Crr comert cls._ix_liceu_tehnologic_2_

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC

CURRICULUM

PENTRU

CLASA A IX-A

CICLUL INFERIOR -LICEU TEHNOLOGIC

Profilul: ServiciiDomeniul pregătirii : Comerţ, Economic

2009

Pagina 1 din 43

GRUPUL DE AUTORI:

Dinescu Mirela – Şcoala Superioară Comercială „ N. Kretzulescu” Bucureşti

Georgescu Roxana – Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgovişte

Poştovei Cătălina – Colegiul Economic Buzău

Tanislav Cristina - Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgovişte

Vasilescu Maria – Liceul Economic „Costin C. Kiriţescu”

Cristina Parău- Gr. Şcolar Gr.Moisil Deva

CONSULTANŢI:

Ciobanu Gabriela – Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

Ştefănescu Mihaela - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

Pagina 2 din 43

I. NOTA DE PREZENTARE A CURRICULUMULUI

Adaptarea la noile cerinţe ale economiei de piaţă, presupune însuşirea acelor rezultate ale învăţarii care

să dezvolte în rândul elevilor înaltul profesionalism, iniţiativa, perspicacitatea, abilitatea de a opera eficace într-

un mediu economic dinamic şi concurenţial.

Curriculum cuprinde modulele: „Patrimoniul unităţii”, „Organizarea unităţii economice”şi „Calitatea

produselor şi serviciilor”; module ce asigură pregătirea de bază pentru calificările de Nivel 2: „comerciant

vânzător” şi „recepţioner - distribuitor”. Curriculumul este fundamentat în conformitate cu planurile cadru

aprobate prin Ordinul nr.3309/ 02[1]. 03. 2009 şi a planurilor de învăţământ aprobate prin Ordinul

nr.3312/02[1]. 03. 2009.

Modulele de pregătire studiate în clasa a IX a urmăresc formarea la elevi a unor deprinderi legate de:

Diferenţierea formelor evidenţei economice

Identificarea etaloanelor de evidenţă

Identificarea modului de organizare a contabilităţii

Încadrarea elementelor patrimoniale pe structuri specifice

Utilizarea tehnicilor de delimitare a elementelor patrimoniale pe structuri specifice

Realizarea calculelor simple în vederea determinării rezultatului exerciţiului

Identificarea echipamentelor fiscale, echipamentelor de birou şi programelor informatice utilizate în

activitatea practică

Utilizarea casei de marcat

Aplicarea modalităţilor de încasare şi plată

Citirea şi întocmirea documentelor

Completarea documentelor cu respectarea regulilor şi uzanţelor

Identificarea tipologiei unităţilor economice după criterii stabilite

Recunoaşterea poziţiei posturilor din structuri organizatorice diferite

Identificarea spaţiilor la nivel de depozit

Identificarea structurii spaţiului de contact cu clienţii

Diferenţierea fluxurilor de circulaţie

Identificarea structurii personalului în cadrul unei IMM

Descrierea şi analiza profesiei în vederea dezvoltării carierei

Exprimarea opţiunilor privind traseul profesional şi educaţional

Identificarea atribuţiilor şi responsabilităţilor personalului

Clasificarea sortimentelor de mărfuri alimnetare şi nealimentare după criterii date

Încadrarea sortimentelor de mărfuri

Calcularea valorii energetice

Etichetarea mărfurilor alimentare/nealimentare

Pagina 3 din 43

Verificarea caracteristicilor organoleptice ale mărfurilor alimentare/nealimentare

Identificarea defectelor mărfurilor alimentare/nealimentare

Clasificare serviciilor după criterii date

Prezentarea caracteristicilor serviciilor

Pe lângă acestea elevul dezvoltă şi deprinderi care derivă din agregarea abilităţilor cheie:

Comunicare şi numeraţie

Dezvoltarea personală în scopul obţinerii performanţei

Asigurarea calităţii

Acestea se întrepătrund cu cele prezentate mai sus şi permit o mai bună evaluare a rezultatelor învăţarii cu

accent pe cerinţele în continuă schimbare ale pieţei muncii.

Orele alocate pregătirii practice permit dezvoltarea şi exersarea deprinderilor ce derivă din cunoştinţele

prezentate în cadrul pregătirii teoretice.

Pentru asigurarea premiselor integrării profesionale a absolvenţilor pe piaţa muncii, cât şi pentru

formarea profesională continuă, este nevoie de flexibilitate şi adaptare la cerinţele agenţilor economici,

orientarea spre o piaţa a muncii aflată în continuă schimbare şi adaptare la cerinţele impuse de dezvoltarea

economică actuală.

Pagina 4 din 43

PLAN DE INVĂŢĂMÂNTclasa a IX –a

Aria curriculară Tehnologii

Domeniul pregătirii de bază: COMERŢ,ECONOMIC

Cultură de specialitate şi pregătire practică săptămânală

Total ore/an = 9 ore/săpt. x 36 săptămâni = 324 ore

Modul I. Patrimoniul unităţii Total ore/an: 108din care: Laborator tehnologic -

Instruire practică -

Modul II. Organizarea unităţii economiceTotal ore/an: 108din care: Laborator tehnologic 36

Instruire practică 36

Modul III. Calitatea produselor şi serviciilorTotal ore/an: 108din care: Laborator tehnologic 36

Instruire practică -

Stagiu de pregătire practică - Curriculum în dezvoltare locală

Modul IV: * _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _Total ore/an: 90

Total ore /an = 3 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi = 90 ore/an

TOTAL GENERAL 414 ore/an

Notă: În clasa a IX-a stagiul de pregătire practică se desfăşoară în atelierele şcoală.

* Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învăţământ cu avizul inspectoratului şcolar, în vederea dobândirii unităţilor de competenţe cheie “Rezolvarea de probleme” şi ,,Organizarea locului de muncă” din standardul de pregătire profesională.

Pagina 5 din 43

III. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL

Nr.

crt.

Modulul Unitate de

competenţă

SPP din care

provin(calificarea)

Competenţe

cheie

1. Patrimoniul

unităţii

UC 16 – Patrimoniul

unităţii comerciale

UC9 – Operaţii

specifice casei de

marcat

lucrător în comerţ


UC1 – Comunicare şi

numeraţie

2. Organizarea

unităţii

economice

UC 14 – Organizarea

unităţii comerciale

lucrător în comerţ UC4 – Dezvoltare personală

în scopul obţinerii

performanţei

3. Calitatea

produselor şi

serviciilor

UC 17 – Analiza

ofertei de mărfuri

alimentare:

UC 18 – Analiza

ofertei de mărfuri

nealimentare:


comerciant

vânzător

UC4 – Asigurarea calităţii:

Pagina 6 din 43

IV. MODULE:

Patrimoniul unităţii

1. Notă introductivă

Modulul „Patrimoniul unităţii ” face parte din domeniul de pregătire „Economic” şi „Comerţ; se situează în

cadrul Curriculumului diferenţiat şi are alocate un număr de 3 ore/săptămână. Modulul „Patrimoniul unităţii”

se planifică pe parcursul săptămânii până la sfărşitul anului şcolar cu un număr egal de ore. Se recomandă

cumularea a 2 ore, din cele 3 alocate, pentru o mai bună sintetizare şi exersare a rezultatelor învăţării..

Modulul asigură pregătirea de bază pentru calificările de nivel 2: „Comerciant vânzător” şi „Recepţioner

distribuitor”.

2. Unitatea / unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul PATRIMONIUL

UNITĂŢII

Patrimoniul unităţii economice

Operaţii specifice casei de marcat

Comunicare şi numeraţie

3.Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:

Denumirea Modulului:Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare

Rezultatul Învăţării 1: Foloseşte vocabularul specific contabilităţii

Evidenţa economică

Definiţie, importanţă

Formele evidenţei economice şi

caracteristicile acestora

Etalonul de evidenţă

Identificarea formelor evidenţei economice

Identificarea diferitelor tipuri de etaloane şi utilizarea acestora

Elevul este capabil să diferenţieze formele evidentei economice prin studii de caz, exerciţii practice

Elevul va demonstra că este capabil să identifice etaloanele de evidenţă prin exerciţii practice, studii de caz, experimentare activă

Organizarea şi sfera de acţiune a contabilităţii

Identificarea legislaţiei specifice contabilităţii

Identificarea modalităţii de organizare şi a sferei de acţiune a contabilităţii

Elevul este capabil să prezinte modalităţile de organizare a contabilităţii şi sfera de acţiune a acesteia

Elevul va demonstra că este capabil să identifice modul de organizare a contabilităţii prin studii de caz, prezentări, experimentare activă.

Elevul va demonstra că este capabil să utilizeze limbajul economic prin

Pagina 7 din 43

argumentarea răspunsului, prin utilizarea de idei clare, relevante, concise, adaptate contextului - studii de caz, prezentări, hartă conceptuală

Rezultatul învăţării 2: Determină bunurile economice, drepturile şi obligaţiile titularului de patrimoniu

Patrimoniul – obiect al contabilităţii

Gruparea elementelor patrimoniale:

Structuri patrimoniale de activStructuri patrimoniale de pasivCheltuieli şi venituri

Particularizarea structurilor patrimoniale la diferite tipuri de întreprinderi

Recunoaşterea obiectului de studiu al contabilităţii

Identificarea şi descrierea elementelor patrimonialeParticipă la discuţii pe un subiect simpluElaborează o prezentare scurtă pe un subiect datGruparea elementelor patrimoniale în structuri de activ şi pasiv

Clasificarea veniturilor şi cheltuielilor după natura lorRealizează calcule simple

Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă

Elevul este capabil să încadreze elementele patrimoniale pe structuri specifice

Elevul va demonstra că este capabil să identifice elementele patrimoniale prin explorarea unui subiect din mai multe perspective, să participe la discuţii pe un subiect simplu, să elaboreze o prezentare scurtă pe un subiect dat

Elevul va demonstra că este capabil să utilizeze tehnicile de delimitare a elementelor patrimoniale pe structuri distincte

Elevul va demonstra că este capabil să realizeze calcule simple pentru determinarea rezultatului exerciţiului

Elevul va demonstra că este capabil să prelucreze grafic rezultatele obţinute pentru exerciţiile financiare prin exerciţii practice.

Rezultatul Învăţării 3: Utilizează echipamentele, softurile şi documentele specifice

Echipamente şi softuri specifice

Echipamente fiscale (case de marcat, sisteme POS, scanere coduri de bare, maşini de numărat bani, etc.)

