. Preşedintele Iusth invită pe ora­tor să rămână la obiect. Gyarmaty roagă camera să-i dea voie să-şi desvolte expu­nerile sale. Miniştri Wekerle şi Daranyi insistă pe lângă preşedinte, ca să nu per­mită oratorului, ca să devieze dela obiect. Preşedintele dispune votarea, şi camera primeşte cu o majoritate sdrobitoare, ca Gyarmaty să-şi continue discursul. Resul- tatul acestei votări, care indirect constitue un vot de neîncredere la adresa lui Wekerle şi Daranyi, a provocat mare sensaţie.

Juri o 3 ŞÎ Polonyi- In cerc de prietini Polonyi s’a lăudat — scrie „Az Ujsag“ — că în 48 de oare va face ca Curia să ter­mine cu recursul lui Juriga. Spre a se evita presupunerea unei presiuni, guvernul a desminţit într’un ziar al său, declarând că procesul Juriga abia pe la 9 Ianuarie va putea veni la curtea de cassa ţie.

Reforma electorală în Austria. >Na-rodny Listy« comunică din sursă vienezâ că comisiunea pentru discuţia reformei e- lectorale va ţine 3 şedinţe şi apoi va pré­senta legea în Camera seniorilor, unde proectul de lege îşi are majoritatea asi­gurată.

Din camerele române. De când s’au deschis camerele române s’a lucrat mai mult în secţiuni, discutându-se şi examinân- du-se proiectele de lege, presentate came­rei şi senatului. In şedinţa de Mercuri a camerei au fost Ia ordinea zilei mai multe interpelări. Dep. Dr. Athanasescu critică felul de organizare ai instrucţiunei militare în şcoli, arătând că s’a procedat rău în ale­gerea instructorilor, cari se poartă brusc şi nepedagogic faţă cu elevii. Ministrul Di- ssescu răspunzând vorbeşte despre circu- larea dată de d-sa, în caro se arată clar că scopul instrucţiei militare în şcoli nu e militarizarea, ci mai mult desvoltarea muş­chilor şi disciplinarea spiritului elevilor. Asigură pe interpelant că precum pa­nă acuma, va lua şi pe viitor toate mă­surile pentru stârpirea relelor. Dep. Dr Rădulescu se plânge că sarea s’a scum­pit. Ministrul T. lonescu pune in ve- dera asanarea cât mai grabnică a acestui rău. Dep. Mor eseu cere să se pedepsească samsarii, cari miuşnă prin Văile Prahovei, vânzând de câte două ori terenurile petro ­lifere. Ministrul Greceanu răspunde, că va aduce o lege, prin care se va pune capăt acestor abusuri.

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 261.—1906.

In şedinţa de Mercuri a senatului s’au depus mai multe proiecte de legi pentru recunoaşteri şi împământeniri apoi d-nii senatorii au trecut în secţii.

Joi nu s’au ţinut 'şedinţe din cauza solemnităţii închiderei Expoziţiei, ia care au luat parte toţi membrii camerei şi se­natului.

In şedinţa de Luni a camerei va a- junge la ordinea zilei răspunsul la mesa- giul tronului. înainte de votare, d-nii Can- tacuzino, Carp şi I. Brătianu vor declara, că nu se face discuţie la mesagiu în semn de condescendenţă pentru regele Carol, care încă nu e pe deplin restabilit.

D in d ieta ungară.(Şedinţa delà 6 Noemvrie.)

Sunt reforme grele, cari fără sgudu- iri şi pericole nu s’ar putea realiza. Dar spre îmbunăţirea sorţii poporului trebue să le realizăm. Vor fi nemulţumiţi 20.000 proprietari mari, dar aceasta nu trage în cumpănă cât trage nemulţumirea a 16 milioane de oameni săraci.

Dacă toate aceste reforme se vor re­aliza, atunci dificultăţile chestiunei de limbă se vor înlătura dela sine. Căci po­pulaţiei fiind bine situată îi va fi posibil a îuvăţa limba maghiarăţ?), ba şi alte limbi.

Oratorul zice, că face parte dintr’un partid mic — dar reformele amintite sunt datoria majorităţii... De oare-ce însă vede că budgetul rainisteriului de agricultură nu conţine reforme de acestea, cu regret — trebue să refuze votarea lui.

încă ceva despre comuna S ă lişte , al cărei renume creşte din zi în zi.

R ă sp u n s.(Urmarea 1.)

Ce zice la articolul meu stimabilul dela »Telegraful român«*? Zice că •»nu în toate dar aproape în toate (asta aşi putea să o spun iubite d-!e?) e motivat glasul de durere al d-lui cu jurământul«, adecă al meu, care nu am scris nici »calumnii« cum spun cei 33 din „Gazeta« nici alt­ceva, ci pur şi simplu »câteva cuvinte despre renumita comună Sălişte« sau un glas de durere ! »Cel puţin — zice acelaş corespondent al »Telegrafului« care mai are şi onorabila sarcină de a pleda pentru Sălişte — nu în ce priveşte şcoala, care e una dintre cele mai de frunte din metro- polia noastră, cu edificiu şcolar pompos şi cu un corp didactic bine pregătit, zelos şi diligent.

Eu zic că în Sălişte e o casă de păs­trare »care dă din venitul sau mai mult decât ori-eare altă bancă românească pen­tru scopuri culturale« şi fără nici o rău­tate, căci pe cine ar putea supăra acest »ascuţiş«, amintesc că »îşi plăteşte aşa de rău pe funcţionari încât fug cu toţii, care ’ncâtrău«. D-l dela »Telegraful«, stimabilul confrate, mă prinde şi aici cu minciuna. Adecă adevărul n’ar fi acela pe care îl spun eu, ci acela pe care îl spune D-sa anume că banca din Sălişte e »singura dintre băncile noastre care nu aleargă după dividende mari« (zi, aşa?)

»Telegraful român« a vrut să mă com­bată cu tot preţul şi să arate că articolul meu e plin de exagerări. Şi ce face pentru a ajunge unde-şi propune? In loc să-mi răspundă la multele puncte din pomelnicul lucrurilor slăbuţe din Sălişte, dânsul îşi alege trei puncte de căpetenie şi cu acelea mă dă gata: spune că şcoala e frumoasă- şi are învăţători buni (dar nu afirmă că toţi învăţătorii sunt buni. Eu am zis că dintre învăţători unii lucrează) că banca nu umblă după dividende mari şi că des­părţământul Asociaţii!nei lucrează.1) Alt­ceva nu mai spune. Cu acestea are aerul de a mă combate şi de a declara de exa­gerări constatările mele. Şi uitaţi bine, cum vrea să mă combată: în loc să iea acele instituţii despre cari eu am zis rău şi să arate că acolo merg lucrurile bine, dânsul — stimabilul - iea acele instituţii de cari şi eu am zis bine şi zice şi dânsul bine despre ele. Şi iată-i combaterea gata şi onoarea Săliştei e salvată. Şi pentru astfel de apucături fine şi frumoase sti- mabilui dela »Telegraful« s’ar supăra dacă i-aşi zice o vorbă mare.

