ReâactiiiEi. AâmiEistrâţicnea, îi T ipograf

Braşov, piaţa sure Nr, 30.Scrisori nefrmcat* nu c«

primego. — Manuscripte au m retrixnet,

INSERATE se pTimesc la Adml- nlstraţlune îu Braşov şi la ur- m átórele Birouri de anunoluri :

în Viena : M. Dukes, Seinrich Schalek, Rudolf Mosat, A. Oppeliks Nachfolger; Anton Opptiik, J . Dannebcr, în Budapesta : A. 7. Ooldbergerg, Eckâem Bemat: în Bucuresci: Agence Savas, Suo- oursale de Roumanie ; în Hám- bort,: Karolyi A Liebmann.

Preţul Interţlunllor: o seriă garmond pe 9 oolóná 8 or. şi 80cr. timbra pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifă şi învoială.

Reclame pe pagina a S-a o t e r i i 10 cr. séu 80 bani.

■ А - К Г Т Т Х - Х * Х 2 £ .

„Saseta1' iese în M-care di.A boaaiem p eitri Anstro-Ungarla:Pe un an 12 fl.. pe şese ioni

6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Dnmineoâ 2 fl. pe an.

Реш и M â n ia si străiiătaie:Pe un an 40 franol, pe sése luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franol.

Se prennmérá la tóté oficiele poştale din tntru şi din alară

şi la dd. oolecteri. ‘Asanatul доп Вгают

administratiunoa, piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30 etaglu I.: pe un an 10 fl.; pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. Ou dusul în casă: Pe un an 12 fl., pe в luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Cn esempiar 6 cr. v. a. séu 15 bani. At&t abonamen­tele cât şi inserţiuniie sunt

a se plăti înainte.

Nr. 25. Braşov, Vineri, 2 (14) Februarie 1896.

Din causa sfintei sërbàtori de mâne ^iarul nu та apftré pănă Sâmbătă séra.

Politica nănaşului.B r a ş o v , 1 Februarie v.

Mâne, în cjiua întâmpinării Dom­nului, se va severşi în catedrala bul­gară din Sofia ceremonia botezului prinţului Boris.

Bucuria domnesce în totă Bul­garia din acest incident, bucuriă, pentru că ferbintea dorinţă a Bul­garilor, de-a se împăca erăşî cu Ru­sia, s’a realisat prin aceea, că Ţ a ­rul Alexandru I I I al Rusiei a primit se fiă naş micului prinţ Boris, care trece la religia ortodoxă resăritenă.

De cjece ani încoce Bulgarii au dus’o reu cu Rusia. Guvernul Ţaru­lui privea morţiş în principele. Fer­dinand de Coburg un usurpator al tronului bulgar, privea alegerea lui ca anticonstituţională, şi prin ur­mare ca nevalidă. Din causa acesta Rusia s’a opus pănă acuma recu- n6scerii prinţului Ferdinand de Co­burg ca domnitor al Bulgariei ales de Sobrania în puterea tractatului dela Berlin. Intru atâta s’a fost stri­cat prietenia cu Rusia, încât acesta ş’a fost rechiemat şi agentul diploma­tic dela Sofia, şi de multă vreme nici nu mai susţinea raporturi diploma­tice cu guvernul bulgar.

Tote acestea acum de-odată s’au schimbat ca prin farmec şi ceea ce n’a putut se dobendescă Metropoli- tul Clemente cu deputaţia, ce s’a fost dus astă tomnă la Petersburg, ca se depună o cunună pe mormen-c, tul răposatului Ţar, a dobendit prir _ ţul Ferdinand prin jertfa ce a aduş^Q Bulgarilor, dându-şî învoirea la < n - vertirea religiosa a fiului seu. R|usja este erăşî împăcată cu Bulgari a • ca dovadă viuă despre acâsta^ g aclamat mâne cu însufleţire jn_ treg poporul din Sofia genGT aiui ru. sesc, care va representa p Q ţ&tu-

cul“ şi naşul puternic de lângă Neva la marea solemnitate a botezului prinţului moştenitor.

Şi nu putea Alexandru I I I se iacă casei princiare bulgare un dar mai trumos ca naş, decât este con- semţementul seu pentru ca în sensul tractatului dela Berlin Sultanul se recundscă pe principele Ferdinand ca domnitor al Bulgariei.

Bulgarii, cari ved în graţia Ru­siei un talisman pentru viitorul lor, pot fi deplin mulţămiţl cu acostă schimbare a lucrurilor. Nicî că este puţin lucru d6că ne vom reaminti, că reposatul ministru - preşedinte Stambulow pentru ca se facă posi­bilă căsătoria principelui Ferdinand cu fiica catolicului duce de Parma, a trebuit se forţeze revisuirea cons­tituţiei, care prescriea, ca copii prin­ţului domnitor se fiă crescuţi în re­ligia ortodoxă resăritenă. Numai ast­fel s’a putut ca prinţul Boris se fia botezat in religia catolică.

De aci şi pănă la religia orto­doxă este un mare pas, care n'are decât se fiă completat decă prinţul de Coburg va primi sfatul ce i-1 dă organul lui Bismarck, şi va trece el însu-şi la ortodoxiă. • *

întrebarea cea mare e ^ decă prinţul bulgar^ nu w 'tr e c e astfeliu ŞÎ 0 altă metamorfosă, carese fiă bine venj^ politicei puterni­cului năn£ş* A Cesta ÎŞ* va aduce am m te^u multă plăcere de acele vrem.ijx- când armata bulgară era ^m andată de oficerî ruşi, şi mi­niştri rusescî conduceau afacerile statului bulgar. Ore se se mai reîn- t6rcă vre-odată acele vremuri ?

Unii sunt de părere, că nu se vor mai reînt6rce, că Bulgaria de astăcjî, păţita şi întărită în consciinţa independenţei sale, nu mai este Bul­garia de odinioră. Ba mai mult, c(ic, că în realitate principele Bulgariei n’are se mulţămâacă recun6scerea lui împeratului rusesc, ci acelei politice a marelor puteri, care totdeuna au

disputat Rusiei dreptul de-a ocupa în Bulgaria o posiţiă privilegiată.

Timpul va arăta întru cât aceste speranţe şi presupuneri au fost în­temeiate, precum şi decă prinţul Ferdinand va sci se păz6scă ca nu cumva îmbrăţişarea Rusiei se su­grume autonomia bulgară şi astfel politica nănaşului se reuşâscă a pa- ralisa politica, care tinde a asigura libertatea şi independenţa popdrelor balcanice.

CRONICA P O L IT IS É (— l (13) Februarie.

S ’a vorbit mult fa filele din urmă despre o eventuală prelUngire a pactului eoonomic şi financiar dintre Ungaria şi Austria înoă pe un arlj din causa, că trac» ţările pentru x~eînoirea lui dau de prea multe piedecr Foile oficióse din Viena desmint soirée din urmă suaţiind, că trac- tările se cofltinuă în scris, ér în ce pri­vesce soirea dintâiü despre prolungire, una din foj|e pestane publică urmátórea părere a unM capaoităţl economice : „Tractările PeDtru paot nu vor fi amânate, şi nu va fi p.Folungit pactul actual. Nu e nici o lipsă de a se amâna traotările dintre cele doué guverne, de-őre ce cu privire la cestiunile principale înţelegerea deja s'a stabilit, şi tote scirile contrare servesc numai pentru a încungiura o manifestare înainte de vreme a opiniunei publice. Pertractările dietale însă — décà nu oum-va Banffy va voi sô disólve camera din altă causă şi cu altă ţintă — nu se amână de aceea, fiind-că guvernul scie bine, că de majoritatea de at I póte dispune necondiţionat în intere­sul primirei orl-şi-cărei învoell, dór are destulă causă de-a nu se încrede, că o nouă dietă ar fi gata sè facă asemenea.

*„Bud. ffir lap “ de erî aduce scirea, că

alaltăerî s’a ţinut un consiliu ministerial, în care sô se fi desbătut cestiuuea disoî- Yărei camerei. Numitul 4*ar afirmă, că ma­joritatea miniştrilor este pe lângă disolvare, deórece între împrejurările de faţă, pănă

în Martie 0. nu se pot fiui desbaterile pri- vitore la buget.

