Cronicari şi istorici români din Transilvania. Şcoala Ardeleană. Volumul 2.pdf

30.480

I. LUPAProfesor la Universitatea din ClujMembru al Academic! Roman(

CRONICARII

ISTORICI ROMANIDIN

TRANSILVANIA- SCOALA ARDELEANA -

VOLUMUL R

EDITURA SCRISUL ROMANESC, S. A.CRAIOVAwww.dacoromanica.ro

153 *

www.dacoromanica.ro

XXVII.

loan Pucariu despre atitudinea Ro-manilor Ia dieta din Cluj (1865).

Cea dintl datorint, ce au simtit cei 30 deputafiregalisti romni clupd ajungerea Ior in Cluj,

a fost a se intruni tu conterintd nationalg spre ase infelege despre modul purcederei lor fafd dediet.. Aceasta conferinfd constituindu-se dupmodul uzitat sub prezidenfia ambilor mitropo-

mai inainte de toate a expediat telegrameatre tofi regalistii romni, cari nu s'ausat, cu Infetire, c Indat6 s" vin' la Cluj s con-cure si cu votul lor la consultdrile i deciziunileconferinfei, cu deosebire se dorea tare ,prezenfa.prezidentului Popp dela Viena si a lui Barifiu,care pe atunci se afla la fabrica lui de hartieIn Zernesti. Ins dela ambii acestia sosird rg.s-punsuri telegrafice, al el concreeandu-se pe de-plin in hoaririle ce le va afla de lips." a le aduceconferinfa nafionala sub prezidiul ambilor mi-tropolifi, deocamdat impedecafi fiind prin a-faceri, dela cari nu se pot deprta poate nu-mai mai tarziu vor putea sosi la Cluj, etc.

Prin aceste raspunsuri telegrafice conferinfanationara incAtva tptusi mai sta subgreutatea discordiilor ce premerser In privinfaintenflonatei convocri a unui congres nafional.razand ins." c mai toat elita inteligenfei ro-

243www.dacoromanica.ro

mane acum e adunata ad, i aceasta adunare--neoctroita de arhiereipoate reprezenta chiari un congres national, dupa desbateri serioase,In sfar*it hotdri acceptand cu unanimitate adresacatra Majestatea Sa din 9 Decemvrie 1865, pecare garb.' de Hossu, care avea cu totul alte ve-den, subscriindu-o toti ceilalti 29 ini, o- predlui Saguna, ca sa o prezinte In dieta.

Dieta era prezidata de baronul Kemny Fe-rencz, fostul cancelar din a. 1861, insa el numai era acela: ce gra atunci, acteca omul celconservativ, care ar mai fi dorit oarecare auto-nomie a Ard.ealului pe baza de patru natiunipolitice, etc. Dieta aa numita roman dinSibiu, adusese i pe cei mai conservativi ungurila convingere, c mantuirea lor e acuma nu-mai contopirea totala a Ardealului cu Unga-ria. Cu -toate acestea de limba oficioasa a acesteiaa numite diete se considerara tustrele limbilepatriei, ungureasc, nernteascA i rornng, in carinu numai discutiunea era deplin libera, daraap se redigiar i protocoalele, rapoartele ste!-nografice i celelalte acte.

Prima propunere din partea Ungurilor o facudeputatul Zeik, ca sa se faca ()Med. MajestateaSa o adres, c deoarece prim legue din 1848 Ar-dealul e unit cu Ungaria, *I de aceea aceasta a-dunare faa numea el dieta din Cluj) nu poatefi competent de a se dimite In revizuirea le-gilor de uniune, Majestatea Sa sa se indure aconcherna pe reprezentantii Ardealului la dietacomuna din Pesta, unde apoi sa se la In consi-derare i dreptele postulate ale celorlalte natio-nalitali. La aceast propunere se alaturara i*ase deputati sai, Cu adausul, ca sa se garantezeintregitatea parnantului sasesc, cu loate privi-legiile lor, apoi deputatul roman Hossu cu a-

244 www.dacoromanica.ro

dausul de cerere, ca Majestatea Sa s primeascatitlul de Mare Duce al Romanilor, s se

inarticuleze natiunea romanii ca natiune politic,sa se inarticuleze egala indrepttire a limbei ro-mane, s. se extindb." legea electoral a Ungariei

peste Ardeal, etc.A doua proptmere a fost a lui Saguna cea

subscrisd de 29 membrii, in care komnii de-ciar, c nefiind dieta prezent competent pen-tru revizuirea vreunei legi, s se sanctioneze le-gea electoral:A, votat in dieta din Sibiu, si pebaza aceleia s se ccovoace o diet noudeleang pe baza diplomei din 20 Octomvrie 1860.

A treia prop-unere a fost a Sasilor fcut deRanicher i subscris de 25 deputati si 3 rega-listi sasi, (ceilalti regalisti sasi nedand nici unsemn de vieati au disprut intre regalistii Un-gurilor sau au absentat). In aceast propuneremajoritatea Sasilor neputnd recunoaste validi-tatea legilor de uniune din 1848, prin urntremai cu seam In urma rescriptului din 15 Iunie1863 si a legilor din 26 Octomvrie 1863, (filar-ticularea diplomei din 20 Octomvrie 1860 si anatiunei romne), nici a dietei acesteia In com-pozitiunea ei de acum; totusi dac ei au intratIn aceasta la expresa dorint a Majesttii Sale,au venit cu scopul de a pretinde, ca referintelede uniune intre Ard.eal i Ungaria sa se regulezepe baza unui contract bilateral intre ambele parti.

Din aceste trei propuneri principale se vedec nici una din cele trei nationalitti ale Ardea-lului n'a recunoscut legalitatea dietei din Cluj,ci pre aceasta o au privit cu totii numai de oadunare regnicolara, cum a fost .chiar i ceadin Alba-Iulia la anul 1861, unde s li-se deaocaziunea binevenit de a-si descoperi fiecaredorintele sale. Si inteadevr asupra acestor trei


propuneri afard de motivele propunatorilor,nu s'a incins nici o desbatere i nu s'a adus nicio lege; ci dupace prezidentul rasa a se votizasimplu asupra lor, adresa majoritatii unguretise subternu Majestatii Sale, dintpreun cu a-dresele Romanilor si a Sasilor. Deciziunea asu-pra lor era nuniai in msna Domnitorului. Acestai r'spunse prin rescriptul sau din 25 Deceml-vrie 1865, ca luand la cunotinta att adresamajorittii, cat i opiniunile privitoare la re-ferintele de stat ale intregei monarhii, sa (sedeslege 6.1 thai ingraba, concede ca Ardealulla parte pe baza legli electorale din 1848 ladieta de incoronare din Ungaria, uncle au a seregula si chestiunile comune sus amintite alemcenarhiei, lar uniunea definitiva a Ardealuluicu Ungaria, o face dependent dela regulareacorespunzatoare a tuturor tarilor tinatoare deCoroana Ungariei intre sine, i dela deplina ga-rantare a pretentiunilor de drept ale deosebi-telor ationalitti i confesiuni; pfina atunci le-gile ce sunt in vigoare nu se altereazia. Cu a-ceasta dieta din Cluj In 9 Ianuarie 1866, se amfinape timp nedeterminat. Aveam acum trei diete,doua amAnate, cea din Sibiu i cea din Cluj, i unace ne astepta, dieta de incoronare din Pesta.

Din acest rescript se vede, ca toate chestiu-nile cardinale: regularea referintelor de stat in-tre monarhie i intre %rile ce se fin de Co-roana Ungariel, adeca Ungaria, Ardealul, Croa-tia i Fiume, despre una, iar despre aka, parteregularea acestor provincii fag de Coroanagariei, sau cu alte cuvinte uniunea lor sau auto-nomia lor, chestiunea nationalitatilor, a limbiii a bisericilor lor, administratiunea, justitia, fi-nantele, etc. ramasera Inca pendente i fo-carul deslegrei lor se puse acuma la Pesta.


Deputafii i regalistii romani mai 'nainte dedesparfirea i departarea lor din Cluj') hota-era, c once teren ni-se va deschide, sa pasimpe el activ si solidar pentru apb..rarea cauzei na-fionale. Jurnalistica romana se pronunfa cu re-cunostinta fata de deputafil i regalistii lorn'au desperat de cauza romana, ci au purcessolidar. Terenul era Inca deschis, i pang la in-coronare mai trecu un interval de un an si ju-matate; mult se putea Inca face In favorul Ro-manilor, daca le-ar fi stiut bine folosi. SoarteaInsa i aci voi s ne parseasc, Zizaniile nafio-nale i discordiile intre Romani se incepura dinnou.

Pe cand. Ardelenii erau preocupafi cu frebiledela asa numita dieta din Cluj, pe atunci In re-giunile mai Inalte datatoare de ton, lucrurile sedesvoltau repede i Intrio direcfiune, ce covar-sea vederile cele inguste ale Romanilor.

Dupa sistarea constitufiei imperiale se des-chisera la 23 Noemvrie 1863 toate dietele pro-vinciale ale tarilor germano-slave, ca sa se ma-nifesteze i ele In privinfa regularii trebilor co-mune. Provinciile cele cu majoritate germana, sedeclarara pentru continuitatea constitufiei impe-riale din 26 Febritarie 1861; Galifia si Bucovinase declara pentru manifestul din Septemvrie, a-deca pentru reconstruirea monarhiei pe bazele fe-deralisinului. Bohemia si Moravia mersera si maideparte, pretinzand integritatea coroanei lui St.Venceslav, i Incoronarea regelui ca rege al Bohe-miei, Moraviei si Silesiei, cu (Ungurii). Impdra-

Eu am pornit dela Cluj la Sibiu tot Intr'un car de posa cu Sagunacu servitorul acestuia Simon. Cand eram tn varful dealului tare ApoId siSaliste, unde mal multi lucrittoti diregeau drumul, call dela caruta postii sespat-hut de o zeghe neagra, ce o 'Asa un lucrator de marginea drumului,caruta postii se rsturna cu noi De abla puturam sa iesim. Nu e semn bunde cele ce am lspravit la Cluj zisei eu Ba e semn bun, raspunse Saguna,cit nu ne-am rasturnat In prapastiace se Incepeatocmal Ulna locul asturnaril.


tul primind in 29 Decemvrie 1865 adresa Cehi-lor le puse in vedere vointa de a se incoronaca rege al Bohemiei. Polonii devenind la puterein Galitia, incepura a prigoni pe Ruteni i a lescoate limba din oficii i din coli, pentruc aufost Schmerlingiti. Intre astfel de divergentepositiunea federalistului Belcredi, incepu a secrtina, i ca sa se sustin, trebui s cedezepresiunilor ungureti.

In Ungaria impratul ca rege al Ungarieideschide dieta de incoronare din Pesta la 10Decemvrie in persoan i in limba maghiar.In cuvntul de tron se recunoate intregitatea co-roanei ungare i continuitatea formar a legis-latiunei din 1848, cu toate acestea le gibe din1848 nu se pot reactiva pn T1U se vor revida

se vor regula referintele trebilor comune cumonarhia; numai dupce se vor intmpla toateacestea va fi gata de a se incorona ca rege alUngariei. In adresa de rspuns la cuvritul detron ce o propuse Deak pe baza intelegerei dinconferinta titula in 11 Noemvrie 1865 la prima-tele din Strigoniu Ungurii intoarser foaia, pre-tinzAnd, ca regele mai intAi s se incoroneze am-surat uzului i legilor din 1848 in dieta reintre-gasa prin Croatia i Ardeal, apoi se vor dimiteIn reviziunea acelor legi. In rescriptul din 3Martie replictor, i in adresa din 26 Aprilie,duplictoare, amndoi factorii legisltivi rmnpe punctele positiunilor luate. Regim'ul centraltot credea inca, c Ungurii in fine se vorla un organ central pentru trebile comune alemonarhiei pe baza federatiunel.

Intr'aceea erumpe rsbolul pruso-italian incontra Austriei i dieta Ungariei se amn.,negociatiunile ulterioare se intrerupser. Rsbolulinceput la 14 Iunie, fu scurt i pierdut de Aus-248 www.dacoromanica.ro

loan Pu,scariu.

www.dacoromanica.ro

nu putura Inca preciza pentruc preziden-tul dietei incheiand pertractarile In 18 Decem-vrie i amanand dieta pan la sosirea rspun-sului regesc, cei mai multi deputati i regalfstise departara, si la publicarea rescriptului In 9Ianuarie nu se mai infatisara, cand apoi dietase amand lard pe timp nedeterminat. Deputatii

regalistii Romani ne mai putnd conveni lao-lalta nu avura ocaziune nici de a se intelege cepositiune au de a mai lua dup rescript; dar

altcum prin excrierea de alegeri nou. mi-siunea lor era incetata. Problema cea noud acumurma s devina pe mana noilor deputati ce sevor alege. De aceea jurnalele romane, atat Te-legraful Roman", cat si Gazeta Transilvaniei"*)Wnbarbatau pe Romani a participa la alegerilepentru dicta de Incoronare din Pesta. Inteaceeatnsa prezidentul trebunalului suprem Popp dinViena pe de o parte, iar pe de alta parte Bari-tiu dela Zernesti, Incepura a lua la critica pur-tarea deputatilor i regalistilor romani, ca auintrat In dieta feudala din Cluj si facura pe mi-tropolitul Sulutiu s creada, ca el a fost sedusde mitropolitul Saguna*) dadura apoi parolaca Romanii sa se ablin4 dela trimiterea de de-putati la dieta de Incoronare din Pesta, etc.