Echipamente de birou

Programe informatice

Casa de marcat:Verificarea funcţionării echipamentelor de casă.Pregătirea casei de marcat în vederea funcţionării.Operatii efectuate prin casa de marcat;

Identificarea şi utilizarea echipamentelor

Asigurarea funcţionării casei de marcat

Aplicarea modalităţilor de încasare şi plată specifice unităţii comerciale.

Elevul va demonstra că este capabil să identifice echipamentele fiscale, echipamentele de birou şi programele informatice utilizate în activitatea practică în condiţii de simulare şi/sau reale

Elevul demonstrează că este capabil să asigure funcţionalitatea casei de marcat în condiţii de simulare/sau reale

Elevul demonstrează că este capabil să utilizeze casa de marcat în condiţii de simulare şi/sau realeElevul demonstrează că este capabil să participe la utilizarea echipamentelor fiscale – studii de caz, simulări, jocuri de rol.

Elevul va demonstra că este capabil să aplice modalităţile de încasări şi plăţi în condiţii de simulare şi/sau reale

Documente de evidenţă Clasificarea documentelor după diferite criterii

Elevul va demonstra că este capabil să clasifice documentele de evidenţă

Pagina 8 din 43

Noţiune, importanţă

Structură

Clasificare

Intocmire, verificare, corectare

Circuit, păstrare şi arhivare

Completarea documentelor

pentru principalele activităţi

Citeşte şi utilizează documente simple

Identificarea modalităţilor de întocmire, verificare, corectare

Identificarea circuitului documentelor, păstrarea şi arhivarea lor

Întocmirea documentelor specifice pe diferite tipuri de activităţi

Elaborează o prezentare scurtă pe un subiect datAplicarea tehnicilor de evidenţă operativă

Elevul va demonstra că este capabil să citească şi să întocmească documentele

Elevul demonstrează că este capabil să identifice elementele documentelor cu ajutorul exerciţiilor practice, a studiilor de caz.

Elevul demonstrează că este capabil să completeze documente cu respectarea regulilor şi uzanţelor- exerciţii practice, studii de caz, proiecte.

Elevul demonstrează că este capabil să elaboreze o sinteză a documentelor utilizate în funcţie de operaţiile economico-financiare şi cu respectarea criteriilor – mini proiect, exerciţii practice, hartă conceptuală.

4. Conţinutul formării

I. Momente în „devenirea” contabilităţii

II. Cadrul general de reglementare a contabilităţii

II.1. Evidenta economică

II.1.1. Definiţie, importanţă

II.1.2. Etalonul de evidenţă

II.1.3. Evidenţa economică – forme, caracteristici

II.2. Organizarea şi sfera de acţiune a contabilităţii

II.2.1. Utilizatorii informaţiei contabile

II.2.2. Contabilitatea – particularităţi, funcţii, sfera de acţiune

III. Obiectul contabilităţii

III.1. Patrimoniu – obiect al contabilităţii

III.1.1. Definire, trăsături

III.1.2. Ecuaţiile de echilibru ale patrimoniului

III.1.3. Rezultatele financiare

III.2. Structuri patrimoniale de activ

III.3. Structuri patrimoniale de pasiv

III.4. Cheltuieli şi venituri

III.5. Elemente extrapatrimoniale

III.6. Particularizarea structurilor patrimoniale la diferite tipuri de întreprinderi

IV. Echipamente, softuri şi documente

IV.1. Echipamente specifice şi programe informatice

Pagina 9 din 43

IV.1.1. Echipamente fiscale

IV.1.2. Echipamente de birou

IV.1.3. Programe informatice

IV.1.4. Verificarea, pregătirea şi utilizarea casei de marcat

IV.1.5. Operaţii specifice casei de marcat

IV.2. Documente de evidenţă

IV.2.1. Definiţie, importanţă, structură

IV.2.2. Clasificarea documentelor de evidenţă

IV.2.3. Întocmirea, verificarea, corectarea, circuitul, păstrarea şi arhivarea documentelor

IV.2.4. Completarea documentelor pentru principalele evenimente şi tranzacţii

Se recomandă parcurgerea conţinuturilor în ordinea prezentată în tabelul de corelare, însă profesorul are

libertatea de a alege ordinea de parcurgere în funcţie de particularităţile colectivului de elevi.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Mijloacele de învăţămant şi materialele nu pot înlocui niciodată actul de predare – învăţare, iar folosirea

lor prezintă avantaje şi dezavantaje ce trebuie conştientizate de fiecare cadru didactic.

Se pot utiliza :

Mijloace de învăţământ ce cuprind mesaj didactic, specifice pentru modulul ”Patrimoniul unităţii”

Dicţionar legislativ

Dicţionar economic

Legea contabilităţii

Reglementări privind documentele de evidenţă

Modele de documente/formulare contabile

Planul de conturi

Scheme structurale sau funcţionale despre întreprinderi cu diferite obiecte de activitate

Mijloace de învăţământ care favorizează transmiterea de informaţii didactice :

Calculatoare

Echipamente fiscale

Simulatoare didactice

Programe specifice – soft contabilitate, soft gestiunea stocurilor

Chestionare, fişe de lucru, portofolii

ATENŢIE! Mijloacele de învăţământ se dovedesc a fi utile în măsura în care sunt integrate organic în contextul

lecţiilor şi li se imprimă o finalitate pedagogică.

Pagina 10 din 43

Selectarea mijloacelor de învăţământ adecvate activităţii didactice desfăşurată cu o clasă de elevi,

anumite particularităţi de vârstă şi individuale, şi în conformitate cu obiectivele educaţionale prestabilite,

presupune găsirea răspunsurilor la următoarele întrebări:

-“La ce tip de învăţare recurg elevii în condiţiile utilizării unui anumit mijloc de

învăţământ ?”,

- “Care este raportul optim care ar trebui să se stabilească între concret şi abstract în

procesul perceperii, înţelegerii şi asimilării noului ?”,

- “Care este aportul schematizării în procesul învăţării ?”,

- “Cum influenţează semnele, simbolurile şi imaginile procesele memoriei, fixarea,

stocarea şi actualizarea / mobilizarea informaţiilor ?”.

6. Sugestii metodologice:

Curriculumul „Patrimoniul unitatii” urmăreşte ca prin rezultatele învăţării să se contribuie la formarea

profesională a elevilor, oferind posibilitatea ca după parcurgea acestuia să utilizeze vocabularul economic

specific, să analizeze informaţiile din documentele de evidenta, să identifice şi să grupeze elementele

patrimoniale după criterii date.

Rezultatele învăţării vor demonstra formarea abilităţilor de comunicare profesională în relaţiile cu

clienţii sau cu furnizorii de bunuri, lucrări sau servicii, în funcţie de obiectul de activitate al firmei în care îşi

desfăşoară activitatea, de comunicare în limba străină pentru a putea intra în relaţie cu parteneri externi; de

utilizare a calculatorului în vederea gestionarii stocurilor; de rezolvare a unor probleme referitoare la

înregistrarea operatiilor economice şi financiare în documente; de utilizare a limbajului economic specific

contabilităţii.

Inventar metodologic interactiv (fără a fi exhaustiv):

Prelegerea

Cu puţină „sare şi piper” prelegerea poate fi recondiţionată şi introdusă într-un demers didactic modern, centrat

pe achiziţiile elevului.

Brainstorming sau asaltul de idei - formularea a cât mai multor idei, ca răspuns la o situaţie enunţată, după

principiul „cantitatea generează calitatea”.

Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat - Cu grupuri mici sau cu întreaga clasă, se trece în revistă ceea ce elevii ştiu deja

despre o anumită temă (exemplu: tipuri de întreprinderi după obiectul de activitate) şi apoi se formulează

întrebări la care se aşteaptă găsirea răspunsului în lecţie (identificarea ponderii elementelor patrimoniale, în

funcţie de obiectul de activitate al întreprinderii).

Jurnalul cu dublă intrare - cititorii stabilesc o legătură strânsă între text şi propria lor curiozitate şi experienţă.

Acest jurnal este deosebit de util în situaţii în care elevii au de citit texte mai lungi, în afara clasei

SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi Gândirii) – texte economice de

specialitate. Cunoştinţele anterioare ale elevilor evidenţiate prin activităţi specifice se folosesc ca bază de

plecare pentru lectura unui text economic.

Pagina 11 din 43

Discuţia - schimb organizat de informaţii şi idei - facilitarea intercomunicării şi a acceptării punctelor de vedere

diferite, conştientizarea complexităţii situaţiilor în aparenţă simple, exersarea abilităţilor de ascultare activă şi de

respectare a regulilor de dialog.

Eseul de 5 minute - modalitate eficientă de a încheia ora, îi ajută pe elevi să-şi adune ideile legate de lecţie, dă

profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a întâmplat în acea oră.

Mozaicul

Exemplu de activitate de învăţare

Modulul: Patrimoniul unitatii

Subiectul : Structuri patrimoniale

Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte patru.

Fiecare primeşte un număr 1; 2; 3; şi câte o fişă de lucru individuală (fiecare fişă conţine după caz

următoarele – structuri de activ, structuri de pasiv, cheltuieli si venituri).

Elevii se regrupează după numărul pe care l-au primit, de exemplu toşi elevii care au grupa numărul 1

formează o grupă, toţi elevii care au numărul 2..., toţi elevii care au numărul 3...,

Astfel grupaţi ei lucrează în grupul lor, se consultă acolo unde nu ştiu sau au nelămuriri, dacă este

cazul sunt ajutaţi de profesor.

După ce au finalizat fişa de lucru, elevii se regrupează ca la început şi devin EXPERŢI în grupul lor. Le

prezintă şi colegilor conţinutul fişei, le dau lămuririle necesare acolo unde este cazul.

Profesorul monitorizează activitatea elevilor.

CUBUL - explorarea unui subiect din mai multe perspective.

Exemplu de activitate de învăţare:

Modulul: Patrimoniul unitatii

Tema: documentele de evidenta

Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe.

Fiecare din cele 6 grupe şi-a ales anumite simboluri.

Profesorul le prezintă elevilor un cub care are desenat pe fiecare latură unul din simboluri, asociate cu

verbe:

1. Simbol 1- DESCRIE

2. Simbol 2- COMPARĂ

3. Simbol 3- ANALIZEAZĂ

4. Simbol 4- ASOCIAZĂ

5. Simbol 5- APLICĂ

6. Simbol 6 - ARGUMENTEAZĂ

Toate aceste operaţiuni elevii le vor face pe fişe, fiecare echipă va primii o fişă conform simbolului

ales.