! Dar ce are a face? Trebue să ştiţi că adevărul e la »Telegraful« al cărui co­respondent »a ţinut să le spuie acestea în interesul adevărului,*.. (De jurat nu jură dar îl credem şi aşa.)

Un alt cavaier care şi-a scos spada pentru apărarea’,.onoarei« patriei sale adop­tive se găseşte în »Libertatea« din Orăştie Nr. 46. Acolo unul care nu e »pretins Să- liştean« ca scriitorul acestor rânduri (pen tru multă ironie să se vadă începutul acelei corespondenţe şi iscălitura aceleia) îşi ia şi el libertatea de a se îngâna în mărturisirea de adevăruri cu amicul dela »Telegraful«. După ce mă dă gata în câteva rânduri (prin cari îmi face complimentul pentru care de alt-cum ţin să-i mulţă- mesc, că aş dori să introduc în Sălişte tro- cărismul braşovenesc) continuă : »aş înţe­lege că scrisoarea din vorbă să-i aibă ro­stul său când ar fi spus că în instituţiile cutări şi cutări se lucrează bine, .dar colo ori colo nu se lucrează de loc on nu cât ar trebui.2) înţelegeţi, domnul cel cu două stele care se vede că în loc de rândurile mele, a văzut când a cetit stele verzi, d-l acesta »ar înţelege« când aşi spune că colo-i bine şi colo-i rău. Apoi iată ilustre D-le, dacă crezi că ai putea inţelege astfel de lucruri grele iute ’ţi mai repet odată ce ai fi putut ceti şi în nrul 237 al »Ga­zetei« din care D-ta te-ai ales numai cu stele verzi.

»Este în Sălişte o şcoală frumoasă, cu o sală festivă mare şi frumoasă si cu 10 învăţători din cari unii lucrează. (Şcoala are o bibliotecă pentru care mi-se spune spre lauda celor din fruntea ei, că s’au cumpărat acum deodată cărţi de 500 de coroane.) Sunt trei preoţi cari nu lucrează nimic. (Pentru a-i judeca pe aceştia ar trebui să ai în vedere că unii nu pot, alţii

0 O dovadă că lucrează a dat însă numai după-ce am scris eu articolul. Numai în toamna asta s’a lucrat ceva, încolo nimic. Eu nu puteam vorbi decât de ce a fost sau de ca n’a fost, şi nu şi de ce va fi.

-) Şi eu zic înţeleg să mă combată, dar să spuie şi ce e zdevărat şi ce nu e adevărat din articolul meu. Asta însă nu o poţi pretinde dela oameni cari nu ştiu ce apără şi cum să apere.

In această şedinţă au luat cuvântul la budgetul ministeriului de agricultură doi deputaţi naţionalişti d-l Dr. Novac şi Dr. Ştef. C. Pop. Asupra discursului d-lui Pop, care a desvălit. nedreptăţile săvârşite de erar faţă cu locuitorii din munţii apu­seni vom reveni mai pe larg, astăzi vom rezuma discursul d-lui Aurel Novac.

D-l Novac relevează că în budgetul ministeriului de comerciu sunt prevăzute numeroase reforme menite a pregăti teri­toriul vamal independent, ceea ce s’ar fi aşteptat si la budgetul agriculturei, care este chemat a crea bazele desvoltării in­dustriale...

Ungaria este _ţară agrară, poporul este atât de sărac în cât nu-şi poate sa­tisface nici trebuinţele de prima necesi­tate, necum să se gândească la articole de lux.

Cauza mizeriei şi a emigrărilor, ora­torul o găseşte în defectuozitaiea instruc- ţiei publice, şi în disproporţiunea împăr- ţirei imobilelor şi a sarcinilor publice.

Numărul proprietarilor de pământ la noi este de 2,486.265. Din aceştia 2,348.110 proprietari posed 15.027.880 jughere; 118, 981 posed 6,740.000 jughere, 13.748 pro­prietari posed 6.600.000 jughere, 5193 proprietari posed 14.420.000 jughere, iar 231 proprietari posed 3 930.000 jughere.

De aici reiese, că 19.000 proprietari posed 24.950.000 jughere de pământ, va să zică mai mult decât jumătate din în­treg teritoriul. Iar 12 milioane a popor a- ţiunei sunt proletari cu desăvirşire lipsiţi de ori-ce avere. Dacă Maghiarii fac 50% a populaţiei, nu incape îndoială că jumătate din cele 12 milioane, adecă 6 milioane pro­letari sunt maghiari. Ba având în vedere, că Maghiarii locuesc în ţinuturi, unde pă­mântul e mai scump, evident că numărul proletarilor maghiari trebue să fie încă şi mai mare.

Din venitul pământului vre-o 2500 milioane revine celor 17.432 proprietari, pe când în sarcinile de 1300 milioane ale statului bisericei şi comunei nu se revin celor 17.000 de proprietari decât cel mult 200 milioane coroane, iar restul de 1100 milioane cade în saroina clasei de prole­tari.

Defectuozitatea şi direcţia greşită a instrucţiei poporale este una din cauzele principale ale mizeriei. — Copilul din e- tatea fragedă este maltratat cu subiectul şi predicatul cu verbele active şi pasive. {Aprobări) Fiii poporului nu de asta au nevoie, ci de agricultură, prăsirea vitelor, horticultură etc. In şcoala primară ajunge 1—2 ore pentru cetit scris şt aritmetică. (Bozoky Arpad: Dar limba maghiară ?) Şi în privinţa limbei maghiare îl voiu mul­ţumi pe d-l Bozoky.

In şcoala primară să se predea isto­rii morale şi fabule — nu însă teorii. A- poi trebue înfiinţate şcoli agricole în co­mitate şi cercuri.

Oratorul cere asigurarea minimului de existenţă şi introducerea progresivităţii chiar şi la impozitul fonciar.

Pe lângă reformele acestea mai sunt şi altele de făcut. Intre acestea e nece­sară secularisarea averilor bisericeşti, su­primarea fideicomiselor, expropriarea la­tifundiilor şi parcelarea lor cu scop de a se vinde straturilor largi ale poporului. (Miş­care în stânga.)

C ronica extern ă .Din Camera franceză. Camera a dis­

cutat Joi interpelarea d-lui Jaures asupra politicei marocane. Jaures critică modul grăbit şi periculos în care guvernul abor­dează problema. Dânsul prevede că acţiu­nea Franţei şî Spaniei nu se va mărgini la coastele marocane ci se va întinde în curând în interiorul Marocului. Franţa se expune la un conflict dacă puterile semnatare al actului dela Algesiras nu ar interpreta clausele actului ca dânsa. Intrigele maro­cane nu trebue să turbure pacea. Nici o- dată mai mult decât azi lumea nu a avut trebuinţă de prudenţa tuturor.

