Vasile Coroban Studii Articole Eseuri - cdn4.libris.ro. Articole. Eseuri - Vasile Coroban.pdf ·...

8
- Vasile Coroban Studii Articole Eseuri Seleclia gi ingrijirea textelor de Mihai Papuc Prefald de acad. Mihai Cimpoi 9TilNTA

Transcript of Vasile Coroban Studii Articole Eseuri - cdn4.libris.ro. Articole. Eseuri - Vasile Coroban.pdf ·...

Page 1: Vasile Coroban Studii Articole Eseuri - cdn4.libris.ro. Articole. Eseuri - Vasile Coroban.pdf · Marii cronicari Grigore Ureche, Miron Costin gi Ion Neculce scriu le- topiselele lor

- VasileCoroban

StudiiArticoleEseuri

Seleclia gi ingrijirea textelor de Mihai PapucPrefald de acad. Mihai Cimpoi

9TilNTA

Page 2: Vasile Coroban Studii Articole Eseuri - cdn4.libris.ro. Articole. Eseuri - Vasile Coroban.pdf · Marii cronicari Grigore Ureche, Miron Costin gi Ion Neculce scriu le- topiselele lor

czu 82r.r 35.r (478).09ct2

Aprobat de Comisia de seleclie pentru editarea cd(ii nalionale 9i editatcu contribulia Ministerului Educaliei, Culturii 9i Cercetdrii.

Ed(ia de fatd prezinte cititorului o sumard seleclie din cele rnai relevante studii, articole gieseuri ale criticului gi istoricului literar Vasiie Coroban cu referinlii la scriitorii nogtri clasibi(Grigore Ureche, Miron Costin, lon Neculce, Dimitrie Cantemir, Vasile Alecsandri, Ion Crean-g6 9.a.), la cei universali (Dante, William Shakespeare, Jean-Jacques Rousseau, FiodorDostoievski, Prosper M6rim6e 9.a.), precum si la probleme de istorie giteorie literard(,,Originile romanului modern",,,Autenticul si ficliunea artisticd",,,Note despre comic",,,0riginile nuvelei",,,Traditiile prozei narative romanegti" g.a.). Seleclia este insolite de unportret literar al cdrturarului conturat de acad. Mihai Cimpoi.cartea se adreseazd in primul 16nd liceenilor, studenlilor filologi, profesorilor din institutiilede invdldmant de profil, tuturor iubitorilor de frumos.

Responsabil de edi{ie: Mihai Papuc

Corectori: lrlarrana Belenciuc, Maria CornescoRedactor tehnic: Nina DuduciucMachetare computerizatd: Anatol AndritchiCopertd: Romeo gvel

intreprinderea Editorial-Poligraf i cd gtiinla,str Academiei, nr. 3; MD-2028, ChiEindu, Republica trloldova;tel.i (+373 22)73'96-16, fax: (+373 22)73-96,27,e-mail: [email protected]; [email protected];www.editurasti inta. md

Toate drepturile asupra colectiei ,,Mogtenire", inclusiv asupra acestei editii,apatrn lntreprrnderii Editorial-Poligrafice gtllnla.

Descrierea CIP a Camerei Nationale a Cd(ii

Coroban, VasileStudii. Articole. Eseuri / Vasile Coroban; sel. Ei ingrlirea textelor de Mihat papuc;pref. de Mihai Cimpoi. - Ch.i i.E p gtiinta 2A1B (Combinatul poligrafic) - 300 p.

Apare cu contribulia Min. Educaliei, Culturii gi Cercetdrii. - Referinte brbliogr. la sfargitul cap9i in subsol.lsBN 978 9975-85-r 3q-B82r r35.r(478) 0S

@ Seleciia gi ingrrlirea textelor. Mihai Papuc,2018@ Prefa{a Mihai Cimpoi,2018@ l E.P $tiinta,2018

C uprins

Modelul critic Vasile Coroban (acad. Mihai Cimpoi) .............. 4

Not[asupra editiei(MihaiPapuc) ........................ 9

Refleclia moral-filozofici gi observalia psihologicd

la Gr. Ureche, M. Costin Ei I. Neculce ................. 11

Informalii despre tematica romanuluipopular chinez la Milescu Spitarul ......."...'....... 23