„Pol. Corr.u primesce din Roma soi­rea, oă Papa se ocupă de present cu sorierea unei enciclice, cătră catolicii din Un­garia, oare va fi publicată cu ocasiunea ser­bărilor milenare în luna lui Mai.

Alaltăerî s’a deschis parlamentul en- gîes, ou oare ocasiune lord-cancelarul a cetit un mesagiu, al oărui conţinut în esenţă este următorul: [Guvernul engles în înţelegere cu oel franoes s’a învoit asupra 'jpaodalităţilcr, cari au de scop asigurarea indep^oiVi^ţei regatului Siam. S ’a statorit din partea cojuCTilşarilor esmişî linia mărgi­naşă între India şi Afganistan (Anglia şi Rusia). E de sperat, \ ă în curând se vor aplana şi neînţelegerii^ dintre Anglia şi Republica nord-amerioană privitor la ces- tiunea Veneznelei. Sultanul <a primit refor­mele pentru Armenia la insistenţa Suvera­nilor Rusiei şi Angliei şi a preşedintelui republiofoi Franoiei. Făţă ou incidentele din Sudul Africei e de amintit, că Kruger, pre­şedintele Transvaaluiui va trebui să apre­cieze plângerile îndreptăţite ale majorităţii locuitorilor din Transvaal. Es pe di ţii unea con­tra Aşanţilor a decurs norocos. Se amin­tesc© în fi ne în mesagiu despre mdrtea prinţului de Battenberg, despre succesele espediţiunei Chitrale, îmulţirea şi îmbunătă­ţirea armatei şi starea economică.

*„ Agenţiei Ştefani* i-se anunţă din Coas-

tantinopol, că conducătorii revoluţionarilor dm Zeitun au primit următorele oondiţiunl de supunere: 1. Estradareaarmelor. 2. Amnes- tiă generală pentru indigeni, atară^de unii criminali. 3. Apreciarea rugârei poporaţiU- nei privitor la relaxarea dărilor. Numirea uuui guvernor oreştin. Tot-odată se anunţă, că ambasadorii streini vor cere dela P6rtăo deolttraţiune, privitor la siguranţa perso- nelor şi averile revoluţionarilor, şi consulii în înţelegere cu autorităţile vor regula re- patriarea insurgenţilor.

FOILETONUL „GAZ. TRANS.U

Horoscopul( 0 istorie misíeriósá de <Ш)) Mo8„r-)

( Fi ne)

- »Juue uobil“' Italianul, nste-e ou resPuns la intreba; rile ше1е. Ou tóté

aceste nu scruta viitorul,f oe i(I eate înv6ljtîntr’un nor întunecos; e m&1 Ыое_ dfeănorul acela nu se va ^ Q dat&înaintea ochilor d-taleu. .

D-l de Bosenberfpd. . păharnl ^goli păuă în fund. 4*

- „De ce atâtea'^, domnule Doctor î “ d i« el şi se- Ce >rcâ a ride 8illt_ „Vorbesce sincer, eu ftroina§ oh№r ţi déca ar fl vorba e 0i şi сарц1 şi g&. tul meu11. îarul j.

- «E o fatalitat c „ ,n iu întreba maiîncolo domnule“. ..jpre disc

—• „ va °îi_veo]3iUj , duşman, séu dór т ё ameninţă vreme.

- „Nici uctai tocmai î n ^ ^ de Eosenberg. de. - ^ va ^ ^

nterpelézá şi el

— ^Răspunsurile d-tale sunt chiar aşa de enigmatice ca şi sciinţa d-taleu, <}ise d-l oastelului rî^end". YorbescI despre o fatali­tate şi totu-şî mâna ómenilor să mă cruţe ? Deci aşa voiu ajunge adânci bătrâneţe, pănă când de-o dată mă va surprinde mórtea?“

— „Nu întreba mai înoolo, e un joc nefericit !a (Ji86 astrologul cu voce blândă şi aprópe rugătore.

— „Şi décá ar fi sentinţa mea de mórte, pronunţă-o! Ce au precfis stelele despre mórtea mea? Spune-mi cuvânt de cuvent“, stăruia tinérul cavaler de Rosen- berg. „Cred, că sentinţa ne va mări vese­lia şi ne va face să reounőscem, că arta astrologică este o artă nesigură".

— „Aşa voesoi, decî ascultă, oe-ţl vestesc steleleu, cjise Italianul, „de ast&c}I în trei 4iiQ fti mori, şi causa morţii d-tale are să fiă un leu“.

Un rîs general fu respunsul la acésta pret^iceie la aparinţă bizară.

— „Ce cjicl d-ta, un leu ?“ repeta d-l de Rosenberg „oum s’a putut rătăci un ase­mene», animal african în (éra Boemiei, spre a face adevărată prorocirea d-taleu.

— „Nu eu am vorbit, ci stelele prin mine“, răspunse Seni. *Şi mie îmî este în­tunecat şi neînţeles cuprinsul horoscopului, însă pe ceriu a stat ast-fel clar şi lămurit, şi eu vestesc numai ce am cetitu.

Horoscopul produse mare veseliă în­tre membrii societăţii de vânat.

— „Un leu să-l omóre pe el“, striga nobilul de Hertzan. „Adevărat, că e bună glumă. Măcar dâcă ar fi fiă-care prorocire aşa de inooentă ca astau.

Astrologul ascultă observările nobili­lor, făr’ de-a фее un singur ouvâut. După un timp scurt, în care glumele asupra mi­nunatei prorociri nu încet^sără, Seni se re­trase în odaia sa.

Când în dimin0ţa urmátóre sooietatea de vânat se pregătea de plecare, Seni îm­preună cu călăuzul său dispăruseră de mult.

Dómna Elisabeta de Rosenberg, mama stăpânului castelului, a unicului ei copil, cu oare la donat pe sociul său că4ut în lupta dela „délül albM lângă Praga, aucji des de diminâţă dela servitorii casei despre pro­

rocirea infiorăt0re a străinului, şi inima tremura de frică şi de groză. NeprobabiU- tatea, că un leu va stinge viaţa iubitului ei fiu, nu o putuse linisci, căci la venăto- riă putea se faoă tot aceea un urs, un mistreţ séu un rîs înfuriat. Ea grăbi în odaia fiiului ei, care tocmai se îmbrăca în haina de vânat, şi-l conjură oa să nu ia parte la vânătoriă, dér tînărul nobil rîse de îngrijirea mamei şi rjise, oă Italianul ou sentinţa sa a avut de scop numai o glumă, pentru de al face uşor cre4ător şi de al mfrica. După-oe rugarea mamei nu ajuta nimic, dómna de Rosenberg pe basa dreptului ei părintesc îl provóca să-i dea ascultare fiiul ei, însă cu respeot profund, şi în mod preois el refusá aoésta.

— „Consoţu mei m’ar ţinâ de fricos şi femeietio, şi eu aşi fi batjocura lor pen­tru tot-déuna. De aceea iartă iubită mamă neascultarea mea, căoî în atare oas trebue să resping temerile tale. Chiar şi décá s’ar afla vre-un leu în pădurile nóstre, des­cendentului d-lor de Rosenberg niol atunci nu iar fi permis a să retrage dela vână- tórea.

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 25—1896

Afacerea Pulszky.Afacerea Pulszky a întrat într’un sta­

diu ou totul nou. Prin faptul, că, Pulszky, care în mod oficial fusese declarat ca smin­tit de minte şi internat în casa nebunilor, acum din ordinul minisieriului de culte a fost scos din casa nebunilor şi închis în arestul procuraturei: cestiunea a luat o în­torsătură, dela care se speră, că va revărsa multă lumină asupra stărilor de corupţiune ne mai pomenită, ce domnesc astăcji în Ungaria.

Scandalul a devenit, în adevăr, un scandal european, oare precum constată aprópe tóté foile unguresc! din Budapesta, faoe naţiunei unguresc! milenare o ruşine oât se póte de mare.