Ministrul Pichon zice că conferinţa a | recunoscut o situaţiune privilegiată Fran- | ţei şi Spaniei cu privire Ia organizarea po­

liţiei. Dacă s’ar propaga anarhia, poliţia nu ar mai putea fi organizată. Acordul fran­co spaniol, stabilit conform actului dela Alges:ras, a fost notificat tuturor puteri­lor. Ministrul asigură că politica esternă a Franţei nu se va lăsa a fi tîrîtă în afară de căile prevăzute de actul dela Algesiras care recunoaşte drepturi Franţei şi garan­tează pacea. (Aplauze prelungite pe toate băncile).

Camera acceptă apoi o ordine de zi prin care se exprimă încredere în guvern pentru a asigura îndeplinirea actului dela Algesiras cu drepturile, cari decurg din- tr’ânsul şi pentru a garanta siguranţa naţi­onaliştilor francezi, cu 457 voturi contra 56. Actul dela Algesiras a fost în urmă rati­ficat cu unanimitate de 537 voturi.

Conflict între Rusia şi Japonia. Din Petersburg se anuţă că Japonia face recla- maţiuni irealizabile cu privire la drepturi­le de pescuire, drumuri de fier, comerciul de transit şi navigat iun ea pe Amur. Se consideră situaţiunea dificilă. Se crede că o rupere a negocierilor este posibilă. Cer­curile guvernului speră însă că complica- ţiunile ulterioare vor putea fi evitate.

După o telegramă din Londra sosesc aici din Extremul orient veşti cu totul a- larmante. Zilnic sosesc în Korea trupe ja­poneze cari sunt expediate în Mandciuria. In China şi Japonia se vorbeşte în mod deschis că anul viitor japonezii uniţi cu Chinezii vor respinge pe Ruşi spre lacul Baical. Se zice că guvernul englez ar fi primit din Seul o telegramă în acest senz.

Mesaginl preşedintelui Roosevelt. In mesagiul supus Luni congresului, preşe­dintele Roosevelt relevă că prosperitatea Statelor Unite este într’o aşa stare de înflo­rire cum nu s’a mai constat pănă acuma. Mesagiul blamează reaua primire a imi­graţilor, cari s’au conformat totuşi condi- ţiunilor legale, şi blamează în special ati­tudinea faţă de japonezi, care constitue o ruşine pentru naţiune şi ar putea avea consecinţe din cele mai grave. Statele U- nite speră să joace un rol tot mai covâr­şitor în Oceanul Pacific. In ceea ce priveş­te dezarmarea, ea nn se va putea realiza atâta vreme cât nu va exista un regim in­ternaţional, care să facă să dispară cauzele de războiu. Un războiu just ar fi cu mult de preferat unei păci bazate pe nedrepta­te şi inechitate. Flota Statelor-Unite trebue să fie la aceeaşi înălţime cu flota tuturor celorlalte naţiuni.

Programul congresului american în afară de budget va lua în discuţie peste câteva zile subvenţiile societăţilor de na­vigaţie şi un proect referitor la emigraţi- une, a cărui discuţie se aşteaptă cu ne­răbdare.

| nu voesc să lucreze. Cei din urmă-s mai j mulţi Unii sunt scuzabili alţii de loc). Este I un prim pretor faţă de care n’am îndrep­tat »ascuţişuri« când am spus că a în­cercat adesea să ridice starea economică a cercului său. Vei crede şi D-ta, că dacă acest om s’ar fi mărginit numai la încercări neisbutite, n’ar mai fi putut vorbi nimeni cu cine ştie ce respect despre el. Ori nu?

Mai sunt în Sălişte — şi te rog sâ ceteşti încă odată articolul meu şi nu stele verzi — trei casine : una a domnilor, unde s’ar putea lucra mai mult, alta a meseria­şilor unde s’ar putea lucra mai mult şi alta a enonomilor unde iarăşi s’ar putea lucra mai mult, dacă s’ar îngădui de sus.

Acum cred că vei înţelege şi D-ta că faptul că avem trei casine e un lucru fru­mos. Asta nu-i greu de înţeles. Dar vei înţelege şi D-ta că nu i de ajuns să ai nişte vase frumoase şi strălucitoare pe din afară numai. Trebue să te îngrijeşti ca ele să nu miroase pe din lăuntru. Şi mă vei crede că orice om cuminte nu se uită întâi la exteriorul oraşului, ci la ce e în lăuntru. De aceea zic eu. vezi, că la noi sunt şi destule lucruri slabe, dar D-ta nu mă crezi, căci la D ta e cam puţin desvol- tat simţul mirosului şi te mulţumeşti cu ce-ţi spune ochiul. Dar vezi, Dumnezeu a dat omului normali deodată cu văzul şi mi­rosul... De aceea zic eu...

Spiritualul dela »Libertatea« continuă grav mai departe : »Să facă (umilit sub­scrisul) niţică asămânare între Sălişte şi alte comune de felul ei, de mărimea ei, de bogăţia ei şi să dovedească apoi, întru cât Românii din Sălişte nu-şi împlinesc chemarea lor culturală, economică şi na­ţională în asemănare cu alte comune si- mile? !« Dacă-i vorba de asemănări, propun şi eu una : Înaintea unui tribuna! preşe­dintele acuză pe un om de furt şi de mi- şelie şi-i provoacă să se rectifice. Bine d-le, eu-s hoţ? — răspunde »bietul« hoţ. Adecă ce-am furat eu? De colo atâtea sute de galbini, de colo atâtea. Dar ăştia-s bani? Da ui ia-te ia Cula Iui Petrea că ăla a şi omorît şi ăla în fiecare zi fură pe nemâncate! Eu-s hoţ. Dar apoi cu Cula cum rămâne ?

Cam atunci ar putea scuza corespon- 1 dentul »Libertăţii« pe Sălişteni când pre­şedintele tribunalului va afla de bine să-l absolve pe aceia care e mai mic hoţ decât Cula. După această asămânare — pentru care cer scuze şi cetitorilor din Sălişte şi cetitorilor din alte părţi — mai pun şi o întrebare d lui dela »Libertatea«. Dai D-ta dragă d-le din când în când pe ia bise­rică? Dacă da, ai auzit acolo o evangelie în care e vorba de talanţi? Ţi-aduci aminte că stăpânul n’a cerut dela cel cu trei ta­lanţi numai atâta cât dela cel cu tin ta­lant? Nicăiri nu suni atâţia talanţi ca în Sălişte, dar ei nu aduc nici pe departe cât ar trebui, căci vezi vasul nu-i spălat pre- tutindenea cum se cade.