'Iradiliile prozei narative moldovenegti .................... ............... 28

Dimitrie Cantemir - scriitor umanist ................ 53

Distanlarea ironicd in ,,Istoria unui galbln' ......................... 150

Originile romanului modern ...... I54

I{omanul - fenomen estetic '......' 189

Originile nuvelei .....'.."................ 211

,,Divina comedie" gi romanul modern ...........'. 223

Not[ despre comic in,,Don Quijote" .................. ...,............... 236

William Shakespeare ......'.'.......... 243

,,Confesiunile" lui |ean-|acques Rousseau ...... 249

l)ostoievski $i arta romanului .............. .....'...... 255

l,a centenarul lui Prosper Mdrim6e .................. 265

(ldlitoriile lui Guliver, panorama ironici a lumii .............'.. 280

lloileau gi estetica clasicismului ..................'...... 296

Page 3: Vasile Coroban Studii Articole Eseuri - cdn4.libris.ro. Articole. Eseuri - Vasile Coroban.pdf · Marii cronicari Grigore Ureche, Miron Costin gi Ion Neculce scriu le- topiselele lor

3. Dimitrie Cantemir - scriitor umanist - reprodus dupd volumul V Co-roban, ,,Dimitrie Cantemir - scriitor umanist", fragmente, capitolele I, II gi III,Chiginiu, Editura,,Cartea Moldovenea scii', 197 3.

4. Distanlarea ironici in ,,Istoria unui galbin' - reprodus dupS' volumulV. Coroban,,,Studii, eseuri, recenzll", Chigindu, Editura ,,CafteaMoldoveneas-cii',1968.

5. Originile romanului modern - reprodus dupi volumul V. Coroban, ,,Ro-manul moldovenesc contemporani edilia a ll-a revdzutl, Chigindu, Editura,,Cartea Moldovenea scil', 197 4.

6. Romanul - fenomen estetic - reprodus dupl volumul V Coroban, ,,Ro-manul moldovenesc contemporanl edilia aII-a revdzuti, Chiginiu, Editura,,Cartea Moldovenea scil', I97 4.

7. Originile nuvelei - reprodus dupi volumul V. Coroban, ,,Studii, eseuri,r e cenz17", Chi gin[u, Editura,,C artea Moldoveneasci", 1 968.

8. Autenticul gi ficliunea artistici - reprodus dupl volumul V Coroban,,,Pagini de criticd literara'l Chiginlu, Editura ,,Cartea Moldoveneascii',1977.

9. ,,Divina comedie" gi romanul modern - reprodus dupi volumul V Coro-ban, ,,Studii, eseuri, recenzii", Chiginiu, Editura ,,Cartea Moldoveneascfl 1968.

10. Noti despre comic in ,,Don Quijote" - reprodus dupl volumul V Coro-ban, ,,Studii, eseuri, rccenziL", Chisin[u, Editura,,Cartea Moldoveneascfl 1968.

11. William Shakespeare - reprodus dupi volumul V. Coroban, ,,Studii,eseuri, recenz17", Chigindu, Editura,,Cartea Moldoveneascil I 968.

12. ,,Confesiunild' lui Jean-Jacques Rousseau * reprodus dupi volumulV Coroban, ,,Studii, eseuri, recenzll", Chigindu, Editura,,Cartea Moldoveneascf]1968.

13. Dostoievski gi arta romanului - reprodus dupd volumul V Coroban, ,,Pa-gini de critici literarfl Chiginiu, Editura ,,Cartea Moldoveneascil', 1977.

14. La centenarul lui Prosper M6rimde * reprodus dupd volumul V. Co-roban, ,,Pagini de criticd literarfl Chis,in[u, Editura ,,Cartea Moldoveneascd',t977.

15. Cdlitoriile lui Guliver, panoramd ironici a lumii - reprodus dupd volu-mul V. Coroban, ,,Pagini de critici literarf', Chisiniu, Editura ,,Cartea Moldo-veneasca , ly/ /.

16. Boileau si estetica clasicismului - reprodus dupi almanahul ,,Meridiane198s'i

La transliterare textele ediliei au fost adaptate la normele ortografice actualeale limbii romdne, conform lucririi de referinti DOOM'z.