Şedinţa dela 11 Februarie a camerei a fost ocupată aprópe numai cu acestă oes- tiune. Şi a fost atât de furtunósá acâstă şedinţă, cum nu s’a mhi văcjaţ, cum spun foile budapestane, nici chiar ou ooasiunea desbaterilor asupra nouălor reforme bi- sericescl.

Primul vorbitor, care a atins mai de- aprópe cestiunea acésta, a fost Francisc Sima, oare între altele îşi esprimâ indig­narea, că într’o afacere atât de penibilă, deputatul Augustin Pulszky, oare e frate cu Carol Pulszky şi care în timpul acela era secretar de stat, acum nu se genâză de-a sta faţă la şedinţele dietei şi de-a vota şy el pe faţă în cestiunea fratelui ş£u." L a au- 4ul acestora^ erupse un ygomot asurditor din partea oposiţiej, osre striga mereu: Aşa este! Asta e ohrăsniciă! Asta e imo­ralitate etc.

Mai sensatvonală a fost însă vorbirea contelui Iuliu Szapary, fostul ministru-pre- şedinţe, care ridica cele mai grele învinuiri în contra guvernului şi ceru, ca camera să desapróbe procedura guvernului din 1894, care fără autorisaţiă, parlamentară a chel­tuit bani pentru museul de bele-arte. El ceru cu stăruinţă cercetarea afacerei prin- tr’o comisiă parlamentară, ér în cas con­trar să se desapróbe procederea guver­nului.

Nu încetară bine strigările de „éljen“ şi furtunósele aplause, cu cari oposiţia în­soţi vorbirea lui Szapary, când se şi ridica Alexandru Wckerle, al doilea fost ministru- preşedinte, care polemisâ cu szapary, între aprobările continue ale guvernamentalilor. E l protesta cu energiă în contra cerereî, de-a se face cercetare în causă prin o co­misia a parlamentului.

Discursurile ambilor foşti miniştri au fost forte pasionate. Cu deosebire Szapary a condamnat în mod deosebit procederea guvernului, care fără nici o autorisaţiă a dat o jumetate de milion florini pe mâna unui om, cunoscut de totă lumea ca un om uşuratic.

După aceste atacuri reciproce între Iii miniştri, a mai vorbit un singur de- lat, după care şedinţa s’a închis, ér de- fcaţil s’au depărtat cât se póte de agitaţi.

Se prevede, că erî şi astăcj! discu- ţiunile oamerei asupra acestei afaceri vor fi fost încă şi mai agitate.

*Ce privesce înşelătoriile oomise de

Palszky, acestea sunt mei mari, de cum se afirma la început. Pănă acum s’a con­statat, că ministrul de culte şi instruc­ţiune publică i a pus la disposiţiă 372.000 fl., şi fără ca Pulszky să-şi fi dat sémá dospre aceşti bani, ministrul i-a mai pus la disposiţiă după aceea alte 115,000 fl. Ya să 4ică pănă aoi ar fi 487ţ000 fl. séu aprópe o jumetate milion fior.

Lucrul însă nu se isprăvesce aci. Consulul italian din Budapesta a cercetat alaltaerl pe ministrul Wlassics în cameră şi i-a raportat, că acum de curând patru venc|ătorI de tablouri din Italia au cerut întrevenirea lui (a consulului) pentru a-şi puté scóte dela guvernul unguresc con­siderabile datorii, pe cari Pulszky le-a fă­cut la ei, cumpărând tablouri în numele guvernului unguresc.

Arestarea lui Paîszky.

încă în şedinţa de Luni a camerei, ministrul Wlassics a raportat, că el a cerut dela procuratura din Budapesta să por- néscá cercetare judecâtorâsoă în afacerea lui PoU^Vp.

In urma >césta încă în sera aceleia-şi (Jile un jude de instrucţiă însoţit de doimedici dela tribun*1 s’au dus la institutul de alienaţi, unde se afla Pulszky. Intrând în celula acestuia, de mstrucţiă luacu el proces verbal, ca^f a dura aprópeo oră. In tot timpul aoe?ta P u ^ k y s a purtat forte liniştit şi la înt'*’6bările, ce se puneau, răspundea forte ol?1-’ *a íu e*es ba chiar şi cu óre-care viclenia* ^-edi°ii cercetară, şi în urma raportului 7erDa a* lor, judele de instrucţia declara lui î?a*szky» că el trebue să fiă escort în închisori? Pr6~ ventivă.

* , > vAurind acestea, Pulsky striga spării.c:

Ce vreţi? Eu nu sunt un defraudator or­dinar, pe care să-l puteţi aresta. Yoiu înainta recurs în contra mesurei luate de d-vostră, d-le jude! — Recursul d tale îl ian la cunoscinţă, răspuuse iudele. Asupra acestei cestiunî va hotărî tribunalul. De-o- cam-dată însă d-ta eşti arestant preventiv şi ai datorinţa ds-a te supune ordinului meu!

Pulszky atunol îşi luâ rocul de iârnă, pălăria şi bastonul şi, urmat de doi păzi­tori, se nrcâ în trăsura, ce sta la îndemână pentru a 1 duce la închisore.

In decursul escortărei, cum şi după intrarea sa în închisore, Pulszky a devenit tăcut şi forte serios, măcar că pănă era în casa de nebuni arată o disposiţiă fórte veselă.

Pulszky e arestat pe basa §-lui 462 al cod. pen., care prevede o pedepsă de peste 5 ani închisore pentru aceia, oarl defrandézá obiecte în valóre de peste 1000 fl.

Evenimentele din Bulgaria.In fine este aprópe să se realiseze

oea mai fierbinte dorinţă a principelui Fer- dinand. „Agenţia balcanicău anunţă, că gu­vernul bulgar a primit alaltăerl din Con- stantinopol împărtăşirea oficiosă, că Sulta­nul recunósce pe principele Ferdinand ca Su­veran al Bulgariei, şi oă tot-odată a pro­vocat pe ambasadorii turcesoi, acreditaţi la marile puteri, să cérá aprobarea guverne­lor respective.

*Alaltăerl a sosit în Sjfia Exarchul

bulgar. La gară a fost întâmpinat de adju­tantul şi şeful de oabinet al principelui Ferdinand, de întreg cabinetul ministerial, membri sinodului, întreg oierul şi de-o mare mulţime de popor. Salutat fiind cu adânc respect, E x a r c h u l merse dela gară in catedrală şi, după o scurtă rugă- oiune, pleeâ la palatul mitropolitan. De aoi apoi fu condus într’o. oalósá de curte la palatul principelui Ferdinand.

Tot în aceeaşi cji sosise din Constau- tinopol şi ministrul - preşedinte btoilow. Aoesfca de asemenea fu primit în mod fes­tiv şi salutat cu vii strigări de „să tră0scă“. Stradele erau împodobite.

Generalul de divisiă Muzafer Paşa şi cousiliarul de stat Constantin Karatheodory, representanvii Sultanului la serbarea bote­zului prinţului Boris, »u pleoat alaltăerl seră spre Sofia. De-awemenea se afla erî pe drum dela Petersburg spre Sofia şi re- presentantul Ţarului, generalul Golenitscheff- Kutusoff. Din Petersburg vor asista la ser­bare şi mai mulţi diarişti. ru I, între cari Komanoff, G olof şi Amfitetrof.

„Pol. Corr.u anunţă,, că mănăstirile da pe muntele Athos au trimis o deputaţiune la Sofia, care va svó să fiă de faţă la săr- barea botezului, şi ve preda principelui ca dar o cruce mare împodobită cu petri scumpe.

