FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al...

56
-Munţii Ciucaş- FAUNA DE NEVERTEBRATE (Lepidoptera, Coleoptera, Odonata, Gastropoda) LEVENTE SZÉKELY, 2005 INTRODUCERE, GENERALITĂŢI Cel mai simplu lumea animală î mparte mari şi mici, adică vertebrate şi nevertebrate. Oamenii obişnuiţi de cele mai multe ori nu acordă atenţia cuvenită animalelor mici, î n primul rând nevertebratelor. Puţini ştiu că volumul şi greutatea insectelor, melcilor, viermilor şi altor nevertebrate luate laolaltă întrece cu mult volumul şi greutatea animalelor mari, iar numărul indivizilor dintr-o anumită arie geografică se poate exprima numai î n cifre astronomice. Iată de ce trebuie luate în serios aceste nevertebrate şi î n special insectele. Insectele şi în primul rând lepidopterele (fluturii) sunt cei mai performanţi bioindicatori ale mediului natural, fiind foarte sensibile la cele mai mici schimbări ale parametrilor fizici şi chimici din mediul lor. Starea de sănătate la oricare arie geografică (şi în ariile protejate) este indicat în primul rând de insecte, în special de lepidoptere. Într-un mediu sănătos ţi nealterat numărul insectelor este mare (atât ca indivizi cât şi ca specii) iar într -un mediu degradat este redus ! Masivul Ciucaş este centrul Carpaţilor de Curbură. Cuprinde şi cele mai înalte vârfuri , culminând cu Vârful Ciucaş de 1956 m. Pe baza studiilor întreprinse mai ales după 1990 s -a reliefat unicitatea Carpaţilor de Curbură sub aspect faunistic şi zoogeografic. Ar fi normală ca şi Carpaţii de Curbură să se integreze în Orientalii propriu zişi sub aspectul faunei. Această integrare dispare însă într-o oarecare măsură în Curbura Carpaţilor, care reprezintă un peisaj unic, în care pe lângă dominanţa elementelor montane şi submontane sunt prezente o serie de elemente subalpine caracteristice atât Carpaţilor Orientali cât şi Carpaţilor Meridionali. Pe lângă acestea spre partea extracarpatică apar deja unele elemente balcanice şi mediteraneene care ating aici limita nordică a răsndirii lor. Totodată pe stâncăriile Ciucaşului se întălnesc mai multe specii de gastropode (melci) aparţinând genului Alopia care se găsesc numai aici (pe plan mondial). Acest gen caracteristic masivelor calcaroase este răspândit mai ales în Munţii Ciucaş, Piatra Mare, Postăvarul, Bucegi şi Piatra Craiului, masivul Bucegi constituind centrul de răspândire al genului. Principalele caracteristici ale Carpaţilor de Curbură, şi al Masivului Ciucaş sub aspectul faunei de nevertebrate sunt: - prezenţa unor elemente subalpine caracteristice Carpaţilor Orientali şi Meridiona li ca: Erebia sudetica, Erebia manto trajanus (lepidoptere) - prezenţa unor elemente subalpine caracteristice în primul rând Carpaţilor Meridionali ca: Erebia epiphron transsylvanica, Zygaena exulans, Colostigia aqueata (lepidoptere) - prezenţa unor elemente subalpine-ponto-mediteraneene (de origine balcanică) ca : Erebia melas (lepidoptere) - prezenţa unor elemente mediteraneene şi balcanice pe partea extracarpatică ca : Saturnia pyri, prezentă în Munţii Vrancei, Plusidia cheiranthi, prezentă pe dealurile Cislăului (dintre lepidoptere) -(planşa 2) sau Procerus gigas prezentă tot în Munţii Vrancei (dintre coleoptere)

Transcript of FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al...

Page 1: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

-Munţii Ciucaş-

FAUNA DE NEVERTEBRATE (Lepidoptera, Coleoptera, Odonata, Gastropoda)

LEVENTE SZÉKELY, 2005

INTRODUCERE, GENERALITĂŢI

Cel mai simplu lumea animală împarte mari şi mici, adică vertebrate şi nevertebrate. Oamenii

obişnuiţi de cele mai multe ori nu acordă atenţia cuvenită animalelor mici, în primul rând

nevertebratelor. Puţini ştiu că volumul şi greutatea insectelor, melcilor, viermilor şi altor

nevertebrate luate laolaltă întrece cu mult volumul şi greutatea animalelor mari, iar numărul

indivizilor dintr-o anumită arie geografică se poate exprima numai în cifre astronomice. Iată de ce

trebuie luate în serios aceste nevertebrate şi în special insectele.

Insectele şi în primul rând lepidopterele (fluturii) sunt cei mai performanţi bioindicatori ale

mediului natural, fiind foarte sensibile la cele mai mici schimbări ale parametrilor fizici şi chimici

din mediul lor. Starea de sănătate la oricare arie geografică (şi în ariile protejate) este indicat în

primul rând de insecte, în special de lepidoptere. Într-un mediu sănătos ţi nealterat numărul

insectelor este mare (atât ca indivizi cât şi ca specii) iar într-un mediu degradat este redus !

Masivul Ciucaş este centrul Carpaţilor de Curbură. Cuprinde şi cele mai înalte vârfuri,

culminând cu Vârful Ciucaş de 1956 m. Pe baza studiilor întreprinse mai ales după 1990 s-a reliefat

unicitatea Carpaţilor de Curbură sub aspect faunistic şi zoogeografic. Ar fi normală ca şi Carpaţii de

Curbură să se integreze în Orientalii propriu zişi sub aspectul faunei.

Această integrare dispare însă într-o oarecare măsură în Curbura Carpaţilor, care reprezintă un

peisaj unic, în care pe lângă dominanţa elementelor montane şi submontane sunt prezente o serie de

elemente subalpine caracteristice atât Carpaţilor Orientali cât şi Carpaţilor Meridionali. Pe lângă

acestea spre partea extracarpatică apar deja unele elemente balcanice şi mediteraneene care ating aici

limita nordică a răspândirii lor. Totodată pe stâncăriile Ciucaşului se întălnesc mai multe specii de

gastropode (melci) aparţinând genului Alopia care se găsesc numai aici (pe plan mondial). Acest gen

caracteristic masivelor calcaroase este răspândit mai ales în Munţii Ciucaş, Piatra Mare, Postăvarul,

Bucegi şi Piatra Craiului, masivul Bucegi constituind centrul de răspândire al genului.

Principalele caracteristici ale Carpaţilor de Curbură, şi al Masivului Ciucaş sub aspectul faunei de

nevertebrate sunt:

- prezenţa unor elemente subalpine caracteristice Carpaţilor Orientali şi Meridionali ca: Erebia

sudetica, Erebia manto trajanus (lepidoptere)

- prezenţa unor elemente subalpine caracteristice în primul rând Carpaţilor Meridionali ca:

Erebia epiphron transsylvanica, Zygaena exulans, Colostigia aqueata (lepidoptere)

- prezenţa unor elemente subalpine-ponto-mediteraneene (de origine balcanică) ca : Erebia

melas (lepidoptere)

- prezenţa unor elemente mediteraneene şi balcanice pe partea extracarpatică ca : Saturnia

pyri, prezentă în Munţii Vrancei, Plusidia cheiranthi, prezentă pe dealurile Cislăului (dintre

lepidoptere) -(planşa 2) sau Procerus gigas prezentă tot în Munţii Vrancei (dintre coleoptere)

Page 2: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

- prezenţa multor specii ocrotite pe plan european ca: Parnassius mnemosyne, Lycaena dispar,

Erebia sudetica, Proserpinus proserpina (lepidoptere), Lucanus cervus, Rosalia alpina,

Osmoderma eremita (coleoptere) (planşa 1-2)

- prezenţa multor endemisme carpatice dintre lepidoptere şi gastropode (genul Alopia)(planşa

1-2)

ISTORICUL CERCETĂRILOR FAUNISTICE

Sud-estul Transilvaniei constituie în zilele noastre una din regiunile cele mai intens studiate sub

aspect faunistic din România. Nu este de mirare, deoarece studiul faunei de aici a început încă din

perioada 1860-1880 de câtre o serie de zoologi profesionişti şi amatori, care chemaţi de frumuseţile

naturale ale acestui ţinut, determinate de prezenţa masivelor muntoase, diversitatea biotopurilor şi

splendoarea cadrului natural au pus bazele studiilor entomologice şi malacologice. Primii au fost F.

HORNUNG, H. BOHATSCH şi ROBERT VIKTOR KLEMENT. Studii importante au efectuat şi o

serie de zoologi renumiţi din aceea epocă, grupaţi în jurul Societăţii Ardelene de Ştiinţe Naturale

din Sibiu ca: CARL FUSS (1814-1874), EDUARD ALBERT-BIELZ (1827-1898), VICTOR

WEINDEL (1887-1966), EUGEN WORELL (1887-1961) ori o serie de entomologi maghiari ca

LAJOS ABAFI-AIGNER (1840-1909), VILMOS WEISSMANTEL (1837-1901) şi PÁL

TILTSCHER (1891-1917)(Fig.1-9). Datele lor au fost prelucrate şi publicate de renumitul

entomolog şi medic Dr. DANIEL CZEKELIUS (1857-1938) din Sibiu.

Singurul zoolog din zonă din perioada 1870-1900 a fost ERNEST HAUSSMAN din Satulung

(Săcele) cunoscut mai ales ca ornitolog, care a înzestrat muzeul zoologic al liceului „Honterus” din

Braşov cu o destulă bogată colecţie mai ales din fauna alpină. Cel mai renumit coleopterolog a fost

FRIEDRICH DEUBEL (1845-1933) din Braşov (Fig.6).

După 1950 în sud-estul Transilvaniei au intreprins studii entomofaunistice NICOLAE DELVIG

(1905-1976) (Fig.8), AURELIAN POPESCU-GORJ (1914-1997), VICTOR CIOCHIA (n.1932),

MIRCEA BRĂTĂŞANU-SALMEN (n.1933), ZOLTÁN IZSÁK (n.1951), LÁSZLO RÁKOSY

(n.1956), SÁNDOR KOVÁCS (n.1956), ZOLTÁN KOVÁCS (n.1959), LEVENTE SZÉKELY

(n.1960), JÁNOS PIROSKA (n. 1960), ISTVÁN NAGY (n. 1961), ROBERT GÖRBE şi SORIN-

MARIUS STANCIU.

Studierea mai intensă a entomofaunei din masivul Ciucaş a început practic după 1950 prin

cercetările efectuate de ALEXEI ALEXINSCHI (1899-1966) şi FREDERIC KÖNIG (1910-2002)

(Fig. 10). După 1977 cercetările au fost reluate de L. SZÉKELY mai ales în zonele Bratocea, Brădet,

Zizin, Cheia, Zăgan şi Ciucaş, cercetări care au culminat cu organizarea unei tabere entomologice în

cadrul „Societăţii Lepidopterologice Române” în Munţii Ciucaş în iulie 1993, la care au participat

entomologii: LÁSZLÓ RÁKOSY, LEVENTE SZÉKELY, MIHAI STĂNESCU, VASILE VICOL,

IULIU SZABÓ, CARMEN STĂNESCU, HEINZ NEUMANN şi alţii rezultatele fiind publicate în

1993 (RÁKOSY, STĂNESCU & VICOL 1993) (Fig.12). După 1998 în Munţii Ciucaş colectările

ocazionale au fost făcute şi de entomologi din alte ţări, printre care îl amintim pe LÁSZLÓ

PEREGOVITS (Budapesta), ATTILA PODLUSSÁNYI (Budapesta) şi ISTVÁN JUHÁSZ

(Sződliget, Ungaria).

Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti

renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de Ştiinţele Naturii din Sibiu ca : MICHAEL BIELZ (1787-

1866), EDUARD ALBERT-BIELZ (1827-1898), CARL FRIEDRIC JICKELI (1850-1925). Cele

mai importante studii asupra genului Alopia, inclusiv descrierea numeroaselor specii, subspecii şi

forme sunt datorate lui MORITZ KIMAKOWICZ şi RICHARD V. KIMAKOWICZ, primul

publicând şi o monografie al acestui gen în anul 1894 (GROSSU,1955). Colectări ocazionale de

gastropode în Ciucaş au fost făcute în perioada 1977-1985 şi de câtre I. NAGY şi L. SZÉKELY.

Page 3: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

Numărul speciilor de nevertebrate cunoscute astăzi din zonele Ciucaşului trece de 1000 de specii.

Majoritatea fiind lepidoptere, practic numai de studiul lepidopterofaunei putem fi cât de cât

satisfăcuţi. În consecinţă Ciucaşul va rămâne pe viitor un laborator viu pentru studiile faunistice.

Momentan însă o prioritate este protecţia şi conservarea celor cunoscute până în prezent.

Fig.1 Carl Fuss Fig.2 Eduard Albert Bielz Fig.3 Lajos Abafi-Aigner

1817-1874 1827-1898 1840-1909

Fig.4 Vilmos Weissmantel Fig.5 Pál Tiltscher Fig.5 Friedrich Deubel

1837-1901 1891-1917 1845-1933

Page 4: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

Fig.7 Victor Weindel Fig.8 Nicolae Delvig Fig.9 Eugen Worell

1887-1966 1905-1976 1887-1961

Fig. 10 Frederic König Fig. 11 A. Popescu - Gorj

1910-2002 1914-1997

Fig. 12 De la stânga la dreapta: Carol Bere, Levente Székely,

Iuliu Szabó, Adalbert Takács şi László Rákosy în anul 1993.

Page 5: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

MATERIAL ŞI METODE DE CERCETARE

Fluturii de zi (Rhopalocera, Zygaenidae) au fost colectaţi cu fileul entomologic, iar fluturii

nocturni la surse de lumină de 125-250 W, utilizând becuri cu vapori de mercur. Colectările acoperă

o perioadă destul de mare în fiecare an: martie-noiembrie (la altitudini mai joase 700-800 m) şi mai-

octombrie la 800-1900 m (zona montană înaltă şi subalpină). După 1990 au fost utilizate şi capcane

luminoase care au adus rezultate deosebite sub aspect faunistic, iar după anul 2000 s-a lucrat şi cu

capcane mobile de tip Ento-Tech cu tuburi UV de 8 W. La acţiunile de colectări au mai participat

ROBERT GÖRBE (Săcele), SORIN MARIUS STANCIU (Braşov), TAMÁS HACZ (Budapesta),

ISTVÁN JUHÁSZ (Sződliget, Ungaria), SÁNDOR LEHEL CSABA (Muzeul Tarisznyás Márton,

Gheorgheni) şi alţii.

ASPECTE ECOLOGICE

La studiul faunei de Macrolepidoptere s-a urmărit distribuţia diferitelor specii după anumite

ecosisteme şi habitate (PÂRVU,1980; RÁKOSY,1992,1995). Astfel au fost alese 16 tipuri de

ecosisteme caracteristice zonei studiate, conform cu numerotarea de la 1 la 16 în tabelul faunei de

Macrolepidoptere. Acestea sunt:

1. Pădurile de amestec, de la altitudini mai joase (700-900 m) – acoperă suprafeţe mai

restrânse comparativ cu celelalte tipuri de păduri. Sunt formate mai ales din fag (Fagus gilvatica),

carpen (Carpinus betulus), corn (Cornus mas) şi mojdrean (Fraxinus ornus). Numărul speciilor de

lepidoptere caracteristice acestor habitate este destul de mare.

2. Pădurile de luncă – se găsesc tot în zonele mai joase, fiind localizate pe linia cursurilor de

apă mai mari (Târlung, Doftana). Lepidopterele caracteristice acestor habitate sunt cele aparţinând

speciilor higrofile şi mezohigrofile.

3. Pădurile de fag (700-1300m) – ocupă suprafeţe importante ca întindere, fiind pe locul doi

după pădurile de răşinoase. Aproximativ 100 de specii de lepidoptere preferă aceste tipuri de habitat.

4. Pădurile de amestec de fag şi răşinoase (700-1300m) ocupă de asemenea teritorii

importante, fiind un ecosistem bogat în lepidoptere, datorită în special diversităţii vegetaţiei.

5. Pădurile de răşinoase (900-1600m) – sunt dominate de molid şi ocupă ca întindere

suprafeţe importante mai ales în zonele montane. Este un ecosistem mai sărac în lepidoptere.

6. Lizierele de păduri şi tufărişuri (700-1600m) – constituie un ecosistem foarte bogat în

specii, dominat de speciile nocturne, dar într-un număr destul de mare sunt frecvente şi fluturii de zi,

fiind un habitat atractiv pentru numeroase lepidoptere. Deoarece în aceste habitate s-au făcut cele

mai multe colectări, numărul speciilor identificate este foarte mare.

7. Tufărişurile subalpine (1600-1950m) se împart în două categorii, cele de talie mare formate

din jneapân (Pinus montana) şi liliac de munte (Almus viridus) şi cele de talie mică, alcătuite din

ienupăr (Juniperus sibirica) şi smirdar (Rhododendron kotschi) la care se adaugă afinul (Vaccinium

mirtillus) şi merişorul (Vaccinium vitis-idea). Comunitatea de macrolepidoptere este destul de

bogată, speciile caracteristice acestui tip de ecosistem find: Apamea maillardi, Standfussiana

lucernea, Triphosa dubitata, Perizoma minorata etc.

8. Pajişti xerotermofile montane – este un habitat mai puţin caracteristic. Apare preponderent

în zone cakcaroase puternic însorite şi constituie un ecosistem atractiv pentru majoritatea

lepidopterelor heliofile.

9. Pajişti mezofile montane (700-1600m) – este un ecosistem larg răspândit în toată zona,

caracterizată printr-o mare diversitate de plante joase şi graminee ce oferă condiţii de hrană pentru

larvele şi adulţii de lepidoptere.

Page 6: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

10. Pajişti higrofile montan-subalpine (1000-1800m) –ocupă suprafeţe restrânse, fiind întălnite

mai ales în unele zone bogate sub aspect hidrografic (izvoare, pâraie de munte). Majoritatea

lepidopterelor caracteristice aparţin celor higrofile.

11. Pajişti mezoxerofile subalpine (1600-1900m) – apar preponderent în zone calcaroase pe

versanţii sudici puternici însoriţi. Au o mare bogăţie de plante cu flori din iunie până în septembrie.

Reprezintă ecosistemul cel mai bogat în lepidoptere din zona subalpină. Cele mai multe aparţin

Geometridelor, în special din genurile Colostygia, Gnophos, Perizoma şi Isturgia. Dintre Noctuidae

se remarcă: Apamea zeta sandorkovacsi, Rhyacia grisescens şi Rhyacia simulans.

12. Pajişti alpine – sunt formate din ţepoşică şi păruşcă (Nardus stricta şi Festuca supina) care

ocupă suprafeţe doar în zonele cele mai înalte. Covorul vegetal este foarte variat în alcătuirea lui

intrând peste 35 de specii de plante cu flori precum şi câteva specii de muşchi. Comunitatea de

macrolepidoptere este destul de bogată, fiind întălnite unele specii caracteristice ca Erebia epiphron

transylvanica şi Zygaena exulans.

13. Pajişti de tundră alpină – lipsesc din Munţii Ciucaş. Ele apar în Carpaţi doar la altitudini de

peste 2200 m.

14. Stâncăriile subalpine (1600-1800,) constituie un mediu particular la care s-au adaptat un

număr mare de lepidoptere în special Geometridae, în primul rând speciile din genul Entephria dar şi

alte specii ca Colostigia aqueata, Gnophos pullatus, Gnophos intermedia, Catascia dilucidaria

carpathica, iar dintre Noctuidae Apamea zeta sandorkovacsi pare o specie perfect adaptată

substratului calcaros.

15. Stâncăriile alpine – reprezintă medii vitregem supuse în permanenţă bătăi vânturilor. Nu

constituie un ecosistem caracteristic Munţilor Ciucaş.

16. Ecosistemele cu vegetaţie ruderalizată – ocupă mari suprafeţe. Se instalează în locurile

fostelor stâne, pe lăngâ drumuri, cabane, rampe de gunoi. Un număr destul de mare de specii

frecventează aceste habitate, în special din familia Nymphalidae, unele specii fiind trofic legate de

urzicării şi de gunoaie.

CARACTERUL ECOLOGIC AL MACROLEPIDOPTERELOR

Din totalul macrolepidopterelor semnalate (680 specii) mai mult de jumătate aparţin celor

mezofile (mezofile: 47% şi mezotermofile: 6,4%) caracteristice zonelor montane şi subalpine.

Numărul speciilor legate de medii umede este destul de mare (mezohigrofile: 20,7%, higrofile:

0,8%, mezotermohigrofile: 0,8%, mezohigrotermofile 0,7%). Speciile caracteristice mediilor mai

uscate însumează 17% şi anume: mezoxerofile: 6,4%, xerotermofile: 5,7%, mezoxerotermofile:

4,1% şi xerofile: 0,8%. Speciile ubicviste (azonale) reprezintă 1,5% din totalul macrolepidopterelor

(Fig.13).

Analizând structura trofică a macrolepidopterelor (plantele gazdă) constatăm dominanţa

consumatorilor plantelor ierboase (45%) urmat de speciile defoliatoare de foioase (18%)

consumatorii de graminee (15%). Defoliatorii de răşinoase au un procent destul de ridicat (10%).

Consumatorii de licheni şi muşchi au pondere de 7%, iar 5% se dezvoltă pe alte plante (specii

saxicole şi alte categorii) (Fig.14).

Page 7: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

Fig.13 Caracterul ecologic al macrolepidopterelor

Fig.14 Structura trofică la macrolepidoptere (plantele gazdă)

ASPECTE FAUNISTICE ŞI ZOOGEOGRAFICE

Structure familială a macrolepidopterelor se prezintă astfel: Noctuidae 40,7% (277 specii),

Geometridae 32,2% (219 specii), Rhopalocera, fluturi de zi inclusive Hesperidae 13% (89 specii),

Notodontidae 3,3% (23 specii), Arctiidae 2,9% (20 specii), Sphingidae 1,9% (13 specii),

Lasiocampidae 1,4% (10 specii), Lymantriidae 1% (7 specii) şi alte familii: Endromidae,

Lemoniidae, Thyatiridae, Drepanidae etc. 3,2% (22 specii) (Fig.15).