Mihai Papuc

LO 11

Reflectia moral-filozofic5gi observatia psihologic5 la Gr. Ureche,

M. Costin gi I. Neculce

Marii cronicari Grigore Ureche, Miron Costin gi Ion Neculce scriu le-

topiselele lor din imbold propriu, din dorin(a imperioasi, nlscuti de su-

flul veacului lor, de a afla gi de a determina cauzele,,nea9ezdrii" lirii loa

Moldova. Descoperind originile vechi ale limbii gi ale poporului (,,de la

Rem') gi atestdnd istoricegte lunga existenfd 9i continuitate a vielii de stat

in Moldova, cronicarii folosesc aceste date in scop propagandistic, cauti sidemonstreze ci lara lor, ameninlati in secolul XVII de cotropiri, ruini gi

desfiinlare, are un drept legitim, in virtutea trecutului ei istoric, la indepen-

denli qi libertate de acliune pe planul politicii interne gi externe. Tendinla

principal[ a acestor cronici e aceea de atrezi congtiinla contemporanilorloa alipiti gi paralizati de interese egoiste, licomie, goand dupd averi 9i

slavd, disensiuni gi facliuni, organizate in buni misuri gi de Poarta Otoma-nd, pentru a impila mai cu ugurinfi Jara Moldovei gi a nu fi suspectati de

imixtiuni in trebile ei.

Vechea istoriografie este tendenfioasi, intrucAt autorii cronicelor, ple-

dAnd pentru independenla !6rii lor, suslin gi apiri totodati interesele

economice gi politice ale clasei dominante a feudalilor. Ar fi insi o gregea-

li grosoland de a se identifica in mod absolut ideile cronicarilor cu ace-

lea ale oligarhiei boieregti din acea epoci. Congtienli de faptul ci neatdr-

narea Moldovei depinde de o serie intreagi de factori interni gi externi,

Gr. Ureche, M. Costin qi I. Neculce se adreseazi prin cronicele lor unui cerc

cdt mai larg de oameni, dorind sd-i faci adepli ai concepliei lor, si lupte pen-

tru agezarea firii, neqtirbindu-se, bineinfeles, ordinea eterni, dupi pirerea

lor, a tocmelilor feudale. Opere de propagandd gi de pledoarie publicistici,cronicele noastre au un stil qi o manieri de apreciere a faptelor omenegti,

care le apropie mai mult de operele de imaginalie decAt de expunerea erudi-

tir istoriografici.

Page 4: Vasile Coroban Studii Articole Eseuri - cdn4.libris.ro. Articole. Eseuri - Vasile Coroban.pdf · Marii cronicari Grigore Ureche, Miron Costin gi Ion Neculce scriu le- topiselele lor

Pentru cronicarii noEtri istoria lirii nu e numai o simpli succesiune deevenimente, ci qi un prilej de meditalii gi un model de invifiminte morale.

,,Mul1i scriitori, - spune Ureche, - s-au nevoit de au scris rAndul gi poves-tea ldrilor, de au ldsat izvod pre urmd gi bune gi rele, si rdmAie feciorilorgi nepofilor, si le fie de invlfituri, despre cele rele si se fereascd gi si se

socoteascd, iar de pre cele bune si urmeze gi si invefe Ei si si indirepteze."Aceeagi idee, intr-o formi gi mai concretl, o exprimi M. Costin: ,,nime sinu binuiascl, cici si pomenescu acestea, ci letopisefile nu sAntu numai sile citeasci omul, si, gtie ce au fostu in vremi trecute, ce mai multu si hie de

invifituri, ce este bine gi ce este riu gi de ce-i s5' si fereasci gi ce va urmahie cine: domnul den faptele domnilor, care cum au fostu gi cu ce veste gi

pomani, si ia urmi de via(i, boierii urmindu pre boierii cei cinstegi gi infe-lepli, slujitoriul a slujitoriu, ci cinegi dupi breasla sa, cine urmadzi pre cel

cinsteg, cinstit, cine urmadzd pre cel riu, riu este gi r5'u si va sivdrgi".Vedem deci ci M. Costin se adreseazi direct tainelor sociale, preconi-

zAnd ideea unei nete distinclii a binelui de ri'u. Fiecare ,,breaslf' (aici cate-

gorie sociali -V.C.) trebuie si fie pistritoare a unor norme etice de purtareiniuntrul ei. Aceeagi semnificalie de cdlduzir morali are letopisetul in con-ceplia lui Neculce, care spune in ,,Predoslovie": ,,Deci, fralilor cetitorilor,cu cdt veli indemna a ceti pre acest letopisilu mai mult, cu atdta veli gti avi feri de primejdii qi vefi fi mai invilali a dare rispunsuri la sfaturi ori detaini, ori de ogtire, ori de voroave, la domni si la noroade de cinste'i intr-uncuvAnt, letopiselul este un codex viu de fapte morale atAt pentru domnitor,cAt gi pentru popor.