VienT

Piarele din Budapesta primesc din soirea, că princesa Clementina, mama

. 1 ’ ii .T erdinand, a plecat alaltăerl la p r m c i p e i u . - - i ertare pentru fiiul său, Roma, ca să cerJ ,_ 7 'O ~$-l escomumce mane pe care rap a a hotarît î, ii , - *; , , . , " szului. As«meneain 14 o. qiua sărbârei bou^ t, 'OU. şi princesa va pleca m curend la Roma-j , . • nt . T . . . uelgariei, caMana Lmsa, soţia principelui Bu,^să ceră permisiunea Papei, de-a p.i mâne lângă soţul ei eacomunicat.

nCorrespondance jRusseu din Bruxelit. afirmă, că prinoipele Ferdinand al Bulga­riei, însoţit de ministrul-preşedinte Stoiloiv şi de preşediutele Sobranjei, Theodorow, vor asista la încoronarea Ţarului în Moscva.

S O I R I L E IDILEI.— 1 (13) Februarie.

La întêmplaiüe din Săcele. După cum suntem informaţi, în fine viee-şpanul

Cu lacrămi în ochi părăsi dómna Elisabeta odaia fiiului seu. De abia ajunse însă la scară şi de-odată îi veni o ideă no- rocosâ, cum adecă ar putea ea astringe pe fiiul său, ca se rămână acasă.

Imediat se întorse la uşa, prin care eşise din odaia fiiului ei şi cu-o apucătură re­pede íntór8e cheia în zarul cel mare de fier, o trase afară şi o ascunse în brea.

— „Hola! Ce dracu se întâmplă afară ?M, striga din lăuntru tînărul nobil lo­vind cu pumnul în uşă.

— „Liniştesce-te fiiul meuu, răspunse nobila femeiă. „Insa-şl mamăta, neliniştită şi îngrijită de binele tău, a încuiat uşa şi a luat la sine cheia in păstrare. Jur pe Atot-puternicul Dumne4eu şi pe Fiul său unul năsout Isus Christos, oă tu nu vei părăsi odaia acesta, păn’ ce nu te vei su­pune voinţei mamei tala“. Domna de Rosen- berg nu asculta propunerile fiiului său, oi cobori în jos pe scară şi trimise pe came- j riera ei după eastelan. Sosind aoesta, ea îi împărtăşi ce a făcut, şi îi ordona să spună tot lucrul şi Ospeţilor de vânat, rugând

tot-odată pe d-1 de Hertzan, care era un bun amic al oasei, oa Fă conducă el în lo­cul d-lui de Rosenberg pe ospeţii de vâ- nătore.

In curte se adunaseră vânătorii ca să plece, şi sus la feréstra unui turnuleţ ste- tea tînărul stăpân al castelului şi privea posomorit la societatea veselă, din care el nu putea se ia parte. Unii dintre ospeţl îl zăriră şi începură a striga cătră feréstrâ cuvinte de batjocură şi de glumă. Când în­tre sunetele bucineior şi lătratul cânilor societatea de vânat se puse în mişcare, mânia prinsonerului ajunse la gradul su­prem.

„De ce a trebuit să soséseà afurisi­tul acela de astrolog chiar în preséra cailei mele de vânătoriă?“ striga el înfuriat. „Un leu să mă omore? Da, aoi sunt două bestii de acestea- , 4ise el atunci, întor- cându-se spre o emblemă vechiâ, frumâsă, tăiată în lemn, împodobită ou aur şi cu diferite oolorl, care sute de ani stătuse tot ia acelaşi loc. Era emblema d-lor de Rosen- berg şi era ţinută de doi lei, cari steteau în două pioiore.

„Bestii blăstfemăte, vouă am de-a vă mulţumi prmsórea mea“, murmura tînărul înfuriat, ridicând pumnul, ca să lovóscá. „Fiţi afurisite...!“ Cumplit lovi el pe unui dintre lei, dór de-odată isbucni într’un ţipet de durere. Din mâna sa împroşcâ sâugele. Tînărul nobil dăduse adecă cu mâna într’un cui ruginit, pe care nu-1 observase, şi cu oare era iuţepenită emblema de părete, in zădar bătu el în uşă, înzadar striga după ajutor, căci nimeni nu-1 au4ea.

Trei 4ile după prorocirea astrologu­lui, cavalerul de Rosenberg era mort. Rana causată de cuiul ruginit din ícóna ltului i-se înveninase şi produse mórtea tînărului nobil. îngroziţi alergară ospeţii din casa neuorocitâ, care încătrău. Nu mult după aceea clopotele anunţară îmormântarea stăpânului castelului.

Hroscopul lui Seni avuse dreptate. Tocmai preoum Wallenstein, aşa şi tînărul nobil de Rosenberg nu voise ső-i dea cre- 4ământ.

Ttad. lib. de i.

comitatului Braşov a aflat cu cale să sus- pendeze dela postul lor pe fisolgăbirăul din Săcele, Gabriel de Henter .«i pe doi notari tot de acolo. Yom vedé acum, ce va eşi la lumină în urma cercetărilor por­nite de judecătoria.

—o—„Perczei, Haas şi Deutscli.u Sub a-

cest titlu 4iarul „Alkotmány1* publică ua articol, în care spune, că aotualul ministru de interne, Desideriu Perczei, a fost ames­tecat mai înainte în mai mult afaceri fi* nanciare cu cunoscuta firmă din Budapesta Haas şi Deutsch şi a fost membru în di- rectoriul societăţii pe aoţii pentru fabrica­rea de ciment şi cărămi4i, înfiinţată de nu­mita firmă. După-ce însă în afacerile amin­titei societăţi s’au descoperit mai multe neregularităţi, Perczei a abc}is din direc- toriu, pe 'motiv, eăun bărbat „cavaleru nu póte fi într’un loc împreună cu firma Haas şi Deutsch. Dér să vedem cât de conse- cuent a fost „cavalerul14 Perczei! In 1892 guvernul "Wekerle a dat conoesiune pen- tru-oa să se oonstruéscá o cale ferată vioi- naîă dela Esseg la Posega. In grupa intre- prin4ătorilor, oarl au luat asuprâşl cons­truirea acelei căi ferate, ne întâlnim éràsï cu numele Haas, Deutsch şi Desideriu Per czel. Ne mai amintind diferitele fase cu- rióse prin cari a trecut acéstà întreprin­dere, „Alkotmanyu spune, că pe când Perozel a abc is din directoriul societăţii de aoţii pentru fabricare de ciment şi cără- mi4i, pe cuvânt, că om „cavalerw nu póte sta împreună cu Haas şi Deutsch; tot acel Perczei a rămas alăturea ou amintiţii domni în directoriul caii ferate vioinale slavone şi, ce e mai mult, a figurat oa membru în acel direotoriu chiar şi dupâ-ce a fost numit ministru de interne, incă timp de o jumătate de an, când s’au isprăvit lucrările la calea ferată slavonă şi s’a disolvat „compania*4 întreprin4ătorilor.

— o—„Ulramlu' de Carmen Sylva. Sâm­

băta trecută s’a representat pentru prima oră în „Raimund Theaterw din Viena „Ü1- randa“, dramă într’un act scrisă de regina- poetă Carmen Sylva. Tema este luată din mytul german. Locul acţiunei pe malul mărei de Nord. Rolul eroinei dramei Ul- rauda, — o fată germană din tamiliă no­bilă destinată de a deveni soţia aceluia, care se va reîntorce din luptă învingător,— l’a jucat d-şora Bârsescu şi a obţinut un succes estraordmar. Ea a primit multe ou- nuni, între cari una dela societatea „ Ro­mânia Ju că“ şi alta dela colonia română din Yiena. La representaţiă, bine înţolea

Românii dinu luat parte aprópe toţi

) în comitatul Strigoniuiui, să >ptul tradiţional al predeceso-

a ena. piarele vieneze se esprimă în mo-* ^ cel mai favorabil asupra primei repre- dui-u,mnl a „Ulrandei“, lăudând mai ales sentt frum0Sj înait poetic al aut6reilimbal n Sylva şi chipul reuşit în oare de- Carmeţijcara0 ere\e< seueză .. —o—

\rioan ereditar". Foila ungurescl » I % ’inimatsle Vaszary vrea cu oca-

spun, că pr regaţiei festive a mileniului, siunea cong ce se va ţineesercit^ze dri presideze în 15 MaiQ ca fiş rilor sâi, vi să i comitatului Stngoniu şe- paa ereditar a Primatele va fi invitat pen- dinţei festive. ^ da 0 deputaţiune. tru acest scop —o—

ul (Jiarului „ilagyarorsziigu La proces .ya luni tribunalul diu Buda-

Inainte ou câte- )e redactorii Nicolau Bartha pesta a osândit t d ai 4i&ra u „Magyaror- şi Ludovic Holi» temniţă ordinară pentru szâg“ la 6 Iun oontra cabinetului We-doi articol! sori pjn(J a0um cererea de nu- kerie. Curia ^ a întărit sentinţa tri-iitate a lui B% 2ai* lep. Hollo, oare a fost bunalului. Ooriptabil.nţâ, se va ţină în sensulcondamnat în legei o a doi m. p

Üw'JINou ejvârşit iu Cilui de Budi moniile s’a Bran oo vi cl . German C q u oeasiu

aflat în

tractare finală.^- o—sârbesc. Alaltăeri s’a să- Jnrotonisarea episcopu-

s Magyarevici. Oere-i de cătră patnarchul

î Miron Nicolicl şi asisienţă strălucită.