După ce elevii vor lucra pe echipe aceste fişe, un reprezentant va prezenta colegilor rezultatele finale.

Harta minţii - metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei


Pagina 12 din 43

MODULUL: Patrimoniul unitatii

Tema: Structuri patrimoniale

Elevii sunt împărţiţi în grupe

Fiecare echipă primeşte câte o fişă, care are scris în centrul ei, într-un oval, PATRIMONIU.

Elevii trasează pe fişă săgeţi din acel oval, scriind ELEMENTELE PATRIMONIALE, delimitate pe

structuri, care fac parte din acea categorie.

După ce au finalizat fişa elevii, cei care au fost desemnaţi raportori, vin la tabla şi prezintă întregii

clase, elementele patrimoniale, pe care a reuşit să le găsească.

Experienţa concretă

Experienţa poate fi reală

Exemplu: utilizarea CASEI DE MARCAT sau a unui program de gestiune a stocurilor la un agent economic

şi/sau în cabinetele de specialitate care sunt dotate cu echipamente fiscale şi de birou

Ca alternativă, de obicei mai puţin eficientă, este ”experienţa-substitut”

Exemplu:

Observarea unei persoane cu experienţă (în direct sau într-o înregistrare) – elevii observă un angajat care

utilizează casa de marcat sau computerul pe care este instalat un program de gestiune a stocurilor.

Cine ştie câştigă – joc de întrebări şi răspunsuri, orchestrat de obicei ca o competiţie între grupuri; grupurile îşi

construiesc seturi de întrebări pentru celelalte grupuri, pe o temă dată cu modele de răspuns.

Exemplu – Tema Structuri patrimoniale de activ

7. Sugestii cu privire la evaluare:

Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală urmăreşte gradul de dobândire a

deprinderilor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se

dezvoltă aceste deprinderi conform criteriilor de evaluare stabilite (Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor

de evaluare). Pe parcursul anului elevul este supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în momente diferite,

iar rezultatul final al evaluării are în vedere progresul realizat de acesta. Criteriile de evaluare se regăsesc în

secţiunea „Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare”. Elevul poate fi integrat în evaluarea

activităţilor sale, consolidând astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării

notelor.

Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea deprinderilor şi criteriilor de evaluare specificate

în tabelul „Rezultatele învăţării şi criteriilor de evaluare”.

Rezultatele învăţării specifice unui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul altor module. Acest

lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea conţinuturilor altor module.

Elevii sunt evaluaţi numai în ceea ce priveşte criteriile de evaluare specificate în cadrul acestui modul.

În situaţia în care elevul nu reuşeşte să demonstreze însuşirea unei deprinderi/rezultat al învăţarii, acesta

are posibilitatea de a participa la o nouă evaluare, după o perioadă de pregătire.

Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate rezultatele învăţarii incluse în modul.

Activităţile supuse evaluării sunt deprinderile şi criteriile de evaluare ale rezultatelor învăţarii.

Pagina 13 din 43

Sunt prezentate în continuare exemple şi repere generale de evaluare a rezultatelor învăţării. Fiecare

profesor poate alege şi aplica metodele specifice clasei/grupei, particularităţilor elevilor.

Pentru modulul ”Patrimoniul unităţii” se pot aplica ”metode tradiţionale” de evaluare, dar şi metode

alternative.

Planificarea evaluării lecţiei

– un model managerial –

Perioada de

timp implicată

Funcţia

pedagogică

specifică

Strategia de

evaluare

adoptată

Metodele de evaluare

folosite prioritar

Rezultatele şcolare

evaluate prioritar

Începutul lecţiei Diagnostică-

prognostică

Iniţială –

predictivă

Testul diagnostic,

interviul, chestionarul,

lucrările scrise, lucrările

practice

Cunoştinţe, capacităţi

dobândite anterior conform

scopului lecţiei, ca premisă

necesară pentru lecţia care

urmează să fie predată-

învăţată-evaluată

Perioada de

timp implicată

Funcţia

pedagogică

specifică

Strategia de

evaluare

adoptată

Metodele de evaluare

folosite prioritar

Rezultatele şcolare

evaluate prioritar

Pe tot parcursul

lecţiei

Formativă –

formatoare

Continuă –

formatoare

Testul de capacitate,

conversaţia, observaţia,

descoperirea, modelarea

Cunoştinţe – capacităţi

proiectate conform

obiectivelor concrete, la

nivel de produs şi de proces

La sfârşitul

lecţiei

Sumativă –

cumulativă

Finală –

de bilanţ

Testul de succes

educaţional,

explicaţia

demonstraţia

Cunoştinţe-capacităţi

învăţate, evaluate conform

obiectivelor concrete,

cumulate pe parcursul

lecţiei şi / sau unui “sistem

de lecţii”

Metodele tradiţionale – probele orale, probe scrise şi probe practice

Metode alternative - observarea sistematică a elevilor, investigaţia, proiectul, portofoliul, auto-evaluarea.

Observarea sistematică a elevilor: poate fi facută pentru a evalua performanţa ele elevilor dar mai ales pentru a

evalua comportamente afectiv-atitudinale; furnizează informaţii asupra performanţelor elevilor din perspectiva

capacităţii lor de acţiune şi relaţionare, a competenţelor şi abilităţilor de care dispun aceştia;

Investigaţia reprezintă o metodă de lucru presupunând cautarea de informaţii pe o tema dată. Se caracterizează

prin aceea că poate fi o sarcină care este efectuată fie individual, fie în grup, iar ca timp de lucru, acesta se

limitează la ora de curs.

Exemplu:Pagina 14 din 43

Sarcina de lucru: Alcatuirea unei fişe cu elementele patrimoniale pe exemplul unui agent economic sau

alcătuirea unei fişe cu documentele specifice utilizate în activitata comercială.

Elevilor li se poate sau nu sugera o anumita ordine a informatiei care trebuie gasită sau nu, în funcţie de

nivelul de cunoştinte al clasei, de anul de studiu etc.

Grila de evaluare a profesorului ar putea fi:

item

grup

intelegere

a sarcinii

de lucru

calitatea informatiilor calitatea raportului creativitate cooperare

numar

surse

informatie

(in)completa

corelarea

surselor

organizare forma prezentare

Se mai pot adăuga aici, în funcţie de nevoile profesorului şi de nivelul clasei, nivelul de cunoştinte de

limbă folosite – vocabular economic, structura frazei şi coerenţa globală a textului raportului etc.

În general, se evaluează deprinderile elevilor, atitudinea lor faţă de sarcina în sine şi mai puţin nivelul de

cunoştinte atins. Raportul fiind prezentat de către un singur elev, de regulă cel mai bine pregătit care îşi asumă

rolul de lider, este dificil de finalizat o astfel de activitate cu o notare. Ea însă se poate constitui într-o etapă

premergatoare pentru atribuirea de note pentru nivelul de cunoştinţe al elevilor.

Proiectul - activitate mult mai amplă decât investigaţia şi presupune ca lucrul să se intindă pe parcursul

mai multor zile, cu/fară consultarea profesorului.

În timpul realizării proiectului se va evalua: corectitudine / acurateţe tehnică, a datelor, desenelor; utilizarea

corespunzatoare a materialelor şi echipamentului; organizarea ideilor şi materialelor într-un raport; calitatea

prezentării; rezultatele proiectului, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei.

Tema proiect Componenţa

grup Realizare Prezentare

a

b

c

Exemplul:

Clasa:

Daca vrem ca evaluarea să fie făcută cu cât mai multă acurateţe, tabelul poate lua în calcul şi realizarea

celorlalte obiective.

Pagina 15 din 43

Tema

proiect

Elevi

grup

realizare prezentare

org.

inf.

3p.

prez

. gen

.

indi

care

a su

rsel

or

1p.

acur

atet

ea in

form

atie

i

2 p.

ilust

rare

(ex.

, im

g)

calit

. cun

. de

limba

3p.

usur

inta

exp

rim

are

2p.

spon

tane

itate

met

alim

baj/

limba

j spe

cific

2p.

coer

enta

exp

rim

arii

2p

a

b

c

Pentru fiecare din itemi, rămâne la latitudinea profesorului de a găsi un sistem de notare.

Ex. medie : (10 p. realizare + 10 p. prezentare)/2

Tabelul de mai jos include o trecere în revistă a metodelor, scopurilor şi instrumentelor utilizate pentru

monitorizarea progresului.

Metoda de

evaluare

Scopul Momentul

utilizării

Instrumentul de

evaluare

Observaţiile

informale şi fişele

de observaţie

Notiţele colectate prin

observare sprijină ajustările

procesului de predare şi

furnizează dovezile pentru

evaluarea finală.

Se utilizează pe întregul

parcurs al unităţii de

învăţare, atât în timpul

lucrului individual, cât şi în

grup.

Fişe colectate în dosare

individuale sau de grup

Liste de verificare care

ajută la focalizarea pe

comportamentele aşteptate

Jurnalele învăţării Cuprind raportări pe scurt, în

mod regulat într-o agendă a

proiectului, într-un jurnal sau

într-un scurt formular care

conţine întrebări structurate

Verificarea acestora se

realizează în timpul

verificărilor de progres, în

întâlnirile de proiect sau în

timpul conferinţelor.

Formulare

Fişe

Listele de verificare

- progres

Sunt necesare când proiectul

necesită din partea elevilor

Se utilizează în timpul

întâlnirilor echipei sau în

Liste de verificare

cuprinzând momentele

Pagina 16 din 43

http://educate.intel.com/ro/AssessingProjects/AssessmentStrategies/MonitoringProgress/ap_progress_checklists.htm

http://educate.intel.com/ro/AssessingProjects/AssessmentStrategies/MonitoringProgress/ap_plant_log.htm

http://educate.intel.com/ro/AssessingProjects/AssessmentStrategies/MonitoringProgress/ap_learning_logs.htm

http://educate.intel.com/ro/AssessingProjects/AssessmentStrategies/MonitoringProgress/ap_observation_checklist.htm

http://educate.intel.com/ro/AssessingProjects/AssessmentStrategies/MonitoringProgress/ap_anecdotal_examples.htm

http://educate.intel.com/ro/AssessingProjects/AssessmentStrategies/MonitoringProgress/ap_informal_observations_anecdotal_notes.htm



îndeplinirea unor cerinţe

specifice secvenţiale sau după

un program.

timpul conferinţelor. Elevii

le folosesc pentru

monitorizarea progresului şi

în timpul proiectării sau le

ajustează conform nevoilor

lor.

cheie, termenele şi stadiile

de elaborare

Rapoartele de

progres

Ajută elevii la documentarea

progresului sau pentru a

explica ceva nou legat de

înţelegerea lor. Raportul poate

fi un document de lucru, un

planificator sau un sumar al

datelor.