Cei doi poli ai moralei, binele gi riul, sunt privifi de cronicari din pers-pectiva dogmelor cregtine gi a concepliilor etice ale epocii respective;sluga si fie credincioasd stipdnului, adici boierul si asculte de domnitor,slujitorul de boier, iar poporul si se supund tuturor. Conceplia aceasta e

atdt de evidenti in letopisele, incAt nu cere exemplificdri gi demonstralii.Toli cronicarii se revolti atunci cAnd masele populare, rdzbite de neca-zuri gi impovlrate de dijme, incearcd sd ristoarne aceste raporturi mo-rale gi si le inlocuiasci prin altele mai echitabile 9i mai conforme inte-reselor lor vitale. Acest fapt e consemnat cu toati rigoarea de M. Costin:,,O! nestitoare gi niciodati incredinlate lucrurile a lumii, cum vdrsteadz[toate gi turburd qi face lucruri impotrivi! Cdndu cu cale si fie fricd celorumai mici de cei mai mari, iari cursul lumii aduce de este de multe ori ce-lui mai mare de cei mici grije. Fericili sAntu impirafii, craii, domnii, cariidomnescu agea, sd nu le hie de cei mai mici niciodati siiali. Un craiu de

1.2

-

Englitera, de cAte ori sd imbrlca diminelile, de atAtea ori dzicea sangur

gie: <Adu-!i aminte ci a multe gloate de oameni eqti stipAnu>. Domniicei buni gi direpli firi grije gi desfitaqi stipanescu, iari cei rii tot cu

siialf'. Prin urmare, natura lucrurilor gi raporturilor omenegti consti insupunere - cei mici ascultd de cei mari, dar aceasti lume a subordon5rii

trebuie si fie guvernati de principii umanitare, cei mari fiind indatoralis[ asigure intr-un mod oarecare munca 9i pacea celor mici. Acest gdnd

al lui M. Costin se intAlneqte intr-o formi, sau alta la Ureche 9i Neculce,

pe care ii desparte o distanli de un secol. Asta dovedeqte ci in gdndirea

cronicarilor este o continuitate gi o comunitate de vederi.

Dar cronicarii nu sunt totuqi moraligti excesivi, care urm[resc cu per-

severenli sd impund toate rigorile preceptelor cregtine, cum o f5:ceau isto-

riografii gi moraligtii Evului Mediu. Ideea de habotnicie gi de austeritate

exorbitanti le este strlini; ei gtiu prea bine cdL firea omeneasci are picatele

Ei slibiciunile ei, neconformAndu-se strict, fbri tezetve, unor principii etice

ideale. Dacl personajul istoric are virtuli gi merite deosebite in istoria liriisale, plcatele lumegti i se iarti intr-o misuri. Foarte caracteristic in aceasti

ordine de idei este portretul fizic gi moral al lui $tefan cel Mare, zugrixitcu atAta miiestrie de Ureche: ,,Fost-au acestu $tefan-Vodi om nu mare de

statu, mAnios 9i de grabu virsdtoriu de sAnge nevinovat; de multe ori laospele omorea fbri giudefu. Amintrilea era om intreg la fire, nelenequ, 9i

lucrul siu il gtia a-l acoperi gi unde nu gAndeai, acolo il aflai.Lalucruri de

rdzboaie megter, unde era nevoie insugi s[ vArea, cavdzindt-l ai sii, s5' nu

si indiripteaze gi pentru aceea raru rizboiu de nu biruia. $i unde biruia

al$i, nu perdea nidejdea, ci gtiindu-si cdzut gios, si ridica deasupra biru-

itorilor. ...Iari pe $tefan-Vodi l-au ingropat lara cu multi jale 9i pldngere

in ministirea in Putna, care era ziditd de dAnsul. AtAta jale era, de plAngea

to{i ca dupi un plrinte al siu, ci Cunogtea to{i cd s-au scipatu de mult

bine Ei de multa apirituri. ce dupl moartea lui, pani astizi ii zicl sveti

(sfAnt * VC.) $tefan-Vodi, nu pentru sufletu, ce iaste in mAna lui Dumne-

zeu, cd el inci au fostu om cu plcate, ci pentru lucrurile lui cele vitejegti,

carile nimenea din domni, nici mai nainte, nici dupi aceea l-au ajunsu".