IMlllitl'Ui, ce a urmat după

GAZETA TRAN SILVANIEI , Pagina

i ierbare, noul episcop sêrbesc, ţinâ între ilfcele, şi un toast la adresa guvernului (!).

—o —Reuniune de consuni antisemita. In

lelpa, o comună din ţinutul Garam, s’a onstituit o reuniune de consum cu ten- inţe antisemite. Până acum s’a adunat un apital de 7000 fl. Msmbii ai amintitei reu- liuol pot fi numai Creştini, şi şi aceştia lumai în caşul dóoá se obligă a nu cum­iéra nimic dela Jidani.

Derailarea trenului espres oriental.’renul espres oriental a derailat alaltăerl >e teritor român, la Constanţa, dér nu s’a ntêmplat nid o nenorocire. Ia Viena şi Budapesta s’au lăţit din causa întârqierei renului faime îngrozitore, că trenul s’ar fi liinicit cu totul şi mc! un càlètor n’a scă- )at eu viâţă — scirl, cari mai apoi s’au constatat ca false.

—o—im igrări ia America. In ţinuturile

nordice ale Ungariei şi mai ales în Zips,i început a grassa ain nou mania de a emigra. Trupe întregi de muncitori se pot Fődé aprópe ç lmc cum îşi iau pe la gări rörnas bun dela rudenii şi piécà din patria. Un mare contingent dintre emigranţi il dau servitórele.

In Casina româna din loc se vor da ummeca viitóre, după ame4i, în abona- ent prin licitaţiune, tóté fiarele politice,3 sosesc la adresa Casinei.

B>lul mascat al „Cruoei roşieu, dat asérá în sala de concerte din loc, a fost visitât de un public fórte numéros şi de peste 60 de masoe domino. Pănă la de­mascare n’a decurs petrecerea prea vioiù, din causa mai multor masce, cari nu prea intrigau publicul şi se plimbau indiferente prin sală. După demascare însă dela pri­mul Quadrille s’a dansat forte vesel şi mult. Venitul balului sa vede a ti fost frumos.

—o —Rectificare. In articolul de fond de

erî întitulat: „Cum stăm cu onsa ?u (Gaz. ‘Trans. nr. 24) pe colóna a 2-a alia. 3-a au rőmas afară, din eróre de tipar, cuvintele: „privite numai la cadrul strimt al acestei ûriseu, cari trebuiau sô couipleoteza seusui întregului pasagiu. Acesta este a se ceti dér esact aş»: ...„Căci ori ce s’ar 4ice des­pre isprăvile celor trei eroi ai orisei dela „Tribuna11, ele — privite numai în cadrul strimt al acestei crise — nu pot fi în făşate

Ídecât cel mult ca o operă de subminare faţă cu numita fôià“... etc.

—o—6. A plicarea m ultiplă. Nu există mijloc mai

bun, care se póte aplica la diferite caşuri, ca Molls Franzbrantwein care alină durerile, întă- resce nervii şi muşchi întrebuinţându-se ca adaos *>ăi etc. O butelie 90 cr. se póte procura dîlnic la

in poste dela farmacistul A. Moli liferantu, iţei din Viena Tuchlauben 9. In depourile din

provincie së se cérá espresü. preparatele lui Moli, jirovëi^ute cu marca de contravenţie şi subscriere.

Nr. 25— 189 6___________________

Dela comună.9

Şedinţa din 12 Februarie a. c. se des­chide sub preşedinţa primarului substitut, «are, r^spuncjend la o interpelaţiune a iui I. Puşcariu despre grămada de petriş de sub •strajă, cjise că furnisorul a fost a visat a-şl pune petrişul alt-undeva.

Donath întreba de ce nu curge apă -din fântâna de sub strajă, ca să-şi p6tă adăpa omenii vitele, când vin la târg? Pri­marul răspunde îndată, că din causa înghe­ţului s’a încuiat fântâna, care se va des­chide îndată ce să va desprimăvăra.

La o interpelare a lui Sciiuster în ces­iunea abatorului să spune, că statutele au fost trimise dela Ministerul 1a camera de «comeroiu spre opinare, de unde s’au trimis cjiiele treoute iarăşt ia Pesta.

Puşcariu întrebă despre morile din Bran, oarl nu funcţionezi, si din causa aoesta se ruineză cu totul. Ce e cu comi­sia alesă anul trecut şi însărcinată cu pre­ţuirea nu numai a morilor ci şi a pămân­turilor din acel ţinut? Primarul promite că va stărui, ca comisia să şl facă datoria în primă-vara aoesta.

Lurtz interpelezâ despre disciplinarea 'Wortuaanului din Braşovul-vechiu, care ces- tie să trâgănâză de multă vreme. Primarul râspunde, că Magistratul tocmai în timpul din urmă s’a ocupat des cu afacerea, sşi crede că se va finalisa cât de curând.

Vorbitorul mai interpeleză şi el tot în

privinţa statutului pentru abator. Densul nu e mulţămit de modul cum deputaţii saşi din Braşov să intereseză pe ia ministeriu de cestiune. Asta o póte faoe orî-ce con- cipist de advocat. Aşteptă ca deputaţii eă interpeleze pe Ministru în dietă, pentru-oă comuna are o pagubă de 1000 fl. pe fiă«* care lună, şi statutele stau de 16 luni nea­probate.

Primarul răspunde şi la acesta tot ca lui Schuster şi e şi densul de părere, că deputaţii să interpeleze, dăcă aprobarea nu va urma curând.

Punctele 1, 2 şi 3 din ordinea 4i* lei nu să pot pertracta şi să vor pune după 15 resp. 30 de 4^e *ară Pro_ gramă.

4) Ca bărbaţi de încredere la asen- tarea din 1 Martie a. o. se aleg Korodi M, şi Taag.

5) Pentru distribuirea legatului Dr. I. Plecker se al~g în comisiune Alb. Schmidt, Dr. Gusbeth şi K. Resch.

6j Vicecomitele a aflat la scontrare, că jurnalul de cassă dela scaunul orfanal nu se portă corect, şi a ordonat facerea unei cărţi nouă de cassă despre averea or­fanilor. Magistratul cere 300 fl., ca să însărcineze pe cine-va cu îndreptarea lu­crului.

La propunerea lui Dr. Lurtz comuna nu votézá cele 300 fl., ei insărcinăză pe amploiaţii dela scaunul orfanal, oarl au fă­cut greşelile, cu compunerea de catastive esacte.

7) Planul şi spesele pentru zidirea unui pavilon isolat pentru bólé venerice în curtea spitalului nu se apróbá, fiind locul— după părerea D-rului Fleohtenmacher— lipsit de lumină şi de aer.

8) Bisericei evangelioe din Scheiu să votăză pentru grădina de copii 2 stânjinl de lemne (8 metri cubici).

9) Fraţilor Schmidt Ji-să dă un loo cu arendă după délül furcilor pentru scóterea de lut pentru fabricaţiunea de cărămizi.