Se utilizează în timpul

stadiilor cheie din proiect,

cum ar fi atunci când se

alcătuieşte schiţa sau când

se ajunge la jumătate cu

prima formă de lucru..

Formulare

Fişe

Întâlnirile de

proiect şi

conferinţele

Dau permisiunea de trecere a

unui elev la stadiul următor al

proiectului. Se utilizează

pentru verificarea progresului,

pentru menţinerea dedicaţiei în

ceea ce priveşte activitatea

grupului şi pentru planificarea

următorilor paşi.

Se utilizează pentru

informarea echipei şi în

cadrul întâlnirilor

individuale, pe parcursul

proiectului.

Agenda de lucru, obiective

şi formulare de proces.

Listă de verificare – observarea capacităţilor de gândire

Notaţi-vă când elevii demonstrează fiecare capacitate, fie în grup, fie în discuţii cu întreaga clasă

(modificaţi incluzând capacităţi alternative, care nu sunt prezente mai jos). Examinaţi această listă

pentru a identifica acele capacităţi care trebuie accentuate sau pentru a identifica elevii care au nevoie

de mai multă instruire sau încurajare.

Numele elevului

Evaluare

Generalizare

Formulare de concluzii

Interpretare

Analiză

Elaborare

Pagina 17 din 43

http://educate.intel.com/ro/AssessingProjects/AssessmentStrategies/MonitoringProgress/ap_progress_reports.htm

Abstractizare

Analiza perspectivelor

Luarea deciziilor

Rezolvarea problemelor

Notiţe

Jurnalele învăţării - pot conţine o explicaţie legată de o strategie de rezolvare a unei probleme, observarea,

colectarea datelor, întrebări despre o activitate desfăşurată, lista de materiale documentare studiate - articole,

temele pentru acasă, notiţe pentru aducere aminte sau orice altceva care este potrivit pentru a fi înregistrat.

Portofoliul - cea mai complexă activitate de evaluare şi de autoevaluare, iar rezultatul final este o colecţie

eterogenă de documente care poate cuprinde: date despre programul elevului; temele pentru acasă; proiectele

realizate în decursulul unei perioade de timp (în general un semestru sau tot anul), precum şi o scurtă „istorie” a

acestora (data la care a fost dat în lucru, echipa de lucru cu atribuţiile fiecaruia, timpul de lucru eşalonat în zile,

bibliografie consultată, etc.); fişe de autoevaluare de tipul: ştiu să fac..., calităţi/defecte; tot ceea ce s-a lucrat la

clasă în decursul perioadei vizate, etc.

Autoevaluare;

Întrebări pe care elevii ar trebui să şi le pună:

există şi un alt mod (metoda) de a rezolva această sarcină?

am rezolvat sarcina suficient de bine?

ce ar trebui să fac în pasul următor?

ce produs care mă reprezintă ar trebui să-l pun în portofoliu?

Completarea la sfârsitul unei sarcini importante a unor propoziţii de genul (în cadrul unei fişe):

1. am învăţat ..

2. am fost surprins de faptul că ...

3. am descoperit că ...

4. am folosit metoda ... deoarece ...

5. în realizarea acestei sarcini am întampinat urmatoarele dificultăţi ...

Matrice de evaluare = proiectarea evaluării pe obiective (rezultate ale învăţării) în funcţie de instrumentele de

evaluare;

- centrată pe capacităţi (rezultate ale învăţării);

- centrată pe conţinuturi şi domenii de conţinut;

Unitate de învăţare: ....................................................................................................

2. Instrumente de

evaluare

Proba

scrisă

Proba

orală

Proba

practică

(proiect)

Tema de

lucru în

clasă

Tema

pentru

acasă

Observarea sistematică a

elevilor

Pagina 18 din 43

Obiective (rezultate ale

învăţării) ale unităţii de

învăţare

1.

3.

Alte exemple pentru probe de evaluare

Evaluare formativă

”Tenis” - Grupaţi-vă pe perechi şi puneţi-vă pe rând întrebări din tema ”Evidenţa economică”.

Investigaţia - Documentaţi-vă şi scrieţi un eseu despre sfera de acţiune a contabilităţii

În perechi, interpretaţi pe rând rolul unui vânzător şi al unui client - acţiunea se referă la vânzarea-cumpărarea

de mărfuri şi înregistrarea vânzării în casa de marcat

Elaboraţi o hartă conceptuală în care să cuprindeţi toate elementele referitoare la casa de marcat. Comparaţi

răspunsul cu cel al colegului/colegei de bancă

Verificati modul de completare a documentelor prin comparare cu documente reale.

Evaluare sumativă

Desenaţi o hartă conceptuală care să rezume punctele cheie din capitolul ”Obiectul contabilităţii”

Experimentare activă - Stabiliţi care sunt etapele în utilizare casei de marcat, identificaţi documentele specifice

ale activităţii de vanzare, construiţi o situaţie – plan de acţiune; transpuneţi planul de acţiune prin utilizarea

casei de marcat

8.Bibliografie

BROOKSON, Stephan, Cum sa intelegem contabilitatea, Ed.RAO

CARAIANI Chirata, DUMIRANA Mihaela,Bazele contabilitatii Editia a III- a, Ed.Universitară

DOCUMENTE FINANCIAR-CONTABILE, Ed.Monitorul Oficial, 2009

Noile reglementari contabile armonizate cu directivele Europene, editia a IV-a., Ed.Best Publishing, 2009

Consilier – Contabilitate, Ed.Rentrop&traton, 2009

CERGHIT, Ioan, Sisteme de instruire alternative.şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Bucureşti,

Editura Aramis, 2002

CRISTEA, Gabriela C., Managementul lecţiei, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., 2003

CRISTEA, Sorin, Dicţionar de pedagogie, Bucureşti, Grupul Editorial Litera. 2000

JINGA, Ioan; Negreţ, Ioan, Învăţarea eficientă, Bucureşti, Editura Editis, 1994

LISIEVICI, Petru, Evaluarea în învăţământ. Teorie, practică, instrumente, Bucureşti, Editura Aramis, 2002

MEYER Geniviève, De ce şi cum evaluăm, Iaşi, Editura Polirom

RADU Ion T., Evaluarea în procesul didactic, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., 2000

VOGLER Jean (coord.), Evaluarea în învăţământul preuniversitar, Iaşi, Editura Polirom, 2000

TRIBUNA ECONOMICĂ – colecţie 2007, 2008, 2009, Ed.PRESA

Pagina 19 din 43

REVISTA FINANTE PUBLICE SI CONTABILITATE – colectie 2007, 2008, Ed.PRESA

Legea 319/2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă

Legea nr. 31/1990 - Legea societăţilor comerciale

Legea nr 82/1991 - Legea contabilităţii. Editia a IX-a. 2009, Ed.Best Publishing

Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile, în vigoare

de la 1 ianuarie 2009

www.e-legis.ro

www.conta.ro

www.gestiunestocuri.ro

www.e-contabilitate.ro

www.programedecontabilitate.ro

http://educate.intel.com/ro/AssessingProjects

Pagina 20 din 43

http://educate.intel.com/ro/AssessingProjects

http://www.programedecontabilitate.ro/

http://www.e-contabilitate.ro/

http://www.gestiunestocuri.ro/

http://www.conta.ro/

http://www.e-legis.ro/

http://www.de-contabilitate.ro/legislatie/legea_nr._311990_-_legea_societatilor_comerciale_1143.html

http://www.de-contabilitate.ro/legislatie/legea_3192006_-_legea_securitatii_si_sanatatii_in_munca_1121.html

Organizarea unităţii economice


Modulul “Organizarea unităţii economice ” face parte din pregătirea de bază pentru calificările de nivel

2 “comerciant - vânzător ”şi „recepţioner distribuitor ”.

Modulul se studiază în clasa a IX-a, având alocate un număr total de 108 ore, din care: laborator

tehnologic 36, instruire practică 36.

Acest modul agregă: Unitatea de competenţe pentru abilităţi cheie „Dezvoltare personală în scopul

obţinerii performanţei” cu următoarele competenţe individuale:

Analizează caracteristicile personale şi factorii implicaţi în dezvoltarea carierei

Exprimă opţiuni privind traseul personal de educaţie şi formare profesională, abilităţi care trebuie

dezvoltate şi evaluate în cadrul modulului Organizarea activităţii economice.

2. Unitatea / unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul

Organizarea activităţii economice

Dezvoltare personală în scopul obţinerii performanţei

2. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:

Denumirea Modulului: Organizarea activităţii economice

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare

Rezultatul Învăţării 1: Prezintă modul de organizare al unităţilor economice

Particularităţile activităţii

economice

Delimitări terminologice :

întreprindere, societate, firmă,

unitate economică

Identificarea tipologiilor unităţii

economice după următoarele

forme:

- forma de proprietate

- forma juridică

- modul de asociere,

- obiectul de activitate,

- structură operativă

Identificarea tipului unităţii

economice şi diferenţierea

acestora după criterii date

Elevul va demonstra că este

capabil să identifice tipologia

unităţii economice după

următoarele forme:

- forma de proprietate

- forma juridică

- modul de asociere,

- specializare

Pagina 21 din 43

Particularităţile constituirii unei

unităţi economice din domeniul

distribuţiei cu amânuntul

Recunoaşterea poziţiei proprii

în: structura organizatorică:

compartiment, birou, serviciu,

raion, secţie, atelier.