(leea ce e remarcabil e faptul ci domnitorul e apreciat ca om cu slibiciunile

lui gi ca figuri istoricl cu merite excepfionale. Pe cronicar il intereseazi mai

presus de toate ipostaza pimdnteasci a eroului, lisdnd pe seama bisericii

aprecierea picatelor.Apropierea aceasta de pdmantesc se face deosebit de simfiti la L Neculce,

care este gi mai tolerant in privinla cerinlelor preceptelor morale creqtine,

Page 5: Vasile Coroban Studii Articole Eseuri - cdn4.libris.ro. Articole. Eseuri - Vasile Coroban.pdf · Marii cronicari Grigore Ureche, Miron Costin gi Ion Neculce scriu le- topiselele lor

nesocotind necesare indeplinirea lor intocmai, dacd omul are merite pen-tru !ari. Iatd ce spune el despre moartea unui boier Constantin Costache

Gavrilili, om de stat cu merite: ,,Apoi l-au adus slugile la Iegi, gi i-au iegituvodd inainte si cu toati boierimea, gi l-au ingropat la mitropolie, afari lAngiuqa bisericii, c-aqe au poftit el, si nu-l ingroape in biserici. Si mari cinstei-au ficut la ingropare, gi mai mulli oameni striga: <Dumnedziu sd-l ierte>

dicAt <si nu-l ierte>. Ci micaru ci era om mAnios gi zavisnic asupra unora,dupi cum is pizmiLtari neamul Gavrilifegtilor, dar ave,gi unili lucruri bune.Ci era om gi harnicu, nici mitarnic sau lacom, gi era gi om libovnicu, ospi-titori. Dragi-i era cinstea, gi mai aleasi decAt toati era ce mai buni, ci sipune tari in prici cu domnii gi cu a$i pentru fari. Sta di si price, ca si nu ojicuiasc[. Pentru acee nirodul mai mult striga: <Dumnedzeu si-l ierte>. $inod incd ni si cade, celor ce om citi, di vremi ci sta pentru lari cu bini, sidzdcim: <Dumnedziu si-l ierte>. Ci boieriul cari std cu bine pentru lari dispuni, macar de-ar vini gi la primejdia viefii, i si cade de la ace lard 9i di lapeminteni a-i da mai multi cinste di laudd decdt de huli'i

Portretul gi reflecfia morali, care il insofegte, denoti o extrem de in-giduitoare atitudine fali de picatele omenegti, ele fiind riscumpdrate de

meritele pentru !ard. Asemenea refleclii morale sunt foarte frecvente gi laMiron Costin.

Conceplia aceasta despre natura omeneasci este mai mult laici gi filozo-fici dec6t religioasi. Observatori pitrunzitori ai realitilii gi fini cunoscitoriai sufletului omenesc, Gr. Ureche, M. Costin gi I. Neculce sunt congtienli de

faptul ci intre idealul moral cregtin gi viafa pimdnteasci existi bariere ce

nu pot fi ugor desfiinlate din caaza patimilor gi poftelor p[mAntegti, cdroraomulse supune mai cu ugurinli decAt preceptelor gi comandamentelor mo-rale. ,,Ce, binele pururea este gingag - spune M. Costin -, gi pentru picateleoamenilor, nu in multl vreme stdtiLtoriu]'

Desigur, in conceplia cronicarilor, voinfa lui Dumnezeu este forfa care

diriguiegte faptele omenegti 9i distribuie pedepse pentru fbridelegile p[-mdntegti. Dar aceastd voinld divind nu se manifestd direct in trebile oame-nilor; ea existi mai degrabi ca o fatalitate deistici, in firea lucrurilor. ,,Iarlce este si nu treaci - spune M. Costin -, cu anevoie si muti cu sfatul." Cro-nicarul simte existenfa unor legi obiective, asupra cirora nu poate aclionala un moment omul, pentru a schimba cursul istoriei. $i mai explicit este

gdndul lui M. Costin in urmitoarele rAnduri, devenite cunoscute de toatilumea: ,,Dzicem cd de ar hi cutare gi cutare, acmu ar hi intr-altu chip. Iar[nu sintu vremile supt cdrma omului, ce bietul om supt vremi". S-a dedus