Dar să nu fiu nedrept cu corespon- pentul »Libertăţii«. Dânsul spune şi un adevăr — unul singur — pe care nu mă încumet a nu-1 recunoaşte, anume că »Să- liştea are prea multe (subtras de cel cu libertatea) aşezăminte culturale naţionale«. De sigur. Subscriu şi eu şi mi iau voia a propune ca dintre ele să se şteargă mai înainte de toate cu graba cea mai mare posibilă reuniunea de înfrumseţare (chiar cu risicui de a rămâne pe drum condu­cătorii ei) şi în locui ei sâ se iacă d. e. plaiuri bune pentru adusul fânului din pădure sau alt lucru mai mult folositor de­cât plăcut (Reuniunea aceasta de altcum a dovedit mereu că-i place ce nu-i de plă­cut.) Pentru un astlel de lucru s’ar putea câştiga cu mare uşurinţă şi iscăliturile »Burilor«. — Şi dacă şi pe preoţi i-a so­cotit între acele aşezăminte culturale pro­pun ca şi ei toţi trei să fie delăturaţi şi înlocuiţi în graba cea mai mare cu unul bun. Şi dacă, iubite confrate dela »Liberta­tea« vei crede că fie-care domn din Sălişte e în sine un organ de cultură naţională (de cari zici cu tot dreptul că sunt prea multe) dă-mi voe să te rog ca să alcătuim împreună o listă a acelor superflui, cari

i trec peste măsura cuvenită şi să o punem în praxă. Să nu crezi că acesta ar fi un lucru urît!

Dimpotrivă.Deşi mă acuzi de maliţie şi mai ştiu

eu de ce, să ştii că nu-s supărat de loc pe D-ta, dimpotrivă aştept răspuns, pentruA văd că Redacţia ziarului sub aripile calde ale căruia te adăposteşti, te recomandă ca »un vrednic Român din acele părţi, bun cunoscător al stărilor din Sălişte, atât în popor cât şi în inteligenţă«.

Să trăieşti !Dar grăbeşte cu răspunsul ca să mai

putem sta de vorbă. Vezi şi asa n’avem ce tace, sările de iarnă sunt lungi şi când n’ai măcar vr’o bunică sfătoasă, care se spuie

Nr. 261.—1906. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

poveşti despre cocoşul roşu, te ascult atât <le bucuros pe D-ta povestind despre acest aibiect.

(Va urma.)

1 LE ZII E8 Decemvrie n.

Aniversare în Blaj. Ni se comunică din Blaj următoarea ştire îmbucurătoare: Marţi în 4 Decemvrie n., serbătoarea în- trării în biserică a Prea sfintei de D-zeu Născătoare, şi-a serbat aniversarea de 25 mi a preoţiei ilustrul bărbat al bisericei noastre şi binemeritatul fiu al neamului românesc, fivdss. Domn Dr. Augustin Bu-m. — In 4 Decemvrie 1881 pe când era Émn al colegiului grecesc primi părin­tele canonic, darul sfânt al preoţiei în Roma prin punerea mânilor arhiepisco­pului Ştefan Stefanopoli.

Un pătrar de veac trecut’a de atunci10 decursul căruia acest prea vrednic băr- bat. a fost nu numai cu adevărat »preot

rânduiaia iui Melchisedec« şi căruia şi azi i-s’ar putea zice foarte potrivit cu cu­vintele sf. scripturi: »Iată israelitean în­tru care nu am aflat vicleşug«:, — ci şi «n apostol al culturei, căci s’a interesat ie toate ramurile vieţii noastre bisericeşti politice şi literare. Pe terenul bisericesc

azi unul dintre cei mai puternici i ai bisericei noastre, plin de iubire,

dreptate şi abnegaţie, pe terenul politic a şi este bărbatul, care a ţinut la prin-

corecte şi sănătoase pană la sfîrşit. Ce se ţine de terenul cultural-iiterar, pe tare l’a cultivat tot-deauna cu multa dra-

şi desinteresare, poate cu mândrie f cu bucurie esclama: »exegi monumen­tum aere perennius«.

De aceea toţi intelectualii Blajului şi toţi stimătorii, admiratorii ai părintelui ianonic Bunea s’au grăbit a-şi exprima în acea zi bucuria, că a ajuns a-şi serba a- cest iubileu în deplină sănătate, dorindu-i ci tot aşa de vesel şi de bine să ajungă11 pe cei de aur.

Intre telegramele de felicitare amin­tesc pe cele sosite dela iluştrii săi prie- leni, episcopul Demetriu al Oradei mari şi Vasile al Lugojului. Adaug şi aceea, că 11, Sa Regele Carol a conferit părintelui canonic, în vederea meritelor sale foarte preţioase pentru neamul nostru, medalia jubilară .Iar noi cu toţii şi cu noi tot Ro­mânul de inimă ii dorim dela Dumnezeu [viaţă, întru lungime de zile prea fericită zicându-i din tot sufletul: ad majora ! — Cor.

La urările aceste ne alăturăm şi noi toată [inima felicitând călduros pe

jubilar!

Ajutorul de stat pentru şcoaieîe se­cundare săseşti. »Sieb. D. Tgbltt.« este in­format că la consistorul ev. din Sibiiu a sosit răspunsul dela 5 presbiterii săseşti cu privire ia acceptarea ajutorului de stat (urcarea lefurilor profesorilor dela şcoaleie secundare) pus în vedere de ministrul ins­trucţiune! publice Apponyi. Din cele 5 prezbiterii. unul s’a declarat din principiu contra acceptării ajutorului, iar celelalte {pentru acceptarea ajutorului însă pe Inga condiţiunea expressă, ca prin acest ijutor să nu sufere autonomia bisericii şi icomunităţilor bisericeşti, cari susţin şcoa-

nici o violare.

Reuniunea femeilor romane gr. or. dinIran îşi va ţinea adunarea generală în 16 Decemvrie la 2 ore p m. a. c. în lo- ilul institutulni de credit »Parsimonia« Bran. La această adunare zunt invitaţi

ţi membrii fundatori, ordinari şi ajutâ- iri; precum şi toţi binevoitorii şi spriji­

ni acestei reuniuni. Bran, 23 Nov. v.. — George Enescu secretar.

Dirigent al Reuniunei române de Cân­ii din SibiiU a fost ales d-1 Aug. Bena.

jComitetul reuniunei cu puţine schimbări Ia fost reales.

0 medalie de aur în onoarea lui Mar-|. Joi s’a predat lui Marconi, în sala

primăriei din Veneţia şi în prezenţa au­torităţilor, medalia de aur bătută de ora- ful Veneţia, în onoarea celebrului inven­tator. Primarul oraşului a ţinut o cuvân­tare la care răspunzând Marconi, a arătat eă prin munca lui ţinteşte să uşureze le­găturile telegrafice pe mare, ca odată în- un eventual războiu, cu ajutorul radio­grafiei Italia să poată primi veştile cu

iuţeala fulgerului.

Medicul Papei Dr. Laponni j a încetat In viaţă eri dimineaţă în Roma. Dr. La- ponni era bolnav de cancer de ficat.

Starea sănătăţii ministrnlui Kossutb,|«are sufere de reumatism acut s’a înrăutăţit jerispre seară în mod îngrijitor. Medicii

oprit a primi visitele prietenilor săi.

Cazuri de ciumă pe un vapor. Patrupersoane din echipagiul unui vapor sosit din Laplata Ia Ham burg, au trebuit să fie internate la spital, din canză că erau grav bolnave. Medicii au stabilit că pacienţii prezintă simptome de ciumă. Autorităţile au luat cele mai întinse măsuri.