Din cartea lul loan cavaler dePutwallu. Noli/edespre intdmpleirile conteinparane Sibiu 191pag. 91-97.

*) Vezi G Te. No. 1-12 din 1886.) Ca sA discrediteze pe Saguna Inaintea publicului romfin, antagonistil luilAtirn i vestea, cA aguna ar fi luat i bani dela Unguri la dieta din Clu-Ansll la aceasta travestire a lucrului a dat Imprejurarea, c *aguna pe llingAsalarul sAu de 12,000 II avizati la Cassa din Sibiu In rate lunare mal trageaMO. un adaos de functiune de 8600 fi. din deosebita g-ratie a MajestAtei Sale,ce 1-se plAtea In tot anul la speciala asignare, si pe care o pretind I urmasiislii Deoarece Insil Saguna devenise Cu Reichenstein In opozitlune aceastli


XXVIII.

Ion Micu MoIdovan combate afirmatiungeistoricului Wattenbach despre Romani *).Acest domn (Wattenbach) sau necunosand

pe Romni sau pentruca s, faca serviciu fra-tilor s'ai din Transilvania, In disertatiunea cefinu la 20 Noemvrie 1869 lin muzeul delaHeidelberg, descrise pe Romni In colorilecee mai detestabile. Nu cunoatem chiar vor-bele d-lui Wattenbach, 'Ms cumca- ele aufost foarte agere i au produs impresiunesubventiune tiimase pe un an si iumatate In restantil. Dupa caderea lui Rei-chenstein, Saguna se folosi de ocaziunea sosirei sale la Club ca sa soliciteze laguvernatorele Crenneville, platil ea sumei restante, ceeace Crenneville Iisl ex-opera asignand suma restantil (ml se pare vre-o 12.000 it pe 11/2 an) la Cassadin Cluj, de unde apoi se si lilting. vorbele. Dela Unguri insa el n'a pututprimi nimic

Suma aceasta asig-nata fiind spre platire la Cassa din Cluj tocmai petimpul tinerei dietei, a fost trecuta si In jurnalele exactoratului de acolo, undese afla ca exacutor romilnul unit Macedonffy; acesta aflandu-se in stare ma-teriala restransa trimise pe muerea sa sit ceara un alutoradeca sa cerseascadela ag-una, Inevartirat la protopopul din Clul. Eram tocmai de fatil candSaguna Ii respinse cererea zicand, ca are el destui coniesionali de ai sal pecare sti-i ajute, ea sa mearga. la Mutropolitul unit dupl. ajutor.

Acest Incident a dat din rasbunare ansa la latirea vestii, cit aguna avandut natia pentru 12,000 fi. i jurnile anti-saguniste au facut capital dinaceasta. precum si din imprejurarea ca ceruse Inca de mai nainte, deia Smer-linz, apoi mai trziu si dela urmatorul cancelar Mailat al guvernului unguresco dotatiune a bisericei ortodoxe prin un domeniu, lleva, Hunedoara saugams, ceeace nu s'a realizat.

In Archiva lui I. Cipariu a publicat Moldovan un articol polemic contrastoricului german Wattenbach din Heidelberg, care dupa ce cunoscuse intreacat centrele sasesti din Transilvania, Intors In Germania tinu o conferintavorbind in termini suptiraton despre Romani. !medial un elev roman al luiWattenbach : publicistul eminent de mai tarziu loan Bechnif din Sibiu pro-testa contra expresiunilor injurioase ale profesorului sat', care nu s'a sfiit a-itnfiltisa pe Romani ca pe o banda de hoti l taciunari Brandstifier 5i Diet's-baulk.


fioroas" asupra auzitorilor, cunoastem de acoloc reportatorul ziarului de Heidelberg a repro,dus sensul lor prin die wallachische Bevlke-rung Siebenbiirgens, eine wahre Brandstifter-undDiebsbande" (populatia valah6 a Transilvaniei, oadevOrat band de tciunari si de hoti); si andd. I. Bechnitz, jurist in Heidelberg ddu unaintmpinare in contra acestor injurli revoltAtoare,acelas reportator declar, alma expresiunea a-ceea, ce e drept, nu este verbalmente a d-luiW., ins ea se uneste cu descrierea, ce disertan-tele a flcut despre finuta llomnilor fat cu Sa-sii din Transilvania.

Veni si d. W. cu una declarare si nu retract,ci numai restrnse i preciz5 obiectul ziand,D-sa a vorbit numai despre Romnii din fundulsOsesc (rectius: f. regesc).

Dintre aceste toate*) se vede, cuma d. W.Iovi cumplit, de nu pe toti flomnii din Transit-vania, pe un numr din ei ce trece peste 200.000.

Nu este acum intOia (med., c Romanii pestetot sau in particular i vOcl onoarea si reputatiu-nea sa lovit de calomnii grosolane, insultatdalcat f Ora pic de considerare. .

Ci s vedem, oare era caracterizarea d-lui W.at de putin indrepttiti? Nici un popor dinlume nu a stat nici st numai din fall; ci in toatepopoarele, ce au existat pre fata pmntului,s'au dat si indivizi de cei buni. Vorbeste cinevade popor de hoti i teiciunari: acela plesnesteadevrul faptic, insult omenimea intreagabate joc de chemarea i nisuinta ei sPre vir-tute... SO luOm chiar Sibiul, Cal d. Wattenbachdupl mrturisirea sa a petrecut in Sibiu, prin

*) Raportul despre disertatia d-lui Wattenbach s'a publicat In HeidebergerZeiNitg No 275. intampinarea d-lut Bechnitz In nr. 278 Jar declarares In 279.

Telegrapil Romein No. 79 reproduse toate acestea Intro Intreg cuprinsul


urmare ar fi s6-1 cunoascd, sd. ludm Sibiul,a pre acolea se incurca doard cei mai multi banissesti, prin urmare materie pentru hotie se a-fld s ludm cetatea aceasta i giurul ei,hotii i tdciunarii" adec romnii pre ad suntIn abundantd.

Sibiul este pretoriul unui finut cu vre-o80.000 locuitori. Dintre acestia la 59.000 sunt Ro-mni, i numai la 30.000 Sasi, adec Romniila numdr sunt mai pre de doue ori cti Sasii.

De ad ar urmA, ca Sibiul sd aibd lipsd celplutin de atAtea inchisori publice, pre eke ca-sarme are; ar urmA ca inchisorile acelea totdea-una sd geam de inquisiti (urmdriti) i senterptiati (condamnati).

Si cum se intampld in realitate? Jaca cum:Sibiul are una inchisoare angusta la casa sfa-tului i, minunea minunilor..., se intampl si a-ceea, de inchisoarea aceasta std cu totul goaldneavnd in sAnul su nici un singur prevenit 1

este, in timpurile mai din coace umblandprin Sibiu, de repetite ori am viut la casasfatului fluturand una flamur albd, in semnCAI inteinsa nu se afl nici un suflet prevenitpentru pdcatele sale.

Sd fie flomanii numai a suta parte asa stri-cati, precum Ii inftisa d. Wattenbach, fire-ar cuputintd una intantplare, ca i aceasta?...

Ldsdm s arate oricine In Germania cea cultmorald, un tinut cu 80.000 locuitori i frd nici

un prevenit in prinsorile sale, cum a fost Sibiulde repetite ori in mijlocul hotilor i tdciunarilord-lui Wattenbach. Arate, cd pe acolo se intAm-pld acel lucru mult mai deseori, decAt aici, ivom concede, ed. Germanii tinutului aceluia suntmai moral decAt Romnii dintru al Sibiului;


aceea ins nu vom concede nici atunci, c Ro-mnii din jurul Sibiului sunt un popor cu totulptruns de striaciune.

Nu este dar poporul romn din tinutul Si-biului, nici poate fi ap, precum l-a descris d.Wattenbach: c aceea numai nu va (pre)supunenici d. W., cum magistratura din Sibiu (stt-toare din SaW trece cu vederea crimele i lasin pace turme de criminali in jurul su. Nu,Doamne apr s-i lase; din contr ea-i foarteriguroas.

... Ins aci nu voiu vorbi cu cuvintele mele;pentruca sd previn once p,replus de partialitate,voiu cita cuvintele unui German, ale apitanu-lui Sulzer, carele vorbind despre purtarea Sa-ilor fat cu Romnii din fondul regesc zice:Nichts ist Gemeineres, als bei den Rechtshn-deln zu hren, dass dieser oder jener Rechtbehalten mrisse, weil sein Gegner ja nichts an-ders, als ein Bloch d. i. Walache, wre"=Nimicnu este mai ordinar deck a auzi la procese, ecutare impricinat trebue s aib cAtig de cauz,'deoarece adversarul ski nu e deat un Blochsau Valah).

Acum dacd un om,, carele nici pre departe nueste preocupat in favoarea Romanilor, din contrscrie despre dnii cu despret, dac un om caSulzer, carele pre Sai numai eat nu-i poart insin dac un om ca acesta se vede constninAa mrturisi, 64 Saii-s domniti de credinta:caut s cVig procesul, pentru ca contrariulmeu nu e alta cleat un Romn": ce va zice isto-ricul nepartial despre toate causele i impretju-rrile acele, cari vor fi conlucrat ca Saii in de-cursul timpurilor s, cAstige atatea procese ne-drepte asupra Romnilor, in &at la ei s'a f-cut de proverb: caut s cfitig, pentru ca con-254 www.dacoromanica.ro

trariul meu este flornn?Each.' la ce resultat ar fi esit d. Wattenbach,

dacg i-ar fi plgcut a lucra ca scriitor nepartial".Istoricii vor lgmuri intrebarea: cum se intmplde flomnii, In tot cazul cei mai vechi locuitoriai tgrii, intriunele sate ssesti sunt asa restransi

redusi la miserie. Atunci se va cunoaste pedeplin al cui este meritul si al cui demeritul.-Cht pentru Rom:Ina de pre aici, o stiu de multbunii nostri vecini, Sasii, o stiu si mai binenu mg. Indoesc, toti si-o mrturlse9c, decfiteorinu se tem de apropierea vre-unui bloch. Incheiucland expresiune acelei convictiuni intime, cg deeat sg se lumineze" un popor prin disertatiuni,In cari adevdrul sh se rgsuce(ascg), prin carisg se propage neadevgruri, rtgciri sau chiarminciuni tendentioase, mai bine sh nu aud di-sertatiuni In veac.

[Din Disertaliumle poporaleid Waitenbach.i Archivu pentru filologie i islorie Blaj 1870pag. 621].


XXIX.

Vncentiu Babe; despre politca luAndre Mocioni

In Ungaria se deschise era sgomotoaselor ma-nifestatiuni politice, si Schmerling fu chemat Inlocul lui Goluchowski.