Recunoaşterea poziţiei proprii în

structura organizatorică

- obiectul de activitate,

- structură operativă

prin studii de caz, prin activităţi

de simulare, prin proiecte etc.


capabil să recunoască poziţiile

posturilor din diferite

structuri organizatorice prin

studii de caz, problematizare,

proiecte

Rezultatul învăţării 2: Urmăreşte fluxurile de circulaţie în spaţiile unităţii economice

Fluxurile tehnologice în unităţile

economice

Spaţiile la nivel de depozit :

- Spaţiul privind recepţia

mărfurilor, a materiilor

prime;

- Spaţiul privind depozitarea,

păstrarea, condiţionarea

ambalajelor şi a stocului de

marfă,

Spaţiul de contact cu clienţii :

raioane, culoare de circulaţie,

spaţii de prezentare, spaţii de

aşteptare

Diferenţierea fluxurilor de

circulaţie într-o unitate

economică: ale informaţiilor, ale

mărfurilor, ale personalului, ale

clienţilor

Identificarea spaţiilor la nivel de

depozit

Identificarea structurii spaţiului

de contact cu clienţii

Diferenţierea fluxurilor de

circulaţie într-o unitate

economică


capabil să identifice spaţiile la

nivelul unui depozit (privind

recepţia mărfurilor, a

materiilor prime; depozitare,

păstrare, condiţionarea

ambalajelor şi a stocului de

marfă) la diferiţi agenţi

economici cu domenii de

activitate diverse prin

activităţi de simulare,

problematizare, proiecte,


capabil să identifice structura

spaţiului de contact cu clienţii

(raioane, culoare de circulaţie,

spaţii de prezentare, spaţii de

aşteptare) la diferiţi agenţi

economici cu domenii de

activitate diverse prin

activităţi de simulare,

problematizare, proiecte, lecţii

vizită

Pagina 22 din 43


capabil să diferenţieze

fluxurile de circulaţie într-o

unitate economică: ale

mărfurilor, personalului,

clienţilor prin activităţi de

simulare, problematizare,

proiecte, lecţii vizită

Rezultatul învăţării 3: Prezintă atribuţiile şi responsabilităţile personalului în cadrul unităţii economice

Atribuţiile şi responsabilităţile

personalului în cadrul unităţii

economice

Structura personalului :

în funcţie de: sex, vârstă,

pregătire de specialitate,

vechime

Descrierea capacităţilor de

muncă pentru descrierea profesiei:

fizice, psihice, intelectuale;

Recrutarea şi selecţia resurselor

umane; Perspectiva profesională şi

promovarea resurselor umane;

Evaluarea activităţii resurselor

umane;

Identificarea structurii

personalului

Descrierea capacităţilor de

muncă pentru descrierea

profesiei

Analizează caracteristicile

personale şi factorii implicaţi în

dezvoltarea carierei

Exprimă opţiuni privind traseul

personal de educaţie şi formare

profesională


capabil să identifice structura

personalului unui IMM,


capabil sa descrie diferite

profesii, să analizeze

caracteristicile personale şi

factorii implicaţi în

dezvoltarea carierei printr-un

raport dintre diferenţa dintre

aspiraţii, interese şi

posibilităţi şi dintre

competenţele personale şi

comanda socială pe piaţa

muncii prin activităţi de

simulare şi joc de rol


capabil să exprime opţiuni

privind traseul personal de

educaţie şi formare

profesională in cadrul unor

activităţi de simulare pe o

perioada de 1-5 ani

Pagina 23 din 43

Atribuţiile şi responsabilităţile

personalului comercial: conform

Fişei postului, ROF

Identificarea atribuţiilor şi

responsabilităţilor personalului


capabil să identifice

atribuţiilor şi

responsabilităţilor

personalului din diferite

domenii de activitate prin

activităţi de simulare sau

proiect


1. Particularităţile activităţii economice

Delimitări terminologice : întreprindere, societate, firmă, unitate economică

Caracteristicile şi rolul unităţii economice în economia de piaţă

1.3.Tipologiile unităţii economice după următoarele forme:

- forma de proprietate;

- forma juridică ;

- modul de asociere;

- obiectul de activitate;

- structură operativă ;

1.4. Particularităţile constituirii unei unităţi economice din domeniul distribuţiei cu amânuntul:

- motivaţia înfiinţării unităţii economice;

- etapele înfiinţării unităţii economice;

- documentele înfiinţării unităţii economice;

1.5. Organizarea structurală a unităţii economice;

- elementele de bază ale structurii organizatorice (postul, funcţia, ponderea ierarhică,

compartimentul, relaţiile dintre compartimente sau posturi, niveluri ierarhice);

- tipuri de structuri organizatorice;

2. Fluxurile tehnologice în unităţile economice

2.1.Depozitul :

- Spaţiul privind recepţia mărfurilor, a materiilor prime;

- Spaţiul privind depozitarea, păstrarea, condiţionarea ambalajelor şi a stocului de marfă,

Spaţiului de contact cu clienţii : raioane, culoare de circulaţie, spaţii de prezentare, spaţii de aşteptare

Fluxurile de circulaţie într-o unitate economică: informaţiilor, mărfurilor, personalului, clienţilor

3. Atribuţiile şi responsabilităţile personalului în cadrul unităţii economice

3.1. Tipologia personalului la nivelul unei unităţi economice;

3.2. Descrierea capacităţilor de muncă pentru descrierea profesiei: fizice, psihice, intelectuale;

3.3. Recrutarea şi selecţia resurselor umane;

3.4. Perspectiva profesională şi promovarea resurselor umane;

Pagina 24 din 43

3.5. Evaluarea activităţii resurselor umane;

3.6. Atribuţiile şi responsabilităţile personalului comercial: conform Fişei postului, ROF;

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru desfăşurarea în condiţii optime a procesului de predare învăţare sunt necesare următoarele

resurse:

- computere,

- conexiune la internet

- flipchart,


Toate conţinuturile modulului „Organizarea activităţii economice” vor fi efectuate atât în orele de

pregătire teoretică şi practică de către profesorul de specialitate. În cadrul orelor de instruire practică vor fi

abordate următoarele conţinuturi: Organizarea structurală a unităţii economice şi Fluxurile tehnologice în

unităţile economice.

Trebuie făcută o corelarea riguroasă a rezultatelor învăţării cu criteriile de evaluare (vezi

punctul 3 al programei) astfel încât la sfârşitul procesului de învăţare elevul să poată dobândi

deprinderile necesare fiecărui rezultat al învăţării precizat în cadrul modulului.

Pentru atingerea rezultatelor învăţării lecţiile se desfăşoară atât în sala de clasă, cât şi în laborator cu

profesorul de specialitate dar şi la agenţii economici de profil prin lecţiile vizită la orele de instruire practică.

Ordinea logică de parcurgere a conţinutului este cea de la punctul 4 „Conţinutul formării” al acestui

document.

Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea rezultatelor învăţării la probleme

reale, pentru a se ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Repartizarea

numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de învăţare al elevilor şi de

complexitatea conţinutului.

Se recomandă folosirea cât mai intensă a învăţării centrate pe elev. În cadrul acesteia elevii vor lucra

atât individual dar mai ales în grupuri pentru a explora diverse probleme (de exemplu: exploatarea diverselor

surse interne informative ale agentului economic, caracterizarea poziţiei unei unităţi economice pe piaţă,

prezentarea diferitelor tipologii de unităţi economice, identificarea informaţiilor utile în studiul diferitelor

structuri organizatorice, descrierea unei diferitelor fluxuri existente la nivelul unei unităţi economice, etc.),

constituind persoane care folosesc în mod activ cunoştinţele şi nu receptori pasivi de cunoştinţe.

Actul de învăţare presupune în acest context înlocuirea prelegerilor cu un stil de învăţare activ-

participativ, funcţie de ritmul propriu al elevului şi/sau situaţii de cooperare în grup dar şi de stilul de învăţare al

elevului.

Ca metode de învăţare se recomandă: prezentările pentru colegi, brainstormingul, proiecte, analiza

SWOT, munca în grup, vizite, jocuri de rol, studii de caz şi scenarii reale, discuţii, portofolii.

Trebuie avut în vedere faptul că scopul procesului de instruire este dezvoltarea rezultatelor învăţării

cuprinse în programa modulului. Conţinuturile sunt suportul pentru realizarea acestui deziderat.

În proiectarea activităţilor de învăţare trebuie avute în vedere cerinţele educaţionale speciale ale

elevilor. Formularea de obiective de învăţare diferenţiate va da profesorului o imagine clară asupra a ceea

Pagina 25 din 43

trebuie să fie capabili să realizeze toţi elevii, a ceea ce ar trebui să fie capabili să realizeze cei mai mulţi dintre ei

şi a ceea ce numai unii vor fi capabili să realizeze. Luând în considerare obiectivele de învăţare diferenţiate şi

datele despre elevi (ritm de învăţare, stiluri de învăţare, tipuri de inteligenţe, dificultăţi în învăţare), profesorul

va putea adapta parcursul formării elevilor.

Alături de rezultatele învăţării precizate în conţinutul modulului, pot fi dezvoltate şi alte rezultate ale

învăţării din categoria celor pentru abilităţile cheie prin activităţile de învatare propuse de profesor.

Pe parcursul modulului, evaluarea continuă va viza atât atingerea deprinderilor tehice cât şi a

deprinderilor dezvoltate prin unitatea de abilitate cheie „Dezvoltare personală în scopul obţinerii

performanţei”. Aceasta trebuie dezvoltată prin conţinuturile „Descrierea capacităţilor de muncă pentru

descrierea profesiei: fizice, psihice, intelectuale”.

Profesorul are rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce învaţă. Se pot

utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, simularea, problematizarea, jocul de rol,

exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează critica, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul, etc.

Aceste metode se caracterizează prin faptul că:

sunt concentrate pe elev şi pe activitate;

pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;

încurajează participarea elevilor, creativitatea, iniţiativele;

determină un parteneriat profesor – elev;

au un puternic accent formativ, nu informativ;

presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;

adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.

Activităţile didactice vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare, caracteristic, toţi elevii să

dobândească abilitatăţile necesare.

Se recomandă de asemenea organizarea predării – învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe grupe de

elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi

(verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă

pentru învăţare eficientă).

Exemple de metode de predare şi învăţare adecvate modulului :

Metodă : Învăţarea prin descoperire

Rezultatul învăţării 1: Prezintă modul de organizare al unităţilor economice

Deprindere : Identificarea tipului unităţii economice şi diferenţierea acestora după criterii date

Pe baza aceste metode elevii pot identifica diferite unităţi economice completând următoare fişă de

observaţie

Denumire

firmă

forma de

proprietate

forma

juridică

modul de

asociere

obiectul

de

activitate

structură

operativă

Pagina 26 din 43

Indiferent de felul ei – inductivă, deductivă şi analogică - metoda are următoarele etape:

a) confruntarea cu o situaţie problemă, etapă în care se realizează declanşarea dorinţei lor de căutare şi

explorare;

b) realizarea actului descoperirii, care presupune structurarea şi interpretarea datelor, utilizarea operaţiilor

gândirii şi evidenţierea noului;

c) verbalizarea generalizărilor şi formularea concluziilor;

d) exersarea în ceea ce s-a descoperit, etapă care constă în aplicarea celor descoperite în noi contexte

situaţionale.