Şahul Persiei se află, după ştirile ce sosesc din Teheran, bolnav de moarte. Moartea Şahului va produce în Persia grave turburări, de oare-ce în ce priveşte succesiunea, îşi stau faţă ’n faţă două par­tide puternice.

Bazar de binefacere. Nu esistă boală mai crâncenă decât, oftica sau tuberculosa. Toată lumea s’a asociat de a-o combate. Spre acest scop se cer jertfe. La înfiinţa­rea unui spital pentru tuberculos! — pro­iectat de Reuniunea braşoveană a sanato­riului Archiducele Iosif — damele din so­cietatea braşoveană vor să contribue şi dânsele şi aranjază Duminecă în 9 Dec. st. n. un bazar în sala Redutei din cetate, strada Hirscber, începutul la 3 oare p. m., iară sara la 6 oare tombolă. La 8 oare sara dans în sala albastră. Bilete cu en­trée de 20 filerî de persoană se vând la cassă sara. Reuniunea femeilor române a- ranjază mese de vânzare separate. Invităm întreg publicul român să ia parte la acest bazar şi să dea mână de ajutor la reali- sarea acestui scop umanitar*— Elena Să- bâdeanu.

Un ofiţer trădător. Din Londra se a- nunţă, că Joi a fost arestat un ofiţer din marină, căruia i-s’au încredinţat nume­roase hârtii de mare valoare naţională, precum şi un proces verbal de marină. S’a constatat, că ofiţerul era hotărît sa vîndă unei puteri străine acest proces verbal. După o rezistenţă înverşunata, ofi­ţerul, care s’a apărat cu revolverul a fost arestat.

Noua linie a căilor ferate ung. Boo­lean—Năsăud, care leagă partea ostilă a comitatului Bistriţă-Năsăud cu reţeaua că­ilor ferate, se va preda circulaţiunei în 15 1. c. n. Noua linie este o ramificaţie a liniei ferate din valea Someşului şi va fi extinsă de cătră un consorţiu pe basa concesiunei deja câştigate şi peste Năsăud pănă la graniţa Bucovinei.

Corul bărbătesc al Saşilor din Braşov(Kronstâdter Mânnergesangverein) va da un concert (Liedertatel) la 15 Decemvrie cu concursul corului de dame şi sub con­ducerea măiestrului de cor d. Paul Rich- ter In sala cea mare dela Redută. Intrarea 1 cor. 50 b. începutul Ia orele 8. Progra­mul variat şi ales.

Corul îşi publică cu această ocasiune şi »Anuarul« pe anul XLVII al existenţei sale, broşură de 40 pagini.

Societatea filarmonică aranjază Mer- curi in 12 Dec. n. un concert. în Redută eu concursul domnişoarei Margaretha de Tessényi pianistă din Budapesta. In pro­gram sunt luate următoarele piese: Spohr L.: Simfonia 3-a c-moll; L. de Beethoven: concertul de piau nr. 5 şi R. Schumann: o vertu ră operei »Genoveva«.

Muzica oraşului aranjază mâne, Du­minecă seara, un concert în sala otelului »Europa«. începutul la orele 8. Intrarea 60 b.

Un comptabil român harnic şi price­put, poate afla imediat condiţiune în Bra­şov. Vor fi preferiţi cei ce pot dovedi că au absolvat o şcoală comercială şi au deja o praxă oarecare cu bune atestate şi cari vor putea documenta că pe lângă limba română cunosc în scris şi vorbire şi limba germană şi maghiară.

A se adresa la Redacţiunea »Gazetei Transilvaniei«, care va da informaţii de­tailate.

Oficiul de dare orăşenesc invită peproprietarii de case să achite cât mai în grabă darea după apă, cu care au rămas în restanţă. In cazul contrar dările vor fi incassate prin execuţie.

Duminecă In 9 Decemvrie este des­chisă farmacia »La Urs« a lui Victor Roth Colţu Strada Hirscher şi Orfanilor nr. 1 fost tîrgul straielor, în apropierea tea­trului.

Pentru locuitori în oraşe, amploiaţi etc. cari în urma ocupaţiei sedentare şi a muncei spirituale încordate sufer de ne- mistuire, prafurile Seidlitz ale lui M oli sunt o doftone de casă indispensabilă, în urma efectului disolvantşi regularea func­ţionării stomacului. Preţul unei cutii 2 cor. Se trimite zilnic prin postă cu rambursă de farmacistul A. Moli, k. k. liferantul curţii din Viena I. Tiichlauben 9. In far­maciile din provincie să se ceară prepa­ratul A. Moli, provezut cu marca de con­travenţie şi subscriere. — (3)

Solemnitatea închidereiExpoziţiei jubilare.

Joi a avut loc cu o deosebită solem­nitate închiderea Expoziţiei jubilare în in­teriorul Arenelor romane.

Pe vasta scenă a Arenelor se aflau corurile Nifon, Carmen şi corul şcoalei nor­male ; muzica militară a regimentului 6 Mihaiu Viteazu şi muzica militară a regi­mentului 1 de geniu, coruri şi muzici puse sub conducerea d-lui maior Mărgăritescu. In mijlocul arenelor se instalase o tribună largă, iar între loja regală şi între tribună se aşezaseră scaune pentru membrii cor­purilor legiuitoare.

Rând pe rând au sosit apoi miniştri Take Ionescu, Greceanu, I. Grădişteanu, Ion Lahovari, generalul Mânu, contele Bleom preşedintele comitetului austriac, de Giers ministrul Rusiei însoţit de secretarul său, apoi episcopul Dunărei de jos, D. Moruzi, pretectul poliţiei capitalei, Saint Georgis, Dr. Istrati etc.

O mare mulţime umplea apoi toate stalurile şi lojile Arenelor.

La 3 ore fără un sfert a sosit regina însoţită de principesa Elisabeta.

După cântarea imnului jubiilar d-1 1. Ladovary, ministrul de domenii, suindu-se la tiibună, a rostit o scurtă cuvântare în care a adus elogii regelui şi a mulţumit tuturor, cari au colaborat la ridicarea ex- posiţiei.

Regina a ascultat acest discurs în pi­cioare, adânc emoţionată, iar mulţimea a isbucnit în urale. Pe când muzicile şi co­rul cântau imnul jubiiar, trei salve de tun anunţau locuitorilor capitalei închiderea Expoziţiei.

De Joi înainte, parcul Expoziţiei va fi numit parcul Carol 1.