10) In urma unui recurs a lui Dr. Lurtz, vioe-comitele a cass&t hotăr.irea de a să arenda vânatul fără licitaţiuue. Se de­cide cât mai în grabă licitarea.

11. In urma cererii scaunului orfanal comitatens se aprobă transcrierea drepturi­lor contractuale asupra minoremior I. Gă- vruş despre tăietura de lemne în Kisság revirul Satu-lung.

12) Văduvei Reinisch se votâză un ajutor lunar de 10 fl. pentru fiul ei alienat. Tot-odatâ se îndrumeză a-1 duce în institu­tul din Sibiiu. *

13) La interpelaţiunea D-rului Lurtz despre evidenţa concluselor comunale aduse şi eseoutate, primarul răspunde, că pentru cestiuni, oarl se tracteză şi resolvă numai odată, esistă o carte de evidenţă, eră pen­tru cestiunl a căror resolvare să tractéz* de mai multe-orl, nu esistă evidenţă. Să va face şi pentru acestea o carte, îndată ce cestiunea primarului să va resolva.

14) Contabilul Cari Conrad să pensio- neză după un serviciu de 17 ani cu 810 fl. Pănă la ajungerea pensionării în valóre do drept i-să dă contabilului din causă de bolâ un concediu.

15) Servitorul Friedrich Bruss sen. se pensioneză din causă de bolă.

Coresp. part. a „Gaz. Trans. “

Din protopopiatul Bobâlnei, Febr. 1896.

Preâmblându-se teine-va prin btractul protopopesc gr. cat. al Bobâluei, în die- oesa Lugoşului, ar trebui să se mire de starea tristă a trebiior de aici. Omul, care conduce acest tract, cum se vede, crede despre sine, că e atot-puternic şi neobiigat a răspunde cuiva de faptele sale. Vom aduce de probă numai eâte-va fapte din cele multe :

Prin stăruinţa şi prudinţa fostului pro­topop în Secarâmb, âr acum canonio, a Ra- verendissimului domn Jbeniamin Densuşianu, s’a înfiinţat un fond districtual din regalul bisericilor. Preşedintele şi totodată mani- pulantde acestui fond este însu-şl proto­popul Aug. Blăşianu. Să spună acum cei competenţi, respective membrii represen- tanţei fondului, făcut’a d-1 preşedinte şi ma- nipulant de trei ani încooe raţiunile fon­dului şi convocat’a representanţa să censu- reze acele raţiuni? Cine are cunoscmţă despre starea aoelui fond înfiinţat spre bi­nele tractului? Ore manipularea liberă şi arbitrară a fondului nu va aduce când-va cu sine periclitarea lui?

In anii trecuţi representanţa fondului a votat un ajutor de 20 fl. pentru o fată ti-

nără ou pregătire din şcolele elementare, care să se cualifice oa îngrijitore pentru băeţii dela 3—6 ani. Cine şi unde s’a publicat aoel ajutor? Séu póte s’a dat cuiva nu­mai brevi manuy după placul manipulan- tuiui?...

Să trecem mai încolo. S ’a recunoscut în genere, că bibliotecile tractuall sunt un mijloc bun pentru perfecţionarea clerului. La noi aceste sunt lucruri necunoscute. Voind să străbaţi cât de puţin în secretul bibliotecei tractuale, ai să te convingi, că oonducătorul său nu este din categoria acelor ómení, oarl îşi sparg oapul ou stu­diile, precum nu şi-l’a spart nicl-odată, ci preferă să trécá de „simplutt, decât să se ocupe ou lucruri, cari nu-i aduc folos material. Se ceruse la o ocasiune raportul despre starea bibliotecei, esprimându-se dorinţa de a-se procura opuri de valóre literară, însă propunătorul ’şl aprinse nu- mai-»paie în cap.

Să călătorim acum niţel prin tract, póte vom afla în parochii lucruri mai bane:

Aicî se adeveresce proverbul: „gar­dul cu proptele nu cadeu. Unde preotul cu orî-ce jertfă şl-a putut câştiga graţia protopopului (precum se întâmplă la Ge- oagiu şi airea) acolo e lăudat întru tóté, flă el cum ar fi ; unde însă preotul voesce să-şi revindece libertatea persónei şi a fap­telor sale în interesul public al poporului, acolo să o scie preotul, că numai la bine nu se póte aştepta.

Nu-şl póte cine-va închipui, oât rău şi câtă desouragiare produce în public o asemenea tactică pătimaşă şi răsbunătore a mai marilor. Cine ar mai şi pute ave gust de-a lupta pentru promovarea intereselor comune, când purtătorii acestor lupte nu sunt întru nimic consideraţi din partea mai marilor, şi când recunóscerea meritelor e dependentă dela linguşirile şi serviciile per­sonal© făcute superiorilor?

Nu este nici un rău mai mare pentru naţiunea n0stră, ca Jipsa de conducători harnici, conscienţioşl şi cinstiţi. Acesta pe terenul bisericesc, ca şi pe tóté cele-l’alte terene. Cei oe au urechi de aucjit să audă, ér cei ce au inimă pentru popor şi pentru causa lui cea sântă, să-i sară în apărare, interesându-se de el în mod nemijlooit, ér nu numai pr:n veclmcul intermediu al or­ganelor subalterne, oarl in multe, ba în fórte multe caşuri nu numai că nu promo- vózá, dór descuragiézá şi suprimă orî-ce pornire nobilă şi desinteresată.

Un martor ocular.

Mulţămită publică.

i)eşiu, Febr. 1896.(Urmare.)

Carol Gabre ere4i. 50 fl. Gavr. Cio- botar preot în Gimeşiu a colectat 4 fl. 70 or., 1. Busiţia Sigetul Marmaţiei a colectat 3 fl., Teod. Herman 5 fl., P. Mureşianu 5 fl., Apahideanu Gavrilă 10 fl., Vas. Anceanu13 fl , Marton Andraşi 12 fl., Maft. Bene1 fl., Vas. Bene 11 fl., Nic. Bene 2 fl., I. Rusiţia 5 fl , Vas Baimoşiu 10 fl., Al. Bo- dea 1 fl., Ana Bradu 1 fl., Iac. Buruian2 fl.. Al. Baimoşiu 7 fl., Mat. Beuţia 4 fl., Michi Bradu 6 fl., Teod. Bodea 30 fl., P. Birtariu 1 fl., Măria Borzaşiu 16 fl., Toma Baieşiu 38 fl., şi două icone. Teodor Bu­siţia 6 fl., St. Bancu 3 fl., Gr. Bancu 2fl., Sim. Baieşiu 5 fl., Petru Anca 6 fl., Aujs- ca Corabianu 6 fl., Parasca Câmpan 4 fl., Sim. Câmpan 12 fl., I . Cordoşiu 2 fl , G. Comerzanu 3 fl., T. Câmpanu 50 cr., Pe­tru Câmpanu 6 fl., Demian Câmpanu 11 fl., Vas. Câmpanu 10 fl., Teod. Ciontu 12 fl., Vas. Ciotlauşiu 18 fl., Sim. Ciubancan1 fl., Cente I . seu. 5 fi., Vas. Cente 4 fl., G. Câmpanu 2 fl., Anica Cadariu 3 fl., Ana Corabianu 1 fl., Petru Cristianu 7 fl., loan Contişiu 4 fl.

Maft. Fiiip 16 fl., Geongiucu 4fl. Geor- ge Giurcan 12 fl., D. Gavre 2 fl., I. Griguţa5 fl., I. Gubou 2 fl., Maria Giurcan 3 fl., Irimie Giţianu 4 fl., G. Giţiu 2 fl., V. Gostiieanu1 fl., Anisca Greblanu 2 fl., Horea loan10 fl. Nic. Horvat 2 fl., Sim. Horea 6 fl., Maria Hoza 1 fl., Gr. Harangiuşiu 21 fl., Mih. Hordoan 4 fl., D. Hosu 1 fl., T. Hog- nogiu 1 fl., 1. Ladariu 2 fl., M. Ladanu3 fl., Vas. Ladariu 14 fl., Vas. Ladariu hajducu 2 fl., Ihsie Moidovan 10 fl., Mauu Mansca 2 fl., Trifan Morariu 10 fl., Mo-

roşianu Todorica m. Sran 10 fl., Vart. Mu- reşianu 2 fl., Teodor Mihaiu 2 fl., Ales. Mateiu 2 fl., Pompeiu Moldovan 2 fl., I. Mioanu 4 fl., Ciril Mureşianu 2 fl., Irimie Mooianu 2 fl., I. Moldovanu 2 fl., Maria Mesaroşiu 2 fl., Nic. Moldovan 6 fl.