Page 8: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

Fig.15 Structura familială a macrolepidopterelor

Analizând sub aspect zoogeografic fauna de macrolepidoptere, constatăm dominanta

elementelor eurasiatice (76%), urmate de cele ponto-mediteraneene (13%), holarctice (5,4%)

europene, ce include şi endemismele carpatice (5%), cosmopolite (1%) şi subtropicale-migratoare

(0,5%) (Fig.16).

Fig.16 Structura zoogeografică a macrolepidopterelor

Pentru stabilirea originii lepidopterelor diurne ( fluturilor de zi) s-au utilizat datele lui Varga

(VARGA 1977) după Schaider & Jakšič (SCHAIDER & JAKŠIČ 1988). Astfel din cele 89 de specii

de fluturi diurni (Rhopalocera) 87 sunt origine palearctică, iar două specii sunt de origine

extrapalearctică (Vanessa cardui şi Colias croceus ) . Dintre cele de origine palearctică 88% sunt

elemente arboreale (palearctice 60,6%, vestpalearctice 13%, siberiene 10% şi ponto-caspice 3,3%).

5,5% provin din refugii paleomediteraneene (nord-ponto-mediteraneene 4,4% şi atlanto-

Page 9: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

mediteraneene 1,1%). Elementele oreale reprezintă 4,4% şi anume european-subalpine 3,3% şi

ponto-mediteranean-subalpine 1,1% (Erebia melas). Elementele extrapalearctice reprezintă 2,2% din

totalul speciilor diurne (Fig.17)

Fig.17 Structura zoogeografică a fluturilor diurni (Originea faunei de Rhopalocera)

Speciile migratoare (inclusiv cele de origine subtropicală) înregistrează o frecvenţă mai mare în

această zonă datorită poziţiei geografice a masivelor muntoase. Unele din aceste specii au fost

întălnite la înălţimi mari de peste 1700 m cum sunt: Herse convolvuli, Hyles luneata livornica,

Macroglossum stellarum, Helicoverpa armigera, Heliothis peltigera. Unele noctuide migratoare sunt

dominante în etajul subalpin ca Rhyacia simulans, Ochropleura flammatra, Agrotis ipsilon, Apamea

monoglypha, Autographa gamma (SZÉKELY 1994).

MĂSURI DE PROTECŢIE ŞI CONSERVARE

După 1975 în numeroase ţări europene s-au publicat aşa numitele “liste sau cărţi roşii” ce se

referă la flora şi fauna locală, regională sau naţională. Majoritatea lor cuprind fauna vertebratelor, în

special manifere, păsări şi reptile. Dintre nevertebrate insectele şi în special fluturii (lepidoptere) se

bucură de o deosebită atenţie ţinând cont de semnificaţia lor ştiinţifică, estetică şi comercială.

Ţinând cont de importanţa viitorului parc naţional “Ciucaş” am avut iniţiativa alcătuirii unei

asemenea liste roşii a nevertebratelor importante din acestă zonă, care cuprind 29 specii foarte

importante şi reprezentative, inclusiv şi cele ocrotite de Convenţiile Internaţionale. În alcătuirea

listei am ţinut cont în primul rând de valoarea faunistică, zoogeografică, estetică şi peisagistică a

fiecărei specii. Este normal ca în orice parc naţional să figureze ocrotite pe lângă fauna de vertebrate

importante şi câteva specii de nevertebrate reprezentative, care pentru zona Ciucaşului sunt :

Lepidoptera (fluturi)

Familia Papilionidae

1. Parnassius mnemosyne distincta Bryk-Eisner 1930 (Planşa 1)

Page 10: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

Subspecie endemică pentru estul Carpaţilor Meridionali, Carpaţii de Curbură şi Muntenia.

Frecventă dar în general localizată. Perioada de zbor : mai-iunie (în zonele joase) şi iunie-iulie (în

zona subalpină). Parnassius mnemosyne este o specie ocrotită pe baza Convenţiei de la Berna.

Familia Pieridae

2. Leptidea morsei major Grund 1905 (Planşa 1)

Răspândire: nordul Peninsulei Balcanice, sudul Europei Centrale şi Europa de est. În fauna

României sunt cunoscute foarte puţine semnalări referitoare la această subspecie. Rară şi localizată,

caracteristică zonelor submontane şi montane din Carpaţi. Perioada de zbor : aprilie-mai şi iulie-

august (în două generaţii anuale).

3. Pieris bryoniae carpathensis Moucha 1956 (Planşa 1)

Subspecie endemică pentru estul lanţului Carpatic (Ucraina şi România). În Carpaţi este localizat

în general la altitudini de 1000-2200 m. Local poate fi frecvent. Perioada de zbor : iunie-iulie.

Familia Nymphalidae

4.Limentis populi(Linné1758)(Planşa 1)

Răspândire : specie palearctică, răspândită din Europa până în Japonia. În România este localizată

în zona submontană şi montană, între 600-1200 m. Local poate fi frecvent. Perioada de zbor : iunie-

iulie. Statutul subspeciei bucovinens Hormuzachi 1897 este discutabil.

5. Nymphalis antiopa (Linné1758) (Planşa 1) Răspândire : specie holarctică, răspândită în Europa, Asia şi America de Nord. În România este în

general rară şi localizată, caracteristică zonelor submontane şi montane. Perioada de zbor : august-

mai (iernează în stadiu de fluture)

Familia Satyridae

6. Erebia melas carpathicola Popescu-Gorj & Alexinschi 1959 (Planşa 1)

Endemism strict localizat cunoscut numai din Carpaţii Orientali şi semnalat până în prezent doar

din masivele Hăghimaş şi Ciucaş. Element ponto-mediteranean (subalpin) de mare importanţă

zoogeografică. Perioada de zbor : iulie

7. Erebia sudetica Staudinger 1861 (Planşa 1)

Răspândire : limitată în munţii Europei (M-ţii Alvater, Tatra, Carpaţi). În Carpaţi este localizată

în zona subalpină, la altitudini de 1500-1900 m, cunoscută din munţii Rodnei, Ciucaş, Godeanu şi

Retezat. Lipseşte din M-ţii Bucegi. Populaţiile din Carpaţii Româneşti aparţin subspeciei rodnaensis

Rebel 1915 (VARGA 2002 ). Perioada de zbor : iulie-august. Specie ocrotită pe baza Convenţiei de

la Berna.

8. Erebia epiphron transsylvanica Rebel 1908 (Planşa 1)

Subspecie endemică, caracteristică Carpaţilor Meridionali şi Orientali, fiind mai răspândită în

meridionali (Bucegi, Făgăraş, Parâng şi Retezat). Este specifică zonelor subalpine şi alpine (1600-

2500m). Perioada de zbor: august.

9. Erebia manto trajanus Hormuzachi 1895 (Planşa 1)

Subspecie endemică Carpaţilor Orientali şi Meridionali. Frecventă, dar localizată. Se întălneşte la

altitudini mari în zona subalpină )1500-1900 m). Perioada de zbor: august.

Familia Lycaenidae

10. Lycaena dispar rutila Werneburg 1864 (Planşa 1)

Răspândire: Europa centrală şi de est. Este caracteristică zonelor umede (mlaştini, fâneţe umede,

păduri de luncă). În România este o specie frecventă dar localizată, întălnită din Delta Dunării până

Page 11: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

în zona submontană (în zone umede). Perioada de zbor : mai-iunie şi august-septembrie (în două

generaţii). Specie ocrotită pe baza Convenţiei de la Berna.

11. Lycaena titirus argentifex Bálint 1991 (Planşa 1)

Subspecie endemică pentru Carpaţii Orientali şi estul Carpaţilor Meridionali (M-ţii Bucegi şi

Piatra Craiului). Local poate fi frecventă la altitudini mari de 1500-1900 m, în zona subalpină.

Perioada de zbor : iulie.

Familia Sphingidae

12. Proserpinus proserpina (Pallas 1772) (Planşa 1

Răspândire : sudul regiunii palearctice (Europa şi Asia). În România este o specie foarte

localizată, răspândită din zona de câmpie până în zona montană. Perioada de zbor : mai-iunie. Specie

ocrotită pe baza Convenţiei de la Berna.

Familia Lemoniidae

13. Lemonia dumi (Linné 1761) (Planşa 1)

Râspândire : din Europa până în M-ţii Urali (specie vestpalearctică). În România este o specie

rară şi localizată, semnalată sporadic din Transilvania, Moldova şi Banat. Perioada de zbor :

octombrie-noiembrie.

Familia Lasiocampidae

14. Selenephera lunigera (Esper 1748) (Planşa 2)

Răspândire : din Europa până în Asia Orientală. În România este localizată în Carpaţi, în zona

montană mai înaltă, între 800-1600 m (etajul coniferelor). Este mai frecventă în Carpaţii Orientali.

Perioada de zbor : iulie-august.

15. Gastropacha populifolia (Den. & Schiff. 1775) (Planşa 2)

16. Răspândire : toată regiunea palearctică (din Europa până în Japonia). În România este o specie

foarte localizată în Carpaţi, caracteristică zonelor umede, în special pădurilor de luncă. Perioada de

zbor : iulie-august (în zonele montane).

Familia Arctiidae

17. Parasemia plantaginis carpathica Daniel 1933 (Planşa 2)

Subspecie caracteristică lanţului Carpatic. Frecvent, dar în general localizat la altitudini mari între

700-2300 m. Perioada de zbor : iunie-iulie.

18. Arctinia caesarea (Goeze 1781) (Planşa 2)

Răspândire : Europa Centrală şi Sudică, Crimeea, Asia Mică, Sudul Siberiei şi Japonia. În

România este o specie foarte rară şi localizată. Perioada de zbor : aprilie-mai şi iulie-august (în două

generaţii).

18. Pericallia matronula (Linné 1758) (Planşa 2)

Răspândire : toată regiunea palearctică, din Europa până în estul Asiei, dar cu un areal foarte

fragmentat. În România este o specie foarte localizată semnalată numai din zona submontană şi

montană din Carpaţi. Perioada de zbor : iunie-iulie.

Page 12: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

Familia Zygaenidae

19. Zygaena exulans (Hochenwarth 1792) (planşa 2)

Răspândire : europeană (relict glaciar). În lanţul Carpatic se găseşte doar în partea sudică (Carpaţii

Meridionali) şi Carpaţii de Curbură (M-ţii Piatra Mare şi Ciucaş). Localizat la înălţimi mari în

Carpaţi între 1800-2500 m în zona subalpină şi alpină. Uneori poate fi foarte frecvent. Perioada de

zbor : iulie.

Coleoptera (gândaci)

20. Osmoderma eremita (Planşa 2)

Răspândire : practic în toată Europa. Este o specie foarte rară şi localizată. Larvele se dezvoltă trei

ani în lemnul copacilor bâtrăni (păduri de foioase). În zona Ciucaşului s-a colectat un singur

exemplar la Bratocea pe 2 iulie 2002. Specie ocrotită pe baza Convenţiei de la Berna.

21. Lucanus cervus (rădaşcă) (planşa 2)

Răspândire : Europa Centrală şi Sudică (foarte rară în vestul Europei). Trăieşte în zona pădurilor

de foioase (mai ales stejărişuri). Larvele se dezvoltă în lemn putred 3-5 ani. În România este

răspândită din zona de câmpie până în cea montană. Local poate fi frecvent. Specie ocrotită pe baza

Convenţiei de la Berna.

22. Rosalia alpina (Planşa 2)

Răspândire : Europa Centrală şi Sudică (zonele montane) şi nordul Africii. Caracteristică în

primul rând pădurilor de fag, dar se poate dezvolta şi pe frasin şi nuc. Larvele se dezvoltă în lemn 2-

3 ani. În România este o specie rară şi localizată. Specie ocrotită pe baza Convenţiei de la Berna.

Odonata (libelule)

23. Gomphus flavipes (Charpentier 1825)

Răspândire : specie orientală (răspândită din Europa până în regiuniea Amur). În România specia

este cunoscută din câteva localităţi din Banat (Mehadia), Transilvania (Sfântu-Gheorghe, Braşov,

Ocna Sibiului), Moldova (Suceava, Tecuci, Drăgăneşti) şi Dobrogea (CÎRDEI & BULIMAR 1965).

Perioada de zbor : iunie-august. Specie ocrotită pe baza Convenşiei de la Berna.

Gastropoda (melci)

24. Alopia canescens Charpentier 1852

Răspândire : această specie şi toate varietăţile ei sunt foarte caracteristice munţilor Ciucaş. Se

găseşte pe Ciucaş, Piruşca şi Micul Dubrovnic (GROSSU 1955)

25. Alopia regalis var, valachensis Böttger 1859

Răspândire : partea sudică a Munţilor Ciucaş, pe lângă Mânăstirea Cheia şi Valea Teleajenului.

Recent această varietate a fost ridicată la rang specific sub numele de Alopia valachensis Böttger

1859.

26. Alopia nefasta Kimakowicz 1894

Răspândire : Specie endemică pentru munţii Ciucaş. Este răspândită la Bratocea, precum şi între

Bratocea şi Piruşca (GROSSU 1955)

27. Alopia helenae R. Kimakowicz 1928

Răspândire : numai în masivul Ciucaş, pe Zăgan şi Gravcioara, la altitudini între 1100-1600 m.

Specie endemică masivului Ciucaş.

28. Campylaea faustina barcensis Kimakowicz 1890

Page 13: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

Endemică pentru Carpaţii de Curbură. Se cunoaşte de pe Piatra Mare şi Ciucaş, unde apare

sporadic alături de specia tipică, Campylaea faustina Rossmässler 1835 (GROSSU 1955)

29. Helix pomatia Linné 1758

Răspândire : toată Europa Centrală, introdus şi de om ca aliment căutat. Era cunoscut ca aliment

încă din timpul romanilor. Este răspândit din Anglia până în Letonia, iar la sud până în centrul Italiei

şi nordul Peninsulei Balcanice. Arealul nu atinge coastele Mediteranei. În România este o specie

comună pretutindeni, fiind cel mai cunoscut melc terestru. Specie ocrotită pe baza Convenţiei de la

Berna.

Pentru protecţia faunei de nevertebrate într-o arie protejată (parcuri, rezervaţii, etc.) este

necesar în primul rând să acordăm entomofaunei (insectelor) rolul important pe care îl are. Omenirea

se află astăzi în „ era insectelor ”, practic planeta este dominată de insecte ! Insectele sunt cei mai

performanţi bioindicatori. Componenţa cantitativă şi calitativă a entomofaunei, efectivele

populaţiilor indică starea în care se află o arie limitată geografic, deci şi o arie protejată.

Dacă la vertebrate (mamifere, păsări) gradul de toleranţă faţă de modificările mediului sunt

oarecum stabile (cu mici excepţii) la insecte acest prag de toleranţă poate merge la extreme. Unele

specii au un prag de toleranţă uriaş, practic se pot adapta la toate schimbările din mediul înconjurător

(ţânţari, muşte, unele lepidoptere). Altele în schimb sunt vulnerabile chiar şi la schimbările infime,

intervenite în mediul lor.

Protejarea faunei de nevertebrate nu se poate face prin metodele prin care se protejează animalele

mari (mamifere, păsări). Condiţiile sociale, economice şi în primul rând nivelul scăzut al educaţiei

ecologice din România fac practic imposibilă protejarea nevertebratelor chiar şi în rezervaţii. Nu

sunt singulare cazurile în care pot fi întălniţi oameni care omoară fără nici un motiv şerpi şi broaşte

ţestoase chiar în arii protejate (cum am întălnit spre exemplu în Dobrogea). Ce să vorbim astfel de

protecţia faunei de nevertebrate? În consecinţă nu speciile de pe liste roşii trebuiesc protejate ci

mediul în care trăiesc aceste specii ! Rolul primordial în acest sens are protejarea biotipurilor în care

trăiesc aceste specii.

În acest sens se pot face următoarele :

- interzicerea defrişărilor în zonele strict protejate

- interzicerea înlocuirii vegetaţiei autohtone în zonele protejate

- limitarea păşunatului – practic păşunatul necontrolat reprezintă cel mai mare pericol pentru

fauna alpină şi subalpină a Carpaţilor. Deoarece majoritatea speciilor ocrotite (subalpine) se

găsesc la altitudini mari ar fi de preferat interzicerea păşunatului la altitudini mai mari de

1800 m.

- interzicerea folosirii pesticidelor în zonele protejate şi să fie permisă doar măsurile de

combatere pe cale biologică.

- să se permită lăsarea triunchiurilor de copaci putrezi şi a copacilor bâtrăni în pădure în

zonele protejate, deoarece în aceste habitate vieţuiesc multe coleoptere strict ocrotite

(Osmoderma eremita, Lucanus cervus, Rosalia alpina).

- protejarea stâncăriilor – care adăpostesc numeroase specii rare şi endemice de insecte şi

melci.

- practicarea turismului controlat, ecologic şi civilizat în cadrul zonelor protejate

- amplasarea de panouri în limita rezervaţiei care să cuprindă şi câteva informaţii privind

protecţia speciilor de nevertebrate (insecte, melci)

- adoptarea de măsuri privind ridicarea nivelului EDUCAŢIEI ECOLOGICE în rândul

localnicilor, turiştilor şi a populaţiei României în general, încă din şcoala primară (foarte

important)!

Page 14: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

Fig.18 Răspândirea unor insecte ocrotite în Parcul Naţional “Ciucaş”

(Lepidoptera, Coleoptera)

Page 15: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

Fig. 19 Repartiţia în Munţii Ciucaş a speciilor de Alopia

(Gastropoda)(după GROSSU 1984)

Page 16: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

LEPIDOPTERA (fluturi)

LEGENDA

EZ.=element zoogeografic CE.=caracter ecologic FR.=frecvenţa

Eua.=eurasiatic

P.m.=ponto-mediteranean

H.=holarctic

E.=european(endemic)

Str.=subtropical

Cosm.=cosmopolit

Hg.=higrofil

Ht.=higrotermofil

Th.=termohigrofil

M.=mezofil

Mt.=mezotermofil

Mht.=mezohigrotermofil

Mth.=mezotermohigrofil

Mx.=mezoxerofil

Mxt.=mezoxerotermofil

X.=xerofil

Xt.=xerotermofil

U.=ubicvist(azonal)

Mh.=mezohigrofil

RF.=relativ frecvent

(local poate fi foarte frecvent)

F.=frecvent

FF.=foarte frecvent

R.=rar

RF.=foarte rar

L.=localizat

alp.=alpin

Ba.=boreoalpin

migr.=migrator

subalp.=subalpin

Tipuri de habitate : 1-16. (ecosisteme)

1-păduri de amestec din zona submontană

2-păduri de luncă

3-păduri de fag

4-păduri de amestec de fag şi răşinoase

5-păduri de răşinoase

6-liziere de păduri şi tufărişuri

7-tufărişuri subalpin-alpine

8-pajişti xerotermofile montane

9-pajişti mezofile montane

10-pajişti higrofile montan-subalpine

11-pajişti mezoxerofile subalpine

12-pajişti subalpin-alpine

13-pajişti de tundră alpină (lipsesc în Munţii

Ciucaş)

14-stâncării subalpine

15-stâncării alpine

16-ecosisteme cu vegetaţie ruderalizată

(aşezări omeneşti-sat, cătun, stână)

Nr.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

Fam., Gen., Sp., ssp.

Altitud. (m.)

Tip-ecosis.

E.Z.

C.E.

Fr.

ENDROMIDAE

1.

Endromis versicolora (Linne, 1758)

700--800

2.6.

Eua.

Mh

F.R. L.

LASIOCAMPIDAE

2.

Poecilocampa populi (Linne, 1758)

700--900

2.3.4.6.

Eua.

M.

F. L.

3.

Lasiocampa trifolii(Den.&.Schiff.1775)

700--800

6.

Eua.

Mh.

F.R.

Page 17: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

4.

Lasiocampa quercus (Linne, 1758)

700--1800

1.3.4.5.7.9.11.

Eua.

M.

R.F. L.

5.

Malacosoma neustria (Linne, 1758)

700--1000

1.2.6.

Eua.

M.

R.F.

6.

700--1000

1.2.6.8.

Eua.

Mh.

F.

Macrothylacia rubi (Linne, 1758)

7.

Dendrolimus pini montana Staundiger 1871

700--1600

4.5.6.

Eua.

M.

F.

8.

Cosmotriche lunigera (Esper, 1789)

700--1350

4.5.

Eua.

M.

R.

9.

Gastropacha quercifolia (Linne, 1758)

700--900

1.4.6.

Eua.

M.

F.

10.

Gastropacha populifolia (Esper, 1781)

700--1400

2.4.6.

Eua.

Mh.

F.R. L.

11.

Odonestis pruni (Linne, 1758)

700--1000

1.2.3.6.

Eua.

MX.

F.

LEMONIIDAE

12.

Lemonia dumi (Linne, 1761)

700--900

9.

E.

M.

F.R. L.

SATURNIDAE

13.

Aglia tau (Linne, 1758)

700--1200

2.3.4.6.

Eua.

M.

F.

DREPANIDAE

14.

Falcaria lacertinaria (Linne, 1758)

700--900

2.6.

Eua.

Mh.

F.R.

15.

Drepana binaria (Hufnagel, 1767)

700--1600

1.3.4.5. 6.

P.m.

M.

F.

16.

Drepana cultraria (Fabricius, 1775)

800--1600

1.3.4.6.

Eua.

M.

FF.

17,

Drepana falcataria (Linne, 1758)

700--900

1.3.4.6.

Eua.

Mh.

F.

18.

Drepana curvatula (Borkh., 1790)

700--1300

2.4.6.

Eua.

Mb.

F.R. L.

19.

Sabra harpagula (Esper, 1786)

700--900

4.6.