In Banat s'a trimis contele Mensdorf-Pouillycu inssrcinarea, ca ascultnd pe bArbatii deincredere ai poporatiunilor, s se constate, dac5dorinta comund este, ca provincia s rmndde sine, s se constituiascg in autonomie, cumcerea Mocioni, sau s." se incorporeze Ungariei,cum pretindeau domnii maghiari. Si s'au coruptfalsificat i mistificat multe voturi romnesarbe, i s'au raportat ca: provincia nu este incoindifiunile d'a se putea constitu i administrade sine; i atunci prin Mocioni s'a prezentatmonarchului o petitiune cu peste 12.000 de sub-scrieri din partea Romanilor cernd ca: dac5provincia nu poate s fie constituit de sine, eacu Romanii s se incorporeze Transilvaniei, pre-cum a mai fost uneori i in trecut. Toate in de-sert: Banatul pentru a treia ord a fost datprad nesatiului domnilor maghiari, Banatul, a-ceast provincie romAn5., a carel toat neferici-rea deriv dela frumuseta i fertilitatea Omn-tului eil Cdci frumoasa trisoard, fiind ea delanaturd atat de binecuvntat, i dupd scoa-


Vincentiu BaSe.,51821 1907

fost membra al Academiei Romane.

www.dacoromanica.ro

loan Micu-Alofdovanu1833 1915

fost membra activ al Academlei Romane.

www.dacoromanica.ro

terca Turcilor la 1716 rar impopulat, mai nu-mai de Romani, domnii rnaghiari In nesatiul lord-a stpani i d-a stoarce popoare at mai multe,fiind.c n'aveau de unde s'o impopuleze cu po-por d'al lor pentru a o exploata si specula in-dolt si intreit, o fcura de vanzare In prti-cele, cu tot cu pciporul autochton, introduand.iobgia (la 1766-1780), si cotropind-o cu co-lonii strdine nemtesti, bulgresti, sarbesti, slo-vAcesti, croate, boeme, franceze, etc. instalan-du-i o administratiune dintre proletarii i vaga-bonzii celorlalte comitate ungurene, iar de cul-tura intelectual, moral i economia a popo-rului roman, nengrijindu-se de fe!; 4st mod Incurs de 100 de ani o ruinar totalmente si oaduserd In doaga celei mai miserabile provinciia Imperiuluil

Aceasta dovedea prin memorandul su AndreiMocioni, i d'aci yeti binevoi a pricepe, domnicolegi, cari trebuiau s'a" fie simtimintele lui, andvzu noul pcat al Curtii din Viena, noul traficintre acesta i aristocratia maghiard. Si tot d'aciyeti putea s v explicati, cum se fcu, de Mo-cioni, brbatul activittii si al luptei incordate,fatd cu dieta ungureasa, ce tocmai fu convocatpe luna lui Maiu 1861, la Buda-Pesta, i chiarfata de alegerile dispuse pentru primele zile alelunei lui Aprilie, proclama pasivitatea Romani-lor din Banat!

Credinta sa in prudenta si In cugetul curatdrept al Austriei fat de popoare, incep)use a-1prsi si el spera, c prin pasivitatea Romani-lor ii va succede a da o lecfiune salutar i Ger-manului din Viena si Ungurului din Buda-Pesta.Curand ins dansul trebui s recunoasa, c pa-sul era cam pripit; fiinda nu finca cont de Im-prejurri i anume de opiniunea publia la po-17 L. 257www.dacoromanica.ro

por, care era angajata deja pentru lupta activa.Deci Mocioni, in Martie 1861, convoca o confe-rinta de ativa barbati, dintre cei mai incre-zuti ai sal din Transilvania si Banat, (si pe minedin Viena), si ascultand parerile lor, consimtl,ca eu printr'o proclamatiune catre poporul nos-tru alegator, sa recomand activitatea cea maizeloasd, alegerea de deputati romni, cari infa-tisandu-se la dieta Ungariei, sa formuleze siapere si ad postulatele nationale, astfel de pos-tulate adeca, cari corespund trebuintelor si do-rintelor nationale si culturale ale poporului ro-mn, totodata s'a' poata servi de baza pentru ointelegere si convietuire a 12n-1511110r cu Ungu-rii ca buni fratl.

Prin lupt destul de grea, a succes a scoatealesi din Banat si Ungaria 15 dep'utati romni,dintre cari 11 au format tapana falang" dela1861, ce prin tactul si energia sa si-a eluptat unrespect, cum nu se omeneste s mai fi avutveodata Romnil in legislatiunea Ungariei, ceca-ce se dovedeste att prin adresele dietei, catremonarch, cAt si mai vartos prin rescriptele mo-narchului catre dieta, in cari din urma preten-fiunile politice-nationale ale Romanilor, pana sicele relative la autonomia Transilvaniei gsiracea mai expresa apreciere si recunoastere.

Andreiu Mocioni dei ales si el deputat dincentrul de atunci al activitatii flomnilor bang-teni, adeca din Lugoj, e1 fiindca publicase pasi-vitatea, nu putea s primeasc mandatul si saparticipe la diet, totusi se bucura din toata i-nima pentru tactul si zelul si succesele deputa-tilor romni; apoi clnsul, dup ce dieta Un-gariei, care fata de Austria si de monarhul Fran-


cisc Iosif se puserg pe baza negatiunei, la in-ceputul lui August fu disolvaa, numai decatse aseza iarasi in Viena si se puse de nou inlegAtura cu bgrbatii ce forman p'acel timp su-premele organe ale Imperiului, pentru scopul dea reprezenta si face s'a" fie recunoscute intereselenatiunei romane. El de indat ce vdzuse direc-tiunea pornirilor maghiare prin legislatiuneaavizase i incurajase pe Romanii de prin toate

ca prin brbati din sanul lor s stgru-eascg la guvernul central din Viena pe bazaprogramei nationale comune din 13/25 Februarie1849, pentru convocarea unui congres national ge-neral, prin care s6 se formuleze postulatele na-tiunei romne Ca'tre imp ratie, conform imipre-jurgrilor actuale ale Imperiului.

Astfel iar se adunarg mai multi representanti.ai Romanilor din Viena, cari la inceput urrnausfatul lui Mocioni, mai tarziu, se conduceau deMitropolitul gr. cat. roman din Blaj, AlexandruSterca-Sulutiu, i impardtia, atacafa prin domniimaghiari din toate p`rtile, prin toate mijloacele,chiar i prin contloturi i conspiratiuni din a-far% se aratd foarte plecat de a implini toatecererile juste" ale Romanilor, intre cad intea-devgr numgrau pe toate cate li-se propuneaafara numai de una: constituirea tuturor Ro-manilor din monarchie, inteun unic corp ,poli-tic, o tar coronal cu tip si caracter nationalroman". Mocioni tocmai la acest postulat tineamai presus de toate.

El numai in aceasta concesiune din partea mo-narchiei putea sa, recunoascA adevrata bura-voints cAtre Romani $i o solida garantie pentruseriositatea si durabilitatea drepturilor publice,ce s'ar acorda Romanilor. chmerling, ministrulimperial de stat, isi da toaa silinta de a face pe


Mocioni, sa se multumeascg deocamdatacu autonomia Transilvaniei, in care Romanilordin aceast tar promitea positiunea uneinationalitti politice recunoscute, iar lui Mocionipostul de guvernator. Dar Mocioni nu voiaauda de conditiunea, ca Romnii din monarchie

mai departe s rmng prin mai multe tridivizati i separati unii de ctre alfil, i purureaexploatati i eludati de clasele privilegiate streine.Atunci Schmerling ii lu refugiul la vechiaInca netocita armi a intrigei; el in particularinspira pe unii 1Zomni din Transilvania, cd pen-tru aceasta tar, respective pentru Romanii eipoate acorda congres national separat, poate pro-mite positivamente autonomie Cu nationalitatearomaii recunoscua chiar i Mitropolie romnd.ortodox4, dar cauza celorlalti Romni dinUngaria i Banat trebue sa fie lasata la o parte,respective tratata" separat. Deci representantii ro-mani ardeleni fusera provocati, ca dac doresccongres, autonomie, diet pentru tara lor, aces-tea s le caute separat de Romnii din Banat

,Ungaria.Pe acel timp mitropolitul Sulutiu inc6 nu a-junsese in Viena. Ceilalti repreventanti romni

ardeleni, crezAnd ca mai bine este a primiceeace li-se oferea cu atta bunavoints, *cleatnimica, ba ca dnii nici n'ar fi indrepttiti arefuza pentru un bine problematic mai mare,favorul ce li-se punea in vedere, intru interesulflomnilor din Transilvania, subscriserd o pe-titiune separatd i tratativele urmau separat. Ast-fel separat s'a tinut la 1863, in Februarie, con-gresul romAn national din Sibiiu i s'a intrunitmai trziu tot in acel an dieta Transilvaniei, ia votat i s'a sanctionat autonomia trii i na-tionalitatea politica a flomanilor, .5i s'a pus pe


aceste baze multime de Romani in diferite func-tiuni publice si a intrat Transilvania in parla-mentul central din Viena; lar doi-trei ani maitarziu, dup. ce Austria cumplit fu btuti inBoemia si perdu Venetia, in cari btlii regf-mentele romane atat la Custozza, cat si la Knig-grtz excelau prin eroism, pe cand despre celemaghiare Kossuth ludandu-se scria, c puneaubatistele albe in baionet i treceau la inamic,imprtia prin sfatul ajutorul puternicilor dinBerlin, impcandu-se cu domnii maghiari, toatecate se acordaser i sanctiGnaser i chiar rea-lizaser in favoarea nafiunei romne din eran-silvania" s'au retractat i desfiintat, 1 auajuns larsi Bnjfeni, Ungureni, Zransilvdneniegali, in aceeasi conditiune: fr nici un drept,nici un petec de tar a lor, nici un organ politic-national propriu, care s-i poat apra I

Durerea i inversunarea lui Andrei Mocioni,cand intelese de pasul separat al fratilor dinTransilvania nu se putea descrie. Dansul a-lerg la Schmerling fcu cele mai grele im-putatiuni nu c a sedus pe Romani, ci c'd aapucat iardsi pe o cale gresit i fatal pentrumonarhie i monarh. Cdci el tot tinea,rea pozitiunei Romanilor in stat este o ne-cesitate absolut, pe cat intru interesul Roma-nilor, Inca mai mult intru al monarhiei si di-nastiei.

[Din Notile biografice asupra yield si aclivi-Min decedalnini Andrei Mocioni (Mocsonyi)membru al Academiei Romine Analele Ac.ROM. 1683. seria 11. tom V sect It p.873-377].


Atanase Marienescu despre dinastia luRadu Negru Voda In Ungroviahia

dnastia Basarabilor in OlteniaCavalerii teutoni in 1211 si in 1212 au capatat

pamanturile dela regele Andreiu al II-lea i pri-stalzii regelui in 1213 si 1214 au introdus pe Ca-valerii teutoni i coloniiie sasesti In posesiuneapiknanturilor, din cari au scos pe Romani, orile-au avut acestia in folosinta, cu drept de io-bagi, ori le-au avut acestia cu drept de proprie-tate.

Romanii scosi din posesiune, a trebuit safaseasca tara lor si din Tara Fagarasului au ple-cat prin pasul Branuiui (sau Trzburg, (v. Ne-gru Voctei i epoca lu, p. 9), au trecut Carpatil(Alpes) si au descalecat mai intaiu la CaMrvu-lung si in prejur, care era o parte din Tara Cu-manilor, iar de regii Ungariei de regula numitaTransalpina (dincolo de Alpi, de Carpati), petimpul dinastiei lui Radu Negru numita Ungro-Vlahla si mai tarziu Valahia mare.

Cei pafugati verosimil au fost instruiti ca dinTara Fagarasului in care directiune sa treacaCarpatii7 Si dupa experienta si a celor de azi,Romanii mai usor au putut trece pe la Bran,ca s soseasca la Campulung si in prejur.

Numai dupa descalecare a fost cu putinta si


s'a simfit trebuinfa de atare organizare. Si pen-tru aceasta, in Campulung, Negra din Vanafiade jos s'a ales Voevod, iar cu numele oficiosRadul Negru Dintre diregatorii de fruntea lui Radu Voda se amintete Gregorie, vistie-rul lui. Alegerea lui Negra Vod s'a intamplatIn 1215, i atunci a trebuit sa se faca i organi-zarea guvernului i a ferii. Pentru aceasta, delaacest an trebue sa. se faca i inceputul istorieiromane in LIngro-Vlahia.

Scrierea mea de fag trebue sa fie inca scru-tatoare, pentruca sunt in epoca inceputului, Cudatorinfa de a cerceta materialul istoric i atot Lamurl 1. dovedi. Dupa mine are s'A. Nina unprofesor de istoria romana i pedagog distins,ca pe baza istoriei mele s compun istoria inuzul tinerimii, pentruca eu cu cugetul am lu-crat i scris pentru tinerimea romana, i pentruaceasta invit 1 eu la lucru pe profesori.

pin Analele Academiei Romane. MemorilleSectiunii Istorice Bucurestl 1911 pag 8501.

M. a mai pubiicat (u/tul plgtft: 0' crest!): 1. I. Sarbatoriie siromane vechl Bucuresti 1884 p 446 brosura Istoria romand nalionaki pt.titter/I/tea romnd (retipArita din Amical .5coalei Sibiu 1861 fAscioara 1+2.

Autorul Insus spune cit e un extras din Sincai" despre istoria Romanilor deis105 panA la s. sec. XIV in .prefatlune. aratA cA lipsa de o istorloarl pt.tinerime.a Indemnat .sA-1 aducit acest opuscul. silindu-se In toate a .cercaadevarul., cAcl fara aceasta istoria precum zice Polibios e ca i gAinaoarbA; si In tostea condus tendinta de a nobiliza sentimentele nationale>.


XXXI.