*»Conservatorul“ ocupându-se la loc de

t'uunte cu închiderea expoziţiei, scrie între altele: »Am zis’o de atâtea ori şi o mai spu­

nem pentru cea din urmă oară azi când Expoziţia îşi închide porţile : dacă ea ar fi costat două'zecî de milioane de lei şi nu s’ar ti încassat nici cinci mii; dacă pavi­lioanele ar fi fost rău întocmite, dacă cele ce se expuneau erau nesistematic rînduite, sau lipsite de orî ce interes, Expoziţia to­tuşi ar fi rămas neperitoare în mintea tu­turor Românilor din Capitala acestei ţârî, despre care poate mulţi dintre acei scump! oaspeţi nu aveau nicî o idee. Şi evenimen­tul acesta este atât de nepreţuit pentru naţiunea română, încât nu-1 pot plăti toate visteriile din lume, căcî el nu se poate pre­ţui în ban!...«

Ştiri din Rusia.* 'in imprimeria Teichman din Riga po­

liţia a descoperit un ziar revoluţionar în care partidul revoluţionar publica eirculâri şi liste de proscrişi.

— Poliţia din Tambow a reuşit să rezolve chestiunea organizărei luptei prin arestarea a 18 revoluţionari, la domiciliul cărora s’au găsit multe arme şi docu­mente.

— Conform cererei ministrului jus­tiţiei au fost condamnate de cătră tribu­nalele ruseşti, în ultimii doi ani, 40.000 persoane.

— Duminecă seara geandarmii au arestat în aproprierea palatului din Zar- skoe Selo pe un tinăr, îmbrăcat studenţeşte la care s’au găsit mai multe hîrtii compro­miţătoare. S’a dovedit ca tînarul arestat este membru al organizaţiei partidului re­voluţionar, şi ca acum câteva luni a luat parte la jefuirea unei vămi.

— Ajutorul lui Cliermetieff, inspecto­rul oraşului Petersburg, care fusese tran­sferat dela Bialistoc, a fost rănit de moar­te eri dimineaţă de cătră un iucrător, care s’a sinucis apoi.

Şovinism fără margini.(Din cronica tribunalului dela braşov.)D-1 M. Russu din Braşov ne trimite spre

publicare următoarele :Că şovinismul maghiar nu are mar­

gini în administraţie, în finanţe, în comu nicaţiune dovedesc întâmplările zilnice.

Ar crede omul, că cel puţin justiţia să fie ferită de această boală a şovinismu­lui, deoarece justiţia are să decidă numai între ce-i drept şi între ce nu-i drepf fără alte consideraţiuni. Dara nu este aşa, căci şi aici şovinismul este acasă.

Asta o dovedesc faptele ce le înre­gistrăm la tribunalul din Braşov. Să lăsăm să vorbească unele din acele fapte :

In zilele trecute am avut o pertrac­tare la tribunalul din Braşov ca for ape­lativ. in interesul apărărei cauzei mele am voit să vorbesc în limba mea maternă. Preşedintele de senat, Haan, — un şvab maghiarizat — auzind că vorbesc româ­neşte s’a tulburat rău şi m’a oprit de a vorbi. Deşi eu nu eram înaintea tribuna­lului nici ca advocat, nici ca candidat de advocat, ci ca reclamant prin urmare în sensul legii am avut drept să vorbesc în limba mea, a zis : >nu iţi permit să vor­beşti româneşte aicU.

Legea îmi dă drept, preşedintele mă poate opri, prin urmare preşedintele e mai mare ca legea. Legea îl obligă să ştie limba poporului el nu vrea să ştie de dispoziţia asta din lege prin urmare preşedintele e preste lege.

Dară mai aveam un motiv de a pre­tinde să vorbesc în limba mea, deoarece tribunalul şi de data asta — ca de obi- eeiu când e de ascultat vr’un martor ro­mân — denumise tălmăciri pe d-1 Barbolo- viciu şi adecă pe pelea mea ca reclamant şi am trebuit să-i plătesc 25 cor., am cu­getat prin urmare, că fiind prezent tăl­maciul — plătit de mine pentru judecători, cari nu pricep româneşte, cel puţin cu atâta sa mă aleg, să tălmăcească şi spu­sele mele, dară nu mi-a permis preşe­dintele.

Tot la acea pertractare — mare mi-a fost mirarea, când preşedintele de senat Haan îmi spune, că sunt judecat, să plătesc 10 cor. spese de traducere zicând, că preşedintele tribunalului, Weer, a aflat între actele procesului un protocol, luat de Consulatul austro-ungar din Bucureşti în limba germană, şi a dispus din oficiu traducerea acelui protocol în limba statu­lui pe spesele mele.

Frumoasă justiţie, în loc să caute şi să controleze preşedintele toate actele sa nu se facă nedreptate, ca dreptatea să iasă ca untul de lemn deasupra apei, ră- sfoeşte actele, căutând după scrisori în limbă »streină«, căci îi e frica să nu se bată cuvintele ungureşti cu cele »streine«.

A făcut preşedintele, Weer, şi pănă acuma — deşi tără drept — de a dat păr­ţilor din proces spre traducere în limba statului toate documentele : contracte, o- bligaţiuni, cambii, epistole etc., dară să dispună pe spesele mele traducerea în limba statului a unui protocol oficios luat de Conzulatul austro-ungar. asta nu s’a mai pomenit. Aşa ceva poate eşi numai din- tr’un şovinism fără margini. M. Russu.

U L T IM E Ş T IR I .Budapesta. 8 Dec. O foaie de

seara publică ştirea, că la ministeriul de interne se va reînfiinţa secţia de n a ţio n a lită ţi ş i Jancso B enedek va fi numit în fruntea acestei secţiuni cu titlul de secretar de stat. (Pe cât suntem noi informaţi secţia de na­ţionalităţi este deja înfiinţată, şi ceea- ce este nou. este numai detailul re­feritor la Jancso. Not. Red.)

Budapesta. 8 Dec. Ministrul Da- ranyi răspunzând la cele arătate de deputatul St. C. P o p , a promis că va ordona cercetare asupra cazurilor concrete dc nedreptăţiri.

Viena. 8 Dec. Se asigură că ur­maş a lui Aehrenthal, ca ambasador austro-ungar la Petersburg, va fi contele Berehtold, membru camerei seniorilor din Austria, care pănă la 1905 a fost ataşat la ambasada aus- tro-ungară din Petersburg, iar de-a- tunci nu a mai stat în serviciul di­plomatic.

Câmpina- 8 Dec. Focul isbucnit în rezervoarul societăţii „Steaua Ro­mână“ s’a stins de-abea eri seara dela sine, după-ce s’a epuizat întreg ţi­ţeiul. Din colosalul reservoar de 1000 vagoane capacitate n’au rămas decât ruine de table arse şi înegrite. Pa­gubele se urcă la 128 mii lei. Nişte lucrători, cari au fost ocupaţi cu montarea unor conducte la un re- zervoar vecin, au fost arestaţi.

P O S T A R E D A O Ţ I U N E I .X in Clmiu. Corespondenţa D-tale, în care

se face amintire de cele scrise de „Friss-Ujsag“ despre regretabilul incident dela picnicul studen­ţilor români, nu s’a putut publi- a pănă acuma din cauza îmbulzălei de material. Jncât pentru noi, am dori mai bine să nu trebuiască a mai reveni asupru acestui incident atât de supărător şi penibil pentru societatea română elujană.

Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu,Redactor respons. interim.: Victor Branisce.

Pagina 4. T S A N 8 I L V A N I E IQ- A Z E T 2*31

La tipografia şi libtaria A. Mureşianuse află de vêndare urmfttórele :

Cărţi literare apărute din ediţia=============== BucnrescT. —

.Minerva

N. Petra-Petrescu. Ilie Marin, istorid- ră pentru tinerime, localisată după neraţesce. 193 pag. . Preţul cor. 1.50

Vasilie Pop, „Dcînniţa Viorica" ro­man. Preţul 2 cor. (plus porto băni 20)

M. Sadoleanu. „Floarea Ofilită“, ro­man. Preţul 2 cor. (plus porto bani 20)

Ştefan losif, „Credinţe.“ Poesii â cor. 1.50 Em. Gârleanu-Emilgar, „Bătrânii“,

schiţe din vieţa boerilor moldoveni 1.50 Eugeniu Boureanul. „Povestiri din

eopilărie“. Preţul â . . . cor. 1.50 M. Eminescu, „Poesii postume“, ediţie

noud, 263 pag. cu note. Preţul e. 1.50, V. N. Beldiceanu. „Chipuri dela Maha­

la" Conţine 305 pag. Preţul cor. 1.50 Ion Manolache-Holda. Feţe, portrete,

schiţe şi nuvele, ediţie I. 316 pag.Preţul Lei 1.50

îl. Chendi. „Fragmente". Un şir de in­teresante arfcicolo (informaţiunl lite­rare), şi sunt o continuare a volu­melor „Preludii“ şi „Foiletone“ scri­se. 246 pag. Preţul . . . . Lei 2.50

Al. I. Odobescn opere complete. Voi. I. Pagini 860. Preţul Lei 1.50.

M. Sadoveanu. Amintirile căpraru­lui Gheorghiţă. Pagini 280. Preţul Lei 2.

Din opere’e complete a lui Ioan Crean­gă a apărut ediţia a doua. Preţul 1 cor. EO fii piu8 20 b. porto.

„Călăuza staţiunilor balneare" de Aurel Ucurtu. Preţul 1 ccr. 50 fii. plus 20 bani porto.

„In institutul grafic Minerva* Bucu restl a apărut „Opere complete“ de N. Nicoleanu, O. Stamati şi V. Cârlova la olaltă întro singură Broşură. Preţuri 1 cor. 50 plus porto 10 bani se pote procura prin Librăria A. Mureşianu Braşov.

In institutul grafic „Minerva“ a apă­rut „Popasuri yânâtoreşti“ delon Bâr- seanul pe 205 pagini formatul octav mare preţui cor. 1X0 bani plus 20 bani porto. Se pcate piocura prin librăria A. Mureşia nu Braşov.

Cursul la bursa din Viena.Din 7 Decembrie n. 1906.

Renta ung. de aur 4r/0- • • •Renta de jordne ung. 49/0 • •inopr. că; . ier. ung. în aur â1/^/# fmpi. căii. fer. ung. în argint 4% Bonuri rurale croate-slavone . .fmpr. ung. cu premii . . . .Dosuri pentru reg. Tisei şi Seghedin Renta de hârtie austr. 4 ^ . .Renta de argint austr. 42/t0 • •Renta de aur austr, 4°/0 . . . ,Renta de cordne austr. 4% • •Bonuri rurale ungare 3%°/e . .Los.iri din 1860 . . . . . .Acţiî de-ale Băncei ung. de credit Acţiî de-ale Băncei austr. de credit Acţiî de-ale Băncei austro-ung. .$apoleondorî..................................Mărci imperiale germane . . . 1London v i s t a .............................Paris vista......................................Note italiene..................................

. 114 45

. 9500. 84 95 . 96 25 . 96 -

. 203 75 . 154 25 . 99 30 . 99 20 . 317 50 , 99 20 . 89 85 . 157 25 1774.- 818 75 693 .-

1 9 - 17 57»/, 240.75 95 40 '6 60

Cursul pieţei B r a ş o vDin 8 Decembrie n. 1906.

Bancnote rom. Cmp. 18.86 Vênd. 19 04Argint român „ 18.80 a 18.90N ápolt ondori. „ 19.06 TI 19 10Galbeni „ 1L20 71 11.45Măre! germane „ 117.20 n 117 30Lire turcescî . 21-50 7Ï •1.60Scris. fonc. Albine 58/0 101.— n 102Kuhle Rusesci , 2 63 n 2,58

Anunţ de licitaţie.în 17 şi 18 Decembre st. n. a. o.

se va vinde cu licitaţie în localul ca­sei de Ză l oge , dela orele 8—11 a. m. şi dela 2—4 ore p. m. obiectele amanetate În luna lui Octombre 1905 ei Nov. 1905, până înclusive cu nr. 16973—1905, al căror termin a espi- rat şi nu s’au rescumperat.

Obiectele, cari se vor vinde, sunt: Giuvaericale, Ciasornice de aur şi argint şi alte scule de aramă, Cioie, Cositor, fla­nele, haine bărbătesc! şi femeiesc!, Clame, ghete şi aitele.

Vânzarea se face cu bani gata.Reseumperarea seu înoirea ama­

netelor se pote face numai cu o c\\ Înainte de licitaţie.

în 4ina véncjarií cu licitaţie nu ae permite nici într’un chip a pre­lungi amanetarea.

Brassó, 24 Novembre 1906.Oficiul cassei de amanete din Braşov.

(2611,13—3.)Preturile cerealelor din piaţa Braşov.

Din 7 Decemvrie 1906.

Măsuraséu

greutateaC a lita t e a .

Valutaîn

1 Kor. 1 ül.

1 H. L.kGrâul cel mai frumos. 12

« Grâu mijlociu . . . 11 —

Grâu mai slab . . . 10 —

Grâu amestecat , . 9 —

Săcară frumosă, . . 8 —

fl Secară mijlocia. . . 7 80Orz frumos . . . . 8 20

1 Orz mijlociu. . . . 7. 60Ov&s frumos. . . . 6 60

« OvSs mijlociu . . . 6 —»»

Cucuruz...................Mălaiu (meifi) . . .

108

—

Mazăre........................ 18 —L in te ........................ 50 —Fasole........................ 18 —

» Sămenţă de in . . . 18 —n Sămenţă de cânepă . 15 —9 Cartof)........................ 2 —

Măzăriche................... — —1 kilă Carne de vită . . . 1 28

s Carne de porc . . . 1 207) Carne de berbece . . — 80

100 kil. Băii de vită prospăt . 40 —« Său de vită topit 62 1 —

h cancelaria subscrisului u n c a n ­

d i d a t d e a d v o c a t cu praxă bună im ediat îşi poate afla aplicare pe lângă condiţiuni favorabile Vişeul de sus (Felső Vissó)

Dr. P etru V ajda,2831,1—3. advocat.