Metodă : Analiza SWOT

Rezultatul învăţării 3: Prezintă atribuţiile şi responsabilităţile personalului în cadrul unităţii economice

Deprindere: Identificarea atribuţiilor şi responsabilităţilor personalului

Cu ajutorul unei analize SWOT elevii îşi pot identifica punctele tari şi slabe pentru exercitarea unei profesii,

conform unei fişe a postului.

Întrebări orientative pentru identificarea răspunsurilor la factorii interni şi externi:

Factori

interni

PUNCTE TARI Care sunt avantajele ?

Ce este mai bine realizat decât în cazul....?

Ce capacităţi sau abilităţi dezvoltă?

PUNCTE SLABE Ce ar putea fi îmbunătăţit?

Ce nu faci bine?

Ce văd cei din jur ca fiind puncte slabe?

Ce ar trebui să eviţi din experienţa trecută?

Factori externi

OPORTUNITAŢI Care sunt condiţiile favorabile desfăşurării

proiectului, strategiei...etc.?

Care este avantajul concurenţial?

AMENINŢĂRI

Care sunt obstacolele în realizarea ..

Care sunt schimbările globale care pot afecta..?

În ce mod te poate afecta negativ activitatea?


Unul dintre cei mai importanţi factori care contribuie la încrederea publicului în sistemul de învăţământ

este calitatea evaluării. Procesul de evaluare trebui să fie atât riguros, cât şi corect. Pentru a trezi încredere,

evaluarea trebuie să fie: validă, credibilă, practică, corectă şi utilă. Indiferent că este aplicată prin intermediul

examenelor scrise, întrebărilor orale, testelor practice, testelor online pe calculator, sau al oricăror altor

mijloace, principiile rămân aceleaşi.

Pagina 27 din 43

Evaluarea diagnostică este utilizată pentru identificarea nevoilor, abilităţilor, intereselor, preferinţelor

şi a achiziţiilor anterioare ale elevului, astfel încât să se poată lua deciziile corespunzătoare şi asigura sprijin

individual, dacă este necesar. Pentru modulul „Organizarea activităţii economice” evaluarea diagnostic este

necesară pentru a identifica acumulările cu care elevii vin din şcoala generală sau din viata reală. Evaluarea

formativă se desfăşoară în mediul de învăţare şi oferă informaţii privind progresele elevului. Permite

evaluatorilor şi elevilor să identifice şi să încerce să ţină cont de orice aspecte care ar putea afecta

procesul de învăţare. Evaluarea pentru învăţare ar trebui să fie sensibilă şi constructivă, pentru că orice

evaluare are un impact emoţional. Profesorii trebuie să fie conştienţi de impactul pe care comentariile,

notele şi calificativele îl pot avea asupra încrederii în sine şi entuziasmului elevilor şi ar trebui să fie cât

mai constructivi cu putinţă în feedback-ul pe care îl oferă. Comentariile care se concentrează asupra

activităţii mai curând decât asupra persoanei sunt mai constructive atât pentru învăţare, cât şi pentru

motivaţie. Evaluarea pentru învăţare ar trebui să ţină cont de importanţa motivării elevului. Evaluarea care

încurajează învăţarea stimulează motivarea, evidenţiind progresele şi realizările, nu eşecurile. Este puţin

probabil ca o comparaţie cu alţii care au avut mai mult succes să îi motiveze pe elevi, mai curând îi face

să simtă că „nu sunt buni. Evaluarea pentru învăţare ar trebui să promoveze angajamentul faţă de

obiectivele învăţării şi o înţelegere comună a criteriilor conform cărora sunt evaluaţi.

Evaluarea sumativă a modulului se poate realiza pe baza unui plan :

a. Planul ar trebui să includă cel puţin un instrument de evaluare prin care se evaluează abilităţile

cognitive şi/sau practice, precum şi competenţa elevilor. Poate fi o temă de lucru care se

desfăşoară pe mai multe săptămâni. Aceasta va constitui cel puţin 60% din notele pentru acel

modul. De exemplu realizarea unui proiect cu tema „ Prezentarea fluxurilor tehnologice din

unitatea economic X”

b. Pot exista mai multe evaluări care contează în vederea evaluării sumative.

c. Nota finală va reprezenta totalul ponderat al evaluărilor.

d. Nu este necesară o examinare scrisă la finalul modulului, cu excepţia cazului în care

curriculumul modulului o menţionează în mod specific ca fiind obligatorie, ex. „Tipologiile

unităţii economice după următoarele forme”.

e. Acest plan le oferă profesorului şi elevilor o indicaţie privind încadrarea în timp implicată de

modulul respectiv.

Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate rezultatele învăţării incluse în modul. Pentru

a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării. Activităţile supuse

evaluării sunt deprinderile obţinute în urma rezultatelelor învăţării.

Exemplificarea unui pachet de evaluare pe un rezultat de învăţare

Rezultatul învăţării 3: Prezintă atribuţiile şi responsabilităţile personalului în cadrul unităţii

economice.

Abilitatea cheie : Dezvoltare personală în scopul obţinerii performanţei

Deprinderi Precizări privind conţinuturile supuse

evaluării Evaluare

Pagina 28 din 43

a Descrierea capacităţilor de muncă

pentru descrierea profesiei 4. Descrierea capacităţilor de muncă pentru

descrierea profesiei: fizice, psihice,

intelectuale;

5. Recrutarea şi selecţia resurselor umane;

6. Perspectiva profesională şi promovarea

resurselor umane;

7. Evaluarea activităţii resurselor umane;

Evaluare prin

simularea unui

interviu pe piaţa

muncii

b

Analizează caracteristicile

personale şi factorii implicaţi în


c

Exprimă opţiuni privind traseul

personal de educaţie şi formare

profesională

Activitate. SC „X „ SA doreşte recrutarea unui personal calificat în unul din departamentele societăţii.

Pe baza „chestionarului de interviu” candidaţii aveau următoarele sarcini:

Descrieţi capacităţilor de muncă pentru profesiei voastră

Analizaţi caracteristicile personale şi factorii implicaţi în dezvoltarea carierei

Exprimaţi opţiuni privind traseul personal de educaţie şi formare profesională pe o perioada de 5 ani

Profesorul va evalua elevul pe baza unei grile de evaluare

Grila de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:

Rezultatul învăţării 3: Prezintă atribuţiile şi responsabilităţile personalului în cadrul unităţii

economice.

Abilitatea cheie : Dezvoltare personală în scopul obţinerii performanţei

crt.Cerinţe

Rezultatul

evaluăriiData

a. Descrierea capacităţilor de muncă pentru descrierea profesiei Da sau (√)

Nu sau (X)

b. Analizează caracteristicile personale şi factorii implicaţi în


Da sau (√)

Nu sau (X)

Pagina 29 din 43

c. Exprimă opţiuni privind traseul personal de educaţie şi formare

profesională

Da sau (√)

Nu sau (X)

Profesorul va urmări modul de lucru al elevului.

Evaluatorul va bifa fiecare sarcina îndeplinita corect de către elev.

Rezultatul învăţării se consideră atins dacă elevul îndeplineşte sarcina o singura dată.

Precizări pentru aplicarea probei de evaluare

elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare

elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare

certificarea acestui rezultat al învăţării se va realiza în urma evaluării formative.

înregistrarea performantei se va realiza printr-o fisa de observare completată de profesor pe parcursul

probei

Sugestii privind dovezile evaluării:

Fişa de observare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi

condiţiilor de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a

evaluării

Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,

portofoliile.

8. Bibliografia

Boc, C (coordonator) , Economia Întreprinderii, Editura ASE, 1997

Deaconu, A Economia Întreprinderii , Editura Didactica si Pedagogică , Bucureşti 1998

Patriche D. Tratat de economia comerţului, Editura Eficient , Bucureşti , 1998

Stanciulescu G (coordonator), Managementul Organizaţiei, Editura Economică , Bucureşti 1998

Pagina 30 din 43

Calitatea produselor şi serviciilor


Modulul „CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR” face parte din domeniul de pregătire „Economic”

şi „Comerţ”; se situează în cadrul Curriculumului diferenţiat şi are alocate un număr 108 ore pe an din care 36

ore de laborator tehnologic. Modulul „Calitatea produselor şi serviciilor” se planifică pe parcursul săptămânii

până la sfărşitul anului şcolar cu un număr egal de ore: 2 ore teorie şi 1 oră laborator tehnologic. Se recomandă

cumularea celor 2 ore pentru o mai bună sintetizare şi exersare a rezultatelor învăţării.

2. Unitatea / unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul

Calitatea produselor şi serviciilor:

Analiza ofertei de mărfuri alimentare

Analiza ofertei de mărfuri nealimentare

Asigurarea calităţii

8. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:

Denumirea Modulului: Studiul calitatii produselor si serviciilor

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare

Rezultatul Învăţării 1: Prezintă grupele de mărfuri alimentare

Grupele de mărfuri

alimentare:

Definirea termenilor – marfă,

produs, serviciu, proprietăţi,

calitate, caracteristici de

calitate, sortiment, grupă,

subgrupă, articol

Clasificarea sortimentului de

mărfuri alimentare:

produse din cereale şi

derivate

legume, fructe şi

produse industrializate

carne şi produse din

carne

produse zaharoase

peşte şi produse din

peşte

produse gustative

laptele şi produsele din

lapte

Clasifică sortimentul de mărfuri

alimentare

Încadrează sortimentul de mărfuri

alimentare conform clasificării

merceologice


capabil să definească termenii

studiaţi în contexte diferite prin

problematizare, studii de caz, etc.


capabil să clasifice sortimentul de

mărfuri alimentare după criterii

date prin simulare,

problematizare, studii de caz.


capabil să încadreze sortimentul

de mărfuri alimentare conform

clasificării merceologice prin

probe practice dar şi simulare,

problematizare, studii de caz.