Gheorghe Baritiu despre Istoria noa-stra moderna

Acea istorie ni-se mai prezinta Inca tot nu-mai In perspectiva departat. Desp-re necesita-tea imperioasa de a se scrie istoria noastra, pen-tru noi, din timpul nostru, s'a vorbit mai de multeori, s'au tinut si unele disertatiuni in aceasta ma-terie, s'a luat la oaresicare discutiune Inca siin adunarea generala din anul trecut. Insa nu-mai cu anta, scopul nu va fi ajuns niciodata.

Multi se plang la diverse ocaziuni, ca natiu-nea daco-romana din imperiu *) si-ar fi perdutfirul sau c ar fi in pericol invederat de a-siperde firul sau mai rau, a se perde cu totul, aveni in confuziune deplorabil pe terenul vieteipublice, politice, nationale. Lucru prea firesc a-cesta. Vai de acel om, carele and se scoala di-mineata, nu mai stie deloc ce a facut eri si alal-tderi, ce i-s'a intamplat inainte cu o sptamanasau cu o luna. Oameni de acestia uituci, suntsupusi pe toat viata lor la confuziunile cele mainepacute, pana ce mai pe urma ajung de rasulsi de comp atimirea celorlalti.

Pentruce conductorii si fruntasii celorlalte po-poare conlo-uitoare, sau locuitoare imprejur de

264

*) Imperiul habsburgic.

www.dacoromanica.ro

Gfieorghe Baritiu.

www.dacoromanica.ro

Dr. Atanasie Alarienescu1830 1914

fost tnembru al Academlei Romane.

www.dacoromanica.ro

noi, se reculeg, se orienteaza mai iute i maibine decat aanumita inteligent romaneasc, pen-truce aceasta rarnane pacalita in atatea cazurii. ocaziuni? Pentruca altii ii exerciteaza i me-moria i judecata prin istorie, i raman cu tre-cutul in nex, in contact neprecurmat, iara noiducem viat publica efemera, de Joi 'Jana maiapoi, taim din 'nand In gura; nu voim sa inva-tam din trecut, nici a ne prefige un scop chiar,o Una limpede, un plan anumit i bine precu-getat. Si mai crede cineva, ca aceasta se poateintampla fara ajutorul une istorii critice? Cau-tati la generatiunile noastre june, care les inlume mai ales dela 1860 incoace, cum oarbecape intunerec In chestiuni nationale i in aface-rile Orel, cum perd nu numai firul evenimente-lor din anii 1848 et 1849, dar n'au contiinta denimic din ce s'a intamplat cu noi in cel zeceani ai absolutismului, ha nu mai cunosc nicichiar evenimentele dintre anii 1861-1865, adecaepoca ce se zice a sistemului lui Schmerling, sauepoca semi-constitutionala. Din aceasta netiintgroasa a lucrurilor trecute de curand, adecd nu-mai de cate zece sau douzeci de ani, se poateexplica un mare numar din aparitiunile cele maineplcute, gretoase, compromittoare i chiar ru-inoase din cate s'au aratat intre noi in anii

acetia mai din urma.Multi Germani i Maghiari din cati au scris i

publicat istoria moderna a tare, a natiunei lor,sau a vre-unui partid, la care tin ei, s'au ocupat,se mai ocupa mereu i de Romani, insa cum?Falificand faptele i chiar acte publice oficiale,iar pe mai multe trecandu-le de tot cu vederea,precum Jam observat i altadata la ocaziuni di-verse. Aa ceva pentru Romani nu e istorie, cieste curat insulta, batjocura, infamie, blastama-


fie. Pentru vointa rea i ostilitatea altora nu poatefi responsabil nici un Roman; este insa cu atatmai mare culpa i chiar crima noastra, pentrucanu ne aparam. Lipsa de aprare poteroas." incazuri i timpuri ,in care te poti apara i totnu o faci, poate s purceada numai din lipsade ambitiune nobil, din debilitatea simtului na-tional, din indolent:a, nepsare, lene calugareasca,din fatalism oriental, din servilism inascut iinscortoat.

Nu w fac oamenii, cari tiu sa-i prepare vii-torul, cari au prudenta i prevederea de a dafaptelor i evenimentelor timbrul lor national;ei cunosc ce inseamna a da generatiunilor ce-isucced, nutriment istoric sa.'ntos. Altii nu sevaleta, nici nu se iau de cap ,pentru cateva su-tisoare ce se dau ca subventiune la publicarea dearhive istorice, de colectiuni, de disertatiuni is-torice, ci din contra, scot cu miile i cu zecile demii spre asemenea scop mret, au misiuni debrbati eminenti in tari straine, pe la bibliotecii arhive, pun premiu cu sutele de galbeni, dauonorarii respectabile, i pe toate le consideraca catig real pentru consolidarea vietei lor na-tionale, pentru deteptarea spiritului, inaltare infata opiniunei publice a lumei tiintifice i lu-minate; ei asemenea spese nu le tree in deficit.Cautati mai de aproape la lucrarile academieiimprteti de ffinta din Viena, la ale academieiungureti din Pesta, la societatea Kisfaludi, laSocietatea muzeului din Cluj, societatea patrio-tica a Sailor in Sibiiu, care lucr i. ti_paretearhivul sau mai bine de treizeci de ani, tot cuspese considerabile, i le vinde in cate 10-15.ani. S'au vazut oameni, cari au dat pentru cateun singur document istoric cate una i mai multemii de fiorini, dupa care-i auzi zicand: am c4-


tigat ceva lucru nepretios, lar nu ca au pagubit.Incat pentru istoria moderna a tarilor noas-

tre, ai pufea forma o biblioteca respectabila dinpublicatiunile cfite s'au facut In limbile germane

maghiare, cum si In unele dialecte slavice (1624 ani incoace. Las ca pe timpul rezbelului civilIn Monitor (Kzlny) s'au adunat toate actelepublice unguresti, ia,r In Siebenbrger Bote dinSibiu cele nemtesti; las ca In 1850 s'a IncePutpublicarea de acte secrete In amfindou,a lim-bile*), dar apoi Indata In ahii urmatori cativaharbati cazuti din functiuni Inalte i parte emi-grati i exilati, au si Inceput a-si publica memo-rialele i cu acelea suferintele lor; altii mai multile-au urmat lor, dupa ce au scapat din captivi-tatea austriaca In care azusera.

Activitatea generalului Bem In Transilvania s'ascris i publicat nemteste Inca sub absolutism.In acelas timp a esit la Pesta: Die ungarischeRevolution im J. 1848 und 1849. Schilderung derdamaligen Zeiterreignisse in Ungarn und Sieben-biirgen nebst Scenen und Bildern aus dem ung.Revolutionskriege. (In trei editiuni una dup." alta.8 pag. 291, iar suplementele pag. 304).

Alexandru Szilgyi, unlit din membrii cei mairenumiti ai academiei stiintif ice maghiare, ajutatde ai sai a publicat:

A magyar forradalom frfiai 1848-1849-ban.(B5rbatii revolutiunei maghiare. 8 mare, p. 344.doug editiuni).

A forradalom trtnete 1848-s 49-ban. (Istoriarevolutiunei, 80 mare, p. 424).

A magyar forradalom napjai 1849. Julius el-sje utan. (Zilele revolutiunei maghiare, format12 Dag. 192. trei editiuni).

Gehelm-Archiv der ungarischen Revolution. Actenstlicke zur Geschichteder Ereignisse in Ungarn und Siebenbilrgen im Jahre 184,. Pest 1850 BeiLanderer und Heckenast.


Ludovic Asboth, fost ofic!al de stat major apublicat memorialele sale Asboth Lajos eml-kiratai az 1848-s 1849-iki magyarorszAgi had*ratbol. Doug. tomuri, 8 pag. 670.

Acelas Asboth a publicat o criticg asprg asu-pra generalului Grgei, in contra fostului colo-nel Assermann, care-1 aparase, 80 pag. 32.

Andreiu Vargyas. A magyar szabads.g-harcztrtnete 1848-9-ben, in 4 cu ilustrafiuni.

Ludovic KvAri, dela Turda, istoric si publicistprea bine cunoscut, intre altele multe a publicatIn anul 1860 un Archiv cu documente din anii1848-49. Okmnytar az 1848-49-ki esemnyek-hez. Kolozsvar 1860. Acelasi a dat si un fel decronicg prin anii 1849 Ong la 1860. Apoi:

Erdly trtnete 1848-49-ben. (Istoria Tran-silvaniei). Pesta 1861, 8 mare, pag. 279.

Der Winterfeldzug des Revolutionskriegsin Siebenbargen in den Jahren 1848 und 1849.Von einem sterreichischen Veteranen. Leipzig1861. De la acelasi anonim esise mai inainte deaceea: Skizzen und kritische Bemerkungen derErreignisse in Siebenbiargen.

Dela cunoscutul Coloman Csutak, fost mai inurm colonel revolutionar, au esit memorialelesale scrise pe timpul eat a sez-ut in captivitatela Arad. Aradi fogshgom alatt irt Adatok az1848-9 vi szabadsgharcz, kiilnsen az Erdlyhavasai ellen vezetett hadjkatrol. Pest., 1868.

Acest Csutak avu a face foarte mult cular tirgniile sale 'i fuseserg imputate toc-

mai si de cgtr camarazi de ai sgi; el insg cearaa se spala de toate.

Dela Bartolomei Szemere, fost ministru de in-terne in revolutiune, s'au publicat memorialelesau ziarul sgu, precum Il intitulase el insu*i*).

268

Naplom adecA ziarul mea.

www.dacoromanica.ro

Acel ziar l'a dus nefericitul Szemere in anii exi-lului su, s'a publicat insd numai in anul 1869la Pesta, pe cAnd Szemere incepuse a-si perdemintea. Cine vrea s cunoased durerile unui exi-lat, s ceteascd ziarul lui Szemere.

Dela fostul general revolutionar loan Czetzanume inteun tomulet 80 Campania transilvanda lui Bem In 1848-9 scrisd In nemteste i tra-dusd in ungureste de Komhromi. Pest, 1868,Acest Czetz fusese pAnd In anul 1848 locotenentprimar la un regiment imprtesc, care in pattese aflase in garnizoand la Brasov, lar de natio-nalitate era Romn renegat, mi-se pare din ofamilie de grdniteri. Om foarte destept, dar fa-natic. In anul 1848 a trecut la revolutionari.

Din scriptele rdmase dela maiorul Bauer, fostadiutant general alui Bem, a publicat L. Makray,fost vicecolonel,un tomulet, in care insd sevorbeste i despre Romni, dar se intelege usor,In ce ton si in ce termini.

Nicolae Pap din Cristur (Armean de vitd),cunoscut bun publicist unguresc si redactor alziarului democratic Magyar Polgr" din Cluj,publicd pan" si in Clindarele sale diverse acteautentice din anii 1848-49.

Ce sd zicem de memorialele generalului po-lon Dembinski*), pe care le-a scris pentru tim-pul pe cAt i pusese sabia In serviciul Unguri-lor In contra casei de Habsburg-Lotaringia. Acelememoriale au esit 7i in carte separatd, se publicd

In Wehrzeitung ' din Viena ca foileton, i suntfoarte interesante. Se aldturd l'Angd scriptele luiDembinski Inc si ale lui Klapka l Grgei. Aumai publicat i alfil colectiuni numeroase, pecari noi nu suntem in stare de a le arta lacul acesta una cate una; celuice are pldcere a

4) Memoiren des Generals Dembinski.


le cunoaste, II stau la dispozifiune cataloage,librrii, biblioteci si punga proprie, daca oare, pentruca sa si-le cumpere.

Dupd acestea ne-ar fi indemana sa punem aiciintrebarea, ca din partea noastra a daco-roma-nilor cu ce s'au Inavutit istoria cea mai nou,anume dela anul 1848 pan. la 1865. Afara dedocumentele publicate In Foaia pentru minte,inim si literaturA", afar de Romnen der Cis-terreichischen Monarchie" In trei fascicole, deMagazinul Daciei fasc. VII, publicat de d-nulLaurian In Viena, din partea III a istoriei d-luiA. L Papiu, de discursul raposatului Sim. B'r)-nutiu tinut la Blaj In contra Ungurilor, ce maiputem noi produce in limba noastr pe acel pe-riod de 17 ani, daca nu vom adauge cumva Inc5si Buletinul legilor, tradus de translatorii pe carii-au avut aplicati din partea regimului, apoi dc-tele conferentelor nationale si ale dietei transit-vane dela Sibiiu 1863-5 pentru noi in etern me-morabile. In anul 1848/9 au funcfionat atati pre-fecti si tribuni, cari au ptit multe In acele zilecritice; n'am vazut insa pe nici unul sl-si fi pu-blicat memorialele lor, precum au fcut multimede ofiteri de ai insurgentilor. Nici chiar dintrefostii membrii ai comitetului national n'au scris'Ana acilea nici unul din partea sa nimic des-pre acele timpuri, afara numai de dl. Laurian,pe cat se vede In istoria sa. Am avut si MerlIn armata imperiala, cari au trecut prin multesi mari suferinfe. Sfim ca domnii ofiteri suntsupusi la oaresicare formalitati, permisiuni, con-cesiuni, cand voiesc a publica cate ceva; cu toateaceste citim, anume In foile publice militare, ar-ticlii foarte interesanti, scrisi cu mult cunos-tinta de lucru In limba viguroas, energioas, totnumai de catra ofiteri Imprtesti, multi alfil isi


public operile lor In forma de carfi. Pentrucesd nu se afle i dintre ofiferii romani, care sa-siconscrie i publice mdcar memorialele lor?