Eua.

Mht.

R.F.

20.

Cilix glaucatus (Scopoli, 1763)

700--800

6.8.9.

Eua.

Mt.

R.F.

THYATIRIDAE

21.

Thyatira batis (Linne, 1758)

700--1000

1.3.4.9. 10.

Eua.

Mh.

R.F.

22.

Habrosyne pyritoides (Hufn., 1766)

700--1400

1.2.3.4. 6.9.10

Eua.

M.

F.

23.

Tethea ocularis (Linne, 1767)

700--900

2.3.4.9.

Eua.

Mh.

F.

24

Tethea or.(Den.&Schiff.,1775)

700--1300

1.2.3.4. 6.9.

Eua.

Mh.

F.

25.

Tetheella fluctuosa (HObner, 1893)

700--900

2.4.6.

Eua,

Mh.

R.

26.

Ochropacha duplaris (Linne, 1761)

700--1300

2.3.4.

Eua.

Mh.

R.F.

GEOMETRIDAE

27.

Archiearis parthenias (Linne, 1761)-

700--1000

1.2.3.6.

Eua.

M.

R.

28.

Alsophila aescularia Den. & Sch., 1775)

700--800

2.3.4.6.

Eua.

M.

F.F.

29

Alsophila

700--800

2.3.6.

P.m.

Mt.

R.F.

quadripunctaria (Esper, 1800)

30.

Geometra papilionaria (Linne, 1758)

700--1400

2.3.4.6.

Eua.

M.

R.

Page 18: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

31.

Thetidia smaragdaria (Fabricius, 1787)

700--1000

1.4.6.9.

Eua,

MX.

R.F.

32.

Chlorissa viridata (Linne, 1758)

700--800

1.6.8.9.

Eua.

Mt.

R.F.

33.

Thalera fimbrialis (Scopoli, 1763)

700--900 .

1.3.4.9.

Eua,

Xt.

F.

34.

Hemistola chrysoprasaria (Esper, 1794)

700--1000

3.4.6.9.

Eua.

M.

R.F.

35,

Cyclophora pendularia (Clerck, 1759)

700--800

1.3.4.6. 9.

Eua.

M.

R.

36.

Cyc. annulata (Schuize, 1775)

700--900

1.3.4.6. 9.

Eua.

Mt.

R.F.

37.

Cyc. ruticiliaria (H.S., 1855)

700--900

1.3.4.

P.m.

Mxt.

R.F.

38.

Cyc. quereimontaria (Bast.b., 1897)

700--1300

1.3.4.

P.m.

Xt.

R.F.

39.

Cyc. punctaria (Linn6, 1758)

700--1200

1.3.4.6.

P.m.

Mt.

F.

40.

Cyc. linearia (HCibner, 1799)

700-- 1300

1.4.6.

Eua.

M.

F.

41

Timandra griseata (W. Petersen, 1902)

700--1200

1.2.3.4. 5.6.

Eua.

Mth.

F.F.

42.

Scopula nigropunctata (Hufn,, 1767)

700--900

6.8.9.

Eua.

X.

R.

43

Sc.

700--1700

8.9.11.

Pm

Xt

R.F.

virgulata (D. & Sch., 1775)

44.

Sc. ornata (Scopoli, 1763)

700--1000

1.3.6.8.

Eua.

Mt.

F.F.

45.

Sc. decorata (D. & Sch., 1775)

700--800

6.8.

Eua.

Xt.

R.F.

46,

Sc. rubiginata (Hufnagel, 1767)

700--900

4.6.

Eua.

Xt,

R.F.

47

Sc. marginepunctata (Goeze, 1781)

700--1000

6.9.

Eua.

Xt.

R.

48

Sc.

immutata (Linn6, 1758)

700--800

2.4.6. 9.10.

Eua.

Mh.

R.F.

49

Sc.

ternata (Schrank, 1802)

700--1800

9.10.

Eua.

Mh.

R. L.

50 Sc. floslactata(Haworth,1809)

700--800 6.9.

Eua. M.

F.R.

51 Jdaea serpentata (Hufnagel, 1767)

700--800

6.8.9.

Eua.

Mt.

R.F.

52.

Jd. laevigata (Scopoli, 1763)

700--'1300

6.9.

P.m.

Xt.

R.

53.

Jd. fuscovenosa (Goeze , 1781)

700. --1300

6.8.9.

Eua.

X.

R.F.

54.

Jd. seriata (Schrank , 1802)

700--1700

6.9.11.

P.m.

Xt.

R.F.

55.

Jd. Subsericeata ( Haw., 1809)

700--800

6.8.9.

P.m.

MX.

R.

56.

Jdaea rubraria (Staudinger, 1871)

700--1300

6.9.

Eua.

M.

R.F.

57.

Jd. inquinata (Scopoli, 1793)

700--1000

6.9.

P.m.

Xt.

F.R.

58.

Rhodostrophia vibicaria (Clerck, 1759)

700--800

8.9.

Eua.

Xt.

F.R.

59.

Scotopteryx moeniata (Scopoli, 1763)

700--800

6.8.9.

Eua.

Mt.

R.F.

60.

Sc. bipunctaria (Den & Sch., 1775)

700--1800

6.7.8.9. 11.

P.m.

Xt.

R.

61

Sc.

700-1800

4.5.6.7.9.11.

Eua.

M

F.F.

chenopodiata (Linne, 1758)

Page 19: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

62.

Idaea aversata (Linne, 1758)

700--1400

4.6.8.9.

Eua.

M.

F.F.

63.

Ortohnama obstipata (Fabricius, 1794)

700--800

6.9.

Str.

U.

F.R.

64.

Xanthorhoe biriviata (Borkh, 1794)

700--1200

6.9.

Eua.

Mh.

F.

65.

X. designata

700--1900

4.6.9.10.11.

Hoi.

Mh

F.

(Hufnagel, 1767)

66.

X. spadicearia (Den SSchiff., 1775)

700--1750

4.5.6.9. 11.

Eua.

M.

R.F.

67.

X. ferrugata (Clerck, 1759)

700--1300

3.4.5. 6.9.

Eua.

M.

F.

68.

X. quadrifasciata (Clerck, 1759)

700--1500

3.4.5. 6.9.

Eua.

M.

R.F.

69.

X. montanata (Den & Schiff., 1775)

700--1950

5.6.7,9. 11.12. 14

Eua.

M.

F.

70.

X. fluctuate (Linne, 1758)

700--1700

4.5.6.7. 9.11.

Eua

M.

F.F.

71.

X. incursata (HQbner, 1813)

700--1900

6.7.8. 10.

Eua.

Mh.

R.

72.

Catarhoe cuculata (Hufn., 1767)

700--1400

6.9.

Eua,

Mt.

R.

73.

Epirrhoe hastulata (Hubner, 1792)

800--1200

6.9.

Eua.

M.

R.

74.

Ep. tristata (Linne, 1758)

600--1800

6.9.10.

Eua.

MM.

R.F.

75.

Ep. alternata

700--1000

6.9.10.

Eua.

Mht.

F.

(O.F.Muller,1764)

76.

Ep. rivata (HObner, 1813)

700-- 1800

6.7.9. 10.

Eua.

Mxt.

R.F.

77.

Ep. molluginata (HObner, 1813)

700--1700

6.7.9. 11.

Eua.

Mxt.

R.F.

78.

Ep. galiata (Den & Schiff., 1775)

700--1800

6.11.

Eua.

Mtx.

R.

L.

79.

Entephria cynata (HUbner, 1809)

1600--1900

7.10. 12.14.

Eua.

Mh.

R.

L.

80.

Errt. nobiliaria (Herrich - Schaffer, 1852)

1500--1900

7.12. 14.

Eua.

M.

F.R. L.

81.

Ent. flavicinctata (HObner, 1813)

1600--1950

7.11. 12.14.

Eua.

Mxt.

F.R. L.

82.

Entephria infidaria (delaHarpe,1853)

1600--1950

7.11. 12.14.

Eua.

Mxt.

F.R. L.

83.

Ent. caesiata (Den. & Schiff., 1775)

1300--1950

7.9.11. 12.14.

Hoi,

M.

F.F.

84.

Mesoleuca albidllata (Linne, 1758)

700--1200

3.4.5. 6.9.

Eua.

Mh.

R.F.

85.

Pelurga comitata (Linne, 1758)

700--800

6.9.

Eua.

M.

R.F,

86.

Lampropteryx suffumata (Den. & Sch.,

1775)

700--800

4.5.6.

Eua.

M.

~ .

87.

Cosmorhoe ocellata (Linne, 1758)

700--900

4,5.6.

Eua.

M.

F.

88.

Nebula salicata (Hubner, 1799)

700--1800

4.5.6. 7.9.

P.m.

M.

R.F.

89.

Neb. tophaceata (Den.S Schiff., 1775)

1200--1800

6.7.9. 10.

Eua.

M.

R.

90.

Eulithis prunata (Linne, 1758)

600--1000

4.6.9.

Eua.

M.

R.

91.

E. testata (Linne, 1758)

1600--1700

6.9,

Eua.

M.

F.R.

92.

E. populata (Linne,1758)

800--1700

6.7.9. 10.

Eua.

Mh.

R.

93.

E.mellinata (Fabricius, 1787)

800--1000

6.9.

Eua.

M.

F.R.

Page 20: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

94.

E. pyraliata (Den. &Schiff., 1775)

700--1700

3.4.5.6. 9.

Eua.

Mh.

R.F.

95.

Ecliptopera silaceata (Den. & Schiff., 1775)

700--1300

3.4.5.6. 9.

Eua.

Mh.

R.F.

96.

E. capitata (Herrich - Schafer, 1839)

700--1300

5.6.9. 10.

Eua.

H.

R.

97.

Chloroclysta siterata (Hufn., 1767)

700--1000

3.4.5.6. 9.

Pm.

M.

R.F.

98.

Ch. miata (Linne, 1758)

700--800

4.5.6.9.

Eua.

M.

F.R.

99.

Ch. citrata (Linne, 1761)

700--1700

1.2.3.4. 6.7.9.

Hoi.

M.

R.F.

100.

Ch. truncata (Hufnagel, 1767)

700--1700

4.5.6.7. 9.

Eua.

M.

R.F.

101.

Cidaria fulvata (Forster, 1771)

700--1200

1.2.3.4. 6.9.

Eua.

M.

R.F.

102.

Plemyria rubiginata (Den. & Schiff, 1775)

700--800

2.4.5.6.

Eua.

Mht.

R.

103.

Thera firmata (Hubner, 1822)

700--800

4.5.6.

E.

MX

R.F.

104.

Th. variata

700-1900

4.5.6.7.14.

Eua.

M.

F.F.

(Den. &Schiff, 1775)

105.

Th. britannica (Turner, 1925)

700--1400

4.5.6.9.

Eua.

M.

F.R.

106.

Th. stragulata

700--1400

4.5.6.

E.

M.

R.F.

(HUbner, 1809)

107.

Thera cognata (Thunberg, 1792)

750

4.5.6.

E.

M.

F.R.

108.

Th. junipetata (Linne, 1758)

700--1000

5.6.

Eua.

M.

F.R.

109.

Eustroma reticulatum (D. & S., 1775)

700--1300

3.4.5.6. 9.10.

Eua.

Mh.

R.F.

110.

Electrophaes corylata (Thnbg., 1792)

700--1400

4.6.8.9.

Eua.

M.

R.F.

111.

Colistigia aptata (Hubner, 1825)

1000--1700

4.5.6.7. 9.14.

Eua.

M.

R.F.

112.

Col. olivata (Den. &Schiff., 1775)

700--1800

3.4.7.9.

Eua.

M.

R.

113.

Col. lineolata (Den. & Schiff.,

900--1950

6.9.11. 12.14.

Eua.

MX.

R.

114.

Col. pectinataria (Knoch,1781)

700--1800

4.6.9. 11.

Eua.

M.

R.

115.

Col. aqueata (Hlibner, 1813)

1600--1900

7.11.14

E.

MX.

R. L.

116.

Hydriomena furcata (Thnbg., 1784)

700--1700

4.5.6.9.

Eua.

M.

R.P.

117.

H. impluviata (Den. & Schiff., 1775)

700--800

4.5.6.9.

Eua.

Mh.

R.

118.

H. ruberata (Freyer, 1831)

700--1300

4.5.6.9.

Hoi.

Mh.

R.

119.

Coenocaipe lapidata (HUbner, 1809)

750

4.6.

Eua.

M.

F.R.

120.

H, tersata (Den. & Schiff., 1775)

700--1600

6.9.

Eua.

M.

R.F.

121.

Melanthria procellata(D.&S.,1775)

700--1300

4.5.6.9.

Eua.

M.

F.

122.

Spargania luctuata (D. & S., 1775)

1200--1800

6.7.9.

Hoi.

M.

R. L.

123.

Rheumaptera hastata (Linne, 1758)

900--1700

6.7.

Eua.

M.

R.

124.

Rh. cervinalis > (Scopoli,1763)

700--800

6.8,9.

Eua.

MX.

R.

125.

Rh. undulata (Linne, 1758)

1200--1400

6.8.10.

Hoi.

Mh.

R. L.

126.

Triphosa

700--1900

9.11.

Eua.

M

R.F.

Page 21: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

dubitata (Linne, 1758)

14.15.

L.

127.

Pilereme vetulata(D. &. S., 1775)

700--800

6.8.9.

Eua.

MX.

R.

128.

Euphyia biangulata (Haw., 1809)

700--1800

6.7.9.

Eua.

M.

R.

129.

Eu. unangulata (Haworth, 1809)

700--1000

6.9.

Eua.

M.

R.

130.

Eu. scripturara (Hubner,1799)

700--1700

6.7.11.

E.

MX.

R.F.

131.

Epirrita dilutata(D.&S.,1775)

700--800

4.5.6.

Hoi.

M.

F.F.

132.

Operopthera brumata (Linne, 1758)

700--900

1.3.4. 5.6.

Eua.

M.

F.F.

133.

Op. fagata (Scharfenberg, 1805)

800--1400

3.4,

E.

M.

F.F.

134.

Perizoma taeniatum (Steph., 1831)

1200--1900

5.6.9. 10.

Eua.

Mh.

R.F.

135.

P. alchemillatum (Linne, 1758)

500--1800

5.6.8,9

Eua,

M.

R.F.

136.

P. minoratum (Treltschke, 1828)

1300--1900

5.7.9. 11.12.

Eua.

M.

F.F L.

137.

P. affinitatum rivinatum (F.v.R., 1878)

700--1600

5.6.7.9.

Eua.

M.

F.R.

138R

P. albulatum

700--1800

6.9.10.

Fna

Mh

FL.

(Den. &Schiff., 1775)

139.

P. incultrarium (Herrich - Schaffer, 1848)

750

4.5.6.9.

Eua.

M.

F.R.

140.

P. verberatum (Scopoli, 1763)

700--1900

4.5.6.9, 10.11. 12

Eua.

M.

F.F. L.

141.

P. paralellolineatum (Retzius, 1783)

1200--1300

6.9.10.

Eua.

Mh.

F.R.

142.

P. hidratum (Treitschke, 1829)

1000--1950

6.9.10. 11.12.

Eua.

M.

F. L.

143.

Eupithecia tenulata (Hubner, 1813)

700--1800

2.6.7.9.

E.

M.

R.F.

144.

E. haworthiata (Doubleday, 1856)

700--800

4.6.9.

Eua.

M.

R.F.

145.

E. abietaria (Goeze.1781)

700--1800

4.5.6.7.

Eua.

M.

F.

146

E. exiguata (HQbner, 1813)

700--900

4.6.

Eua,

M.

R.

147.

E. valerianata (HUbner, 1813)

750

2.6.

E.

H.

F.R.

148.

E. extraversaria (Herrich - Schaffer, 1852)

700--900

4.5.6.

Eua,

MX.

R.

149.

E. centaureata (Den. &Schiff., 1861)

700--1300

1.3.4.6. 9.

Eua.

M.

F.F.

150.

E. gratiosata (Herrich - Schaffer, 1861)

750

4.6.8

P.m.

Xt.

F.R

151.

E. actaeata (Walderdorf, 1869)

700--900

2.3.5.6.

Eua.

Mh.

R.

152

E. vulgata (Haworth, 1809)

750--900

1.6.9.

Eua.

M.

F.

153

E. tripunctaria (Herrich - Schaffer, 1852)

700--1600

6.7.9.

Eua.

M.

F.R.

154

E. denotata (HQbner, 1813)

700--800

6.9.

Eua.

M.

R.

155

E. icterata icterata (de. Will. 1789)

700--1900

4.5.6.7.11.

Eua.

M.

R.F.

156.

E. icterata subfulvata (Haw, 1809)

700--1900

4.5.6. 7.11.

Eua.

M.

R.F. L.

Page 22: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

157.

E. millefoliata (Rossler, 1866)

750--1000

6.8.

P.m.

X.t.

R.F.

158.

E. sinuosaria (Eversmann, 1848)

700--1300

6.9.

Eua.

M.

F.

159,

E. distinctaria (Herrich - Schaffer, 1861)

700--1800

6.9.10.

P.m.

Xt.

F.

160.

E. conterminata (Zeiler, 1846)

700--800

6.

P.m.

Xt.

R.T.

161.

E. virgaureata (Doubleday, 1861)

700--800

6.9.

Eua.

M.

R.F.

162.

E. dodoneata (Guenee, 1857)

750

9.

Eua.

M.

R.

163.

E. lanceata (Freyer, 1842)

700--1800

4.5.7.

E.

M.

R.L.

164.

E. lariciata (Freyer, 1842)

700--1000

4.5.6.

Eua.

M.

R.

165.

E. tantillaria (Boisduval, 1840)

700--800

4.5.6. 9.

Eua.

M.

R.F.

166.

E. plumbeolata (Haworth, 1809)

700--1600

2.6.9. 10.

Eua.

Mh.

R.F.

167.

E. gueneata (Mabille, 1862)

700--1700

6.7.11.

Eua.

Xt.

R.F.

168.

E. veratraria (Herrich - Schaffer, 1848)

1000--1800

6.7.9.

Eua.

Mh.

R.F.

169.

E. cauchiata (Duponchel, 1830) •

1600--1800

6.11.

E.

M.

R. L.

170.

E. distinctaria (Herrich - Schaffer, 1848)

700--1800

6.7.11.

P.m.

Xt.

R.F.

171.

Gymnoscelis rufifasciata (Haw., 1809)

700--900

6.9.

P.m.

M.

R.

172.

Chloroclystis v-ata(Haworth,1809)

700--800

2.6.9.

Eua.

M.

R.F.

173.

Chloroclystis chloerata(Mab.,1870)

700--1300

2.6.9.

Eua.

M.

F.F.

174.

Ch. debiliata (HObner, 1817)

700--1300

2.6.9. 10.

Eua.

Mh.

F.

175.

Aplocera plagiata (Linn6, 175S)

700--800

6.8.9.

Eua.

MX.

F.

176.

A. praeformata (HObner, 1826)

700--1900

6.7.9. 11.12. 14.

Eua.

M.

F.

177.

Discoloxia < blomeri (Curtis, 1832)

700--1300

6.9.10.

Eua.

Mh.

F.R.

178.

Euchoeca nebulata (Scop., 1763)

700--800

6.9.10.

Eua.

Mh.

R,F.

179.

Asthena albulata (Hufn., 1767)

700--1300

6.9.

Eua.

M.

R.F.

180.

Hydrelia flammeolaria (Hufn., 1767)

700--800

3.4.9. 10.

Eua.

Mh.

R.F.

181.

Minoa murinata (Scop., 1763)

700--1700

4,5.6. 9.

Eua.

MX.

F,

182.

Lobophora

halterata (Hufn., 1769)

700--800

4.6.

Eua.

Mh.

R.F.

183.

Trichopteryx carpinata (Borkh., 1794)

700--900

4.5.6.

Eua.

Mh.

R.

184.

Nothacasis sertata (Hubner, 1817)

700--800

4.5.6.

E.

M.

R.

185.

Lomaspilis marginata (Linn6,1758)

700--1700

1.3.4. 6.7.9. 10

Eua.

M.

F.

186.

Ligdia adustata(D. & .S., 1775)

700--800

3.4.6. 9.

Eua.

M.

P.

Page 23: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

187.

Semiothisa alternaria (HObner, 1809)

700--8oo

3.4.6.

Eua

M.

F.F

188.

Sem. liturata (C!erck,1759)

700--1400

3.4.5. 6.

Eua.

M.

F.F

189.

Sem. glarearia (Brahm , 1791 )

750--900

6.8.9.

P.m.

Xt.

R.

190,

Isturgia limbaria roraria (Fabr., 1777)

1700--1900 7.11. 12.14

P.m.

Xt.

F.F L.

191.

Itame wauaria (Linne , 1758)

700--1300

4.5.6.

Eua.

M.

F.

192.

Plagodis pulveraria (Linne, 1758)

700--800

4.6.9.

Eua

M.

F.

193.

PI. dolabraria (Linne, 1767)

700--1000

1.6.9.

Eua

M.

F.

194.

Opistograptis luteolata (Linne, 1758)

700--900

1.6.9.

Eua

M.

R.F

195,

Epione repandaria (Hufn., 1767)

700--1000

1.2.6.9.

Eua

Mh.

R.

196.

Ep. paralellaria (Den. & Schiff, 1775

700--1200

2.6.9.

Eua

Mh

F.F

197.

Pseudopanthera macularia (Linne, 1758)

700--1700

1.2.3. 4.6.7.9.

Eua

M.

R.F

198.

Hipoxystis pluviaria (Fabr., 1787)

700--900

6.8.9.

Eua

MX

F. L.

199.

Apeira syringaria ( Linne, 1758 )

700--800

1.4.6.

Eua

Mt.

R.

200.

Ennomos autumnarius Wernb., 1759

700--800

3.4.6.

Eua

M.

R.

201.

Enn. guercinarius ( Hufnagel, 1767)

750

6.

P.m.

Mt.

R. L.

202.