Pagina 31 din 43

grăsimi alimentare

Clasificarea merceologică a

sortimentului de mărfuri

alimentare

Valoarea alimentară a

mărfurilor:

Definire: proteine, lipide,

glucide

energetică

psiho-senzorială

Analizează valoarea alimentară Elevul va demonstra că este


componentelor valorii energetice

folosind elementele de informare

de pe ambalaje, conţinutul în

substanţe nutritive la 100g produs

prin probe practice dar şi

simulare/problematizare/studii de

caz.


capabil să calculeze valoarea

energetică folosind elementele de

informare de pe ambalaje,

conţinutul în substanţe nutritive la

100g produs prin probe

practice/simulare.

Marcarea – etichetarea

mărfurilor:

elemente de

identificare

elemente de informare

elemente de etichetare

specifice pe grupe de

mărfuri

Verifică elementele de

marcare-etichetare


capabil să identifice elementele

de informare şi identificare

specifice etichetării mărfurilor

alimentare/nelimentare prin

simulare, utilizarea etichetelor de

mărfuri, studii de caz.

Rezultatul învăţării 2: Descrie caracteristicile de calitate ale grupelor de mărfuri alimentare

Caracteristicile organoleptice

ale mărfurilor alimentare:

aspect

culoare

miros

consistenţă

Identifică caracteristicile

organoleptice ale grupelor de

mărfurilor alimentare

Utilizează normele de calitate în

activitatea curentă

Relatează cerinţele de calitate impuse

de normative pentru propriul loc de



caracteristicile organoleptice ale

mărfurilor alimentare pentru

sortimente date prin probe

practice, simulare, problematizare.


Pagina 32 din 43

gust

grad de prospeţime

grad de maturitate

muncă

Verifică organoleptic produsele

alimentare în conformitate cu

documentaţia de specialitate

Identifică normele de calitate

specifice domeniului propriu de

activitate

capabil să verifice caracteristicile

organoleptice ale produselor

alimentare pentru sortimente date

prin probe practice, simulare,

studii de caz.


capabil să identifice normele de

calitate specifice domeniului de

pragătire prin simulare.

Rezultatul invatarii 3: Caracterizează grupele de mărfuri nealimentare

Grupe de mărfuri

nealimentare - clasificare:

destinaţie

frecvenţa cererii

complexe de nevoi

Clasifică grupele de

mărfuri nealimentare


capabil să clasifice sortimentul de

mărfuri nealimentare ţinând cont

de criteriile date (destinaţie,

frecvenţa cererii, complexe de

nevoi) prin simulare,

problematizare, etc.

Încadrare:

familii

grupe

subgrupe

articole

sorturi

Grupe de mărfuri:

textile-încălţăminte

metalo-chimice

cosmetice

sticlă şi ceramică

lemn

tehnico-sanitare

materiale de

construcţii

electrotehnice şi

electronice

autoturisme

birotică şi papetărie

sport-voiaj – turism

bijuterii şi gablonturi

Încadrează produse nealimentare

utilizând clasificarea merceologică

Caracterizează grupele de mărfuri

nealimentare


capabil să încadreze un produs

nealimentar conform clasificării

merceologice prin probe

practice/simulare.


capabil să caracterizeze grupele de

mărfuri nealimentare prin

simulare, problematizare, studii de

caz.

Pagina 33 din 43

Rezultatul învăţării 4: Respectarea condiţiilor de calitate pe grupe de produse nealimentare/

Caracteristicile de calitate pe

grupe de mărfuri

nealimentare

organoleptice

tehnico – funcţionale

specifice grupei de

mărfuri

Verifică caracteristicie de

calitate pe grupe de mărfuri

nealimentare

Enumeră metodele standardizate de

asigurare a calităţii


capabil să verifice caracteristicile

de calitate pe grupe de mărfuri

nealimentare prin probe practice,

simulare.

Defectele mărfurilor

nealimentare:

datorate

producătorului

comerciantului

transportatorului

Identifică defectele mărfurilor

nealimentare

Descrie procedurile specifice

metodelor standardizate de

asugurarea calităţii

Identifică condiţiile de

marcare, ambalare, transport,

păstrate, depozitare

Aplică metode standardizate de

asigurarea calităţii


capabil să identificarea defectele

mărfurilor nealimentare pe grupe

de produse prin probe practice,

simulare, problematizare.


capabil să identifice defectele

mărfurilor nealimentare pe grupe

de produse prin probe practice,

simulare, studii de caz.

Rezultatul învăţării 5: Caracterizarea serviciilor

Serviciile

Definire

Clasificare (scop, mod

de obţinere, ISO 9004-

2:1994)

Carcateristici

calitative:

forma nematerială

nestocabilitatea

intangibilitatea

coincidenţa în timp şi

spaţiu a producţiei şi

consumului

eterogenitatea

Clasifică serviciile după criterii date

Caracterizează caracteristicile

cantitative ale serviciilor


capabil să clasifice serviciile după

criterii date prin simulare, studii

de caz.


capabil să prezinte caracteristicile

cantitative ale serviciilor prin

exemplificare, simulare,

problematizare.


I. Grupele de mărfuri alimentare

Pagina 34 din 43

I.1. Definirea termenilor – marfă, produs, serviciu, proprietăţi, calitate, caracteristici de calitate, sortiment,

grupă, subgrupă, articol

Clasificarea sortimentului de mărfuri alimentare:

produse din cereale şi derivate

legume, fructe şi produse industrializate

carne şi produse din carne

produse zaharoase

peşte şi produse din peşte

produse gustative

laptele şi produsele din lapte

grăsimi alimentare.

Clasificarea merceologică a sortimentului de mărfuri alimentare

I.2. Valoarea alimentară a mărfurilor (LT)

Definire: proteine, lipide, glucide

Valoarea:

energetică

psiho-senzorială

I.3. Marcarea – etichetarea mărfurilor alimentare (LT):

elemente de identificare


Elemente de etichetare specifice pe grupe de mărfuri alimentare

I.4. Caracteristicile organoleptice ale mărfurilor alimentare (LT):

aspect

culoare

miros

consistenţă

gust

grad de prospeţime

grad de maturitate

II.Grupe de mărfuri nealimentare

II.1. Clasificare:

destinaţie

frecvenţa cererii

complexe de nevoi

II.2. Încadrare:

familii

grupe

subgrupe

articole

Pagina 35 din 43

sorturi

II.3. Grupe de mărfuri:

textile-încălţăminte

metalo-chimice

cosmetice

sticlă şi ceramică

lemn

tehnico-sanitare

materiale de construcţii

electrotehnice şi electronice

autoturisme

birotică şi papetărie

sport-voiaj – turism

bijuterii şi gablonturi

II.4. Caracteristicile de calitate pe grupe de mărfuri nealimentare (LT):

organoleptice

tehnico – funcţionale specifice grupei de mărfuri

II.5. Marcarea – etichetarea mărfurilor alimentare (LT):

elemente de identificare


Elemente de etichetare specifice pe grupe de mărfuri nealimentare

II.6. Defectele mărfurilor nealimentare (LT):

datorate producătorului

comerciantului

transportatorului

III.Serviciile

III.1. Definire

III.2. Clasificare (scop, mod de obţinere, ISO 9004-2:1994)

III.3. Carcateristici calitative:

forma nematerială

nestocabilitatea

intangibilitatea

coincidenţa în timp şi spaţiu a producţiei şi consumului

eterogenitatea

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului – echipamente, instrumente de lucru,

documente:

instrumente de lucru:

balanţă

Pagina 36 din 43

cântar

metru

termometru

ambalaje de mărfuri alimentare şi nealimentare

mostre de mărfuri alimentare şi nealimentare

documente:

etichete pentru mărfuri alimentare

etichete pentru mărfuri nealimentare


Conţinuturile modulului „Calitatea produselor şi serviciilor” sunt abordate în ordinea în care sunt

prezentate în secţiunea „Conţinutul formării”.

Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce învaţă. Se pot

utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, simularea, problematizarea, jocul de rol,

exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează critica, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc.

Aceste metode se caracterizează prin faptul că:

sunt centrate pe elev şi pe activitate;

pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;

încurajează participarea elevilor, creativitatea, iniţiativele;

determină un parteneriat profesor - elev;

au un puternic accent formativ, nu informativ;

presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;

adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.

Sunt promovate situaţiile din viaţa reală şi se urmăreşte aplicarea cunoştinţelor la probleme reale,

pentru a se ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se

permite să aplice propriul mod de înţelegere a conţinutului, prin descoperire, conversaţie şi realizarea de

materiale cum ar fi: proiecte, scheme, portofolii.

Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de învăţare al

elevilor şi de complexitatea conţinutului.

Se promovează metode activ – participative, centrate pe elev, care dezvoltă gândirea încurajează

participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională.

Exemple:

Eseul de 5 minute - modalitate eficientă de a încheia ora, îi ajută pe elevi să-şi adune ideile legate de lecţie, dă

profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a întâmplat în acea oră.

Pentru identifica modul în care elevii au reţinut diferenţa dintre elementele de informare şi identificare putem

cere acestora ca în timp de 5 minute să prezinte aceste elemente diferenţiate pe tipuri.

Pagina 37 din 43

Mozaicul


Modulul: Calitatea produselor şi serviciilor

Subiectul : Defectele mărfurilor nealimentare

Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte patru.

Fiecare primeşte un număr 1; 2; 3; şi câte o fişă de lucru individuală (fiecare fişă conţine după caz

următoarele –produs/marfă, defecte posibile, identificare, cauze).

Elevii se regrupează după numărul pe care l-au primit, de exemplu toşi elevii care au grupa numărul 1

formează o grupă, toţi elevii care au numărul 2..., toţi elevii care au numărul 3...,

Astfel grupaţi ei lucrează în grupul lor, se consultă acolo unde nu ştiu sau au nelămuriri, dacă este cazul

sunt ajutaţi de profesor.

După ce au finalizat fişa de lucru, elevii se regrupează ca la început şi devin EXPERŢI în grupul lor. Le

prezintă şi colegilor conţinutul fişei, le dau lămuririle necesare acolo unde este cazul.

Profesorul monitorizează activitatea elevilor.

CUBUL - explorarea unui subiect din mai multe perspective.

Exemplu de activitate de învăţare:

Modulul: Calitatea produselor şi serviciilor

Tema: Caracteristicile de calitate pe grupe de mărfuri nealimentare

Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe.

Fiecare din cele 6 grupe şi-a ales anumite simboluri.