Numai din atata material cat avem publicatOra acum In limba noastra, din cauza i inte-resul nafiunei noastre, nu se poate scrie istorianoastrd cea mai noud asa, ca s fie deamnd deacest nume, ci se mai cere ca s adunam la ma-terial cat se poate mai mult i mai bun. Istorianoastra trebue s ne spund adevrul intreg, Intrutoat goldtatea i, dacl voifi, splendoarea sa,fara ca istoricul sa intrebe, daca acel adevr placecuiva sau nu, daca-1 lumin sau isi arde. Ap-rarea noastra In contra minciunilor i calomnii-lor straine, zau Insa i critica dreaptd neprtini-toare a faptelor noastre, are s mearg aldtureacu descrierea evenimentelor.

flugam late tofi acei contim'porani ai nostril,cari poart peana cu cevasi desteritate, canu-si pregete, s nu mai astepte unii dela

sa nu base a trece zilele i anii, ci s scrieceeace stiu si ce au pafit, sd-si faca reviziuneInca si la corespondenfele private pe cari levor fi conservat din timpii de pericol i ate sevor fi ocupat cu afaceri publice, s le dea dematerial pentru istoria cea mai noua. Cautafi lapopoarele conlocuitoare, cum oamenii lor culegsi publica toate petecufele de scrisori, cad credc vor revrsa lumin pestre trecutul lor si alOrel. Noi Romanii Inca putem s facem mult,In diverse direcfiuni, numal convicflunea i vo-infa s nu ne lipseasca

(Din Gh. Bari& Studii si articole cu oprefa1A de I. Lupa Sibiu, 1912, p. 115-122).


XXXII.

Nicolae DensuSanu despre revoIutia lui Horia.Asa se termina aceasta revolutiune, care a-

gita asa de mult spiritele in Transilvania, epoca,care scoase la, lumina', lupta latenta, ce existade mai multi secoli si sub diferite forme Intrecele dau natiuni de peste Carpati.

Inceput in muntii Abrudului In numele unorputine comune la anul 1782, ea ajunge in numeletuturor iobagilor din muntii Abrudului, apoi Innumele tuturor Romnilor din Transilvania.

Din liberarea de abuzuri ajunge la liberareapoporului romn de iobagie, la liberarea Tran-silvaniei de domnia elementului unguresc.

Iobagi, preofi, plutasi, biai, oameni liberi,satui cu totii inteo forma' de arnarele suferinteale trecutului, se fac cu tofii emisari, capitani,soldati, i cu totii primesc dictatura unui ta'ran.

Epoca piing de Invtaturi.Ea ne probeaza, c nici Infiortoarele decrete

ale lui Uladislau (1514), nici uniunea celor treinatiuni din Transilvania (1437-38), nici Apro-batele i Compilatele (1653, 1669), cari decla-rara pe Ilomni fra patrie, nu au putut sa In-temeieze fericirea nobilimii i cu ata mai putinfericirea Ungariei si a Transilvaniei.

Daca Ungaria nu s'ar fi abatut dela primeleinstitutiuni ale regilor si; daca nu ar fi pat-URsistemul, care in secolii dintiu respecta liber-


Nicofae Densupanu

www.dacoromanica.ro

tatea nafional In Ungaria; daca ar fi lasat nea-tinse institufiunile vechi ale poporului romn, or-ganizafiunea sa militar, districtele sale rom-nesti; daca nu ar fi luat din mana acestor franimilitari proprietatea de pamnt; daca nafiunearomana, singura In numar considerabil i curitorii nafionale extinse In Transilvania si In par-file Ungariei, ar fi fost lsata si de ad ktainteca natiune cu drepturi politice, precum fuseseOrla la finele secolului al XIII-lea;

Mai mult, daca nu s'ar fi desfiinfat la anul1653 chiar i drepturile de simplu cetfean alflomnului, trista rasplata pentru siroaele des'Auge, ce le vrsase odatd Romnii tu interesulUngariei;

Atunci dezastrul nu se Intampla.Dar Incetul cu Incetul din poporul militar se

fcura sclavi agricoli, i In loc de o armata nu-meroasa care apara Carpafii i Dunarea, se creao ceat numeroasa de sclavi, supusi tmui micnumar de privilegiafi incapabili sa se apere pesine si incapabili sa apere fara.

Elementul cel vechiu de aparare al statului dis-paru. In locul clasei de arme se ridica nobili-mea de nastere. In locul rasboaielor victorioaseexterne se Incepura fasboaiele nefericite interne,luptele cu sclavii, i In locul castrelor dela fron-tiere, nobilimea Ii construi castre In contra su-pusilor sal.

Din timpul acesta dateaza fatalele consecinf eale noului sistem, lunga i trista serie de revo-lufiuni, epoca de decadenta a regatului.

Cu desfiinfarea institufiunilor nafionale, ce e-xistau In Ungaria, cu desfiinfarea legiunilor, carise batuse sub Ion Corvinul, cdzu i puterea in-terna si externa a regatului.

Asa urm desrobitoarea catastrofa dela Mo-

18 L. 273www.dacoromanica.ro

haciu (1526), cam{ regatul Sf. Stefan ti perduindependenta sa, lupta, In care Ungaria nu putusa adune mai multa armata de 20.000 de oameni*),caci nu mai existau vechii legionari, i mai tna-:inte cu 12 ani camera Ungariei decreta pedepseoribile asupra faranilor, i-i aruncase pe toti 1lnlanturile servitutii vecinice.

Aa se Intampl In secolul trecut, In epoca ani-lor 1780-1790, cand Imparatul Iosif rasturna con-stitutiuna Ungariei, Atunci pop orul Intreg ro-man, desbracat de toate, care de alta data" TOvarsase sangele su In rasboaiele Ungariei, deasta data nu mai putu sa-i Intinda mana deajutor, din contra se ridica asupra nobilimii ia elementului unguresc.

Acelea0 evenimente, acele4i experienf s r-petara la 1848-49 In ultima luptd de libertatea Ungariei. Atund se ridicara In contra tendin-felor ungureti nu numai Roman% dar *i Croatii,Sarbii i Saii. 1 Ungaria sucomba.

Astfel revolutiunea dela 1784 i toate dezas-trele urmate asupra regatului din secolul al XIV-lea Incoace ne probeaza, cat de fatal a fost pen-tru Ungaria noul sistem de distructiune a na-tionalitatii.

Istoria este implacabila fata cu greele po-poarelor.

[Din Revolullunea hti Horia ht Trans(lvaltiaUrtigatc. a 1764-85, seem! pe baza doormne-

ofi a le de N. Densuyianu, Bucuresti 1884pag. 5.7-519J.

274

*) Katona, Historia critica XIX. 678.

www.dacoromanica.ro

XXXIII.

loan Criian despre desbinarea bisericeasaa Romanilor ardeleni.

Atanasie, probabil sfgtuit din partea Iesuiti-lor, se presenta in primgvara anului 1701 in Vienainaintea impgratului, fu denumit de episcop alnatiunei rornane din Transilvania i p'artil anexei pentru deosebitele lui merite (?), dupg cumne spune decretul de intarire, fu ddruit cu lanti cu cruce de aur, precum i cu portretulpratului. La reintoarcere, imbracat In ornatularchieresc, fu introdus in mod srbgtorescAlba-Iulia de comitele Stefan Apor in frunteaunui conduct festiv.

Intre altele Atanasie a fost nevoit a se deo-bliga, ea va da ascultarea indatoratd Pagel,Archiepiscopului din Strigoniu i Impgratului intoate afacerile drepte i ertate i cg va pzi con-fesiunea acceptatg.

In acela timp anise impgratul Leopold, la in-trevenirea lui Kollonics, un statut din 15 arti-cole, pentru a se introduce precum se ziceordinea cuvenitg in ref erintele noului cult i pen-tru de a delgturg din temelie existentele ne-ajunsuri; de fapt insg pentru de a lgrgi in modnetgrmurit influenta Iesuitilor i a generaliza inmodul acesta unatia: acceptatg pAng acum nu-mai prin aclamatiunea unor indivizi din der.


Un teolog erudit i iscusit in administrafie,pe care-1 va denumi impratul i arhiepiscopuldin Strigoniu, dispune statutul numit (art. 5),va fi a se introduce ca causarum generalis audi-tor". Acesta va asista la toate sinoadele i vapreintmpina toate aberafiunile acelora, i aleepiscopului i ale clerului. Episcopul dimpreuncu clerul su va fi subordinat Archiepiscopuluidin Strigoniu. Episcopului nu-i este permis apurta corespondenl, nici chiar in afaceri private,cu principele Valachiei, cu vre-un patriarch oare-carele sau ca acatolicii fr tirea teologului.(Art. 6).

EUA tirea teologului, episcopului nu'i esteertat a pune pe preofi sub canon, el nu pinteexcomunica pe nimenea i nu poate desface ca-storiile incheiate.

Crfile inainte de ce se tipresc, trebuescfie revzute de teolog; cele contrare unafiei vorfi suprimate (Art. 7).

Eventualele plnsori, ce ar avea s'a le ridiceepiscopul contra preofimei, vor fi a se aterne,prin mijlocirea teologului, Arhiepiscopului dinStrigoniu. (Art. 9).

Iesuifii se tiura folosi de dreptul cuprins innumitul statut. Episcopul purt de aici inaintenumai numele de cap al bisericei; drepturile im-preunate ca aceast dignitate le exerciteazd Te-suifii: Pfing acum 1-au cinstie, scrie desnumitulcronist Cserey, acum Ii rlpesc toat puterea;la spatele lui st un teolog; fdri tirea acestuialui nu-i este ertat s scrie nici mdcar o epistold.

S'ar lpda bucuros de unafie, dar nu-i per-Mit".

E irelevant, dac s'a purtat Atanasie vre-o datcu ideea, de a se lpb.da de unafie. Pe baza ac-tului de unafie ar fi avut dreptul s o facg.


El si-ar fi cAstigat un nume onorific in isto-ria nafiunei sale, daca i-ar fi succes O. zadrni4ceased' prevarierile si egoisticile porniri ale Ie-suifilor, cari au stiut sa traga folos din preten-siunile si indreptafirile lui. Spre a putea facefind asemenea lucru, el ar fi trebuit sa fi fostinzestrat cu o minte patrunzatoare, cu o energieneclintita si sa fi cunoscut, pe calea experienfetpe inimic precum si modul de atac al acestuia.Lui Atanasie i-au lipsit asemenea aptitudini, cecace, avnd in vedere sfarea trista si gradul decultura al nafiunei sale, nu i se poate lua necon-difionat in nume de rau. In lipsa astorfel de in-susiri, Atanasie se pleca jugului de buna voie, balucra chiar in contrazicere cu resolufiunea sade malt 'nainte, primind si cele patru puncte, des-pre care nu se aflau urme in actul de unafie.S'au aflat insa barbafi din cler, cari au cugetatsi lucrat cu mult mai energic deek Atanasieintre alfil chiar si de aceia, cad au fost subscrisactul de unafie si cari acum, dupd ce se schim-bard' lucrurile, nu se mai credeau indatorafi ase finca de acel act. Nu-i mirare deci, daca de-rul si poporul din feara Wdrsei, care pe atunciera imparfita in mai multe protopopiate, pro-testa in, mod sarbatoresc contra unei unafii, ce,li se anunfase, ca incheiata pe baza puncteloracceptate de episcopul Atanasie. Protestul fuprevzut cu sigiliul imparatiesc; aceasta la in-trevenirea protonotariului Transilvaniei, Joan Sa-rosi, Protopopii din parfile Hunedoarei, cari siei subscrisera actul de unafie, dimpreuna cu de-rul si poporul de sub conducerea lor, au refusatde a mai asculta de Atanasie si nu voiau samai faca causa comuna cu un apostat; se parea-si fi batut chiar si joc de arhiereul lor.

Atanasie se adresa la 18 Iulie 1701 cu o hat-tie


catra cei nemultumiti i Ii provoca, sa nu-i de-nege ascultarea cuvenita, mai bine sa ramanape l'Ang vechia lor credinta fax% a mai adaugesau a mai schimba ceva, s nu-si bata insAjoc de religiunea imparatului si de cele patrupuncte.