Enn. ainiarius ( Linne, 1758)

700--1200

2.3.4.

Eua

M.

R.

203.

Enn. fuscantarius (Stephens,1809)

700--800

1.3.4.

E.

M.

R.

204.

Selenia dentaria( Fabr., 1775)

700--800

3.4.6.

Eua

M.

R.F

205.

Sel. lunaria (HObner, 1788)

700--900

1.2.3. 6.

Eua

M.

R.f

206.

Odontoptera bidentata (Clerck,1759)

700--1400

3.4.5. 6.

Eua

Mt.

F.

207.

Crocatis elinguaria ( Linne,1758)

700--1400

3.4.6.

Eua

M.

R.

208.

Ourapteryx sambucaria ( Linne,1758)

700--1200

3.4.6.

Eua

M.

R.F.

209.

Colotois pennaria (Linne,1758)

700--800

1.2.3. 4.6.

Eua

M.

R.

210.

Angerona prunaria (Linne, 1758)

700--1000

1.2.3. 4.6.

Eua

M.

R.F.

211.

Ap.pilosarium (Den. SSchiff., 1775)

700--800

2.4.6.

E.

M.

R.F.

212.

Lycia hirtaria( Clerk, 1759)

700--800

1.3.4. 6.

Eua

M.

R.F.

213.

Biston stratarius(Hufn.,1767)

700--900

6.8.9.

P.m.

Xt.

F.R.

Page 24: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

214.

Biston betularius( Linne, 1758)

700--1300

1.2.3. 4.5.6.8. 9.

Eua

M.

F.F.

215

Agriopis aurantiaria (Hb.,1799)

700--800

1.3.4.6.

P.m.

M.

R.

216.

Agr. marginaria (Fabricius, 1776)

750

2.3.4,6.

Eua

M.

R.

217.

Erannis defoliaria (Clerck, 1759)

700--1200

3.4.6.

P.m.

M.

R.F.

218.

Peribatodes rhomboidarius (D. & S., 1775)

700--1600

4.6.

Eua.

M.

R.F.

219.

Cleora cinctaria(D. & S., 1775)

700--800

1.6.

Eua.

M.

R.F. L.

220.

Deileptenia ribeata (Clerck, 1759)

1300

3.4.5. 6.

Eua.

M.

R.

221.

Alcis repandatatus (Linne, 1758)

700--1900

4.5.6. 9.11. 14.

Eua.

M.

F.

222.

Alc. maculatus bastelbergeri (Hir., 1906)

700--1400

4.5.6. 9.

Eua.

Mh.

F.

223.

Alc. jubatus (Thunberg,1788)

800--900

4.5.6.

Eua.

M.

R.

224,

Boarmia roboraria(D. & S., 1775)

700--1300

1.3.4. 6.

Eua.

M.

R.F

225.

Ascotis selenaria(D. & S., 1775)

700--1300

1.3.4. 6.

Eua.

M.

R.F

226

Ascotis

700--800

4.5,6.

Eua.

M

F.F

bistortata (Goeze, 1781)

227.

Ectropis consonaria (HUbner,1799)

700--800

4.5.6.

Eua.

M.

R.F

228

Ect. extarsaria (HObner, 1799)

700--800

4.5.6.

Eua.

MX.

R.F L.

229,

Aethalura punctulata (D. & S., 1775)

700--800

1.6.

Eua.

MX.

R.F L.

230.

Ematurga atomaria (Linne,1758)

700--1700

1.6.7. 8.

Eua.

M.

F.F. L.

231.

Bupalus piniarius (Linne,1758)

700--800

4.5.

Eua.

M.

R. L.

232.

Cabera pusaria (Linne, 1758)

700--1300

1.2.3. 4.6.9.

Eua.

M.

F.

233.

Cab. exanthemata (Scopoli, 1763)

700--1300

1.2.3. 4,6.9.

Eua.

Mh.

R.F.

234.

Lomographa bimaculata (Fabr.,1775)

700--1300

4.6.

Eua.

M.

R.F.

235.

Lorn. temerata (Den. &Schiff, 1775)

700--800

4.6.

Eua.

M.

R.F,

236

Campaea

700--1300

3.4.5.6.

Eua.

M

R,F,

margaritata (Linne, 1758)

237.

Hylaea fasciaria (Linne, 1758)

700--21800

4.5.6. 7.

Eua.

M.

F.

238.

Puengeleria capreolaria (D. & S.,1775)

700--1800

4.5.6. 7.

Eua.

M.

F.

239.

Gnophos furvatus(D. & S., 1775)

700--900

6.8.9.

Eua.

Mt.

F.R

240.

Gn. obfuscatus (Den. &Schiff., 1775)

1600--1800

7.11. 14.

Eua.

Xt.

R.F

241.

Gn. ambiguatus (Duponchel, 1830)

1000--1900

11.14. 15.

Eua.

X,

R.F

242.

Catascia dilucidaria carpathica (Soffner, 1932)

1500--1950

7.11. 12. 14.15.

Eua.

M.

R.F L.

243.

Cat. sordarius mendicarius (M.S., 1852)

1500--1950

7.12. 14.15.

Eua.

M.

R. L.

244.

Siona Lineata (Scopoli, 1763)

700--900

2.6.9.

Eua.

M.

F. L.

Page 25: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

245.

Pereonia strigillaria (Hubner, 1787)

700--800

8.9.

Eua.

Mt.

F.R.

SPHINGIDAE

246

R

Agrius

700--1900

6.7.8.9.

Rtr

Mg

R.F.

convolvuli (Linn6,1758)

247.

Hyloicus pinastri (Linne,1758)

700--1500

4.5.6.

Eua.

M.

F.

248.

Mimas tiliae (Linn6, 1758)

700--900

1.2.4.6.

Eua.

M.

F.

249.

Smerinthus ocellatus (Linne,1758)

700--900

1.2.3. 4.6.

Eua.

Mh.

R.F.

250.

Laothoe populi (Linne, 1758)

700--1200

1.2.6.

Eua.

M.

R.F.

251.

Hemaris tityus (Linne, 1758)

700--800

8.9.

Hoi.

Mt.

R.

252.

Macroglossum stellatarum (Linn6,1758)

700--1950

6.7.8.9 12.

Cos.

MX.

R.F.

253. Proserpinus proserpina (Pallas,1771)

700--800 2.8.9. Pm. M. R.

253

Hyles

700--1900

1.2.4.6.7.9.

Fna

MX.

F

euphorbiae (Linne,1758)

254.

Hyles galii (Rottemburg , 1775)

700--1800

6.9.11.

Hoi

Mxt.

R.

255.

H.lineata Livornica (Esper, 1780)

700--1950

8.9.11

Cos.

Mg.

R.F.

256.

Deilephila elpenor (Linn6,1758)

700--1000

1.4.6. 8.9.

Eua.

M.

F.

257.

D.porcellus (Linne, 1758)

700--800

1.2.4. 6.9.

Eua

Mh.

F.

NOTODONTIDAE

258

Phalera bucephala (Linn6, 1758)

700--900

1.4.6.

Eua.

M.

R.F.

259.

Cer. erminea (Esper, 1784)

700--1000

1.2.4. 6.

Eua.

M.

R.

260.

Furcula bicuspis biscuspis (Borkh, 1790)

700--900

1.2.4. 6.

Hoi.

Mh.

R.

261.

Furcula furcula forficula (F.d. W, 1820)

700--800

1.3.4. 6.

P.m.

M.

R.F.

262

Furcula bifida bifida (Brahm, 1787)

700--800

1.2.3. 4.

Eua.

Mh.

R.

263.

Stauropus fagi (Linne, 1758)

700--1000

1.3.4. 6.

Eua.

M.

R.F.

264.

Spatalia argentina (D.& S., 1775)

700--800

1.3.6.

P.m.

Mt.

R.F. L.

265

Notodonta

700--1400

1.2.3.4.6.

Eua.

M.

R.F.

dromedarius (Linne,1767)

266.

Notodonta torva (Hubner, 1803)

700--800

1.2.3. 4.6.

Eua.

M.

R.F.

267.

Tritophia tritophus(D.& S., 1775)

700--800

2.3.4. 6.

E.

M.

R.

268.

Drymonia dodonaea(D. & S., 1775)

700--1000

1.2.3. 4.6.

Eua.

M.

R.F.

269,

Pheosia gnoma (Fabricius, 1777)

700--1300

3.4.6.

Eua,

MX.

F.R,

270.

Ph. tremula (Clerck, 1759)

700--1000

1.2.3. 4.6.

Eua.

Mh.

F.

271

Ptilophora plumigera (D. & S., 1775)

700--800

2.3.4. 6.

Eua.

M.

F.F.

272.

Pterostoma palpinum (Clerck, 1759)

700--900

1.2.3. 4.6.

Eua.

M.

F.F.

273.

Ptilodon capucina (Linn6, 1758)

700--1400

1.2.3. 4,6.

Eua.

M.

R.F.

Page 26: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

274.

Ptilodontella cucullina (D. & S., 1775)

700-- 1400

1.3.4. 6.

E.

M.

R.

275,

Eligmodonta ziczac (Linn6, 1758)

700--900

2.3.4. 6.

Eua.

Mh.

R.F.

276.

Odontosia carmelita (Esper, 1799)

700--800

2.4.6,

E.

M.

R.F.

277.

Clostera curtula (Linn6,1758)

700--800

2.4.6.

Eua.

M.h.

R.

278.

Cl. anachoreta (Den. &Schiff., 1775)

700--800

2.3.4. 6.

Eua.

M.

R.F.

279.

Cl. anastomosis (Linne, 1758)

700--900

2.3.6.

Eua.

Mh.

R.F. L.

280.

Cl. pigra (Hufnagel,1766)

700--1000

2.6.

Eua.

Mh.

R.

DILOBIDAE

281.

Diloba caeruleocephala (Linne, 1758)

700--800

1.2.3. 4.6.

E.

M.

F.

LYMANTRIIDAE

282.

Dicallomera fascelina (Linne, 1758)

700--1200

3.4.5. 6.

Eua.

M.

R.

283.

Elkneria pudibunda (Linne,1758)

700--1000

1.2.3. 4.6.

Eua.

M.

F.F.

284.

Euproctis chrysorrhoea (Linn6,1758)

700--800

1.2.3. 4.6.

Eua.

M.

R.F.

285.

Leucoma salicis (Linne,1758)

700--800

1.2,3 4.6.

Eua.

Mh.

R.F.

286.

Arctonis I - nigrum (O.F.M., 1764)

700--900

1.2.3. 4.6.

Eua.

M.

R.

287.

Pentophera morio (Linne, 1758)

700--1800

8.9.11. 12.

Eua.

M.

R.F. L.

288.

Lymantria monacha (Linne,1758)

700--1600

4.5.6.

Eua.

M.

R.F.

ACTIIDAE

289.

Setina irrorella (Linne,1758)

900--1700

9.11. 12.

Eua.

Mt.

R. L.

290.

Miltochrista miniata (Forster, 1771)

700--900

1.2.3, 6.

Eua.

M,

R.F.

291.

Atolmis rubricollis (Linne,1758)

700--1000

3.4.6. 9.

Eua.

M.

F.

292.

Eilema Sororculum (Hufn., 1766)

700--800

1.2.3. 4. 5.6,

Eua.

Mh.

F.

293.

E. paliatellum

700--800

1.3.6.8.

P.m.

MX.

R.F.

(Scopoli, 1763)

294.

E. griseolum (Habner, 1803)

700--800

1.2.4. . 6.

Eua.

Mh.

R.

295.

E. complanum (Linne, 1758)

700--1400

1.3.4. 6.9.

Eua.

Mt.

R.F.

296.

E. lurideorum (Zincken,1817)

700--800

1.4.6. 8.9.

Eua.

Mt.

R.F.

297.

E. deplanum (Esper,1787)

700--900

1.4.5. 6.9.

Eua.

M.

F.

298.

Lithosia quadra (Linne, 1758)

700--1200

3.4.5. 6.10.

Eua.

M.

R.F.

299.

Parasemia plantaginus carpathica (Daniel, 1939)

1000--1800

9.10. 12.14.

Eua.

Mh.

R.F. L.

300.

Pericallia matronula (Linne, 1758)

700--800

2.9.10.

Eua.

Mh.

F.R.

301.

Arctia caja (Linne, 1758)

700--1200

6.9.10.

Eua.

M.

R.

302.

Diacrisia sannio (Linne, 1758)

700--1000

6.8.9.

Eua.

M,

R.F.

303.

Spilosoma lubricipeda (Linne, 1758)

700--900

1.3.4. 6.8.9.

Eua.

M.

F.

Page 27: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

304.

Sp. luteum (Hufnagel, 1766)

700--1000

1.3.4. 5. 6.9.10.

Eua.

M.

F.

305 Arctinia caesarea (Goeze, 1781) 700--800 6.8.9. Eua. M. F.R.

306.

Phragmatobia fuliginosa (Linne, 1758)

700--900

1.2.6. 8.9.10.

Eua.

M.

F.F.

307.

Callimorpha quadripunctaria (Poda,1761)

700--800

1.6.8.

Eua.

M.

R.

308.

Callimorpha dominula (Linne, 1758)

700--1600

2.3.4. 9.10.

Mh.

R.

NOLIDAE

309.

Meganola albula(D.SS.,1775)

700--1350

2.9.10.

Eua.

Mh.

R.F.

310.

Nola cuculatella (Linne, 1758)

700--900

2.3.9. 10.

E.

H.

R.

311.

Nola confusalis (H: 8,1847)

700--800

1.3.6. 9.

Eua.

M.

R.

GEOMETRIDAE (2.)

312.

Fagivorina arenaria (Hufnagel,1767)

1300

3.4.6.

Eua.

Mt.

R.L

NOCTUIDAE

313.

Idia calvaria (Den.S.Schiff.,1775)

700--1400

2.8.10.

P.m.

MX,

R.

314.

Trisateles emortualis (D.&.S..1775)

700--1300

1.2.3. 4.5.6.

Eua.

Mh.

F.

315.

Marochiolo cribrumalis(HObner, 1793)

700--800

2.3.6. 9.

Eua.

Mh.

R.

316.

Herminia tarsipennalis Treitschke, 1835

700--800

2.3.9.

Eua.

Mh.

R.F.

317.

H. tarsicrinalis (Knoch,1782)

700--800

2.3.6.

Eua.

Mh.

R.F.

318.

H. tenuialis (Rebel, 1899)

700--800

2.8.

P.m.

Mt.

R.

319

Polypogon tentaculaha (Linne,1758)

700--900

2.3.4. 6.9.

Eua.

M.

R.F.

320.

Herminia grisealis(D.&.S.,1775)

700--900

3.4.6. 9.

Eua.

Mh.

R.

321.

Rivula sericealis (Scopoli,1763)

700--1300

1.2.3. 4. 6.8.9.

Eua.

Mh.

F.

322.

Parascotia fuliginaria (Linne, 1761)

700--1000

1.2.3 .6.

P.m.

Mh.

F.

323.

Colobochyla salicalis(D.&.8.,1775)

700--1300 1.8.9.

Eua.

Mh.

R.F.

324

Hypena

700--1900

1.2.3.

Eua.

M.

R.F.

proboscidalis (Linne,1756)

4.5.6. 9.

325.

H. rostralis

700-1300

1.2.3.4.6.9.12.14.

Eua.

Mht

R.

(Linne,1758)

326

Phitometra viridaria(Clerck,1759)

700--900

1.2.8. 9.

Eua.

M.

R.

327.

Scoliopteryx libatrix (Linne,1758)

700--1900

1.2.3. 4.6.10.14.

Hoi.

Mh.

R.

328.

Catocala sponsa (Linne,1767)

700--1600

1.6.

P.m.

M.

F.R.

329.

Cat. fraxini (Linne,1758)

700--1000

1.2.3. 4.

Eua.

M.

R.

330

Cat. nupta

700--1000

1.2.3.4.6.

Eua.

Mh

R.F.

Page 28: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

(Linne,1767)

331.

Catocala elocata (Esper, 1787)

700--800

1.2.3. 4.6.

P.m.

Mth.

R.F,

332.

Cat. promissa (Den. SSchiff, 1775)

700--1300

1.4.

Eua.

M.

F.R.

333.

Ephesia fulminea (Scopoli,1763)

700--900

1.3.4. 8.

Eua.

M.

F.

334.

Lygephila viciae(HUbner,1822)

700--800

2.3.8.

Eua.

Mt.

R.F.

335.

Lyg. craccae (Den. & Schiff.,1775)

700--800

1.3.4.6.

Eua.

Mt.

R.

336.

Catephia alchymista (Den. & Schiff.,1775)

700--800

1.8.

P.m.

Mxt.

F.R.

337.

Aedia funesta (Esper, 1766)

700--800

1.8.9.

P.m.

Mht.

R.F. L.

338.

Tyta luctuosa (Den. & Schiff.,1775)

700--800

1.8.

Eua.

Xt.

R.F. L.

339.

Callistege mi (Clerck,1759)

700--1600

8.9.11.

Eua.

M.

R.F.

340.

Call. glyphica (Linne.1758)

700--1600

8.9.11.

Eua.

Mt.

F.F.

341

Laspeyria flexula (D.SS.,1775)

700--900

1.2.5. 9.

Eua.

M.

R.F.

342.

Nycteola revayana (Scopoli,1772)

700--1300

2.3.

Eua.

MX.

R.

343.

Dufayella asiatica (Krul.,1904)

700--1000 1.3.

Eua.

M.

R.

344.

Earias chlorana (Linne,1761)

700--800

1.2.3. 6.

P.m.

Mh.

F.R.

345.

Bena prasinana (Linne,1758)

700--1300

2.3.4.6.

P.m.

Mt.

R.F.

346

Pseudoips fagana (Fabricius,1781)

700--800

3.4.6.

Eua.

Mt.

R.

347.

Panthea coenobita (Esper,1787)

700--1700

4.5.6.

Eua.

Mt.

R.

348.

Calocasia coryli (Linne,1758)

700--800

1.2.3. 4.6.

Eua.

M.

F.F.

349.

Moma alpium (Osbeck,1778)

700--800

1.3.4.

Eua.

Mt.

R.F. L.

350.

Acronicta

700--800

1.3.4.6.

P.m.

Mt.

R.F.

aceris(Linne,1758)

351.

Acr. leporina ' (Linne,1758)

700--800

1.2.3. 4.6.

Eua.

M.

R.

352.

Triaena aini (Linne,1758)

700--1300

2.3.4. 6.

Eua.

Mt.

R.F.

353.

Tr. tridens (Den. & Schiff.,1775)

700--800 1.3.6.

Eua.

M.

R.F.

354

Tripsi (Linne,1758)

700--800 1.3.4. 6.

Eua.

M.

R.F.

355.

Subacronicta

700--1300

1.3.4.

Mt.

R.F.

megacephala (D.& S.,1775)

356.

Hyboma strigosa (D.& S.,1775)

700--800

2.3.4.

Eua.

Mht.

R.F.

357.

Vim. rumicis (Linne,1758)

700--800 1.2.3. 4.5.6.

Eua.

Mh.

R.F.

358.

Craniophora ligustri (D.& S.,1775)

700--900 1.2.3. 4.5.6.

Eua.

M.

R.

359.

Cryphia fraudatricula (Hb.,1803)

700--800

1.6.9.

E.

MX.

R.

Page 29: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

360.

Euthales algae (Fabricius, 1775)

700--1800 1.8.9.

P.m.

MX.

R.

361.

Br. raptricula (Den. & Schiff.,1775)

700--800 8.9.

Eua.

Xt.

R.F.

362.

Emmelia trabealis(Scopoli,1763)

500--6SO

1.8.9.

Eua.

Mxt.

R.

363.

Protodeltote pygarga (Hufn,1766)

500--700

1.2.3. 4.5.6.

Eua.

Mh.

R.

364.

Pseudeustrotia candidula (D.& S.,1775)

500--1300

1.2.3. 4.6.9.

Eua.

Mht.

R.F.

365.

Euchalcia modestroides Poble.1989

500--1300

3.5.9.

Eua.

Mh.

R.

366.

E. variabilis (Filler, 1783)

600--900

2.3.4. 6.9.10.

Eua.

Mh.

R.

367.

Polychrysia moneta (Fabricius,1787)

700--800

2.3.9. 10.

Hoi.

Mh.

F.R.

368.

Lamprotes c-aureum (Knoch,1781)

500--600

2.9.

Eua.

Mh.

F.R.

369.

Diachrysia

500-

1.2.3.

Eua.

M.

FF

chrysitis(Linne,1758)

-2100

4.5.6.8. 9.11

370.

D. tutti (Kostrowicki,1961)

500--700

2.3.4 .6.

Eua.

Mht.

F.

371.

D.chryson (Esper,1789)

600--1300

3.4.5. 6.10.

Eua.

Mh.

R.

372.

Macdounnoughia confusa (Stephens, 1850)

500-

-1500

1.3.4. 5.6.8. 9.10

Eua.

Mt.

F.F.

373.

Plusia

600-

2.9.10.

Eua.

Mh.

FR

festucae(Linne,1758)

-1300

374.

Autographa gamma (Linne,1758)

500--2500

1.2.3. 4.5.6. 7.8.9. 10.11.12. 13. 14.15. 16.

Cos.

U.

F.F.

375.

A. pulchrina (Haworth.1809)

500--2200

2.3.4. 5.6.7. 9.10. 14

Eua.

Mh.

F. L.

376.

Autographa jota(Linn6,1758)

700--1200

2.3.4. 5.6.

Eua.

Mh.

F.R.

377.

A.bractea (Den. SSchiff., 1775)

700--1700

2.3.4. 5.9.10.

Eua.

Mh.

R.

378.

Palaeographa interrogationis (Linne,1758)

700--1800

2.4.5. 9.10.

Hoi.

Mh.

F. L.

379.

Abrostola triplasia (Linne,1758)

700--1000

1.2.3. 4.6.9.

Eua. M F

380.

Abr. asclepiades (Den. & Schiff.,1775)

700--1300

1.3.4. 6,8.