(Va urma),loan Welle.

Protopop gr. cat.

8CIK1 ULTIME.Sofia, 12 Februarie. Principele

Ferdinand va pleca în 21 c. la Con- stanfcinopol, pentru ca se se presente Sultanului. De acolo va pleca la Peters* burg,

Pe tote stradele domnesce miş­carea cea mai viuă.

Representanţii Rusiei şi Turciei vor fi încuartiraţî în palatul prin­cipelui.

Frankfurt, 12 Februarie. Din Sofia i se depeşeză Ziarului „Franh- furter Ztg.u, -ca înainte de plecarea princesei Maria Luisa, în palatul prin­ciar s’au petrecut nisce scene forte mişcâtâre. Princesa nici decum n’a voit se se despartă de fiul seu Bo- ris, şi acesta a trebuit se fia smuls din braţele ei. Princesa căc[u atunci într’un leşin de doue ore. Imediat după plecare princesa se fi trimes o de­peşă omagială Papei.

03VERSE.Balul celor ce au espiat sub mâna

căleului. Se scrie din Paris: Când înainte cu câţl-va ani s’a fost arangiat aiol prima soarea, la oare au apărut toţi 0speţii ou alt cp.p decât al lor propriu, adecă ou câte un cap de mască, ce representa o personă istorică, atunci se credea, că s’a ajuns cul­mea unei petreceri estra-vagante. Se pă­rea, că o nebuniă mai mare ca acésta nu s’a mai făcut, dór’ ce ínsómná acéstá so­cietate nevinovată faţă ou una, în oare fiă-oare bărbat* ori femeiă a fost trimisă în cealaltă lume de mâna călăului. O aseme­nea societate s’a întrunit în (Şilele aceste în adevăr într’o sală din strada Wagram din Paris. Se vedea aicea Traupmann, uoi- gaşul en masse, otrăvitorea Lavoisiere, asa­sinul lui Carnot, nici chiar Ravailac assa- sinul lui Henrio IV n’a lipsit. Şi Char- lotta Cordey, oare şi-a fost răsbunat pa­tria înfigând ouţitul în pieptul lui Marat, cel setos de sânge. O deosebită sensaţiă făcură acele 18 fete delà Verdun, pe cari tribunalul revoluţionar din Paris le-a ese- cutat într’o 4' Pr n guilotină, pentru-că, după capitularea oraşului lor ele au dan­sat la un bal cu oficerii inimici. Intr9 ós- peţl se aflau şi jucau forte vesel crimi­nali şi criminale, revoluţionari bărbătesol şi femeiesc!, roialiştl si aderenţi ai împără­ţiei, ca ducele de Enghien şi mareşalul Ney. Singura condiţiune de a fi admis la acest bal a fost, ca óspele séu mai bine 4is acela, pe care óspele îl representa, sô fi murit pe eşafod. Şi portretele erau câfc să póte de fidel făcute de artişti costu- merl dibaci, după figurile unui panoptic» In mijlocul petrecerei însă, se lăţi în so­cietate o mare spaimă, când îndată după mia4ă-n0pte se deschiseră de-odată uşile şi apăru un comisar de poliţiă cu eşarpă, însoţit de doi agenţi, care in te n se oon- tmuarea balului, închise uşile şi lua dela- fiă-care naţionalul. Chiar şi cei mai scele­raţi ucigaşi şi tâlhari se spăriară, când li-se oferi astfel prospectul de a fi citaţi înaintea tribunalului pentru „necuviinţă culpabilă44. Din norocire se constata, însă în curând, că întréga acestă procedură a fost una din glumele reuşite ale comitetu­lui arangiator. Astă4l întreg Parisul vor- besce despre balul, celor ce au sfârşit sub mâna călăului, care însă, a esoitat un ast­fel de resens, încât ou greu se va mai re­peţi o astfel de petrecere.

Proprietar : O p . A u r e l i f t u r e ş i a n t o *Redactor responsabil : S * B * e g © r i i i ü a t o i * .

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 25— 1896.

Henneberg-Seide— n u r acfyt, m enn b ire ft ab m etnen $ a b r ife rt b « o g e n , — f^ tD a r s , m e tis un b f a r b ig . t>on 3 5 k l * , b is H . 1 4 . 0 5 p . Z ÏÏeter — g la tt , g eftre ift, f a r r ie r t , g em u ftert, D a m a f ie etc. ( c a . 2^0 uerfd ?. Q>ual. u n b 2000 uerfd?. ^ a r b e n , D c ff itn s e tc .), p o r t o - und s t e u e r - f ir e i in s H a u s . Z îîu fte r umgefyertb. D o p p c lte s B r te fp o r io n a d j ber Scfy m eij.

^ieidcii-Fahrikeii G . H J E X M E B E R G

L (k. u . k. Hofl.) Ü S ü r î c l l .

C u rsu l la b u rs a din V iena.Din 12 Februarie 1896.

Renta mag. de aur 4% . . . . 122.35Renta de oor6ne ung. 4% • • • 99.20Impr. o&il. fer. ung. în aur 4 ,/2% . 124.25Impr. căii. fer. ung. în argint 472% 102.—Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 121.80Bonuri rurale ungare 4°/0 . . . 97.35Bonuri rurala croate-slavone. . . 98.—Imprum. ung. cu premii . . . . 153.75LosurI pentru reg. Ti^ei şi Segedin. 142.—Renta de hârtie austr......................101.—Renta de argint austr......................101.20Renta de aur austr...........................121.90LosurI din 860 ........................... 147.80Aoţii de ale Băncei austro ungară. 1008.—Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 436 —Aoţii de-ale Băncei austr. de credit. 384 50Napoleondorî...................................... 9.57Mărci imperiaie germane . . . 59.05London v i s t a ................................ 120.80Paris v i s t a ......................; . . 47.85Rente de cor6ne austr. 4%- • • 101.40Note italiene...................................... 48.85

C u rsu l p ie ţe i B ra ş o v .Din 13 Februarie 1896.

Bancnote rom. Comp. 9.51 Vend. 9.54Argint român. Oump. 9.46 Vend. 9.50Napoleon-d’ori Cump. 9.56 Vend. 9.61(Jalbenl Cnmp. 5.62 Vend. 5.67Ruble rusesc! Oump. 127.— Vend. —Mărci germane Cump. 58.80 Vend. —Lire turcesol Cump. 10.70 Vend. —. — Scris. fonc. Albina 5% 100 75 Vend. 101.75

Nr. 8 6 8 —1896.

PUBLICAŢÎUNE.In 18 Februarie a. c. înainte

da prânz la 11 ore va avea loc la oficiul orăşenesc economic o per­tractare scripturistica de oferte asu­pra vencţerei magazinului orăşenesc pentru fântâni, situat în tergul cailor.

Ofertele scripturistice, sigilate, 1 provecjute cu timbrul de 50 cr. şi cu un vadiu de 10% din suma ofe- rată au do a-se aacerne păaă la amintita 4i 10 ore înainte de prânz la oficiul orăşenesc economic.

Ofertul are se conţină în cifre şi litere suma oferată, precum şi dechieraţiunea, că oferentului ’i sunt cunoscute condiţiunile de oferte şi acele contractuale şi că se supune lor. Condiţiunile aceste se află la amintitul oficiu spre examinare din partea fia-cărui.

Braşov, 80 Ianuarie 1896.

890,3-3 Magistratul orăşenesc.