Episcopul Maramuresului (din anectele Tran-silvaniei), Dositeiu, finnd sinod, a respinsel unafia incheiata. Pe acest prelat nici un f elde promisiuni, ba nici de amenintari chiar n'afost in stare a-1 decide pentru primirea unatiei.Toti au rAmas uimifi de dovezile palpabile, pecare le-a stiut el sa le aduca contra unatiei.

Intre astfel de ImprejurAri e usor de inte-les, cum insusi_patriarchul Dositeiu n'a prege-tat sa villa in Transilvania, sa foloseasca toatemijloacele legale precum i influenfa sa persa-nald asupra massei poporului i sa excomunicepe Atanasie ca pe un apostat, ca pe unul, careleprin unafie perdut drepturile i puterea pri-mita prin chirotonire.

Infelegand imparatul Leopold I. de protestele,ce se ridica contra unafiei i voind Sa dee si oproba despre imparfialitatea curtil i in deosebis'A arate, ca intenfiunea curtii nu e: ca sa sileascape Romni s se uneasca numai cu biserica ro-mano-catolica, emise cu datul 12 Decemvrie 1701un decret, in care se ordona de nou: ca Rom'A-nilor sa le stee in voie libera, a se uni cu ori-caredin cele patru religiuni (recepte), avnd a sebucura apoi de drepturile acelei religiuni, cucare s'au unit. flomnii, continua decretul, auvoie sa ramana si in credinfa lor cea veche, pen-tru ca astf el fie-care sa poata trai nejignit incredinfa sa. Nimic sa nu conturbe aceasta li-bertate; judecatoriile au sa ingrijeasca pentruobservarea stricta a acestei resolufiuni, etc.


In acelas timp se vgzu impgratul Insa indem-nat a dispune In mod hotgrator i neamanataindeplinire a egalei indrepttiri a catolicilora purta astfel de grije In flagrantg contra-zicere Cu intentiunea sa exprimatg mai susde desvoltarea unatiei.

Cu toate sfortgrile acestea este foarte gresit,si e de a se privi de un ce exagerat, de efluxulunui spirit de partidO, dac, dup cum se in-amplO adesea, se afirmg, c cea mai mare partea populatiunei romane s'ar fi declarat incg depe timpul acesta pentru unatie.

La inceput s'au declarat invoiti cu unatia numaicAtiva bgrbati din cler, si nu existg nici cea malmica dovadg, el poporul si-ar fi dat si el con-simtgrnntul In favorul acestui pas. i fiindcgdupd schimbarea recent a lucrurilor, chiardintre subscriitorii actului de unatie s'au aflatunii, cari s'au abgtut dela: pasul fdcut si au prot-testat contra unatiei: tinuta paporului a fast abung samg nefavorabill pentru unatie, cu eatmai vfirtos, cgci s'a inchelat far Invoirea lui.Din diferitele proteste si din Imprejurarea, cgchiar i subscriitori de ai actului, s'au retras Incele din urmd dela unatie, si In fine din consi-derarea, c poporul nu si-a dat consimtdmntulsu la incheierea unatiei cred a putea deduce .cudrept cuvOnt, c nurndrul partizanilor tut Ata-nasie a fost la inceput foarte neinsemnat.

Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea se a-firma cu multg, positivitate din partea papistasg,Ca% afarg de trei locuri, toti Romanii Transil-vaniei s'ar fi unit cu biserica. Romei. Pe afirma-rea aceasta pare a se razima aceia, cari inca'azi ridicg in mod foarte exagerat ,fgr vre-unmotiv normativ, numgrul partizanilor lui Ata-nasie. O privire mai aproape in starea lucrului


ne incredinteaza cat de nebasat a fost numitaafirmare. La anul 1762 se exmise o comisiunepentrt eruarea starei confesionale. Din tabelastatistica elaborata de numita comisiune e evi-dent, cd numarul familiilor romane trecute la una-fe, se urca atunci la 25.223, pe cand a celor neu-nite la 128.653, ca acestea numarau prin urmarede cinci ori mai mult ca acelea. Altul a fostInssO raportul preotilor 1 Numarul preotilor unitieste de dou ori asa de mare ca al celor orto-doui.

La cate 11 familii unite se venea cate un preot,pe cand la ortodocsi abea la eke 94 familii. Inscaunele Odorheiu, Muras, Sibiiu, Sebe, Ciuc,Cohalm, Orastie, Agnita i Mercurea, familiileortodoxe, dei In numar foarte mare, n'au niciun preot, In scaunul Sebesului sunt de alta partemai multi preoti uniti deck familii unite.

Din aceste date sunteml in drept a tragQ o con-clusiune in favorul afirmarei noastre de mai sus.

Unatia era pe timpul lui Leopold I Inca nu-mai In fling. Se aruncase abea samanta; aceastatrebuia mai int,aiu s incolteasc, pentru de aputea aduce mai tarziu fructele dorite.

In cat pentru tinuta convertitilor ,se vede,ea acelora nu le-a prea zacut la inlaid inainta-rea sortii Romanilor stramtorati.

Deja la anul 1735 se plarige de aceasta unprotopop unit inteo epistola adresata episco-pului de atunci, Inocentiu Clain: tare ma tem,zice el, ea' nu vom avea alt folos din unireaaceasta, care s'au facut, ci vom ramanea numaicu ura intre frati i cu mustrarea cugetului".

Nu mult dupa aceea exclama un alt protopopinteo predica tinuta in public tnaintea poporu-lui adunat: I-au inselat pe Romani cu unirea".

La conferirea de posturi si de dignitati In


Dr. loan Cri,san.

www.dacoromanica.ro

stat Romnii erau desconsiderafi sub pretext:el e tot una, ori ocupg postul un catolic (ma-ghiar), ori un unit.

Convertitorii n'au avut alta in vedere, decksg mgreasca cu ori-ce pref numrul catolicilor,pentru ca acestia sg fie in stare, dupg cum ziceBartenstein, a finca echilibrul celorlalte trei re-ligiuni recepte.

N'a fost !mg nici convingerea motivul, care ainaintat afacerea unafiei, ci promisiunile si fa-vorurile impreunate cu acestea de cari, veninddela impgratul, era cu greu a se lgpda". Inposesiunea fapticg a acestor favoruri au ajunsunifii abia sub imfpgratul Carol VI. Acest im-pgrat a luat la energioasele intreveniri ale epis-copilor unifi, mgsurile de lipsg cu privire lafavorurile promise, a purtat grije de institufiu-nile bisericesti ale unifilor si a pus astfel bazdsigurg unafiei.

Abia dela acest timp intrg . in viafg bisericaunitg din Transilvania, si acum 'Ms tot numaisub influenfg steding. La o stare de indepen-denfg ajunse aceasta bisericg abia la 1850 (12Decemvrie), prin aceea, c episcopatul ei se ri-dica la rang de archiepiscopat.

Mai amarg deck a celor trecufi la unafie a foststarea Romnilor rgmasi pe 1511g credinfa lorstrgbung. In lipsa unui cap bisericesc (16981761), care sg-i conducg, acestia sgmgnau uneingi lsate pradg valurilor sgbatice ale mgrei,fiind expusi celor mai uricioase persecufiuni. Laanul 1761, in urma repefitelor persecufiuni, li sepuse in frunte episcopul skbesc din Buda, incalitate de locfiitor provisor; episcop propriuprimirg abia in anul 1783. Si acesta fu subordi-nat in contrazicere ca canoanele metropo-litului i sinodului meteropolitan din Carlovif.


Egala indreptIfire complet indqoendenfasiro astigar ortodocsii romini din Transilva-nia i Ungaria abia n timpul mai nou, la neo-bositele struinfe ale capului lor bisericesc, An-dreiu Baron de , aguna, dela 1846-1864 epis-cop, iar dela acest an tri care prin decretul dto.24 Decemvrie (1864) se restaurA vechia metro-polie ortodoxfi a Transilvaniei i Ungariel, i Ongla moartea lui, urmat la 16 Iunie 1873, arhie-piscop i metropolit. Meritele acestui archiereu,att pentru biserica sa, cal si pentru stat, auntnecontestabile.

Pn cgtr firma secolului al 17-lea Romnii,cu toate ispitele i cursele ce li s'au pus, au r-mas credincioli religiunel lor strbune. Promt-siunile, ce 11 s au facut si persecufiunile, ce s'auInscenat contra lor, nu i-au putut indemna s sedespart de biserica ortodox6 oriental. In frun-tea lor se aflau prelafi energici i consciehfiosi,cari se opuneau Cu riscul de a-si perde postul,ba chiar i cu riscarea viefei, tuturor nedrept-filor, care se adugau bisericei incredinfate con-ducerei lor.

Numai lipsa de mitropolifi energici si o pro-cedur circumspect, pervers si Odd de in-selciune au putut seduce pe Romni, ca s re-nunf e la credinfa lor.

Amb ele aceste momente au avut loe pe timpullui Leopold I.

Atanasie, fiind om usor de sedus si de un ca-racter slab, se fAcu instrumentul intrigilorcontribui astfel la lrgirea cercului de activitateal Iesuifilor plini de rautate.

Unii din Romani, dusi In rtUcire de me-tropolitul, care era sfAtuitorul lor natural, fiinclincapabili de a deosebi adevrul de falsitate,ddur astfel ascultare splendidelor promisiuni.


Dela ei nici nu se ceru altceva, decat simplurecunoaterea papeil Vazandu-se in urma

ei au cdutat sa se lapede de unatie; uniii-au scapat pe langa credinta strabuna,1 contiinta din noianul nedumeririlor i al ur-giei, alfii insa apucand a inainta prea multcursa Iesuitilor, n'au ajuns a se mai putea la-peda cel pufin in public nu de unatie.

Astf el s'a intamplat aceea, de ce Romanii s'auferit atata timp, unatia cu biserica Romei a prinsradacini intre ei.

Cu desbinarea religioasa au intrat in corpulnafiunei romane durere i neintelegeri idiscord% care Inca nici astazi, nu au amutif icare Inca i astazi c4uneaza Romanilor din Tran-silvania i Ungaria multe neajunsuri.

fgAdaus la Tstoria unaliei bisericesti aRoniandor in Transilvania sub Leopold I. deDr. loan Crisiars. (in) Programa lnstitutuluipedagogico-teologic din Sibiu pe anul 1887 3pag. 29-331.


XXXIV.

loan A. Lapedatu despre luptele Romanilorpentru cultura.

scriitori strini, de ate ori revin asu-pra vietii noastre nationale de 'Ana acum, searat prea putin gratioi fat de noi, iar fat deistorie putem zice, cl-i pierd mai tot cump'tuP.Ei adeca se par a voi s ne. imparta tot trecutulIn dota perioade foarte lesne de distins i avAa-du-si fiecare caracterele sale bine marcate. In ceadinti perioadd ne acord cu destul generozi-tate un fel de viat barbar, ilustrat, ce e drept,prin cAteva fapte de arme; In a doua ins ne a-runca fr pic de indurare In nmolul unei lungidecadente, din care, dup a lor prere, abia amtresrit putin la and 1848.

Vorbd s fie de a fi conlucrat i noi cu cevala opera civilisatiuneil Noud nu ni se recunoscluptele cte le-am purtat pentru cultur.

Aa cuget strinii despre noi; cine vrea s seconving, n'are deck s ice amnd cele scrisede dnii la adresa noastr.

Dar istoria, dup zisele lui C. Tadtus, trebuescris sine ira et studio". 0 istorie scris astfelne-ar spune, c Romnii fcurd destule Incercriserioase pentru de a se cultiva i sustinurl des-tule lupte in contra intunerecului. Dacd ins n'auisbutit intru toate intreprinderile lor, istoria


ptimase i neprtinitoare va sti s dee si Impre-jurarilor partea ce li se cuvine.Din capul locului va trebui sa recunoasca ori

si cine, ca poporul romnesc nu s'a ivit barbarpe scena istoriei. Din .ziva nasterli sale el figu-reaz In orientul Europei ca purttorul uneisemnate civilisatiuni.

Esit dintr'un amestec fericit al ele,mentuluiroman invingator cu rmasifele Dacilor, ginteanoastr nici dela Romani, nici dela Dad n'a ere-zit numai sngele, ci si cultura acestora. Daciaca si Galia dnd ,nastere, una Ronanilor, altaFrancezilor, I-au crescut daca ni se permite ex-presiunea In leagnul de aur al civilisatiunei

nici de curd in groasele scutece ale barbarier.Dacia de pe timpul resbelelor cu Romanii si-a-

vea cultura sa proprie. Locuitoril ei traiau inteoorganisatiune sociala i politica destul de 'Main-tata pentru a,cele zile. Acolo, unde gasim locuintefixe si o clasa de agricultori; unde preotii invatdoctrina nemirririi sufletului; unde liMba se m14-diaza In gratioasele forme ale poesiei; unde sepoate pipai o influenta prin sute de ani ai civi-lisatiunii grecesti; acolo, barbaria trebue sa fiefcut un loc Intins razelor culturii. Dacii lui De-cebal anevoie vor fi stat cu mult inapoia Gall-lor supusi de luau Cesare.