I4

cle aici cd M. Costin ar fi un gdnditor fatalist, deoarece afirma ci omul nupoate evita ceea ce ii este predestinat. Ideea aceasta nu poate fi acceptatiin intregime, ca o sentinl|fard apel. Cronicarul sesizeazi aici mai degrabiintuitiv cl in procesul istoric au loc evenimente care se pllmidesc indelunggi nu mai pot fi impiedicate in desfrgurarea lor prin voinfd sau deliberare

omeneasci. in general, M. Costin, indrigostit de ideile lui Plutarh, pe care

le cunoagte in parte, admite ci in anumite condi$i gi imprejuriri oameniicle stat pot indrepta cursul istoriei intr-o direcfie bund gi dreaptd: ,,ScriePlutarhu, vestitu istoricu..., el dzice ci hirnicia imp[rafilor gi domnilor mairnultu si inlelege din cuvintele lor Ei sfaturi griite de dAngii, care cum Ei

pdn incAt au fostu, decAt den rdzboaie fbcute de dAngii, ci rizboaiele, avu-

fia 9i prilejul vremii face mai de multe ori. Iard cuvAntul gi sfat infeleptuclen singuri hirea izvorigte, pini in cAt este precum dzice gi inlelepciunealui Solomon: <<I/Is'b oycrb rrpaBeAHoro vcxoilrrrb pasyM) [Den rostul di-reptului izbucnegte infelepciunea]*. Tradusi in limbajul de azi, ideea luiM. Costin are urmitorul sens: faptele unui om de stat sunt bune gi infelep-te, daci istoria le adeveregte ca atare. Biruinla in rizboaie sau averea pot ficAgtigate uneori prin viclegug, forfi brutali gi strAmbitate, iar asta nu sti inIirea lucrurilor. GAndul acesta e ciliuzitor la cronicarii nogtri.

Ideea imperfecfiunii omului gi a societilii din cauza intereselor bdnegtigi a ambi$ei predomini la Neculce. Expresii ca ,,zavistie gi licomie, dupicum ii obiceiul lumii acegtia", ,,Ce, dupi cumu-i ordnduiala acegtei lumilacomd, au intunecat mintea solilor..." g.a. sunt curente in letopiselul s[u.

Haosul moral gi corupfia devin atdt de mari in acest veac, incAt uneoricronicarii noqtri manifestd chiar un fel de scepticism in privinla indrepti-rii oamenilor gi a triumfului binelui, astavlzindu-se mai ales din portre-tele negative in majoritatea lor, cuprinse in aceste cronici. E admisi insiirr unele cazttri existenla unei justifii divine, care, intocmai ca Nemezis,irrtervine la momentul oportun pentru a imp[rli rlsplati dupi fapti. La

Neculce, de pildi, sunt foarte dese observafiile de felul urmitor: ,,Iar e, lallirtrAnefe, au rdmas siraci, gi ocirAti de voroava oamenilor, si cu o casd

plind de copii. Age au pl[tit gi Dumnedzdu Ducii-Vod6, pe cum au fbcutqi el altorai Aici'e vorba de familia tiranului domnitor Duca-Vodd, rimasdIn mizerie.

* E de remarcat ci, temindu-se si nu fie suspectat de prea mare aderenfd Ia ideile isto-ricului pigAn, M. Costin se sprijind gi pe inlelepciunea biblici. Procedeul acesta e frecventlir toli cronicarii nostri.

15

Page 6: Vasile Coroban Studii Articole Eseuri - cdn4.libris.ro. Articole. Eseuri - Vasile Coroban.pdf · Marii cronicari Grigore Ureche, Miron Costin gi Ion Neculce scriu le- topiselele lor

Se gtie ci o parte din ,,Letopiselul Jirii Moldovei de la Aron-Vodi incoa-ce" de M. Costin gi ,,Letopiseful firii Moldovei" de I. Neculce au caractermai degrabi de memorii, autorii fiind martori gi pirtagi ai evenimentelor,decAt de operi eruditS. Descriind trecutul, Gr. Ureche nu urmdregte nici el

si dea atAt o operd de eruditie, cdt mai ales wea si schileze un tablou mo,ral gi ,,filozofic" al trecutului: ,,Pre aceea urmdnd gi chizmind, micar ci siafld gi de al$i semnate lucrurile flr6i Moldovei, apucatu-s-au gi dumnealui(Ureche - U.C.) de au scris incepitura si adaosul, mai apoi si sciderea, cares[ vede ci au venit in zilele noastre..." Intenlia de a limuri caazele,,sciderii",ale declinului moravurilor gi al vielii politice in Moldova sti pe primul planla cronicarii nogtri. Reinviind trecutul, ei au in fald inainte de toate imagi-nea reali a societifii gi a contemporanilor, pe carc doresc sd-i dumireascigi si-i instruiasci in vederea unei posibile indreptiri a lucrurilor. Scrisulcronicarilor porneqte, cu alte cuvinte, de la concret gi real, pentru a ajungela concluzii de ordin etic gi filozofic.