în editura l i brăr i e i C a r ol Mi i l l er , Bucurescî, apare anal X X X . al R e v i s t e i

Convorbiri literareîn f a s c i c o l e lunare de 6 —10 c6le 8° mare.P r e ţ u l p e n tr u A u s tr o - U n g a r ă f i. 7.50 pe an.

Librăria W. K r a f f t în Si - b i i u (Nagy-Szeben) p r i m e s c e a b o n a m e n t e pe anul 1896, trimite la cerere numeri de pro­bă şi îngrijesce de expediţiunea exemplarelor abonate cu inter-venţiunea ei.

v . 890.1—3

«v

G i r o - C o n t ola banca

A u s tr o - U n g a r ă .

Telefon Síp. 18

Cec-Conto ia 1^— —. | » W \ postă nr. 969 |sBifiBBsiP

G i r o - C o n t ola banca

im p . g e r m a n ă .

<o

cooco3au3co

3coo

co->3tmmo05o<£CDa»CÖV .O)

oim3co

■>oCC

Casa de banca J A C O B A . A D L E R ,

Sittiu.Braşov.c u m p e r ă ş i v in d e monede, hârtii de valore, devise după

cursul c iTei cel mai mare — respective cel mai mic;r e s c u m p e r ă f a r a n i c i o d e t r a g e r e t o t f e l i n i d e

c o p « n e ;sconteză poliţe comerciale indigene şi streine cu înlesnire şi cu

o dobândă culantă;efectueză î n c a s s ă r i d e p o l i ţ e , asignaţiT, recipise, pe fote

pieţele Europei, cum şi transoceane;acordă a v a n s u r i pe hârtii de valore, losurî, monede pănă

la 90% ;predă a s i g n a ţ i i pentru ori şi care piaţă comercială internă

şi externă f6rte ieftin , asignatiile destinate pentru Buda­pesta şi Viena f r a n c o f ă r ă s p e s e ;

primesce d e p u n e r i d e b a n c ă s p r e f r u c t i f i c a r e în conto-corent şi bonifica după învoire pănă la 5% netto dobândă;

recomandă pentru p l a s a r e a d e c a p i t a l e scrisurile fonciare cu 5% . Premie ale băncei comerciale ungare,, asemenea scrisuri fonciare 5% ale „Albineiu, institut de credit şi economii, precum şi scrisuri fonciare urbane şi rurale din România, care după cursurile de astacţi aduc 5% interese;

asigură forte ’ ieftin © ri ş i c e l o s u r i la sorţirî cu câştigul cel mai mic, contra *diierenţii cursului. Comunică infor­maţii şi sfaturi conscienţiose specialiste prin corespondenţă. I

6 4 9 ,3 1 - 5 0 . î

0 0)Ü)0

HP

№<DIOpH0

II)0Hc+H*H0

* df-4O

f -«d

l/lof-t

- poî>o

* d

P*oPMo

■ dod

Depou de diferite lampe.

S I R I U Saparat pentru iluminat cu gaz aerian: clădiri

publice, fabrici şi case mari private.

Efectul luminei briliant cu fitil Auer economie cu 2|3 mai puţin decât ilumi­natul depână acuma.

Aparatul se p6te v e d e a în fiă-care tji în orele deseră funcţionând.

Asemenea şi o v a t r ă n o u ă i n v e n ţ i u n e a me a patentată, care încălzeşte odaia de ta iâ , fără a mai f i necesitate de s o b ă şi c ă l d a r e pentru apă. Se p6te aplica şi la v e t r e v e c h i .

Se pot vedea şi lua informaţii la

•r!CD

8 9 3 ,1 -6

Alfred Widmann,fab rican t de ferărîi,

Braşov, Strada Castelului Nr. 51.

t íPHIf i

ooI—* c*t“F»o ■—■ I—■o4

4Pc+-m

E ret-u-rx ncioderate- i №

A n u n c iy .Subscrisul am onórea a aduce la cunoscinţa P. T. public

d in B r a ş o v şi j ur , că p o s e d î n m a g a z i i l e antele, ce le am de un timp de 21 anî,

tot felul de pescăries ă ,r a / tă ,, precum şi p r ó s p e t á . , asigurând Ou. Public, că p o t c o n c u r a cu orî-care comersant de acésta branşă, atât ce privesce calitatea mărfurilor, cât şi diferenţa preţurilor; precum: C r a p mare şi mic, S o m n , M o r é n , P l ă t i c ă 9 C i o r t a n , T a r a s e a (Veveriză), S c r u m b i i (Heringi), de mai multe feluri, R u ş i (Muscali) cu butóiele, I j a c l i e r d ă (Lapardon); diferite M a r i n a t e de pescărie; S C K JE n e g r e de România moi şi tescuite, I c r e r o ş i i moi şi tescuite.

Trimet en gros, asemenea şi pachete cu posta ori şi unde. Pentru vendare în detail a m d e s c h i s o p r ă v ă l i e

(boltă) 111 IS ra şO V , Strada Hirscher, vis-a-vis de teatru. Ase­menea am în Ö r é s t i e (Szászváros) şi în H a ţ e g câte-un d e p o s i t de aceste mărfuri.

Rog dar pe On. public atât de aicea, cât şi din oraşele mai sus numite a mé onora cu comande şi a me cerceta, pro- miténd că-mi voi da silinţa a satisface tuturor cerinţelor On. public întru cât îmi va sta în putinţă.

Cu deosebită stimă: Vasi l ie N. Bidu,comersant de pescăria In Braşov.

ö o o c x x x > o c o o o o o o c o c x o c o o o o o o o b o ( < :

Prafurile-Seidlitz ale lui l o l lV e r i t a b i l e n u m a i , « le e ă f i ă e a r e e u t i ă e s t e p r o v e <| u t a e u m a r e a d e

a p e r a r e a l u i A . M o l i ş i e u s u b s c r i e r e a s a .Prin efectul de lecuire durabilă, al Prafurilcr-Seidlitz de A. Moli în contra greu­

tăţilor celor mai cerbicose la stomach §i pântece, în contra cârceilor şi acrelei la sto- ^ macii, constipaţiunei cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haemorhoidelor şi

a celor mai diferite bole fem eesci a luat acest medicament de casă o răspândire, C9 cresce mereu de mai multe decenii încoce. — Preţul unei cutiioriginale sigilate I fl. v. a.

4) Falsificaţiile se vor urmări pe cale judecătorescă.

F r a n z b r a n n t w e i n şi s a r e a lui M o li .\ / o H Î + n h i l i i n u t v i o î decă fiecare sticlă este prov&dută cu marca de scutire şi cu VCriIdlllltl Iltimdl, plumbul lui A . M o l i .

Franzbranntwein-ul şi sa re a este forte bine cunoscută ca un remediu poporal cu de­osebire prin tras Ifrotat) alină durerile de şoldină şi reumatism şi a altor urmări de răcelă. Preţui unei sticle-originale plumbate 90 cr.

A p a d e g u r ă - S a i i c y l a lu i M o li .(Pe basa de natron A cid-salicilic O

r*. La întrebuinţarea dilnică, cu deosebire importantă pentru copii de oii-ce etate şi№ adulţi, asigurszâ ; cestă apă de gură conservarea sănetosă şi mai departe a dinţilor. P re­

ţul sticlei prove^ute cu m arca de aperare a iui A. Moli 60 cr.

l l T r i m i t e r e a p r i n c i p a l ă prin

F a r m a c i s t u l A . M O IiE » ,c. şl r. fnrnisor ai curţii imperiale Viena, TncMaaben 9

Comande din provincii se efectueză jlilnic prin ram bursă poştală.L a deposite se se cfrâ a n u m i t preparatele provecţute cu iscălitura şi marca

de ap&rare a lui A. MOLL.Deposite în B ra şo v : la d-nii farmacişti Ferd. Jekelius, Victor Roth, Franz Kellemen şi

^ Ed. Kugler, engros la D. Eremia Nepoţii, J. L. & A. Hesshaimer, Teutsch & T a rtle r , Fritz ^ fieisberger. 5 2 — 52.

Tipografia A. Mureşianu, Brasov.