Pe de alta parte nici coloniile romane n'au ve-nit In Dacia cu m.nile goale. Ele pe lnga ltm!bavulgar vor fi adus ca sine si o bun parte dinlimba poetilor, prosatorilor i juristilor latintele au straplantat la Dunre i Carpati ideile a-pusului dimpre(una cu toate artele pacii si alersboiului, cAte le invatasera acasa. Coloniile luiTraian se pot asemana cu coloniile moderne eu-ropene, care au strmutat creerii patrid-mamepe tarmurii altor continente, cu acea deosebire


insA, o aceste din urmd s'au aezat intre bar-bari, pe-cand cele dintai au dat peste oameni eitldin barbarie.

Aa dard din elementele culturei ronianedin Inceputurile celei dacice s'a nAscut In modprea firesc civilisafiunea poporului roma. Acea-sa civilisatiune a Tilers crescand, i desvoltan-du-se din zi In zi mai mult In decurs de un secoli jumatate, adecA dela Traian panA. la Aurelian.Ea a senAnat ora5e i temple delta o margine aDaciei Ora la cealaltA; ea a dat artelor i indus-triei un avant puternic; prin efectele ei i-a In-lesnit Evangeliul lui Crist triumful In acestepArti ale continentului nostru. . .

...Cu finea secolului al 111-lea incepe In istoriaDaciei o nou'd perioad5, din cele mai lungi i rnaitriste, pe care am putea-o /mini a dominafiuneistraine i care dureata mai zece secole, adecapana la fundarea principatelor romane dela Du-nAre i Marea NeagrA. In aceasa perioad po-porul roman Inching cu total tiintele, artele iindustria; el n'avea i nu putea s aib alta preo-cupatiune mal principald deck aceea de a nuperi trupege i de a perde In ochiino*tri toatd viata Romanului cat tinu domina-fiunea strdin4 a fost o lupt continuA i crancendpentru conservarea limbei Prin lupta pentruconservarea limbei strabunii notri au lucrat depe departe tot la opera culturei lor, deoarecebaza la once culturI nationalI este limba.

Dupdce se stinsese unele liinbi strane In Da-cia, Romanii incepurA a se consolida din nou.Dincoace i dincolo de Carpati ei se inceareaIna inainte de sec. X a forma staturi indeptin,dente, dintre care un ele chiar In procesul forma-tiunei fura distruse de Unguri. Prin fundarea prin-cipatelor rcimane de dincolo de Carpati prin


Radu-Negru i Drago s romanismul se puneIn relief, se emancipeaza si devine un factor

important In istoria Europei.Din acest moment s'ar crede cineva Indrepatit

a pretinde dela strabunii nostri, ca sl-si fi creato cultur national. O conditiune penntru aceastale era data, adecia: unitatea politicaatat in Muntenia, cat si In Moldova, ba chiarIn Transilvania, unde Romnii locuiau In masecompacte dei sub doMinatiune straina.

Dar o astfel de Punitate partiala nu este deajuns pentru a favoriza pe deplin opera culturei!...Un popor pentru de a se cultiva, are nevoie depace i prosperitate in launtru; are nevoie de oinfluent:1 binefacatoare din afara.

Oare aflatu-s'au Romnii In conditiuni de a-cestea pana mai deunazile? Dela Gelu, Opttirnf,Radu-Negru i Drago s pan mai eri-alaltderi pacepentru dnii, linite i prosperitate nu s'a preapomenit.

Fratii nostri de dincolo nu puteau fi decat os-tasi; noi cei de dincoace n'arn putut fi decAt io-bagi (cIacasi), caci nu mai socotim Intre Romanipe acea nenorocita i ratacita aristocratie ce trecuIn taberele inimicilor nostri Cum ar fi pututdara ostasul sa invete carte, and o sfanta dato-riell cherna In toata buna card la hotarele patrielca sa respinga pe cotropitori salveze exis-tenta? Cum ar fi putut iobagul sa tnvete carte,and stkAnul sau II scotea la munca cu hiciulIn mana si T1114 jasa repaus &cat pentru a-siblesterna zilele cele pline de amaraciune?

Imposibilitatea i pe-o parte si pe alta eraaproape absoluta. Istoria ne arata pe Alexandrucel Bun fundand scoale In Moldova, ne infatiseaz4pe Neagoe Basarab cu gusturi de arta' si de lite-ratur.i. Dar ce folos? c panfantul peste care


domniau era destinat pentru Intalnirile de ar-mate, iar nu pentru .concentrarea luminilor civili-satiunii. . . . . . . .

Era lesne Germanului, Italianului, Francezuluialtora s eazg acasd i sA Invete carte, pe

and mosii i strginofsii nostri abgteau de cgtrgdnsii nulte, grele i crncene pericole peri-cole, pe care ei toti laolalt nu le-au putut In-frunta In bgtglia dela Nicopolis. Iat dar a Ito-manii, In epoca gloriilor belice, au servit cauzacivilisatiung, dndu-1 sudori din sudorile lorjertfindu-i .snge din sAngele lor: un merit a-cesta, care mai curAnd sau mai tArziu va trebhuis se recunoascg chiar i de inimicil numeluinostru I . .

Miscarea (culturala) de sub G. Racotzy, Ma-teiu Basarab i Vasile Lurpu va ociu4pa o pagingdin cele mai stralucite In istoria literaturii si aculturii noastre nationale... Dacg migreata operga secolului XVII se ,putea transmite secoluljuiurrnAtor, atunci... Romnii si-ar fi vAzut incoro-nate de succes toate luptele lor pentru culturg;Dacia s'ar fi umplut de scoale i nol nu eram as-tAzi unde suntem, ci ne aflam poate pe acelasistadiu cu popoarele apusullui.

Dar un blestem se pare, c pluteste de vea-curl pe de-asupra noastrg: un blestem, care di-ram:6. peste noapte tot ce construim peste zi.Acest blestem niciodati nu ni s'a argtat mai In-vederat deck In secolul al XVIII-lea: secol pen-tru veci nefast In istoria noastal

Ava'ntul luaserg ROMarlii spre culturg seologeste dincolo prin fanarioti i dincoace prinpapistasii ce isbutesc a desbina biserica noastrgnationalg, atunci and ea ar fi trebuit elupteo posifiune mai buna si sil deving un scut de a-pgrare al culturei... Acei vili (josnici) arenda-288 www.dacoromanica.ro

loan LaPedatu

www.dacoromanica.ro

tori de tronuri nu se multumira numai cu de-sarmarea bratelor romne, adeca cu destructiu-nea otirei pamntene, ci voir a despoia natiu-nea de supremul ei tesaur, adec de limbd. Lo-vitura purtat.' de dnsii In contra limbei, eratotdeodat i lovitura de moarte In contra cul-turei nafionale. Cu cte trude se scapasera Ro-mfinii de slovenism I Iati acum grecismul, c seintroduce mai In toate ramurile vietii politicesociale; limba hospodarilor se graeste la curte,In saloanele ciocoesti, ba se Ord chiar i in bi-seria Daea se intemeiaa ici colea cte o scoall,ea nu are alt scop deck propaganda grecismului.

La noi dincoace de munti, desbinarea bisericeiInca si-a avut efectele In detrimentul culturei na-tionale. Nu vrem sa afirmam ea tmatia n'ar ficontribuit Intr'un trziu la progresul spiritualal Romnilor: i vom recunoaste la rndul si latimpul sau meritul ce nu i se poate denega.Suntem insa de parere, ca daca biserica roll-tangar fi ramas una si nedesp.'rtita, ea incetul cu hl-cetul ar fi intrat In vechile ei drepturi, ar fisporit desvoltarea limbei prin tipariri i s'ar fifacut mama scoalelor romne. Dar desbinindu-se,o parte dinteinsa devine vasalalar ceealalta parte i cea mat mare cade sub ju-gul sarbesc, pe-care a trebuit poarte antamar de timp umilith. i ultragiata.

Prin astfel de intAmplgri causa culturei natio-nale perdut mai cu totul terenul de pros-perare ..... Aici insa e locul s ne plecam genun-chele (si cap etele inaintea divinei Provedintes'o adoram dintru adancul sufletelor noastre. Nu,Provedinfa nu este o fictiune esit din parteacea bolnava a creerilor umanitatii; ea este buna,dreapta i infeleapta conducere a celor createdin partea divinului spirit creator; ea e nana

19 L. 289www.dacoromanica.ro

lui Dumnezeu in istorie, care inalf pe uniidoboarg pe alfil. Sunt momente solemne si su-blime in viata omenimei, cand Provedintamfina popoarelor i le scoate dela moarte 'lavia* in astfel de momente mari popoarele .audreptul i datoria sa'l exclame: cu noi este Dum-nezeui

Si poporul romn a putut exclama cltr fincasecolului (XVIII) de care vorbim: ca mine esteDumnezeu I Da, i cu Romfinii a fost Dumneze.u,cci ei singuri numai .de sine n'ar fi pututias'd din prapastia, unde-i prviglise vitregitateatimpurilor. Si pe Romni i-a luat Provedinta demng si le-a infipt lar'd$ piciorul pe calea vietii.

ISpicuire din studiul istoric Luplele Romd-nilor penlru cultura de profesorul loan A. La-pedatu In ziarul Orienha Latin din Brasovdeja 20 Aprilie mind la 29 Iunie 1874 N-rii7-271.

Martiriul mitropolitului Saya Brancoveanul.

Chiar In momentele acestea se sgvfirseste inSibiu actul alegerei de mitropolit. Panda totiflomfinii de dincoace de Carpti sunt preocupatide chestiunea metropoliei, credem, c va fi bine

rechemam in memoria cetitorilor nostri unepisod foarte insemnat din istoria mai veche a mi-tropoliei noastre romnesti.

Cum trebue sl fie mitropolitul, ce calitki tre-bue sa exceleze, ca s merite inalta posifiunece are sl ocupe?; Asa se intreabg lumea in a-ceste momente. Cte capete, atItea pa'reri. Uniicred, oh' mitropolitul trebue ea fie erudit si deo purtare exemplara. Suntem de acord. Altii pre-tind, ca praxa in afacen i experienta pe terenulbisericesc sunt mai ca deosebire acele


care se recer dela un mitropolit harnic. Nu a-vem nimic In contra. Vin iara alfii i susfin,mitropolitul trebue sa se distinga prin talentediplomatice i prin influenfa la regim, s steabine cu toata lumea, s serveasca i lui D-zeui satanei totdeodata. In aceasta privinta noi nefacem toate reservele posibile.

Dupa a noastra parere mitropolitul mai Ina-inte de toate ar trebui sa poseada acea sublimainsuire, pe care ami numi-o devotamentul pen-tru biseria i pentru popor. Noi am don, caonce episcop, once mitropolit roman, care voetesa se fin la inailimea misiunii sale, s fie resolut(hotarat) In fiecare moment al viefii sale a-ida sufletul pentru turma sa. Am avut noi 12o-

astfel de mitropolifi in acele zile detrista memorie, cand biserica i nafiunea noas-tra erau expuse la tot feliul de strambatafi iocari, la tot felul de ultragii (insulte) i &Anildin partea putemicilor zilei. Am avut, intre al-fil, pe nemuritorul Saya Brancoveanul, care asuferit chiar moarte pentru biserica i nafiuneaomart.

Saya Brancoveanul, mitropolit roman de Alba-Julia, a pstorit biserica noastr pe la finea se-colului al 17-lea. Acesta, dupa cum marturiseteCserey, a fost om Invatat i a jucat un rol im-portant chiar In trebile politice ale Ardealului;el tfusese insrcinat cu solii diplomatice nu niumaila Domnii romani din Muntenia i Moldova, cichiar i la Muscali. Dar Saya Brancoveanul str-lucea mai vartos prin devotamentul catra bise-ric i catra nafiune. Intre atatea goane ce le in-treprindea calvinismul asupra Romanilor spre a-isili f lapede legea i nafionalitatea stramoeasca,Saya Brancoveanul pn in ultimul moment alviefii sale celei mult chinuite a tiut sa se arate


stlp nemicat intru apararea credintei i a lim-bei poporului sau.