Importanla observirii directe a fenomenului istoric e subliniatl indeo-sebi de M. Costin: ,,Den cinci simliri ce are omul, anume vederea, audzal,mirosul, gustul gi pipiitul, mai adevdratu de toate simliri este vederea. Cdpren audzu, cAte aude omul, nu se poate agedza deplin gAndul, este agea

ce si aude, au nu este, cici nu toate sintu adevirate, cite vin pren audzulnostru. Aqea gi mirosul de multe ori ingali, fiindu multe mirodenii dentiiugrele, iard apoi mare qi iscusit miros facu. Gustul inci este agea, c[ multene paru ci sintu dulci, apoi simlim amdriciune 9i impotrivd, multe amareci sintu ne paru si sintu dulci. Pipditul, iardg multe pipiim in chip de unegi sintu altele gi nu le putem a le cunoaqte cu singur pipiitul, fbrd vedere.Iari vederea singuri den toate agadzd in adevir gAndul nostru Ei ce sd vedecu ochii, nu incape s[ hie indoiali in cunogtinfl in continuare cronicarulmeqlioneazd, c5,i-a fost mai ugor si scrie letopiselul incepdnd de la domnialui Vasile Lupu, deoarece a a'v'ut prilejul si vadi gi si asiste la evenimente(,,cu multu mai pre lesne a ne scrie de aceste vremi, in care mai la toa-te ne-am prilejit singuri"). La fel, Neculce are mai intii pe retina ochilorzagriwit evenimentul gi dupi aceea depozitat in inima sa: ,,...ce au scrissingur, dintru a sa gtiin{i, cAt s-au tAmplat de au fost in via}a sa. Nu i-aumai trebuit istoric strein, sd citeascd Ei si scrie, ci au fost scrisi in inima sa'l

Vederea sau observafia directi are deci precumpinire fald de documentulsau informafia scrisi.

Fenomenul acesta e mai mult decAt interesant in cAteva privinfe. S-a sus-

finut, de pild[, ci letopiselele lui Gr. Ureche qi M. Costin copiaz| aproape

16

servil procedeele istoriografiei polone, uneori chiar 9i in detalii, cum ar fi

acelea ale portretelor.* S-a ripostat insi ci arta portretizirii qi a caracte-

fizirrli personajelor nu e inspirati de istoriografia polon[ la Gr. Ureche 9i

M. Costin, ci de ,,subtilitiFle retoricei latine'l aducandu-se paralele inte-

resante.** Influenfa istoriografiei polone qi a ,,subtilitifilor retoricei latine"

nu poate fi tegeduite, intrucat in adevir cronicarii moldoveni imprumuti

date istorice din cronicele polone 9i intr-o misurl cauti: modele literare'

care se le ajute si scoati in relief individualitatea fizicir 9i morali a unor

personalitili istorice. Dar existi o mare diferenli intre istoriografia moldo-

veneasce gi istoriografia poloni, cAnd e vorba de modalitatea de a expune

evenimentele sau de aportretiza. Strlduindu-se si dea faptelor aparenli de

mare obiectivitate, cronicarii poloni preferi mai intAi de toate documen-

tul, actul scris sau mirturia, acestea avAnd scopul principal de a garanta

autenticitatea evenimentului. in modul acesta' intre realitatea istoricl 9i

sentimentele vii ale istoricului se ridici un paravan' care stivilegte pornirile

lirice, improviza\iagi imaginalia rebeli. cronicarii moldoveni, dimpotrivi,

evit[ pe cdt posibil afigarea ostentativl a documentului, trecAndu-l deseori

sub ticere. Ei cauti inainte de toate si-l puni in contact direct pe cititor

cu realitatea vie istoric[, referindu-se la experien]a lor proprie, subiectivi,

cdnd li se intAmpli si fie martori oculari ai evenimentului. in alte intdm-

pllri ei folosesc cu multi plicere tradifa orali, anecdoticul tragic sau co-

mic, pistrat din om in om, pe care,l amplifici pe calea imaginaliei pentru a

insufleli intdmplarea. in orice caz, eiau icoana societilii lor, care le slujeqte

pentru a car acteriza trecutul.insugi Ureche, care descrie numai evenimente, la care n-a fost martor,

pornegte totdeauna de la imaginea realit[1ii contemporane lui, fiind vorba

de a schila portrete de oameni. CAnd il caracterizeazi pe domnitorul lliaq-

Vodi, care ,,in vedere sd arata cregtinu, iari noaptea in slobozenie mahme-

teneascl sd dideasi'] prin cuvintele ,,ci nidejdea pre tofi i-au amigitu, cidinafari sdL vedea pom inflorit, iar[ dinliuntru lac impulit'] cronicarul are

in vedere mai degrab[ prezentul decit trecutul. Documentul, sau mlrturia

scrisl, ar fi indepirtat de vizul contemporanilor chipul sinistru al domni-

torului turcit, pe cdnd proverbul, mereu viu in conqtiinla oamenilor, actua-

lizeazd afectiv figura instr[inatului de !arl.