P.m. Mxt. F

381.

Abr. trigemina (Werneburg,1864)

700--900

1.3.4. 6,7.8.9

Eua. M. RF.

382.

Cucullia artemisiae (Hufnagel.1766)

700--800

1.8.9.

Eua, X. R.

383.

C.lactucae (Den. SSchiff., 1775)

700--800

8.9.

Eua. M. R.

384.

C.lucifuga (Den. & Schiff.,1775)

700--1300

2.4.8. 9.

Eua. M. R.

385

C. umbratica

700--1400

1.2.3.4.6.8.9.

Eua, M. F.

(Linne,1758)

386.

C.chamomillae (Den. & Schiff.,1775)

700--900

6.8.9.

Eua. Mt. RF.

387.

C.tanaceti (Den.S Schiff.,1775)

700--800

6.9.

Eua. M. R.

388.

Shargacucullia scrophulariae (D.SS.,1775)

700--800

6.8.9.

Eua. Mxt. R.

389.

Sh.lychnitis Rambur, 1833

700--800

8.9.

Eua. Mx. R.

Page 30: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

390.

Sh.verbasci (Linne,1758)

700--800

2.3.8. 9.

Eua. M. R.

391.

Sh. prenanthis Boisduval, 1850

700--1200

2.8.9.

P.m. M. R..

392.

Callierges ramosa (Esper,1786)

700--1300

2.3.4. 5.6.9.

Eua. Mh. R.

393.

Amphipyra pyramidea (Linne,1758)

700--1900

1.2.3. 4.6.9. 10.

Eua. Mh. RF.

394.

A. berbera swenssoni Fletcher,1968

700--1800

1.3.4. 5. 6.9.10. 14.

P.m. Mt. RF.

395.

A.perflua (Fabricius,1787)

700--1000

3.4.5.6.10.

Eua. Mh. RF.

396.

A.livida (Den.& Schiff.,1775)

700--900

1.2.6.

P.m. Mh. R.

397.

A.tragopoginis (Clerck,1759)

700--1800

1.2.3. 4.6.

Hoi.

M.

R.F

398.

Heliothis

700--1800

1.8.9.11.

Eua.

Xt

RF

viriplaca(Hufn.,1766)

399.

Heliothis maritima bulgarica Draudt, 1938

700--1400

1.8.9.11.

Eua.

Xt.

R,

400.

H. ononis (Den.&Schiff.,1775)

700--900

1.3.4. 9.11.

Hoi.

X.

R.

401.

H. peltigera (Den. SSchiff., 1775)

700--1600

1.8.9.11.

Str.

Xt.

R.F

402.

Helicoverpa armigera(HObner,1806)

700--1000

1.6.8. 9.

Str.

Xt.

R.

403,

Protoschinia Scutosa(D.&S.,1775)

700--1600

8.9.11.

Hoi.

X.

R.F.

404.

Pyrrhia umbra (Hufnagel, 1766)

700--1000

2.3.4. 5.9.10.

Hoi.

Mth.

R.F.

405.

Elaphia Venustula (Hubner,1790)

700--1000

1.2.8. 9.

Eua.

Mh.

R.

406.

Panemeria tenebrata (Scopoli,1763)

700--1600

2.8.9.

Eua

Mh.

R.

407.

Caradrina morpheus (Hufnagel, 1766)

700--1300

2.3.4. 6. 9.10.

Eua.

Mh.

R.F.

408.

Paradrina clavipalpis (Scopol'1,1763)

700--800

2.3.4. 5. 6.7.9.

Eua.

U.

F.F

409.

Hoplodrina octogenaria (Goeze.1781)

700--800

3.4.5 6.9.

Eua

M.

R.F.

410.

H. blanda (Den.&Schiff.,1775)

700--900 1.3.4, 5.6.9.

Eua.

M.

R.F,

411.

H. respersa (Den.&Schiff., 1775)

700--1300

3.4.9.

P.m.

Mxt.

R.F.

412.

H. ambigua (Den.&Schiff.,1775)

700--1300

2.3.4. 6.8.9.

P.m.

Mxt.

R.F.

413.

Atypa

700--1200

2.6.8.9.10.

Pm

Mth

R

pulmonaris (Esper,1790)

L.

414.

Spodoptera exigua (Hubner,1808)

700--800

9.7 Migr

Cos

m

U.

P.R.

415.

Dypterygia scabriuscula (Linne,1758)

700--800

1.2.3. 4.6.

Eua.

Mh.

R.

416.

Rusina ferruginea (Espei-,1785)

700--1300

1.2.3. 5.8.9.

Eua.

M.

R.

417.

Talpophila matura (Hufnagel,1766)

700--800

1.3.4. 6.

P.m. M. RF.

418.

Trachea atriplicis(Linne,1758)

700--1200

1.2.3, 4.6.9.10.

Eua. Mh. RF.

419.

Euplexia lucipara(Linn6,1758)

700--1300

3.4.8. 9.

Eua. M. F.

Page 31: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

420.

Phlogophora meticulosa (Linne,1758)

700--1800

3.4.5. 6.8.9.

P.m. M. F.

421.

Phlogophora scita(HUbner,1790)

700--1600

5.6.9. 10.

P.m. Mh. R.L.

422.

Hyppa rectilinea(Esper,1788)

1300--1700

4.5.6. 9.10.

Eua. Mh. R.L.

423.

Actinotia polyodon (Clerck,175S) i

700--800

1,3.4. 6.8.9.

Eua. M. R.F.

424.

Ipimorpha retusa (Lime, 1761)

700--800

1.2.3. 4. 9.10.

Eua. Mh. R.

425.

Ip. subtusa (Den.&Schiff.,1775)

700--800

2.3.4. 9. 10.

Eua. Mh. R.

426.

Enargia paleacea (Esper,1788)

700--800

4.5.6. 10.

Eua. Mh. R.

427.

Par. ypsilon (Den.&Schiff,1775)

700--800

2.4.5. 6.9.10.

Eua. Mh. R.

428.

Mesogona oxalina (HQbner,1803)

700--1000

2.4.6. 9.10.

Eua. M. RFL.

429.

Cosmia diffinis(Linne,1767)

700--1300

3.4.6. 9.

P.m. MX. R.

430.

Cosmia affinis(Linne,1767)

700--1300

3.4.6. 9.

Eua. M. R.

431,

Cosmia pyralina (Den.&Schiff.,1775)

700--800

3.4.6. 9.

Eua. M. R.

432

Cosmia

700--1300

3.5.6.9.

Pm U R.F.

trapezina (Linne,1758)

433.

Xantia togata(Esper,1788)

700--1300

1.3.4. 6.

Hoi. M. R.

434.

Cirrhia aurago (D.&S.,1775)

700--800

1.3.4. 6.

Eua. M. R.F.

435.

C. icteritia (Hufnagel,1766)

700--800

1.3.4. 6.

Eua. M. R.F.

436.

C.gilvago (Den.&Schiff.,1775)

700--800

3.4.6.

Eua, M. R.F.

437.

C. ocellaris (Borkhausen,1792)

700--800

3.4.6.

Eua. M. R.F.

438

Tiliacea

700--800

1.3.4.6.

P.m. Mt. R.

citrago(Linne,1758)

439.

Agrochola circellaris(Hufn.,1766)

700--1300

1.3.4.9 10.11.

Eua. M. F.F

440.

Agr. lota (Clerck,1759)

700--800

2.3.4. 6.9.

Eua. Mh. R.F.

441.

Agr. macilenta (HQbner,1809)

700--800

3.4.5. 6.9.

P.m. M. R.F.

442.

Agr. nitida (Den.&Schiff.,1775)

700--800

3.4.5. 6.9.

P.m. M. R.F.

443.

Agr. helvola (Linn6,1758)

700--800

1.3.4. 6.8.9.

P.m. Mx. R.F.

444.

Agr. humilis (Den.&Schiff.,1775)

700--800

1.3.4. 6.

P.m. Mt. R.F.

445.

Agr. litura (Linn6,1758)

700--800

1.2.3. 4.6.9.

P.m. Mh. R.F.

446.

Eupsilia transversa (Hufn.,1766)

700--800

1.2.3. 4.5.6. 9.

Eua. M. F.F.

447.

Conistra vaccinii (Linn6,1761)

700--800

1.3.4. 5.6.

Eua. M. R.F.

448.

Con. ligula (Esper.1791)

700--800

1.2.3. 4.6.

Eua. Mt. R.F.

449.

Con. rubiginosa (Scopoli,1763)

700--800

1.6.8. 9

P.m. Xt. R.

450.

Con. erythrocephala (Den.&Schiff.,1775)

700--800

2.3.4. 6.

P.m. M. R.

451,

Brachionycha nubeculosa (Esp.,1785)

700--1000

3.4.6.

Eua. M. R.

Page 32: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

452.

Br. sphinx (Hufnagel,1766)

700--800

3.4.6.

Eua. M. R.

453.

Brachylomia viminalis (Fabricius,1776)

700--1400

3.4.9. 10.

Eua. Mh. R.F.

454.

Aporophyla lutulenta(D.&S.,1775)

700--800

1.2.6. 8.9.

P.m. Mht. R.

455.

Lithophane socia (Hufnagel,1766)

700--800

1.3.4. 6.9.

Hoi. M. R.F.

456.

L. ornitopus (Hufnagel,1766)

700--1600

1.3.4. 6.9.10.11.

Eua. M. F.

457

L. furcifera (Humigel,1766)

700--800 3.4.6. 9,

Eua. M. F.R.

458.

L. consocia (Borishausen,1792)

700--1000

3.4.6.

Eua. M. F.R.

459.

Xylena vetusta(Hubner,1813)

700--900

2.4.8. 9.10.

Eua. Mh. F.

460

X. exoleta (Linne,1758)

700--800

1.3.4. 8.9.

Eua. Mt. F.R.

461.

Ammoconia caecimacula

(D.&S.,1775)

700--800

1.3.4. 6.

P.m. Mx. R.F.

462.

Allophyes oxyacanthae (Linne,1758)

700--800

1.3.4. 6,

P.m. M. R.F.

463.

Griphosia aprilina(Linn6,1758)

700--800

1.8.

P.m. M. R.

464.

Antitype chi(Linne,1758)

700--800

3.4.5. 6.9.10.

Eua. Mh. R.

465.

Polymixis polymita (Linne,1761)

700--800

1.6.8. 9.

P.m. Xt. R.

466.

Blephartta satura(D.&S.,1775)

700--1100

1.3.4. 5.6.8.9

Eua. M. R.F.

467.

Mniotype adusta (Esper.1790)

700--1800

1.2.3. 4.5.6.9.10.

Eua. Mh. R.F.

468.

Apamea

700--1900

1-16

EUA U F

monoglypha (Hufn.,1766)

469

Ap. lithoxylaea

700--1300

1.2.3.

EUA. MX. R.

(Den.&Schiff.,1775)

4.5.6.8 9.

470

Ap. crenata

700--1700

1.3.4.5.6.9.

EUA. M. R.

(Hufnagel,1766)

471

Apamea characterea (D.&S.,1775)

700--1300

1.6.8.9

Eua. M. R.F.

472.

Ap. lateritia (Hufnagel,1766)

700--1600

3.4.5. 6.9.

Hoi Mx. R.F.

473

Ap. furva (Den.&SchlfU775)

1200--1300

9.11.

EUA. XT. R.

474.

Ap. malllardi (Geyei-,1834)

1300--1900

5.6.7. 9.12. 13.14.

Eua. M.Ba R.F.L.

475 Ap. zeta (Treitschke, 1825)

1300--1900

7.9.11. 12.13. 14.

Hoi Mxt.

Ba

F.L.

476

Ap.rubrirena

700--1900

3.4.6.7.9.10.11.

Eua.

Mh.

R.F.

(Treitschke, 1825)

477.

Ap. oblonga (Haworth, 1809)

700--1900

3.4.6. 7.9.10. 11

Eua.

Mg.

R.

478.

Ap. remlssa (HQbner, 1809)

700--1200

3.4.5 .6.9.10

Eua.

Mh.

R.

479.

Ap.anceps (Den.&Schlff., 1775)

700--800

1.3.4. 6.9.

Eua.

M.

R.F.

480.

Ap. sordens (Hufnagel, 1766)

700--800

1.3.4 6.8.9.

Eua.

M.

R.F.

Page 33: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

481.

Ap. scolopacina (Esper, 1788)

700--1300

1.2.3. 4.6.9. 10.

Eua.

Mh.

R.

482.

Ap. ophiogramma (Esper, 1794)

700--900

2.9.10.

Eua.

Mh.

R.

483,

Oligia strigilis(Llnne,1758)

700--900

1.3.4. 5.6.8. 9.

Eua.

M.

F.F.

484.

Ol.versicolor (Borkhausen, 1792)

700--900

1.3.4. 6.8.9.

Eua.

M.

F.

485.

Ol.latruncula (Den.&Schiff.,1775)

700--800

1.2.3 4.6.9.

Eua.

M.

F.

486.

Mesapamea secalis(Linne,1758)

700--1300

1.3.4. 5.6.8. 9.

Eua.

M.

R.F.

487

Phothedes

1000--1800

7.9.10.11.12.14.

Eua.

M.

F.F.

captiuncula (Tr.,1825)

L.

488.

Rhizedra lutosa (H0bner,1803)

700--1000

2.10.

Eua.

H.

R.

489.

Gortyna flavago(D.&S.,1775)

700--800

2.3.4. 6.9.

P.m.

Mh.

R.

490.

Nonagria typhae (Thnbg.,1784)

700--800

2.

Eua.

H.

R. L.

491.

Chortodes minima (Haworth,1808)

700--1200

1.2.3. 4.6,9.

Eua.

Mh.

F.

492.

Charanyca trigammica (Hufn.,1766)

700--800

1.3.4. 6.8.9.

P.m.

M.

F.

493

Discestra

700--1900

1.2.3.4.5.6.7.9.10.11.

Hoi. M. F.

trifolii(Hufnagel,1766)

12.

494

Lacanobia W-latinum(Hufn,1766)

700--800

1.3.4. 5.6.8. 9.10.

Eua. M. F.

495.

Lacanobia splendens (Hubner,1808)

700--800

2.3.4. 6.9.

Eua. Ht. R.

496.

L. oleracea (Linne,1758)

700--1600

1.2.3. 4.6.7. 9.10.

Eua. Mh. F.

497.

L. thalassina (Hufnagel,1766)

700--800

1.2.3.4 5.6.9. 10.

Eua. Mh. F.

498

L. contigua

700--1300

1.2.3.4.5.6.9.10.

Fiia M. F.F.

(Den.&Schiff.,1775)

499

L.suasa (Den.&Schiff.,1775)

700--1300

1.2.3. 4.5.6.9 10.

Eua. Mh. F.F.

500.

Hada nana(Hufnagel,1766)

700--1600

3.4.5. 6.7.9.10.11.12.14.16.

Eua. M. F.F.

501.

Hecatera dysodea (Den.SSchiff.,1775)

700--800

1.2.3. 4.6.9.

Eua. Mh. R.F.

502.

H. bicolorata (Hufnagel.1766)

700--800

3.4.6. 9.

Eua. M. R.

503.

H. luteago (Den.&Schiff.,1775)

700--900

1.3.4. 6.8.9.

P.m. Mt. R.F.

504.

H. compta (Den.&Schiff.,1775)

1200--1300

3.4.5. 6.

Eua. M. F.R.

505.

H. confusa (Hufnagel,1766)

700--800

3.4.6. 9.

Eua. M. R.

506.

H. albimacula (Borkhausen,1792)

700--1300

3.4.6. 9.

Eua. Xt. R.

507.

H. caesia ostrogovichi (Dioszeghy,1934)

1000--1900

5.7.11. 14.

Eua. Mxt. R.F.

508.

H. rivularis (Fabricius,1775)

700--800

1.3.4. 6. 8.9.

Eua. Mxt. R.F.

Page 34: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

509.

Heliophobus reticulata (Goeze, 1781)

700--800

1.3.4. 6.8.9.

Eua. Mt. R.F.

510.

Melanchra persicariae (Linne,1761)

700 -1600

1.3.4. 5.6.7.8. 9.

Eua. M. F.

511.

M. pisi (Linne,1758)

700--1900

3.4.5. 6.7.9. 10.

Eua.

M.

R.

512.

Mamestra brassicae (Linne,1758)

700--1900

1.3.4. 5.6.7.8. 9.10.11.12.16

Eua.

M.

F.

513.

Papestra biren (Goeze.1781)

700--800

3.4.5. 6. 9.10,

Hoi. „

•^ '»

Mh.

R.F

514,

Polia bombycina (Hufn.,1766)

700--800

3.4.5. 6.8.9.

Eua.

M.

R.

515.

P. hepatica (Clerck,1759)

700--1900

2.3.4. 6.9.10. 12

Eua.

Mh.

R.F

516.

P. nebulosa (Hufnagel.1766)

700--1900

3.4.6. 7.9.10.11.12

Eua.

M.

F.F

517.

Leucania obsoleta(HQbner,1803)

700--800

2.10

Eua.

H.

R.

518.

L. comma (Linne,1761)

700--1600

2.4.5.9.10.

Hoi.

Mh.

R.F

519.

Mythimna turca(Linne,1761)

700--800

1.2.6. 8.9.

Eua.

Mh.

R

520.

Mythimna conigera (D.&S.,1775)

700--1600

4.5.6. 9.

Eua.

M.

F.

521.

M. ferrago (Fabricius,1787)

700--800

3,6.9.

Eua.

M.

R.

522.

M. albipuncta (Den.&Schiff, 1775)

700--1600

1.3.4.5.6.7.8.9.11

P.m.

Mt.

R.F.

523.

M. vitellina (Hubner,1808)

700--800

1.3.4. 6 .8.9.

P.m.

Mxt.

R.F.

524.

M. pudorina (Den.&Schiff.,1775)

700--800

6.8.9.

Eua.

MX.

R.

525.

M. impura (Hubnei-,1808)

700--800

4.5.6. 9.

Eua.

Mh.

R.

526.

M. pallens (Linne,1758)

700--1200

2.3.4. 5.6.8.9

Eua.

M.

F.F.

527.

M. l-album (Linne,1767)

700--1000

3.4.6.9.

Eua.

Mt.

F.F.

528.

Orthosia incerta (Hufnagel.1766)

700--800

3.4.6.

Eua.

M.

F.F.

529.

0. munda (Den.&Schiff.,1775)

700--800

1,3.4.6.

Eua.

M.

F.

530.

0. gracilis (Den.&Schiff.,1775)

700--800

1.3.4 .6.

Eua.

M.

F.

531.

0. miniosa (Den.&Schiff.,1775)

700--800

1.3.6.

Eua. Xt. R.

532.

0. populeti (Fabricius,1775)

700--900

1.2.3. 6.

Eua. M. F.R.

533.

0. cerasi (Fabriclus,1775)

700--800

3.4.6.

Eua. M. R.F.

534.

0. cruda (Den.&8chiff.,1775)

700--800

1.2.3. 4,6.

P.m. M. R.F.

535.

0. gothica (Linn6,1758)

700--800

1.2.3, 4.6.

Eua. M. F.F.

536.

Egira conspicillaris (Linn6,1758)

700--800

1.3.4. 6.8.

Eua. Mh. F.

537.

Panolis flammea (Den.&Schiff.,1775)

700--1400

4,5.6.

Eua. Mx. F.

538.

Cerapteryx graminis (Linne,1758)

700--1600

2.3.4. 5.6.7.9 10.14.

Hoi. Mh. R.

Page 35: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

539.

Tholera cespitis (Den.&Schiff.,1775)

700--800

1.3.4. 8.9.

Eua. M. R.F.

540.

Th. decimalis (Poda,1761)

700--800

1.3.4 .6.9.

Eua. M. F.

541.

Pachetra sagittigera(Hufn.,1766)

700--800

1.3.4. 6.

Eua. M. F.R.

542.

Eriopygodes imbecilla (Fabr.,1794)

700--1900

1.3.4. 5.9.10.

Eua. M. R.

543.

Laslonycta proxima (Hubner,1809)

700--1400

5.6.8. 9.11.

Eua. Xt. R.

544.

Axylia putris (Linne,1761)

700--1000

1.3.4. 6.8.9.

Eua. M. F.

545.

Ochropleura plecta(Linne,1761)

700--1200

1.2.3. 4.5.6. 7,8.9. 10.12

Hoi. M. F.F.

546.

0. musiva (Hubnei-,1803)

700--1700

4.5.6. 7. 9.10.

Eua. Mh. R.

547.

Ochr.flammatra

(Den.&Schiff.,1775)

700--1950

4.5.6. 7,9.11. 12.13. 14.16.

Eua. Xt. F.F.L.

548.

Diarsia mendica

700--800

1.2.3.4.5.6.9.10.

Hoi. Mh. R.F.

(Pabricius,1775)

549.

D. dahlii (H0bner,1813)

700--1600

2.3.4. 5.6.9. 10.

Eua. Mh. R.F.

550.

D. brunnea

700--1600

1.2.3.4.6.9.10.

Hoi. Mh. F.

(Den.SSchiff.,1775)

551.

D. rubi (Vieweg,1790)

700--800

3.4.6.9.

Eua.

M.

R.

552.

Noctua pronuba (Linne,1758)

700--1950

1.2.3. 4.5.6.7 9.10. 12,14.16

Eua.

Mh.

F.F.

553.

N. orbona (Hufnagel.1766)

700--800

1.3.4. 6. 8.9.

P.m.

MX.

R.F.

554

N. comes

700--1900

1.3.4.6.7.9.11.

Pm

Mt

R.F.

(H0bner,1790)

555.

N. fimbriata

700--1900

1.2.3.4.5.6.7.9.10.12.

Pm

Mth

F.F.

(Schreber,1759)

556

N.janthina

700--1300

4.6.9.

Pm

MX.

FR.

(Den.&Schiff.,1775)

557.

Chersotis multangula

(HObnei-,1803)

1200--1300

3.9.

P.m.

Xt.