Pe acel timp ca i in zilele noastre, maghia-rismul se silla s. tearga neamul romanesc depe fata pamntului. Vaznd Ungurii ca pe Ro-mn nu-1 pot pr'padi nici prin clac, nici prinexcluderea dela toate drepturile politice i ce-tateneti, se apucar4 sa-1 nimiceasca prin reli-giune. Ungurii credeau, ca tasAndiu-i Romniilegea lor i intrnd in snul bisericii calvinegi,vor s1i uite in lcurnd i limba i s sb ma,-ghiarizeze Cu totul. Atunci n)u era vorba de stau-

constitufiunei din zilele lui Szecseny, nici deegala indreptilfire cetafeneascd din zilele noas-tre, ci de maghiarizarea prin religiune.

Saya Brancoveanul se vede, a se opunea cumult. barbatie i. .resolutiune tendintelor ma-ghiare de atunci, cad altfel nu ne-am putea ex-plica lira ce-o nutreau in contra lui boerii calviniai Ardealului, intre altii Szekeli, Laslo i Na-latzi. Vor fi cercat negreit Ungurii sa-1 aducala reson cu binele i cu promisiuni, precum iastazi se intmpla; ci Saya n'a fost omul compla-.narilor scandaloase; el a llamas statornic pe lnga.credit*. i. romnismul sat]. i. n'a cedat nici ma-car at e negru sub unghie. Convingandiu-se ne-impacatii 1namici ai Romnilor, ca nu e modru dea birui cu mitropolitul Saya, se puser, de-i ur-zira perirea in modul cel mai barbar i. mai ru-inos. Si lata cum s'a intmplat aceasta.

Boerii cei calviniti ai Ardealului, dimpreunacu superintendentul calvin, se folosita de toateintrigue i machinatiunile spre a aduce pe bu-nul pastor roan in disgralia .principelui MihailApafi. Ei se asigurara de conlucrarea principeseii. apoi nu statur locului pang, rapusera pe bra-vul mitropolit. Pe de alta parte neruinatii intri-292 www.dacoromanica.ro

ganti clutarg a discredita pe Saya si la credin-ciosi 'descriindu-1 cu colorile cele mai intune-cate, fglandu-1 mAnator de banii bisericii si co-rump6tor de femei. Astfel, mai aclAugnddaruri pe lng5, calomnii, magnatii calvini isbu-tit a-si face chiar dinteun Romn o unealt(josnica) In contra mitropolitului. Un preot ro-mnesc din Vintii de jos lua asupral-si tialoasa

blestemata sarcina d'a calomnia pe arhipAs-toriul sdu la principele Apafi, purtnd pAr ne-dreaprd In contra lui. Cum sd nu fi ajluns bietulmitropolit la nevoie, cAnd chiar credinciosiiaruncar mai nti cu piatra IntrInsul?

Vom schita In cteva cuvinte, dup SamuilClain si dup'd Mihail Cserei, istoria patimilorsi a martiriului luminatului i nemuritoriului mi-tropolit, pe care ar putea s i-1 ice de modeltoti prelatii nostri cei mai inalti. Nu mai amin-tim povestea cu botezul ciitelului, ci ne res-trangem la date curat istorice.

La anul 1679 Saya BrAncoveanul era acuzat laprincipele Apafi pentru tot felul de fapte rele,coruptiuni i jafuri. Principele a poruncit ctito-rilor mitropoliei, ca s ice pe mitropolit la darede seamfd pentru veniturile malastirei si ale ti-pografiei. Tot dups porunca lui Ap-afi se strnsesi marele sinod la Alba Iulia in luna lui Iuliu aacestui an. Saya, ca s dovedeasca cnevinovAtiasa fat de acuecirile cele false, aduse la sinododoarele, vasele i cArtile mitropoliei. Dar cuatata minia principelui nu se putu potoli. Inanul 1680 la 2 Iulie se stranse alt sinod mare InAlba-Julia, la care sinod au participat toti pro-topopii si multi calvini; Saya fu tras la judecatclandu-i-se judeatori afar de membrii sinodu-lui i vre-o ativa calvini. Saya fiind bolnav nuse putu inftisa la judecatd ci ins'a'rcin pe fra-


tele sari Gheorghe Brancoveanul a-1 apra. Fuacuzat mitropolitul, Ca' intre altele ar fi rdpitorde mueri. Drept aceea fu declarat nedemn de ie-rarhie, apoi se desbrdod in sinod de vestmin-tele preoteti i se dete pe mana executorilorlegii. Astfel fu btut i aruncat in temnitd, dupdce i se padard toate averile.

Iat;:i cum se exprimd Mihail Cserei despre pa-timile martirului nostru:

Au cenit trei mii de talen i dela dansul,carii neavand de unde prateascd, au trimispe frate-su in Valahia, s capete banii aceiacu ceritul, carele nu s'au mai inturnat. Dreptaceea pe bietul vlddic nevinovat 1-au scos delainchisoare i numai in cdsnae i ismene atata 1-aucorbcit (btut) pan44 ce s'au rupt i au cAzutcatnap, ismenele i carnea de pe dansul, pentrucare etc., etc. au .trebuit mielul (nenorocitul) smoard i averile lui le-au imprtit intre sine Sze-keli Laslo i Nalatzi Istvan. Ne mai auzitd pd-ganeascd i cumplit tirdnier Samuil Clain zicec i s'a Mat capul la Ieci (azi Brancovene*ti)In comitatul Turdii.

Martiriul lui Saya Brancoveanul umplu de in-dignatiune pe domnul Munteniei Serban Canta-cuzinul, care ddsigur, c ar fi rsprtit tui Apafiaceast faptd barbard, dacd ar mai fi stat eatvatimp In scaunul domniei. Dupa uciderea lui Sayase fcu mitropolit, firete prin vointa principe-lui, Iosif Budai. Va sd zica, amestecul regimUluiunguresc in alegerea capilor bisericei romane aravea i o baz istoricd. Aviz pentru acele respec-tabile persoane, care pand in ziva de azi maicautd s ajung, la carja arhipstoreascd cu a-jutorul putemicilor din Budapestal

Pe ce Roman adevrat nu-1 va cuprinde o ne-spus durere aducanduii aminte de soarta mar-


tirului Saya Brancoveanul? Cine nu se va in-digna p5n:i in adancul sufletului ski in fatahAdoasei fir:kill, cu care au purces Ungurii laneomenoasa peed a nimicirii romnismului? Ve-dem, c5 Ora i un Cserei Mihail se revolteazdi numete pdg5neasa fapta compatriotilor sgi;cu atfit mai mult drept i mai mult5 caluzA avemnoi Romnii de a (ne) revolta. Dar cu atAta nu fa-cem destul memoriei martirului nostru. Spre a-idovedi toat recunotinta, s'ar cuveni ca noi s5serh5tm pe acest mare bArbat ca pe un slatal neamului nostru; s'A-i d5m onori de sant, c5cia murit pentru biseric5. i pentru nagunel

lar mitropolitii notri n'ar face rau s5 calce*i. d5nii din c5nd in cand pe urmele lui SayaBr5ncoveanul.

[Foileton In nr 59 al ziarului brasovean Ori-ent:el Latir: dele. 20 Octonivrie 1,574; semnatUn drept credincios; comparAnd stilul acestuifoileton cu alte articole publicate In acelas an,cu sernnatura profesorului loan A. Lapedatudela liceul romn din Brasov, resultd mai pre-sus de once Indoiala. a acesta este autorulcitruia insA calitatea sa de profesor al liceuluide sub conducerea viitorului mitropolit, alessub influent budapestanl, II impunea rezervade a nu semna foiletonul Cu nurnele sAul.


XXXV.

Alexandru Grama despre calvinirea cultuluiicoanelor.

Cultul icoanelor a fost produs In biserica r-sritului inc In veacul al optulea turburri a-dnci i chiar vrsdri de snge*). Sinodul iatoat lumea al doilea dela Nicea a pus cel pufindeocamdata capt turburrilor la anul 787. De-plin Ins a pus capt turbutrilor numainodul topic finut la Constantinopol la anul 842sub vduva imprteas Theodora, mama impd-ratului Mihail III. Intru aducerea aminte de eve-nimentul acesta, biserica rsritului a introdussrbtoarea aa numit a ortodocsiei In dumi-neca intfiia din paresimi.

Sinodul a toat lumea dela Nicea din 787 adeclarat espres, c5, dac ne plecm sau ne a-runedm jos inaintea icoanelor, aceasta este nu-mai un semn al iubirii 1 al onoarei relative carese referete la original, la nici un caz tns ple-carea aceasta nu este adorafiunea care se cuvinelui Dumnezeu")."

De atunci pAn astzi tot aceasta a fost cre-clinfa bisericii rsdritului cu privire la cultulcoanelor. De atunci Wand astzi cretinii din rd-srit i Infrumusefeaz5. bisericile i locuinf elecu icoane sfinte, i se i Inchin la acele In in-telesul sinodului a toatI lumea dela Nicea amin-tiffil mai sus.

*) Pe larg despre turbueirile acestea se pot vedea: Maimbourg .Histoirde l'heresie des iconoclastes.. Paris 1679. si Schlosser .Geschichte der Wider-stUrmenden Kaiser im ostr8mischen Reiche. Francfurt 1812

**) Alzo .Handbuch der Universal-Kirchengeschichte. ed. II. Mainz 1879t. I pag. 475.296 www.dacoromanica.ro

Calvinii ins incd dela inceput au reieptatca totul cultul icoanelor. In bisericile lor nu seafr niciri nici urm de icoane.

Au fost deci calvinii numai consecuenti, candvoind a calvini biserica romneasc din Ardeal,i-au atacat i cultul icoanelor. Si cu icoanele insmergea lucrul greu ca i Cu intercesiunea incultul sfintilor. Ar fi turburat prea tare cons-ciintele clerului i poporului romanesc, dael de-odat ar fi scos icoanele din bisericile i caseleRomnilor din Ardeal, i ar fi fost oprit cultullor sub pedeaps. Ce urmri putea s aibd oasemenea msurd, puteau calvinii s stie din pd-tania impratului bizantin Leo Isaurul, care inc6in secolul al optulea cu forta incearcl s abroageIn bisericA cultul icoanelor.

Au luat deci calvinii i cu icoanele lucrul maipe incetul, demndand deocamdat sa nu se maiinchine Romnii la ele, ci s le considere numaica o podoaba in biseria ca i cand cineva de-pinge (picteaz4) In biserica columne, flori, mar-mor, numai spre impodobirea: ei, sau ca i candtinem in cas numai de podoabd icoane, cari re-presint regiuni frumoase in Elvetia, Italia saude aiurea.

Aceasta o fcura calvinii in conditiunea a 6-apus mitropolitilor nostri, care sun.:Quod cruces et simulacra in templis collocatanon cultu aliquo religioso colet, verum pro or-naculis duntaxat templorum, ac memoria passi...-,-nis Domini habebit, haberique faciet"*).

Invocarea sfintilor in ruglciuni este o actiuneintern a omului, carz nu usor poate fi cassatprin Msuri externe, cum este de pild poruncaprincipilor calvinesti. Chiar pentru aceea poruncl

*) Petru Malor .Tstoria bisericii Romttnilor. pag. 74 si .Acte l Fragmentede T. Cipariu pag 63 .Va Ingriji ca crucilor si icoaneior aw.zate In bis ricisit nu li se Inchine cu vre-un (el de cult religios, ci sit le considere numal cani;te podoabe ale bisericilor, i in amintirea patImilor Domnului..


principilor calvini, care opria invocarea sfinfilorIn biserica romneascd., n'a avut, putem zice, niciun efect.

Cu totul altcum sta insd lucrul cu dultul icoa-nelor. Cultul lor este o actiune externd, i caatare poate fi regular i chiar i cassatd prinporunci ca ale principilor calvinesti.

Aceasta este (cauza, c despre ndzuinfele cal-vine de a cassa n biserica romneascO cultulicoanelor nu putem zice, &al au rdmas fOr denici un efect, cum a rdmas nOzuinfa lor de acassa cultul sfinfilor.

Este tare verosimil, ci In urma poruncii aces-teia a principelui unii preofi vor fi chiar si de-rturat icoanele din biserici, sau vor fi fost silitisl le deldture prin superintendentii calvinesti.

Se vede aceasta din canonul 24 al sinoduluidela 1700 finut Cu ocaziunea primirii s. uniri,care dispune cl:

In care biserici nu va fi icoana lui Christossi a Precistii i lui Sfeti Niculae, s se globeascOpapa cu 12 florinfi, i satul cu 24 de florinti"*).

Dacd pe timpurile cdmi incetase supremafiacalvin" i decurgeau deja pertractOrile de unirecu Roma, se aflau In Ardeal biserici romnestiLie de nici o icoand, chiar asa ca si cele calvi-nesti, cAt sinodul de unire dela

Cronicari şi istorici români din Transilvania. Şcoala Ardeleană. Volumul 2.pdf

Documents

Transcript of Cronicari şi istorici români din Transilvania. Şcoala Ardeleană. Volumul 2.pdf