IQ e ljQ O B Q Q sj £ s> fS #

 v i s !Recomandăm în atenţiunea On.

public din Braşov şi împrejurime

Halvaua şi Radiatuln o s t r u e s c e i e u t

fabricat aici cu p r e ţ u r i i e f t i n e Sub firma nostră se vinde şi în piaţă.

Cu stimă

PAVEL THEOFILOVICL2329,1-3 Scheiu, Strada Fântâni Nr. 7.

Corespondent abilcreştin, 23—24 ani, neînsurat, care să cunoască perfect limba germană şi română în vorbire şi scriere, se uim eşte ia o fabrică mare.

Oferte detaiate cu fotografie şi copi de Testimonii să se adresezesub „ U E “ la Rudolf Mosse în Viena I,

(2326,2—3.)

ïïô tel Central- K > •Braşov, Strada Lungă nr. I.

Recomandă 4 5 c a m e r e pen­tru p a s a g e r i din nou mobi­

late dela 8 0 c r . în s u s .Mai departe:

S a l a c e a m a re ,pentru Balurî, Concerte, Banche­te, N unţi etc. montată din nou şi. esceleDt ’iluminată. *

De asemenea:

Elegantul Salon Restaurantspre Strada, precum şi

Pivniţa de Vinuri (a-la Eszterhăzy)atât în pivniţă cât şi în Restaurant pot servi cu bucătărie bună, Bere de Steinbruch şi V inuri curate de Ardeal. s i- 62.2236.L ___

Publicaţiune.Subscrisul voind să subarândez

cârciuma comunală din Viădeni constătătoare din 8 odăi, începând dela 1 I a n u a r i e 1907 pe trei ani, acei Domni, cari doresc să o iee în arânda, au a se adresa la mine cel mult dela datul acestei publicări în 20 de zile.

Cei*ce voesc să vadă localităţile, au a se adresa la notarul comunei Viădeni O e o r g e Ca r i an .

F a g ă r a ş i u , în 5 Nov. 1906.2593,io-H. Dr. Nicolae Şerban.

m m m §

fTviflß se m ă n â n c ă b in e U lllIC şi se beu VINURI curatede Mediaş BERE de Pi l sen „Urquell“ pröspötä dela cep în fie-care (Ji 1 1 La ========

B ista iîaa til Schwanburgîn Braşov, Str. Spitalului nr. 20.De o cercetare numerosă se rogă

C. R. GLIGORE CRISTEA,82—0 conducătorul restauratului.

Pilule purgative zaharisiteale lui

Philipp lîTeustein.(Pilule Elisabeth a lui Neustein.)

Su; t a se prefera preparatelor si­milare in toată prv;nţa. Aceste pilule nu ccrjţ n substanţe strfcăcioase. Se fo­losesc cu cel mai mare efect la bcale de pântece uşor purgative, curăţă sângek Foarte folositoare şi nevătămâtoare la

C o n s t i p a ţ i i ,care este causa multor boale. Zaharisite le iau bucuros şi copii.

c u t i e c u 15 P i l u l e c o s t a nu­n ta ! 3 0 li. 1 Stal c u S c u t i i c a r e con­ţ i n 1 9 0 P i lu le c o s t ă n u m a i 9 cor,

L n t r im i t e r e a p r e ţ u lu i «ie 9 cor. fire e s p e d e n z ă 1 S u l f r a n c o .

Atenţiune! â j f * * £Pilule fjurga'ive ale lui Philipp Neustein. Veritabile numai când cutia este provăzută cu instruc­ţie şi cu marca protocolată di scut, cu tipar roşu şi negru Si Leopold şi subscrierea „Philipp Neustein,firmacie“. Invăfitoarele scutite de tribunalul comercial sunt subsemnate cu firma

noastrăFarmacia fi®lil 13 ţ» p M e u s t e i nla „8f. Leopold“, WIEN I Plankengasse 6.

Se capătă în toate farmaciile.. 12325,1—10.)

Ks f,tt! Telefon nr. 100.

F A R M A C I A la U R S a lu i

T 7C o lţ u l S t r a d a H i r s c h e r ş i O r f a n i l o r n r . I,

(fost Târgul Straelor în apropierea Teatrului.)Cel mai mai® depou de specialităţi pharmaceutlce

( I X S i e E H S Ş I S Î E I I I I . )

/ " 'R E M E pentru f r u m s e t e si S Ă P U N U R I ,^ O U P R E şi P A R F U M U R Î ' '

A R T I C O L E de toi i

^ A PE r "M ă r f u r i de g u mă .

E xpediţie zilnic eu poşta. Proprietarul fiind mai mulţi anî în Bucuresci la Farmacia Brus, dă răspuns în limba română la orî ce în­trebare.

franţuzeşti,y y 7e tă.

MINERALE. 8

85—ro.

P r a fu r ile -S e id iit z ale Iui iO L LVeritab ile numai decă fie-care cutiă este provădută cu m arca de

---------------- apărare a lui A. MOLL şi cu subscrierea sa. ----------------Prin efectul de lecuire durabilă al Prafcrilor-Seidlitz de A. Moli în contra greutăţi­

lor celor mai cetbicose la stomac şi pântece, în contra cârceilor şi aerelei la stomac, con- stipaţiunei cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haemorhoidelor şi a celor mai diferite bole femeesci a luat acest medicament de casă o răspândire, ce cresce mereu de mai multe decenii încoce. — Preţul unei cutii originale sigilate Corone 2.— Falsificaţiiie se vor urmări pe cale judecătorăscă.

Franzbranntwein şi sare a iui Moli. rVeritabil numai daca fie-care stit-iâ este nroTădntă cu marca I lVeritabil numai daca fie-care sticlă este prorădută cu marca----------------- de scutire şi cu plumbul lui A. M oli,----------------

Franzbranntwein-ul şi sa rea este forte biue cunos­cută ca un remediu popular cu deosebire prin tras (frotat,), alină durerile de şoldină şi reumatism şi a altor urmări de răcelă. —

Preţul unei cutii originale plumbate cor. 1.90.

MOLlfSFranibnatintwin und SalZ

S ă p u n d e c o p i i a l u i M o li .Cel mai fin săpun de copii şi Dame, fabricat după metodul cel mai nou, pentru cultivarea raţională a pelei, cu deosebire pentru copii şi adulţi. — Preţui unei bucăţi cor. —.40 b.

Cinci bucăţi cor. 1.80.= Fie-care bucată de săpun, pentru copii este provădută cu marca de apărare A. Moli. =Trimiterea principală prin Farmacistul A. MOLL Wien, I. Tncblauhen

c. şi reg. furnisor al curţii imperiale.— Comande din provinciă se efectueză dilnie prin rambursa poştală —

La deposite sé se cără anumit preparatele prc*’ă4ute cu iscălitura şi marca de apă­rare a luj A. MOL L.

Deposite în Braşov: la d-nii farmacişti Yeni. JeJielivs. Victor Both şi en gros la D. Eremias Nepoţii

Tipografi» A. Mureş anu. Braşov.