R.

558

Ch. cuprea (Den.&Schirf.,1775)

700--900

2.9.10.

Eua.

Mh.

F.R.

559

Rhyacia

700--1950

3,4.9.12.13.14.15.

Mt

FF.L.

simulans(Hufn.,1766)

560,

Rh. lucipeta

700--1900

4.5.6.9.11.

Pm

Mxt

F.L.

(Den.&Schiff.,1775)

561.

Epipsilia grisescens (Fabricius,1794)

700--1900

9.11. 12

Eua,

Mxt.

R.

562.

Eurois occulta (Linne,1758)

700--1800

3.4.5.7. 10.12.

Hoi.

M.

RFL.

563.

Spaelotis ravida (Den.&Schiff.,1775) .

700--800

3.4.9,

Eua.

Xt.

R.

564.

Opigena polygona (Den.&Schiff.,1775)

700--1900

7.9.11.

Eua.

M.

F.F

565.

Graphiphora augur (Fabricius,1775)

700--800

3.4.6. 10.

Hoi.

Mh.

R.

566.

Xestia speciosa (Hubner,1813)

700--1000

5.6.7. 9.10.

Hoi.

Mh.

R.

Page 36: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

567.

X. c-nigrum (Linne,1758)

700--1900

1.2.3. 4.5.6.7 8.9.10.

Eua.

U.

F.F

1213. 15.16

568.

X. ditrapezium (Den.&Schiff.,1775)

700--1400

1.3.4.5. 6.8.9,

Eua.

MX.

F.

569

X. triangulum

700--1300

3.4.5.6.9.

Eua. M. R.F.

(Den.&Schiff.,1775)

570.

X. asworthii candelarum (Stgr.,1871)

700--1700

9.11. 14

Eua. Xt. R.

571.

X. baja (Den.&Schiff.,1775)

700--1800

3.4.6. 9.11.

Eua. Mt. R.F.

572,

X. rhomboidea (Espei-,1790)

700--800

3.4.6. 9.

Eua. M. R.

573.

X. collina (Boisduval,1840)

1300--1950

3.4.6. 10.

Eua. Mh. F.R.

574.

Eugraphe sigma (Den.&Schiff.,1775)

700--800

3.4.5, 6.9.

Eua. M. R.

575.

Cerastis rubricosa (Den.&Scriiff.,1775)

700--800

3.4.6. 9.

Eua. M. R.F.

576.

C. leucographa (Den.&Schiff.,1775)

700--800

1.3.6. 8.

Eua. Mx. R.

577.

Naenia typica , (Linne,1758)

700--800

2.3.4. 6.

Eua. Mh. F.R.

578.

Anaplectoides prasina (Den.&Schiff.,1775)

700--1900

2.3.4. 5.6.7.10.

Hoi. Mh. R.F.

579.

Peridroma saucia (Hubner, 1808)

700--800

6.9. (Migr.)

Cosm U. R.

580.

Actebia praecox (Linne,1758)

700--1300

3.5.9.

Eua. M. F.R.

581.

E. birivia (Den.&Schiff.,1775)

700--1200

6.9.

Eua. M. F.L.

582.

E. aquilina (Den.&Schiff.,1775)

700-800

6.8.9.

Eua. Mx. R.F.

583.

E. nigricans (Linne,1758)

700--800

3.4.9.

Eua. M. R.

584.

E. obelisca (Den.&Schiff.,1775)

700--800

3.4.8. 9.

Eua. Mx. R.F.

585.

Agrotis crassa (Hubner, 1803)

700--800

1.8.9.

P.m. Xt. R.

586.

Agr. ipsilon (Hufnagel,1766)

700--1950

1.2. 3.4. 5.6.7.8.9.10.11.12. 13.14. 15.16.

Cos. U F.F.

587

Agr. exclamationis

700--1950

1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.

Fna U. F.F.

(Linne,1758)

13.14.

588

Agr. clavis (Hufnagel,1766)

700--1400

2.3.4. 5. 6.9.10.

Eua. Mt. R.

589.

Agr. segetum (Den.&Schiff.,1775)

700--1900

1-15

Eua. U. F.F.

590

Agr. cinerea (Den.&Schiff.,1775)

700--800

3.4.5. 6.9.

Eua. Mxt. R.

HESPERIIDAE

591.

Carterocephalus palaemon (Pallas.1771)

700--1600

2.6.9. 10.

Hoi. Mh. R.F.

592

Thymelicus

700--800

6.8.9.

Pm Mxt. R.F

sylvestris (Poda,1761)

593.

Th. acteon (Rottemburg,1775)

700--800

2.6.9.

Eua. Mh. R.

594.

Ochlodes venatus faunusTurati,1905

700--1700

1.2.6. 7. 9.10.

Eua. Mh. F.F.

595.

Erynnis tages (Linne,1758)

700--800

1.6.8. 9.

Eua. Mxt. F.F.

Page 37: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

596.

Carcharodus alceae(Esper,1783)

700--800

1.6.8.

P.m. Xt. R.F.

597.

Pyrgus malvae (Linn6,1758)

700--900

1.3.6. 8.9.10.

Eua, M. F.F.

598.

P. armoricanus Oberthur,1910

700--800

6.8.9.

Eua. Mxt. R.

RIODINIDAE

599. Hamearis lucina (Unne, 1758) 700--1600 6.8.9.10. E. M. F.F.

LYCAENIDAE

600. Thecia betulae (Unne, 1758) 700--800 1.2.3.4.6. Eua. M. R.

601. Fixsenia pruni (Linne, 1758) 700--800 2.6. Eua. M. RFL

602. Callophrys rubi virgatus Verity, 1913

700--900 1.6.8.9. Eua. Mt. F.

603. Lycaena phlaeas (Linne, 1761) 700--1000 1.2.3.4.6.8.9. Hoi. Mxt. R.

604. Lye. dispar rutila (Wernb.,1864) 700--1000 2.9.10. Pm. Hg. F.L.

605. Lye. virgaureae (Linne, 1758) 700--1000 2.9.10. Eua. Mh. F.R.

606. Lye. tityrus argentiflex Balint. 1991 1400--1800 11.14. Eua. M. RFL

607. Lye. alciphron (Rottemburg, 1775) 800--1200 2.10. Eua. Mth. FRL

608. Cupido minimus (Fuessly, 1775) 700--800 6.8.9. Eua. M. F.

609. Everes arglades (Pallas, 1771) 700--800 2.6.9.10. Eua. Mh. R.F.

610.

Celastrina argiolus (Linne,1758)

700--900

1.2.6. 8.9.

Hoi.

M.

R.F.

611.

Glaucopsyche alexis(Poda,1761)

700--800

2.6.9.

Eua.

Mh.

F. L.

612.

Plebejus argus (Linne,1758)

700--800

1.2.6. 8.9.

Eua.

MX.

F.F.

613.

PI. argyrognomon (Bergstrassei-,1779)

700--800

6.8.9.

Eua.

MX,

F. L.

614.

Aricia agestis (Den.&Schiff.,1775)

700--1000

1.4.6. 8.9.

Eua.

MX.

F.

615.

Ar. artaxerxes montensis Verity, 1928

1500--1900

9.10. 11.14.

Eua.

M.

R.F. L.

616

Cyaniris semiargus

700--900

6.8.9.

Fiia

M

R

(Rottemburg,1775)

617.

Poliommatus coridon (Poda,1761)

700--800

6.8.9.

E.

MX.

R. L.

618.

P. bellargus (Rottemburg,1775)

700--800

6.8.

P.m.

Mxt.

R.F.

619.

P. thersites (Cantener,1834)

700--1000

6.8.9.

P.m.

Mxt.

R.

620.

P. icarus (Rottemburg,1775)

700--1800

1.2.6. 8.9.11. 14.

Eua.

M.

F.F.

SATYRIDAE

621.

Maniola jurtina (Linne,1758)

700--1400

1.2.6. 8.9.10. Eua. M.

F.F..

622.

Aphantopus hyperanthus (Unne,1758)

700--1000

1.2.3. 4.6.9.10. Eua. Mh.

F.F.

623.

Coenonympha pamphllus (Linne,1758)

700--1200

1.2.6. 8.9.10. Eua. M.

F.F.

624.

C. arcania (Linne,1761)

700--800

1.6.8. 9. Eua. M.

F.

Page 38: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

625.

C. glycerion (Borkhausen,1788)

700--800

1.6.8. 9. Pm. M.

F.

626.

Pararge aegeria tircis (Butler, 1867)

700--1000

1.2.3. 4.6.9. 10. Eua. Mh.

F.

627.

Pararge megera ' (Linne,1767)

700--1100

1.2.6. 8.9.10. Eua. Mh.

F.

628.

Pararge maera (Linne,1758)

700--1800

1.2.3. 6.7.8.9 10. Eua. M.

F.F.

629.

Melanargia galathea scolis Frhst.,1917

700--1400

6.8.9. Eua. Mx.

F.F..

630.

Erebia ligea carthusianorum Frhst.,1909

700--1200

2.6.8. 9. Eua. M.

F.

631.

E. euryale syrmia Frhst.,1909

700--1900

7.9.10. 11.14. Eua. M.

F.

632.

E. epiphron transsylvanica Rebel, 1908

1700--1950

7.11. 12.13. 14.15. E.alp. M.

F.L.

633.

E. sudetica Staudinger,1861

1600--1900

11. E.alp. Mx,

R.L.

634.

E. aethiops (Esper.1777)

700--1800

6.7.9. 11. Eua. M.

F.

635.

E. medusa psodea(HObner,1804)

900--1900

7.9.10. 11.14. Eua. M.

636

E. medusa brigobanna Frhst.,1917

500--900

6.8.9. Eua. M.

637

E. manto traianus Horm. 1895

1500--1950 7.10.12.

E.

Mh.

F

638.

E. melas carpathicola Popescu-Gorj &

Alexinschi,1959

1600--1800

11.

P.m.

MX.

F.R. L.

NYMPHALIDAE

E.2.

C.E.

F.r.

639.

Clossiana selene (Den.&Schiff.,1775)

700--800

6.8.9.

Eua.

M.

F.

640.

Cl. euphrosyne (Lime, 1758)

700--1400

2.6.9. 10.

Eua.

Mh.

F.

641.

Cl. dia CLinne,1767)

700--900

6.8.9. 10.

Eua.

M.

F.F.

642.

Brenthis ino (Rottemburg,1775)

700--900

2.6.

Eu^.

Mh.

F.R. L.

643.

Argynnis lathonia (Linne,1758)

700--1800

6.8.9.

Eua.

Mxt.

F.F.

644.

A.aglaja (Linne,1758)

700--1800

6.7.8. 9.11.

Eua.

M.

F.

645,

A.adippe (Den.SSchiff.,1775)

700--1500

2.6.7. 9.10.

Eua.

M.

F. L.

646.

A. niobe (Linne,1758)

700--1600

6.8.9.

10.

Eua.

Mh.

F. L.

647.

A. paphia (Linne,1758)

700--1600

2.3.6. 7.9.10.

Eua.

Mh.

F.F.

648.

Nymphalis polychloros (Linne,1758)

700--1800 1.2.3. 4 .6.

Eua.

M.

F.R.

649.

N. antiopa (Linne,1758)

700--1600 3.4.5. 6.

Hoi.

M.

F.R.

650.

Polygonia c-album (Linne,1758)

700--1900

1.2.4. 6.7.

P.m.

M.

F.F.

651.

Vanessa atalanta (Linne,1758)

700--1950

6.7.8. 9. 11.12.14.16

Eua.

MX.

F.F.

652.

Vanessa cardui (Linne,1758)

700--1950

6.7.8. 9.10.11.12

1 3.14.15 .16.

Cos.m Mxt. F.

653.

Inachis to (Lime, 1758)

700--1950

6.7.8. 9.10.11.12. 13.14.15 .16.

Eua. M. F.

Page 39: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

654.

Aglais urticae (Lime, 1758)

700--1950

6.7.8.9. 10.11.12. 13.14 15.16

Eua. M. R.F.

655

Araschnia levana (Linne,1758)

700--800

1.2.6. 8.9. Eua. M. R.

656.

Limenitis populi bucovinensis Horm.,1897

700--900

1.2.6. Eua. M. R.

657.

Limenitis Camilla (Lime, 1769)

700--1300

1.2.4. 6. Eua. M. F

658.

Neptis rivularis (Scopoli,1763)

700--1200

6. Eua. Mx. F.

659.

Apatura iris

700--1200

2.3.4.5.6. Eua. M. R.F.

(Linne,1758)

660.

Melitaea .phoebe (Den.&Schiff.,1775)

700--800

6.8. Eua. Mxt. R.

661.

M. diamina (Lang.1789)

700--1200

6.9. Eua. Mh. R.

662.

M. athalia (Rottemburg,1775)

700--1000

6.8. Eua. Mt. R.F.

PAPILIONIDAE

663.

Papilio rnachaon Linne,1758

700--1950

6.8.9. 10.11. Eua. M. F.

664

Iphiclides podalirius (Scop.,1763)

700--800

6.8.9.

Eua. Mxt. R.F.L.

665.

P. mnemosyne distincta Bryk-

Eisner,1930

700--1900

6.7.8. 9.11.

P.m. Xt. F.L.

PIERIDAE

666.

Leptidea sinapsis (Linne,1758)

700--1000

1,2.6. 8.9.

Eua. M. F.F.

667.

L. morsei major Grund,1905

700--1200

6.9.

Eua. Mt. F.R.

668.

Aporia crataegi (Linne.1758)

700--800

1.2.3. 4.6.

Eua. M. R.F.L.

669.

Pieris brassicae (Linne,1758)

700--1800

6.7.8. 9.11. 12.16.

Eua. M. F.F.

670.

Pieris rapae (Linne,1758)

700--1800

6.7.8. 9.10.11 12.13. 14.16.

Hoi. M. F.F.

671.

P. napi meridionalis (Heyne.1895)

700--1800

6.7.8.9. 10.11. 12.13. 14.16.

P.m. M. F.F.

672.

P. bryoniae carpathensis Moucha,1966

700--1950

9.11. 12.14.

Eua. end M. F.L.

673.

Pontia daplidice (Linne,1758)

700--1000

6.8.9.

Eua. Xt. F.F.

674.

Anthocharis cardamines meridionalis

Verity, 1906

700--1600

1,2.6. 7,8.9.

Eua. M. F.F.

675

Colias erate

700--1000

8.9.

My F.F.

(Esper.1803)

676.

Colias hyale (Linne,1758)

700--1200

6,8.9.

Eua. M. F.P.

677.

Colias australis (Verity, 1911)

700--800

6.8.9.

P.m. Mxt. R.F.

678.

Colias crocea (Foureroy, 1785)

700--1800

6.8.9. 11.

Eua. Mxt. F.F.

679.

Colias myrmidone (Esper, 1781)

700--800

8.9.

Eua. Mx. R.F.

680.

Gonepteryx rhamni

700--1700

6.8.9.11.12.13.16

Pm M. F.F.

meridionalis (Rober, 1909)

MICROPTERIGIDAE

Altitudine

metri

Fr.

681

Micropterix calthella (Linne, 1761)

1300-1800

R 682

M. aureatella (Scopoli.1763)

1300-1800

R.F,

Page 40: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

683

M. aruncella (Scopoli,1763)

1300-1800

R.F.

HEPIALIDAE

684

Hepialus humuli azuga Pfitzner, 1913

700-1800

F.F. 685

Phymatopus hecta (Linne,1758)

700-1000

R. 686

Korscheltellus fusconebulosa (DeGeer-,1778)

1700-2300

R

687

Pharmacis carna transsylvanica(Daniel,1945)

1000-2300

F.F.

688

Triodia sylvina (linne,1761)

700-1100

F.F.

OPOSTEGIDAE

689

Opostega sp.?

700--800

R

INCURVARIIDAE

690

N.robertella(Clerck,1759)

1000-1800

691

A.degeerella (Linne,1758)

1000-1300

COSSIDAE

692

Zeuzera pyrina(Linne,1761)

700--1000

R 693

Cossus cossus (Linne,1758)

700-1100

R.F.

PSYCHIDAE

694

M. lugubris melana (Frivaldsky.1838)

700-800

R 695

Taleoporia tubulosa (Retzius,1783)

700--800

R 696

Rebelia surientella (Bruand,1858)

700-800

F. 697

Megalophanes viciella (Den.SSchiff.,1775)

700--800

R 698

Sterrhopterix fusca (Haworth,1809)

700-800

R.F.

TINEIDAE ;

699

Morophaga choragella(Den. & Schiff,1775)

700--800

F.R. 700

Nemapogon cloacella Haworth,1828

700-1400 R.

701

Niditinea fuscipunctella(Haworth,1823)

700-1400 R.F.

702

Tinea pellionella Linne,1758

700-800 R.F.

703

Tinea trinotella Thunberg.1794

700-800 R.

LYONETIIDAE

704

Lyonetia clerckella (Linne,1758)

700--800 F.F.

GRACILLARIDAE

705

Callisto denticulella (Thunberg,1794)

700-800 F.

ETHMIDAE

706

Ethmia funerella (Fabricius,1787)

700--1400 R.F. 707

Ethmia pusiella (Linne,1758)

700--1000 R.

OECOPHORIDAE

708

Chambersia stipella (Linne,1758)

700-800 R.

709

Oecophora bractella (Linne.1758)

1300-1800 R.

710

Orophia denisella (Fabricius,1787)

1500-1900 R.F.

711

Diurnea flagella (Den. &Schiff.,1775)

700-800 R.F.

712

A. alstromeriana Clerek,1759

700-800 F. 713

A. propinquella (Treitschke,1835)

700-800 R.F. 714

A. liturella (Den. & Schiff.,1775)

700--800 F.R. 715

A. oceltana (Fabricius,1775)

700--800 R.

716

A. curvipunctosa (Haworth,1811)

700--800 R. 717 A. yeatiana (Fabricius,1781)

700--800 R.

718

A.arenella (Den.& Schiff.,1775)

700--800 R.F.

ELACHISTIDAE

719

Elachista quadripunctella (HQbner,1825)

1300-1500 R.

COLEOPHORIDAE

720

Coleophora frischella (Linne,1758)

700--800 R.F. 721

Col. anatipennella (H0bner,1796)

700--800 R.F.

GELECHIIDAE

722

Scrobipalpa ocellatella (Boyd.1858)

700-800

F. 723

Nothris verbascella (Den. & Schiff.,1775)

700--800

R

724

Ac.tripunctella (Den. & Schiff,1775)

750--800

F.F

725

Dichomeris limosella Schlager,1848

700--800

R

Page 41: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

GLIPHIPTERIGIDAE

726

Glyphipterix thrasonella (Scopoli,1763)

700--800

R.f

YPONOMEUTIDAE

727

Argyresthia goedartella (Linne,1758)

700--800

R. 728

Arg. pygmaeella (Hubnei-,1813)

1300-1400

R 729

Arg. areella (Fabricius,1777)

700--800

F 730

Arg.retinellaZeller,1839

1300-1400

R

731

Arg.conjugelta Zeller,1839

1300-1400

R.F 732

Yponomeuta evonymella (Linne,1758)

700--800

F.

733 Yp. padella(Linne,1758)

700-800

FF 734 Yp. malinellusZeller,1838

1300-1400

R

735

Swammerdamia caesiella (H0bner,1796)

1200-1400

R 736

Scythropia creataegella (Linne,1767)

700--800

R

737

Plutella xylostella Linne,1758)

700--800

PF

SESIIDAE

738

Synanthedon tipuliformis (Clerck,1759)

700--800

R

739

Ch. tenthrediniformis (Den. & Schiff.,1775)

700--800

FF

CHOREUTIDAE

740

Anthophila fabriciana (Linne,1767)

1200--1400

R.

741

Choreutis pariana (Clerck,1759)

700--800

F.

TORTRICIDAE

742

Pandemis corylana (Fabricius.1794)

700--800 R.F.

743

Pandemis cerasana (Hilbner,1786)

700--1000 F.F. 744

P. cinnamomeana (Treitschke,1830)

700--1400 R.

745

P. heparana (Den. & Schiff,1775)

700--1400 F.F.

746

Argyrotaenia hebenstreitella (M0ller,1764)

700--800 R.F.

747

Archips oporana (Linne,1758)

700--800 R.F. 748

A. podana (Scopoli,1763)

700--800 R.F. 749

Syndemis musculana (Hubner,1799)

700--1700 R.F.

750

Aphelia sp.?

1300 R. 751

Clepsis senecionana (Hubner,1819)

1200-1400 R.

752

Cl. pallidana (Fabricius,1776)

700--800 R.F. 753

Ptycholoma lacheana (Linne,1758)

700--800 F.

754

Pseudargyrotoza conwagana (Fabr.,1775)

700--800 R.

755

Olindia schumacherana (Fabricius,1787)

1200-1400 R.

756

Isotrias hybridana (Habner,1817)

700--800 F.R. 757

Cnephasia communana (H.-S.,1851)

700--1400 R.F.

758

Cn. alticolana (Hemch-Schaffer,1851)

1800--1900 R. 759

Cn.interjectana (Haworth,1811)

700--1400 F.F. 760

Cnephasiella abrasana (Duponchel,1843)

1200-1400 R. 761

Eana argentana (Clerck,1759)

1600--1900 F. 762

Eana osseana (scopoli,1763)

700--1900 R.F.

763

Aleimma loeflingiana (Linne,1758)

700--800 R.

764

Tortrix viridana (Linne,1758)

700--800 F.

765

Spatalistis bifasciana (Hubner,1787)

700--800 R.F. 766

Croesia holmiana (Linne,1758)

700--800 R. 767

Cr.forsskaleana (Linne,1758)

700--800 R.

768

Acl. variegana (Den. & Schiff.,1775)

700--800 F.R. 769

Acl. umbrana (H0bner,1799)

700--800 R.F.

770

Acl. lorquiniana (Duponchel,1835)

700--800 R.F.

771

Celypha striana (Den. & Schiff.,1775)

700--800 R.F.