Profesorul le prezintă elevilor un cub care are desenat pe fiecare latură unul din simboluri, asociate cu

verbe:

1. Simbol 1- DESCRIE

2. Simbol 2- COMPARĂ

3. Simbol 3- ANALIZEAZĂ

4. Simbol 4- ASOCIAZĂ

5. Simbol 5- APLICĂ

6. Simbol 6 - ARGUMENTEAZĂ

Toate aceste operaţiuni elevii le vor face pe fişe, fiecare echipă va primii o fişă conform simbolului

ales.

După ce elevii vor lucra pe echipe aceste fişe, un reprezentant va prezenta colegilor rezultatele finale.

Harta minţii - metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei


MODULUL: Calitatea produselor şi serviciilor

Tema: Caracteristicile organoleptice ale mărfurilor alimentare

Elevii sunt împărţiţi în grupe

Fiecare echipă primeşte câte o fişă, care are scris în centrul ei, într-un oval, Caracteristici organoleptice

Fiecare echipă primeşte un produs alimentar

Pagina 38 din 43

Elevii trasează pe fişă săgeţi din acel oval, scriindcaracteristicile organoleptice ale mărfurilor

alimentare.

După ce au finalizat fişa elevii, cei care au fost desemnaţi raportori, vin la tabla şi prezintă întregii clase,

caracteristicile organoleptice, pe care a reuşit să le găsească.

Experienţa concretă

Experienţa poate fi reală

Exemplu: utilizarea balanţei/cântarului pentru determinarea greutăţii unui produs.

Ca alternativă, de obicei mai puţin eficientă, este ”experienţa-substitut”

Exemplu:

Observarea unei persoane cu experienţă (în direct sau într-o înregistrare) – elevii observă un angajat care

utilizează balanţa/cântarul pentru determinarea greutăţii produsului.

Cine ştie câştigă – joc de întrebări şi răspunsuri, orchestrat de obicei ca o competiţie între grupuri; grupurile îşi

construiesc seturi de întrebări pentru celelalte grupuri, pe o temă dată cu modele de răspuns.

Exemplu – Tema Clasificarea mărfurilor nealimentare

Se pun întrebări legate de:

clasificarea mărfurilor nealimentare după destinaţie

clasificarea mărfurilor nealimentare după frecvenţa cererii

clasificarea mărfurilor nealimentare după nevoi

Elevul/grupa cu cele mai multe răspunsuri corecte câştigă.

Avantajele învăţării centrate pe elev:

creşterea motivaţiei elevilor, deoarece aceştia sunt conştienţi că pot influenţa procesul de

învăţare;

eficacitate mai mare a învăţării şi a aplicării celor învăţate, deoarece aceste abordări folosesc

învăţarea activă;

memorare mai bună, elevii îşi amintesc mai uşor ce au învăţat, deoarece a stăpâni materia

înseamnă a o înţelege;

posibilitate mai mare de includere – poate fi adoptată în funcţie de potenţialul fiecărui elev,

ţinând cont de faptul că fiecare elev are o capacitate de a învăţa diferită.

Activităţile la lecţii sunt variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi elevii să

dobândească deprinderile necesare.

Se recomandă de asemenea organizarea predării-învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe grupuri de

elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi

(verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă

pentru o învăţare eficientă).


Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală urmăreşte gradul de dobândire a

deprinderilor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se

dezvoltă aceste deprinderi conform criteriilor de evaluare stabilite (Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor

Pagina 39 din 43

de evaluare). Pe parcursul anului elevul este supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în momente diferite,

iar rezultatul final al evaluării are în vedere progresul realizat de acesta. Criteriile de evaluare se regăsesc în

secţiunea „Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare”. Elevul poate fi integrat în evaluarea

activităţilor sale, consolidând astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării

notelor.

Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea deprinderilor şi criteriilor de evaluare specificate

în tabelul „Rezultatele învăţării şi criteriilor de evaluare”.

Rezultatele învăţării specifice unui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul altor module. Acest

lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea conţinuturilor altor module.

Elevii sunt evaluaţi numai în ceea ce priveşte criteriile de evaluare specificate în cadrul acestui modul.

În situaţia în care elevul nu reuşeşte să demonstreze însuşirea unei deprinderi/rezultat al învăţarii, acesta

are posibilitatea de a participa la o nouă evaluare, după o perioadă de pregătire.

Metode de evaluare propuse:

Investigaţia reprezintă un instrument în cadrul căruia elevii pot aplica în mod creator cunoştinţele şi

experienţele de învăţare pe care le-au dobândit în instruirile anterioare, putându-se realiza pe o temă propusă de

profesor sau de elevii înşişi, în cazul în care aceştia nutresc anumite interese faţă de diversele aspecte ale

realităţii.

Tema: Valoarea alimentară a mărfurilor alimentare

Cu ajutorul cunoştinţelor anterioare, elevii pot defini elemente ca: proteine, glucide, lipide, bazându-se pe

cunoştinţele pe care le au de la biologie.

Proiectul reprezintă o metodă mai complexă de evaluare care poate furniza informaţii mai bogate în

legătură cu competenţele elevilor şi, în general, cu progresele pe care ei le-au făcut de-a lungul unei perioade

mai îndelungate de timp.

Temele pentru care se realizează proiectele pot fi oferite de către profesor, dar, în anumite cazuri, ele

pot fi propuse şi de către elevii care elaborează aceste proiecte. În cazul proiectului trebuie avuţi în vedere o

serie de determinanţi, precum: vârsta elevilor, motivaţia acestora pentru un anumit domeniu de cunoaştere,

varietatea experienţelor de învăţare pe care elevii le-au acumulat în timp, rezistenţa acestora la efort etc.

Tema: Caracteristicile serviciilor

Proiectul cuprinde informaţii legate de:

clasificarea serviciilor

exemplificarea serviciilor pe tipuri determinate

caracteristicile de calitate ale serviciilor pe tipuri determinate

Portofoliul cuprinde un ansamblu de documente elaborate de către elev, produse ale acestuia:

probleme, eseuri, contribuţii mai mult sau mai puţin reuşite.

Tema: Grupele de mărfuri alimentare

Pe parcursul primului semestru elevul demonstrează că este capabil să recunoaşcă grupele de mărfuri

elimentare întocmind un portofoli personal care să cuprindă:

Definirea mărfurilor alimentare

Criteriile de clasificare ale mărfurilor alimentare

Pagina 40 din 43

Clasificarea merceologică a mărfurilor alimentare

Valoarea alimentară a mărfurilor alimentare

Marcarea mărfurilor alimentare

Caracteristicile organoleptice ale mărfurilor alimentare

Nu trebuie să lipsească exemplificările pe sortimente diferite de mărfuri alimentare.

Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate rezultatele învăţarii incluse în modul. Pentru a

veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării unui rezultat al

învăţarii. Activităţile supuse evaluării sunt deprinderile şi criteriile de evaluare ale rezultatelor învăţarii.

Exemplificarea unui pachet de evaluare al unui rezultat al învăţarii:

1.2. REZULTATE ALE

ÎNVĂŢĂRII

3. Criteriile de realizare exprimate

prin deprinderi4. Probe de evaluare

1 Încadrează un produs

nealimentar la alegere conform

criteriilor de clasificare stabilite

Identificarea criteriilor de

clasificare a mărfurilor

nealimentare:

Destinaţie

Frecvenţa cererii

Complexe de nevoi

Clasificarea merceologică

Probe /orale

Identificarea produsului

nealimentar ce urmează a fi

încadrat conform criteriilor de

clasificare

Probe practice/orale

Încadrarea produsului conform

criteriilor de clasificare a

mărfurilor nealimentare

Probe

practice/scrise/orale

Încadrarea produsului

nealimentar conform clasificării

merceologice

Activitate. Încadraţi un produs nealimentar la alegere conform criteriilor de clasificare studiate parcurgând

următoarele activităţi

Sarcini de lucru:

1. Prezentaţi criteriile de clasificare a mărfurilor nealimentare

2. Alegeţi produsul nealimentar ce urmează a fi încadrat conform criteriilor de clasificare identificate (inclusiv

clasificarea merceologică)

3. Încadraţi o produsul nealimentar conform criteriilor de clasificare identificate

Profesorul va evalua elevul pe baza unei grile de evaluare.

Pagina 41 din 43

Grila de evaluare

Nume candidat:

Nume evaluator:

Nr.

crt.Cerinţe

Rezultatul

evaluăriiData

a. Criteriile de clasificare a mărfurilor nealimentare:

Destinaţie

Frecvenţa cererii

Complexe de nevoi

Clasificarea merceologică

Da sau (√)

Nu sau (X)

b. Identificarea produsului Da sau (√)

Nu sau (X)

c. Încadrarea produsului conform criteriilor de clasificare stabilite Da sau (√)

Nu sau (X)

Profesorul va urmări modul de lucru al elevului.

Evaluatorul va bifa fiecare sarcina îndeplinita corect de către elev.

Rezultatul învăţării este validat dacă elevul îndeplineşte sarcina o singura dată.

Certificarea rezultatului învăţării se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. Sarcinile

neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de evaluare.

Precizări pentru aplicarea probei de evaluare

elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare

elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare

certificarea acestui rezultat al învăţării se realizează în urma evaluării formative.

înregistrarea performantei se realizează printr-o fişă de observare completată de profesor pe parcursul

probei de evaluare.

Sugestii privind dovezile evaluării:

Fişa de observare se elaborează conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor de

aplicabilitate, şi se utilizează pentru evaluarea prin probe practice ( dovadă a evaluării)

Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,

portofoliile.

Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate

constitui o dovadă a evaluării rezultatelor învăţării.

8. Bibliografia:

Pagina 42 din 43

Prof.univ.dr. Dumitru DIMA Prof.univ.dr. Ion DIACONESCU Prof.univ.dr. Rodica PAMFILIE Conf.univ.dr.

Roxana PROCOPIE Lect.univ.dr. Magdalena BOBE Lect.univ.dr. Carmen PĂUNESCU Lect.univ.dr. Dorin

POPESCU Asist.univ.drd. Lelia CHIRU - Fundamentele Ştiinţei mărfurilor alimentare

Prof.univ.dr. Ileana RADUCANU; Conf.univ.dr. Roxana PROCOPIE – Merceologie

Conf.univ.dr.Roxana SARBU - Merceologie

Pagina 43 din 43

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=455&idb=9

Crr comert cls._ix_liceu_tehnologic_2_

Education

Transcript of Crr comert cls._ix_liceu_tehnologic_2_