772

Cel. rufana (Scopoli.1763)

700--800 R.F.

773

Olethreutes arcuella (Clerck,1759)

700--800 F.

774

01. umbrosana Freyer,1842

700--800 F.

775

Argyroploce metallicana (H0bner,1799)

700--800 F. 776

Paracelypha rivulana (Scopoli,1763)

700--800 R.F.

777

Hedya pruniana (H0bner,1799)

700--800 F.

778

Hedya nubiferana (Hawortn,1811)

700--800 F.F.

779

Hedya salicella (Linne,1758)

700--800 F

780

Endothenia quadrimaculana(Haworth,1811)

700--800 F.

781

Bactra robustana Christoph,1872

800--800 R.

782

Bactra lanceolana (Hubner,1799)

700--800 R.F. 783

Ancytis laetana (Fabricius,1775)

700--800 R.

784

Anc. mitterbacheriana (Den. & Schiff.,1775)

700--800 R.F. 785

Anc. selenana (Guenee.1845)

700--800 R.

786

Anc.achatana (Den.& Schiff.,1775)

700--800 F. 787

Epinotia maculana (Fabricius,1775)

1200--1400 R.

Page 42: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

788

Ep.tadella(Clerck,1759)

700--1400 R.F. 789

Ep. fratemana (Maworth,1811)

1200-1400 R. 790

Panoplia mercuriana (Frolich,1828)

1200-1400 R.

791

Griselda stagnata (Den. & Schiff.,1775)

700--800 F.R.

792

Epiblema cynosbatella (Linne,1758)

750 R. 793

Ep. rosaecolana Doubleday,1850

700--1200 R.

794

Ep. foenella (Linne,1758)

700--800 F.

795

Ep. asseclana (Hubner,1799)

700--800 F.R.

796

Ep. Scutulana (Den. & Schiff.,1775)

700--1400 F. 797

Ep. solandriana (Linne,1758)

700--800 R. 798

Eucosma cana (Haworth,1811)

700--800 R.

799

Eucosma obumbratana (Lienig&Zelter,1846)

700--800 R.F.

800

Eucosma conterminana (H.-S..1851)

700--800 R.

801

Enarmonia formosana (Scopoli,1763)

700--800 F.R.

802

Strophedra nitidana (Fabricius,1794)

1200-1400 R. 803

Pammene fasciana (Linne,1761)

1200-1400 R. 804

Cydia splendana (Hubner,1799)

700--1500 F.F.

805

Cydia fagiglanadana (Zeller,1841)

700-1400 R.F. 806

Cydia nigricana (Fabricius,1794)

1200-1400 R.F. 807

Cydia pomonella (Linne,1758)

700--800 F.

808

Cydia inquinitana (Hubner,1799)

1300-1400 F.R. 809

Grapholita funebrana Treitschke,1835

700--800 R.F. 810

Dichrorampha petiverella (Linne,1758)

700--800 R.

COCHYLIDAE

811

Fulvoclysia fulvana (F.v.R.,1836)

1200--1400 R.

812

Agapeta hamana (Hubner,1793)

700--800 F.F. 813

Agapeta zoegana (Linne,1767)

700--800 R.

814

Aethes margaritana (Haworth,1811)

1200-1400 R. 815

Aethes hartmanniana (Treitschke,1835)

700--800 R.F.

ZYGAENIDAE

816

Adscita globulariae (Hubner,1793)

700--800 R.

817

Zygaena ephialtes pannonica Holik,1972

700--800 R.

818

Zyg. filipendulae (Linne,1758)

700--1000 R.F.

819

Zyg. angelicae transcarpathina Hormuz.,1902

700--1600 R.

820

Zyg. carniolica leonhardi Reiss,1921

700--800 F.F. 821

Zyg. exulans (Hochenwarth,1792)

1600--1950 F. 822

Zyg.loti transsylvaniae (Burgeff,1922)

700--800 R. 823

Zyg. purpuralis pluto (Ochsenheimer,1809)

700--1600 R.

LIMACODIDAE

824

Apoda limacodes (Hufnogel,1766)

700--800 R.

ALUCITIDAE

825

Alucita grammodactyla Zeller,1841

700--800 F.F.

CRAMBIDAE

826

Chrysoteuchia culmella (Unne,1758)

700--800 F.

827

Crambus pascuella (Linne,1758)

700--1500 F.F. 828

Cr.ericellus (Hubner.1813)

700--1500 F.F. 829

Cr. alienellus (Germar & Kaulfuss,1817)

1200-1700 R. 830

Cr. pratella (Linne,1758)

700-1500 R.

831

Cr.nemorella (Hubner,1813)

700--1500 F.F.

832

Cr. perlella (Scopoli,1763)

700--1400 F.F.

833

Agriphila tristella (Den. & Schiff.,1775)

700--800 F.

834

Catoptria permutatella (Herrich-Schaffer,1848)

700--1900 F.F.

835

Cat.luctiferella luctiferella (H0bner,1813)

1600--1900 R.

836

Cat luctiferella luctuella (H.-S.,1851)

1600--1900 R. 837

Cat. pauperella (Treitschke,1832)

1600--1900 F.

838

Cat. pinella(Linne,1758)

1000-1700 R.

839

Cat.falsella (Den. & Schiff.,1775)

700--800 R.F.

840

Pediasia luteella (Den. & Schiff.,1775)

700--800 R.F.

PYRALIDAE

841

Scoparia manifestella Herrick-Schaffer,1848

700--800 F. 842

Eud. sudetica (Zeler.1839)

1600--1900 F. 843

Eudonia mercurella (Linne,1758)

6700--1600 R.F.

844

Parapoynx stratiotata (Linne,1758)

700--800 R.

Page 43: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

845

Cataclysta lemnata(Linne,1758)

700--800 R.

846

Ev. forficalis (Linne,1758)

700--800 R.

847

Ev. extimalis (Scopoli,1763)

700--800 R.F.

848

Aporodes floralis (H0bner,1809

700--1400 R.F.

849

Pyrausta aurata (Scopoli,1763)

700--800 F.

850

Pyr. purpuralis (Linne,1758)

700--800 F. 851

Pyr. ostrinalis (HUbner,1796)

700--800 R.F. 852

Pyr. sanguinalis (Linne,1767)

700--800 R. 853

Pyr. cespitalis (Den. & Schiff.,1775

700--800 F.F. 854

Pyr. cingulata (Linne,1758)

700--800 F.R.

855

Margaritia sticticalis (Linne.1761)

700--800 R.F. 856

Microstega pandalis (H0bner,1825)

700--800 R.F.

857

Ostrinia nubilalis (H0bner,1796)

700--800 R.F.

858

Eurrhypara hortulata (Linne,1758)

700--800 F.F. 859

Phlyctaenia coronata (Hufnagel,1767)

700--800 F.R.

860

Phi. stachydalis (Germar,1822)

700--800 R. 861

Opsibotys fuscalis (Den. & Schiff,1775)

700--800 F.R.

862

Udea lutealis (H0bner,1809)

700--1700 F. 863

Udea prunalis (Den. SSchiff.,1775)

700-750 F.R. 864

Udea olivalis (Den. & Schiff.,1775)

700--1900 F.F.

865

Udea nebulalis (H0bner,1796)

1200-1800 F. 866

Udea alpinalis (Den. & Schiff.,1775)

1600--1900 F.F.

867

Udea austriacalis (Herrich-Schaffer,1855)

1600--1900 R.

868

Udea uliginosalis (Stephens, 1834)

1600--1900 F.F.

869

Udea ferrugalis (H0bner,1796)

700--800 R.

870

Nomophila noctuella (Den. & Schiff.,1775)

700--1800 F.F. 871

Diasemia litterata (Scopoli.1763)

700--800 R.

872

Pleuroptya ruralis (Scopoli,1763)

700--1400 R.F.

873

Agrotera nemoralis (Scopoli,1763)

700--800 F.R.

874

Hypsospygia costalis (Fabricius,1775

700--800 F. 875

Synaphe angustalis (Den. & Schiff.,1775)

700--800 R.F.

876

Pyralis farinalis Linne,1758

700--800 F.F. 877

Aglossa pinguinalis (Linne,1758)

700--1300 F.

GALLERIIDAE

878

Galleria mellonella (Linne,1758)

700--800 R.

879

Aphomia sociella (Linne,1758)

700--800 F.R.

880

Mellisoblaptes zeileri I. de loannis,1932

700--800 R.F.

881

Lamoria anella (Den. & Schiff.,1775)

700--800 F.R.

PHYCITIDAE

882

Phycita roborella (Den. & Schiff.,1775)

700--800 F.R.

883

Diorycteria abietella (Den. & Schiff,1775)

700--1800 F.

884

Microthrix similella (Zincken,1818)

700--1800 R.F.

885

Pempelia dilutella (H0bner,1796)

700--800 R.F. 886

Myelois cribrella (HUbner,1796)

700--800 R. 887

Assara terebella (Zincken,1818)

700--1700 R. 888

Ephestia elutella (H0bner,1796)

700--800 R.F.

THYRIDIDAE

889

Thyris fenestrella (Scopoli,1763)

700--800 R.

PTEROPHORIDAE

890

Platyptilia gonodactyla (Den. & Schiff.,1775)

700--800 F.R.

891

PI. nemoralis(Zeller,1841)

700--1700 R.F.

892

Stenoptilia zophodactyla (Duponchel.1838)

700--800 R.F. 893

St. pterodactyla (Linne,1761)

700-1400 R.F.

894

Petrophorus tridactyla (Linne,1758)

700--1800 F. 895

Pt. pentadactyla (Llnne.1758)

700--800 R.F.

896

Emmelina monodactyla (Linne,1758)

700--800 F.F.

COLEOPTERA (gândaci)

Legenda

Fam.- familia

Nr. Taxon (Gen, specie) Altitudine Tipuri de habitat Frecventa

Fam. Carabidae metri

1 Carabus coriaceus 700-1000 liziere de păduri rar

Page 44: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

2 Carabus auronitens 700-1200 păduri, faneţe rar

3 Carabus cancellatus 700-1000 oriunde comun

4 Carabus hortensis 700-800 liziere de păduri rar

5 Carabus violaceus 700-1000 liziere de păduri comun

6 Carabus linnei 1000-1900 zona subalpină comun

7 Protostichus niger 700-1000 oriunde comun

8 Calosoma sycophanta 700-900 liziere de păduri rar

9 Calosoma inquisitor 700-900 liziere de păduri rar

10 Elaphus riparius 700-1000 fanete umede, paraie rar

Fam. Dytiscidae

11 Dytiscus marginalis 750-800 lacuri, balti comun

12 Acilius sulcatus 700-1000 lacuri, balti comun

Fam. Gyrinidae

13 Gyrinus substriatus 700-1000 lacuri, balti, paraie comun

Fam. Silphidae

14 Necrophorus vespillo 700-1000 oriunde comun

15 Necrophorus fossor 700-800 liziere de păduri rar

16 Phasphuga atrata 700-1000 păduri, tufarisuri comun

17 Silpha carinata carpathica 700-1000 fanete, tufarisuri rar

18 Thanatophilus sinuatus 700-800 liziere de păduri comun

19 Oiceoptoma thoracica 700-800 liziere de păduri comun

Fam. Dermestidae

20 Dermestes lardarius 700-1300 asezari omenesti comun

Fam.Lucanidae

21 Lucanus cervus 700-800 liziere de păduri rar

22 Dorcus parelellepipedus 700-800 liziere de păduri rar

Fam. Scarabaeidae

23 Copris lunaris 700-800 păsuni, fanete comun

24 Onthophaqus taurus 700-800 păsuni, fanete comun

25 Aphodius rufipes 700-1000 păsuni, fanete comun

26 Aphodius fimetarius 700-1000 păsuni, comun

27 Aphodius granarius 700-1000 păsuni, fanete comun

28 Geotrupes stercorarius 700-1500 păsuni comun

Fam. Melolonthidae

29 Melolontha melolontha 700-1400 liziere de păduri, fănete comun

30 Phyllopertha horticola 700-1500 lizire de păduri, fanete comun

31 Oryctes nasicornis 700-1000 liziere de păduri comun

32 Cetonia aurata 700-1000 fănete, pe flori rar

33 Potosia metallica 700-800 fâneţe, pe flori rar

34 Trichius fasciatus 700-1000 fâneţe,liziere de păduri comun

35 Osmoderma eremita 800 Bratocea 2 iulie 2002 foarte rar

Fam. Cantharidae

36 Cantharis livida 700-800 liziere de păduri comun

37 Cantharis rustica 700-800 liziere de păduri comun

38 Rhagonycha fulva 700-800 fănete, pe flori rar

39 Phausis splendidula 700-1000 liziere de păduri rar

40 Lampyris noctiluca 700-800 liziere de păduri rar

Fam. Tenebrionidae

41 Blaps mortisaga 700-1200 păduri, fâneţe, păşuni rar

Fam. Buprestidae

42 Anthaxia fulgurans 700-800 liziere de păduri rar

43 Anthaxia quadripuncta 700-1200 păduri de răşinoase comun

Page 45: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

Fam. Cleridae

44 Trichodes apiarius 700-800 fâneţe, pe flori comun

45 Thanasimus formicarius 700-1200 păduri de răşinoase comun

46 Malachius bipustulatus 700-1000 liziere de păduri, fâneţe comun

Fam. Cerambicidae

47 Aromia moschata 700-900 păduri de sălcii rar

48 Lamia textor 700-1000 păduri rar

49 Rosalia alpina 700-1500 păduri de fag rar

50 Rhagium inquisitor 700-1600 păduri de răşinoase comun

51 Acanthocinus aedelis 700-1000 păduri, liziere foarte rar

52 Saperda carcharias 700-1000 păduri comun

53 Saperda populnea 700-1000 păduri, fanete, rar

54 Prionus coriarius 700-1200 liziere de păduri rar

55 Ergates faber 700-1400 păduri de răşinoase rar

56 Leptura livida 700-1000 păduri rar

57 Strangalia melanura 700-1200 liziere de păduri, fănete comun

58 Strangalia maculata 700-1200 liziere de păduri comun

59 Judolia cerambyciformis 700-1400 fâneţe, pe flori comun

60 Monochamus sutor 800-1600 păduri de răşinoase rar

61 Cerambyx scopolii 700-1000 liziere de păduri rar

Fam. Coccinellidae

62 Coccinella septempunctata 700-1200 oriunde comun

63 Propylea quatordecimpunctata 700-1000 oriunde comun

64 Psyllobora vigintiduopunctata 700-800 liziere de păduri comun

Fam. Scolytidae

65 Ips typographus 800-1400 păduri de brad comun

66 Orthotomicus laricis 800-1400 păduri de larice comun

67 Dendroctomus micans 800-1600 păduri de brad rar

68 Myelophilus piniperda 800-1600 păduri de brad comun

ODONATA (libelule)

NR Gen, specie Altitudine Tipuri de habitat Frecvenţa

Subordinul Zygoptera metri

1 Calopteryx splendens Harris 1782 700-800 lângă ape curgătoare comun

2 Calopteryx virgo Linne 1758 700-800

cursul inferior al

Târlungului

3 Lestes sponsa Hansemann 1823 700-1000 vecinătatea apelor rar

4 Lestes barbarus Fabricius 1798 700-800 vecinătatea apelor rar

5 Lestes dryas Kirby 1890 700-800 vecinătatea apelor comun

6 Pyrrhosoma nymphula Sulzer 1776 700-800 vecinatatea apelor rar

7 Ischnura elegans Van der Linden1820 700-800 700-1000 fâneţe umede comun

8 Ischnura pumilio Charpentier 1825 700-800 făneţe umede rar

9 Coenaqrion puella Linne 1758 700-1000 vecinătatea apelor comun

10 Coenaqrion pulchellum Van der Linden 1825 700-1000 vecinătatea apelor comun

Subordinul Anisoptera

11 Cordulea aenea Linne 1758 1000-1500 vecinătatea apelor rar

12 Gomphus flavipes Charpentier 1825 700-800 lângă ape curgătoare rar

13 Ophiogomphus serpentinus Charpentier 1825 700-1000 oriunde rar

14 Somatochlora metallica Van der Linden 1825 700-800 fâneţe umede rar

15 Somatochlora flavomaculata Van der Linden 1825 700-1000 fâneţe umede rar

Page 46: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

16 Cordulogaster bidentatus Selys 1843 700-1000 vecinatatea apelor comun

17 Anax imperator Leach 1815 700-800 oriunde rar

18 Aeschna grandis Linne 1758 700-1500 oriunde comun

19 Aeschna mixta Latreille 1805 700-1500 oriunde comun

20 Libelulla depressa Linne 1758 700-1000 vecinatatea apelor comun

21 Libelulla quadrimaculata Linne 1758 700-1000 vecinatatea apelor rar

22 Orthetrum cancellatum Linne 1758 700-800 vecinatatea apelor rar

23 Orthetrum caerulescens Fabricius 1798 700-800 vecinatatea apelor rar

24 Sympetrum danae Sulzer 1778 700-1500 oriunde rar

25 Sympetrum vulgatum Linne 1758 700-1000 oriunde comun

26 Sympetrum sanguineum Muller 1769 700-800 vecinatatea apelor rar

27 Sympetrum flaveolum Linne 1758 700-1000 oriunde comun

28 Sympetrum pendemontanum Allioni 1776 700-800 fanete umede comun,local

GASTROPODA (PULMONATA) (melci)

Legenda:

Fam. –familia

Subfam.- subfamilia

f.- forma

var.- varietatea

Nr. Fam. Vertiginidae Localizare

Subfam. Pupillinae

1 Agardhia bielzii Rossmassler 1853 Muntii Ciucas

2 Agardhia bielzii var. romanica Kimakowicz 1890 Muntii Ciucas

Fam. Enidae

3 Ena montana ( Draparnaud 1801 ) Muntii Ciucas

4 Ena obscura ( Muller 1774 ) Muntii Ciucas

5 Mastus venerabilis Pfeiffer 1855 Muntii Ciucas

6 Mastus venerabilis f. alpicola Kimakowicz 1890 Muntii Ciucas

Fam. Clausilidae

Subfam. Clausilinae

7 Clausilia dubia Draparnaud 1805 Valea Doftanei, Bratocea

8 Lacinaria plicata Drapornaud 1805 Muntii Ciucas

9 Lacinaria plicata f. implicata Bielz 1867 Bratocea

10 Lacinaria cana Held 1836 Valea Doftanei

11 Lacinaria clata Rossmassler 1836 Valea Doftanei

Subfam. Alopiinae

12 Alopia canescens Charpentier 1852 Muntii Ciucas, Pirusca,

Micul Dubrovnic, 1400m.

13 Alopia canescens var. mirabilis Kimakowicz 1894 Muntii Ciucas - Dungu

14 Alopia canescens var. inornata Kimakowicz 1894 Muntii Ciucas - Tesla

Page 47: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

15 Alopia canescens var. caesarea Kimakowicz 1894 Piatra Dămbăului, Măgura

16 Alopia canescens var. straticolis Kimakowicz 1894 Tesla, Valea Babarunca

17 Alopia canescens var.nefaria Kimakowicz 1894 Bratocea, 1700-1800m.

18 Alopia canescens var. transitans Kimakowicz 1894 Dobromir Valea Sipotului,

Teica, Albiile,

19 Alopia canescens var. costata Bielz 1859 Ciucas, Tesla

20 Alopia canescens var. laticostata Bottger Varful Dungu 1100-1500m

21 Alopia canescens var. haueri Bielz 1867 Varful Dungu

22 Alopia canescens var. proxima Kimakowicz 1894 Varful Dungu (partea de nord)

23 Alopia canescens var. costicollis Kimakowicz 1894 Varful Dungu (partea de sud-est)

24 Alopia canescens var. mauritii Kimakowicz 1928 Muntele Rosu (900-1700m)

25 Alopia canescens var. ambigua Kimakowicz 1883 Varful Dungu (partea de vest)

26 Alopia regalis Bielz 1851 Muntii Ciucas

27 Alopia regalis var. adventicea Kimakowicz 1894 Stramtoarea Doftana

28 Alopia regalis var. valachensis Bottger 1859 Cheia, Valea Teleajenului

29 Alopia nefasta Kimakowicz 1894 Bratocea, Pirusca

30 Alopia helenae R. Kimakowicz 1928 Zagan, Gravcioara (1100-1600m)

31 Alopia helenae var. heliona R. Kimakowicz 1928 Zagan, Gravcioara

Fam. Endodontinae

Subfam. Goniodiscinae

32 Goniodiscus ruderatus Studer 1820 Muntii Ciucas

Fam. Zonitidae

Subfam. Zonitinae

33 Retinella nitens Michaud 1831 Bratocea

34 Oxychilus glaber (Studer 1822) Bratocea

35 Oxychilus cellarius (Muller 1774) Bratocea

Fam. Daudebardiidae

36 Daudebardia jickelii Kimakowicz 1890 Muntii Ciucas

Fam. Limacidae

Subfam. Limacinae

37 Limax maximus Linne 1758 Muntele Rosu, Muntii Ciucas

Bratocea, Tarlung, Zizin

Fam. Helicinidae

Subfam. Hygrominae

38 Zenobiella vicina Rossmassler 1852 Muntele Ciucas, Bratocea

Subfam. Helicigoninae

39 Campylaea faustina Rossmassler 1835 Muntii Ciucas

40 Campylaea faustina f. barcensis Kimakowicz 1890 Tesla

41 Arianta arbustorum Linne 1758 Muntii Ciucas

Subfam. Helicinae

42 Helix pomatia Linne 1758 Bratocea, Tarlung, Zizin

43 Cepaea vindobonensis Pfeiffer 1828 Bratocea, Tarlung, Zizin

Muntele Rosu

ANEXA 2 Lista roşie 1

SPECII PROTEJATE DE CONVENŢII INTERNAŢIONALE

Nr. Taxon Statutul protector Statut Localizare

Lista

rosie Conv. Conv. Conv.

1 2 Berna Bonn Washington Caracter Date de

Page 48: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

colectare

Legea

13 Legea 13 Legea 69

1993 1998 1994

INSECTA

LEPIDOPTERA

Fam.Papilionidae

1 Parnassius mnemosyne + + + - - R.L.,VU Mt.C,Mt.R,B,Br

Fam. Satyridae

2 Erebia sudetica + + + - - C.L.,EN Mt.C,

Fam. Lycaenidae

3 Lycaena dispar + + + - - C.L.,VU MtR,B,Br

Fam. Sphingidae

4 Proserpinus proserpina + + + - - R.,VU B.

COLEOPTERA

Fam. Melolonthidae

5 Osmoderma eremita + + + - - F.R.,EN Br.2 VII.2002

Fam. Lucanidae

6 Lucanus cervus + + + - - FR.,VU B,Br

Fam. Cerambicidae

7 Rosalia alpina + + + - - R.,VU Mt.R,Br

ODONATA

8 Gomphus flavipes + + + - - R.,VU B.,Br

MOLLUSCA

GASTROPODA

9 Helix pomatia + + + - - C.L.,VU B,Br.

Legendă: C = comun Mt.C = Muntii Ciucas E = endemic

R = rar Mt.R.= Muntele Rosu SE = subendemic

F.R. = foarte rar B. = Babarunca EN = periclitat

L. =

local Br. = Bratocea VU = vulnerabil

+ prezent Mt. P - Muntele Piruşca NT = potential amenintat

-' = absent Mt. Z - Muntele Zăgan

LISTA ROŞIE

SPECII PROPUSE PENTRU A FI PROTEJATE Nr. Taxon Localizare Frecventa Caracter Statut

protector

INSECTA , LEPIDOPTERA

Fam. Papilionidae

1* Parnassius mnemosyne distincta Mt.C,Mt.R,B,Br. SE VU

Fam. Pieridae

2 Leptidea morsei major B, Br. FR. EN

3 Pieris bryoniae carpathensis MtC, Mt.R.Br C.L. SE VU

Fam. Nymphalidae

4 Limenitis populi B, Br. FR. L. VU

5 Nymphalis antiopa MtR., B, Br. FR. LR

Fam. Satyridae

6 Erebia melas carpathicola Mt.C.(Tesla) R.L. E VU

7* Erebia sudetica Mt.C. C.L. EN

Page 49: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

8 Erebia epiphron transsylvanica Mt.C. C.L. SE NT

9 Erebia manto trajanus Mt.C. R.L. SE VU

Fam. Lycaenidae

10* Lycaena dispar rutilus M..R, B., Br. C.L. VU

11 Lycaena titirus argentifex MtR., Mt.C. R.L. SE NT

Fam. Sphingidae

12* Proserpinus proserpina B. R.

Fam. Lemoniidae

13 Lemonia dumi Br. FR. NT

Fam. Lasiocampidae

14 Selenephera lunigera Mt.R., B, Br. R. NT

15 Gastropacha populifolia Mt.R. F.R. VU

Fam. Arctiidae

16 Parasemia plantaginis carpathica Mt.C., Mt.R. C. SE NT

17 Arctinia caesarea B. FR. EN

18 Pericallia matronula B.Br. FR. EN

Fam. Zygaenidae

19 Zygaena exulans Mt.C. C.L. NT

INSECTA, COLEOPTERA

20* Osmoderma eremita Br. FR. EN

21* Lucanus cervus B.Br. FR. VU

22* Rosalia alpina Mt.R., Br. R.L. VU

INSECTA , ODONATA

23* Gomphus flavipes B.Br. R. VU

GASTROPODA , PULMONATA

24 Alopia canescens Mt.C., Mt.P. C.L. E. VU

25 Alopia valachensis Mt.C., Cheia C.L. E. VU

26 Alopia nefasta Br., Mt.P. C.L. E. VU

27 Alopia helenae Mt.C., Mt.Z. C.L. E. VU

28 Campylaea faustina barcensis Mt.C. (Tesla) C.L. E. VU

29* Helix pomatia B.Br. C.L. VU

* Speciile notate cu * sunt protejate pe baza Conventiei de la BERNA

ANEXA 3 SPECIILE ENDEMICE (după Rákosy 1997)

Nr. Taxon Distributia CH.I.

Insecta, Lepidoptera

Familia Papilionidae

1 Parnassius mnemosyne distincta BRYK-EISNER Carpatii Meridionali, Curbura si Muntenia 2

Familia Pieridae

2 Pieris bryoniae carpathensis MOUCHA Carpati 1

Familia Lycaenidae

3 Lycaena titirus argentifex BALINT Carpatii Orientali, Bucegi, Piatra Craiului

Familia Satyridae

4 Erebia manto trajanus HORMUZACHI Carpati 1

5 Erebia epiphron transsylvanica REBEL Carpati 1

6 Erebia medusa brigobanna FRUSTORFER Carpatii Meridionali si de Curbura 2

7 Erebia melas carpathicola P.GORJ&ALEXINSCHI Mt. Hăghimaş si Ciucaş 4

Page 50: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

Familia Arctiidae

8 Parasemia plantaginis carpathica DANIEL Carpati 1

Familia Geometridae

9 Catascia dilucidaria carpathica SOFFNER Carpati 1

Familia Noctuidae

10 Photedes captiuncula delattini VARGA Carpati 1

11 Apamea rubrirena rubrirena TREITSCHKE Carpati 1

12 Hadena caesia ostrogovichi RAKOSY Carpati 1

13 Apamea zeta sandorkovacsi PEREGOVITS&VARGA Hăghimaş, Ciucaş, Bucegi 3

14 Standfussiana lucernea Kovacsi RAKOSY Carpatii Orientali 2

Gastropoda , Pulmonata

15 Alopia canescens CHAPENTIER Muntii Ciucaş 4

16 Alopia valachensis BÖTTGER Ciucaş, 4

17 Alopia nefasta KIMAKOWICZ Muntii Ciucaş 4

18 Alopia helenae R. KIMAKOWICZ Muntii Ciucaş 4

19 Campylaea faustina barcensis ROSSM Muntii Ciucaş (Tesla) 4

Indicele chorologic - CH.I. - 1,2 - areale largi

3,4 - areale restrânse

Specii importante semnalate după anul 2005:

Grammia quenseli (Paykull,1793) (Lepidoptera:Arctiidae) Material: Ciucaş ,Gropşoarele , 1850 m, 10.VI.2007 (1 ♂ ).

Specie nouă pentru Carpaţii Orientali,,Ciucaşul reprezentănd al doilea masiv muntos din întregul lanţ Carpatic

de unde se cunoaşte această specie.

Prezenţa acestei specii arcto-alpine in Munţii Carpaţi este cunoscută de peste 100 de ani,,,singura locaţie

în tot lanţul Carpatic reprezentănd pănă în prezent Munţii Bucegi,la altitudini între 1800-2500 m (ABAFI-

AIGNER, 1907; POPESCU-GORJ,1964; KÖNIG ,1975; DINCĂ,2005).

Răspăndire.: Alpii (Franţa, Elveţia, Italia, Austria), Carpaţii (în Romănia), Scandinavia (Finmark,

Lappmark, Lapponia,), Rusia (Kola Peninsula, Polar Ural, Altai, Tuva, Sayan, Transbaikal, Amur, Yakutia,

Magadan, Vranghel Island, Kamceatka,), N.- Mongolia, Kazahstan (Saur) ,Japan (Hokkaido: Mt Daysedzu),

regiunile polare şi munţii din America de Nord de la Labrador prin Teritoriile de Nord-Vest şi Yukon în

Alaska.

În Romănia este considerata extrem de rară. A fost colectat în exemplare izolate în masivul Bucegi de

la Babele, Caraiman, Peştera, Valea Ialomiţei (POPESCU-GORJ,1964;KÖNIG,1975) mai mult în perioada

dinainte de 1960 ,cănd zona alpin-subalpină din Bucegi nu era atăt de degradată din cauza păşunatului abuziv

şi turismului necontrolat. După 1970 prin construirea telecabinelor acest masiv muntos a fost călcat de turisti

în masă,iar fauna de lepidoptere a trecut prin transformări ireversibile,multe specii devenind foarte rare.

Grammia quenseli a mai fost colectat în 2 exemplare,una in 1980 de entomologul M.Brătăşeanu ,la Babele

(exemplarul a fost luat de colector cănd a emigrat in Germania şi nu se mai găseşte în colecţia rămasă în

Romănia) şi a doua în 1984 tot la Babele de L.Szekely. După anul 2000 situaţia acestei specii este deja

considerată critică (RÁKOSY,GOIA & KOVÁCS,2003) dar in 2004 este regăsită la Cota 2000 în Bucegi la

10.VII.de V.Dincă (DINCĂ,2005),iar in 2006 un alt exemplar tot in Bucegi este colectat de L.Peregovits din

Page 51: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

Ungaria (L.Peregovits,pers.com.).Raritatea speciei este explicabilă prin biologia lui. Aproape toate

exemplarele colectate în Romănia au fost găsite în iarbă, deoarece fluturele nu prea zboară,sau îşi ia zborul

numai cănd este deranjat.Incă nu ştim în ce perioadă din zi poate zbura acest fluture pentru a se

imperechea,dar cu siguranţă nu este nocturn ,că niciodată nu s-a colectat la lumina artificilă sau la capcane

luminoase plasate în habitatul lui.Se mai cunosc şi alte specii nocturne în munţi care zboară în zona alpin-

subalpină numai ziua ca Xestia ochreago (Hubner,1809),Parasemia plantaginis (Linnaeus,1758) sau

Lasiocampa quercus (Linnaeus,1758) (inclusiv femelele).Posibil specia s-ar găsi mai uşor în stadiul de larvă

matură la începutul lunii mai după topirea zăpezii,la fel ca în Munţii Alpi.Acestă modalitate ar trebui

incercata,deoarece în acestă perioadă din an iarba este mică iar larvele mature îşi caută locul pentru a se

transforma în pupe.

Grammia quenseli este specie protejată în Romănia – (directiva habitate,Annex.3B)

(RAKOSY,2005).Populaţiile se găsesc în zone de protecţie (parcuri naţionale şi rezervaţii).Din păcate mai

vedem şi azi turme de oi în aceste zone protejate. Probabil va mai trece mult timp pănaă vor fi respectate şi în

Romănia legile de protecţie a mediului.

Eupithecia cretaceata fenestrata Milliere,1874 (Lepidoptera:Geometridae)

Muntele Roşu (1300-1500 m)-între 7.vi-15.vii (Destul de frecvent)

Specie nesemnalată de peste 50 de ani în fauna Romăniei (POPESCU-GORJ, 1964).

Fig..20. Romănia,Munţii Ciucaş,Gropşoarele , 1850 m ,

Habitat de Grammia quenseli în Carpaţii Orientali.(Foto.L.Székely)

Page 52: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

Fig.21..Grammia quenseli .(Foto.L.Székely)

BIBLIOGRAFIE

ABAFI-AIGNER L., 1907, Magyarország lepkéi, K. M. Természettudományi Társulat, Budapest.

BÁLINT ZS., 1991, A Kárpát-medence boglárkalepkéinek reviziója (Lepidoptera, Lycaenidae), A Janus

Pannonius Múzeum évkönyve 34:47-62, Pécs.

BĂNĂRESCU P., BOŞCAIU N., 1973, Biogeografie, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

CIOCHIA V., BARBU A., 1980, Catalogul colecţiei de lepidoptere „Nicolae Delvig” a Muzeului Judeţean

Braşov, Cumidava, 12(4)7-99, Braşov.

CIUCĂ M.,1984, Flora şi vegetaţia pajiştilor din Munţii Ciucaş, Ed. Acad, R.S.R., Bucureşti.

CIUCĂ M., BELDIE A.,1989, Flora Munţilor Ciucaş, Ed. Acad. R.S.R., Bucureşti

CÎRDEI F., BULIMAR F.,1965, Fauna Republicii Populare Române, Odonata, vol. 8. fascicula 5, Ed. Acad.

R.S.R., Bucureşti.

CZEKELIUS D., 1897, Kritisches Verzeichnis der Schmetterlinge Siebenbürgens, Verh. Mitt. Siebenb. Ver.

Naturw. Hermannstadt, 47:1-78.

CZEKELIUS D., 1905, Beitrage zur Schmetterlingsfauna Siebenbürgens, Verh. Mitt. Siebebb. Ver. Naturw.

Hermannstdt, 53:79-82.

DINCĂ V., 2005, New data regarding several lepidoptera species little known in Romania, Stud. Univ.

„Babeş-Bolyai”,Biologia, L.1:11-16, Cluj-Napoca.

DRUGESCU C., 1994, Zoogeografia României, Editura All, Bucureşti

GROSSU A., 1955, Fauna Republicii Populare Române, Mollusca, Gastropoda, Pulmonata, Ed. Acad.

R.P.R., Bucureşti.

GROSSU A.,1984, Biogeography of the non-marine molluscs of Romania, World-Wide Snails, Leiden.

IZSÁK Z.,1976, Fenomene de migraţie la lepidoptere, Muzeul de Ştiintele Naturii, Ploieşti, 1:225-243,

Ploieşti.

IUTZELER D.,1994, Erebia melas (Herbst 1796) en Roumanie. Observations de terrain et elevage

(Lepidoptera Nymphalidae: Satyrinae) Bull. De la Soc. Entom. De Mulhouse, avr-juin 1994:45-55.

KOVÁCS S., KOVÁCS Z.,1976, Adatok a Brassó-Háromszéki medence és környéke lepkefaunájának

ismeretéhez, Aluta, Muz. Jud. Sfântu-Gheorghe, 7:287-294.

KOVÁCS S., KOVÁCS Z.,1988, Importanţa zoogeografică a faunei de lepidoptere a mlaştinilor eutrofe din

sudul Carpaţilor Orientali. Lucr. A -IV -a Conf. naţ. Entomol., Cluj-Napoca, 1986, 239-244.

KOVÁCS S., KOVÁCS Z.,1988, Date privind fauna de lepidoptere a mlaştinilor de turbă din sudul

Carpaţilor Orientali, Aluta, Muz. Judeţean Covasna 17-18:63-89, Sfântu-Gheorghe.

KOVÁCS S., KOVÁCS Z.,1992, Pyrgus armoricanus (Obth), Lepidoptera, Hesperiidae, une espéce peu

connue en Roumanie, Trav. Mus. Hist. Nat. „Grigore Antipa” 32:77-83, Bucureşti.

KÖNIG F.,1975, Condiţiile paleo-biogeografice de evoluţie a entomofaunei din România, Tibiscus, Şt. Nat.,

Muz. Banatului, Timişoara.

KÖNIG F.,1975, Catalogul colecţiei de lepidoptere a Muzeului Banatului, Timişoara.

KÖNIG F.,1982, Specii de lepidoptere montane, alpine şi boreo-alpine din Carpaţii Româneşti, Şt. Com. Soc.

St. Biol., Reghin, 2:229-238.

MURZIN V.,2003, The Tiger Moths of the former Soviet-Union (Insecta:Lepidoptera:Arctiidae) Pensoft ,

Sofia-Moscow,243 p.

PÂRVU C.,1980, Ecosistemele din România, Ed. Ceres, Bucureşti.

PEREGOVITS L., VARGA Z.,1984, Eine neue Subspecies von Apamea zeta Treitschke 1825

(Lepidoptera:Noctuidae) aus den Ostkarpaten, Folia. ent. hung., 46(1):187-190, Budapest.

POPESCU-GORJ A., 1964, Catalogue de la colection de lépidoptères ”Prof. A. Ostrogovich” du Museum

d’Histoire Naturelle„Grigore Antipa” Bucarest. Ed. Mus. „Grigore Antipa” Bucarest.

POPESCU-GORJ A., 1971, La genre Erebia (Lepidoptera, Satyridae) et sa dispersion verticale dans le

Carpathes Roumains, Process 13 Congress Entom. MOSCOW 1968, 1:186-197, Leningrad.

POPESCU-GORJ A., 1984, La liste systematique des espéces de Microlepidopteres signalées dans le faune

de Roumanie, mise a jour de leur classification et nomenclature, Trav. Mus. Hist. Nat. „Gr. Antipa”,

28:111-162, Bucureşti.

Page 53: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

POPESCU-GORJ A., 1987, La liste systematique revisée des espéces de Macrolepidopteres sientionées dans

le faune de Roumanie, mise a jour de leur classification et nomenclature, Trav. Mus. Hist. Nat. „Gr.

Antipa”, 29:62-123, Bucureşti.

RÁKOSY L.,1991, Systematische liste der Noctuiden Rumäniens, Bul. inf. Soc. Lepid. Rom., Suppl. 1:43-

86, Cluj-Napoca.

RÁKOSY L.,1992, Macrolepidopterele din Parcul Naţional Retezat, în Parcul Naţional Retezat-Studii

ecologice:254-282, Ed. West-Side, Braşov-Chişinău.

RÁKOSY L.,1995, Die Noctuiden Siebenbürgens (Transsylvanien, Rumänien) Nachr. entomol. Ver. Apollo,

Frankfurt am Main, Suppl 13:1-109.

RÁKOSY L., 1996, Die Noctuiden Rumäniens, Ed. Stapfia, Linz.

RÁKOSY L.,1997, Die endemischen Lepidopteren Rumäniens, Entomologica Romanica, 2:59-82, Cluj-

Napoca.

RÁKOSY L., 1998, Protecţia naturii în România dintr-o perspectiva entomologică, Studii şi cercetări,

Ştiintele Naturii, 4:285-290, Bistriţa.

RÁKOSY L., 2005, U.E. şi legislaţia pentru protecţia lepidopterelor din România, Bul. inf. Entomol., 16(3-

4):89-96, Cluj-Napoca

RÁKOSY L., STANESCU C., VICOL V., 1993, Rezultatele colectărilor realizate în prima tabără

entomologică S.L.R., Munţii Ciucaş, 16-25 iulie 1993, Bul. inf. Soc. lepid. rom. 4(2):65-76, Cluj-Napoca.

RÁKOSY L., WIESER C., STANGELMEYER G., SZÉKELY L.,1994, Rezultatele colectărilor realizate

în a doua tabără entomologică S.L.R., Munţii Făgăras, 23-30 iulie 1994, Lepidoptera, Bul. inf. Soc.

lepid. rom. 5(3-4):201-216, Cluj-Napoca.

RÁKOSY L., GOIA M., KOVÁCS Z., 2003, Catalogul Lepidopterelor României, Ed. Soc. lepid. rom.,

Cluj-Napoca.

REICHOLF-RIEHM H., 1997, Rovarok és pókszabásuak, Ed. Magyar Könyvklub, Budapest.

SCHAIDER P., JAKSIČ Pr., 1988, Die Tagfalter von jugoslawisch Mazedonien, Ed. J. Plešco, Ljubliana.

SIMONYI S., SZÉCSENYI L., 1992, Adatok Erdély magashegységi nagylepkefaunájának ismeretéhez,

Erdélyi gyüjtőutak nagylepke anyagának feldolgozása, Folia. ent. hung. 53:225-230, Budapest.

SZÉKELY L., 1985, Ujabb adatok a nagylepkék elterjedéséhez Dél-Kelet Erdélyben (New data to the

distribution of Macrolepidoptera in Southeast-Transsylvania), Folia. ent. hung., 46(2):222-227,

Budapest.

SZÉKELY L.,1994, Lepidopterele din zona subalpină şi alpină a Munţilor Bucegi, 1600-2500 m (The

lepidoptera from the alpine and subalpine belt of the Bucegi Mountains, Romania), Bul. inf. Soc.

lepid. rom., 5(3-4):187-200, Cluj-Napoca.

SZÉKELY L.,1996, Lepidopterele din sud-estul Transilvaniei–România (Die Schmetterlingsfauna von

Südostsiebenbürgen - Rumänien), Ed. Disz-Tipo, Săcele.

SZÉKELY L.,1998, Contribuţii la studiul distribuţiei lepidopterelor subalpin-alpine în Carpaţii de Curbură şi

estul Carpaţilor Meridionali, Lucr. a 4-a. Conf. Nat. prot. mediu, 4:380-385, Braşov.

SZÉKELY L., 2000, Abordarea entomofaunistică a modificărilor mediului la nivelul Judeţului Braşov în

perioada 1880-2000 şi perspective, Lucr. a 5-a. Conf. Nat. prot. mediu., 5:88-92, Braşov.

SZÉKELY L., 2003, Istoricul cercetărilor lepidopterologice din sud-estul Transilvaniei, Lucr. a 6-a. Conf.

Nat. prot. mediu, 6:318-321, Braşov.

SZÉKELY L., 2004, Noutăţi lepidopterologice din sud-estul Transilvaniei, Bul.inf. Soc. lepid. rom.,14,Cluj-

Napoca.

TOMAN J., FELIX J., HIŠEK K., 1987, A természet képekben, Ed. Natura, Budapest.

TÜMPEL R., 1922, Die Geradflügler Mitteleuropas, Verlag Friedrich Emil Perthes, Gotha.

VARGA Z., 1997, Das Prinzip der areal-analitischen Methode in der Zoogeographie und die

Faunenelemente-Einteilung der Europäische Tagschmetterlinge (Lepidoptera, Diurna) Acta Biologica

Debrecina 14:223-285, Debrecen.

VARGA Z., 2002, Die Erebien der Balkanalbinsel und Karpaten. V. Übersicht der subspezifischen

Gliederung und der Verbreitung der Erebia DALMAN, 1816-Arten (Lepidoptera, Nymphalidae,

Satyrinae) in der Balkanalbinsel und in den Karpaten, Entomologica Romanica, 6:5-40, Cluj-Napoca.

Dr.Székely Levente

Page 54: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de

505600 – Săcele

Str. Viitorului 31B/9

Jud. Braşov ,Romania

e-mail:[email protected]

Page 55: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de
Page 56: FAUNA DE NEVERTEBRATE Muntilor...Fauna de gastropode (melci) a fost studiată încă din secolul al XIX-lea de o serie de naturişti renumiţi grupaţi în Societatea Ardeleană de