{ Vezi: P.P. Panaitescu, Influenla polond tn opera cronicarilor Ureche ;i Miron Costin,

A. ll., Ilucuregti, 1925.

'* Pompiliu Constantinesc v Scrieri alese,B:uc;,treqti' 1957, p.88-110'

17

Page 7: Vasile Coroban Studii Articole Eseuri - cdn4.libris.ro. Articole. Eseuri - Vasile Coroban.pdf · Marii cronicari Grigore Ureche, Miron Costin gi Ion Neculce scriu le- topiselele lor

Caracterizarea prin proverbe a figurilor istorice, procedeu literar frec-vent in letopisefe, urmiregte scopul de a apropia de noi personajul gi de a-iinlelege mai bine natura lui omeneasci. Tot aga anecdota, legati de vialafigurii istorice, este un mod de actttalizare si de prezentare scenici.

in consecin{i, istoriografia de tipul acelei polon e prezint|,mai multe ga-rantii pentru istoric, pe cdnd istoriografia moldoveneasci oferi mai multiplicere estetici, la cronicarii nogtri realitatea vie 9i latura anecdoticd avandfuncfia de a actualiza si dramatiza evenimentul istoric.

Observafia directi gi critici, a$a cum o avem la cronicari, poten\eazdobiectivitatea artistici a tabloului, face imaginea lucrurilor mai clari gi maisensibili, iar aceasta la rindul sdu acfioneazd mai puternic asupra facultd-tilor noastre de percepere. Prin asta se ldmuregte for{a emotivd a scrisuluicronicarilor moldoveni.

in funcfie de modul prezentdrii evenimentelor istorice - pebazd,de do-cumente sau pe bazd, de observalie directi - se afli gi reflec{ia morali. incronicile unde primeazd documentul, reflectia morali intervine mai multin mod mecanic; ea este luati din scripturile sfinte sau din filozofi gi lipitnsau mai bine zis aplicati la eveniment. Faptul acesta se observi, mai ales,in istoriografia de tip medieval, in special la cronicarii moldoveni Macarie,Eftimie si Azarie, care despuiesc cronograful bizantin de citate cu carac-ter moral sau filozofic, totdeauna bombastice, pentru a le potrivi la fireadomnitorilor a cdror viafi o descriu. cu totul altfel procedeazd. cronicariiGr. Ureche, M. Costin gi L Neculce. La dAngii reflecfia morali sau filozoficise articuleazi organic cu evenimentul descris, este o consecinld qi o genera-lizare a faptelor observate, care trebuie sd" serveascd drept cilduzi ln viafd.

inci filozoful grec Antistene spunea: ,,Conceptul este aceea ce exprimiesenfa durabili a lucrurilor"*. Anume ci reflecliile de ordin moral sau fi-lozofic la cronicarii moldoveni se cristalizeazd oarecum, cipdtdnd formade concept, maximi sau sentinli. Descriind actul injust gi agresiv al lui Va-sile Lupu impotriva lui Matei Basarab, M. Costin se opregte in naratiuneasa, intercalAnd o refleclie de ordin filozofic, care denotd la acest cronicar omare profunzime de gAndire: ,,O! nesifioasd hirea domnilor spre ligire giar.ulie oarbi. Pre cAt si mai adaoge, pre atdta rdhneqte. Poftile a domnilorgi a implrafilor n-au hotar. Avdndu multu, cum n-ari avea nemici le pare.Pre cAtu ii di Dumnedziu, nu si saturi. AvAndu domnie, cinste gi mai mari

+ Diogdne LaErce, Vie, doctrines et sentences des philosophes illustres, Galnier, paris,196s, p. 8.

18

Ei mai late 1Iri poftescu. AvAnd lari gi lara altuia a cuprinde casci 9i agea

licomindu la altuia, sosescu de pierdu gi al siu". Reflecfia aceasta ilvizeazd

nu numai pe Vasile Lupu, ci are in vedere gi alte figuri istorice ale timpu-

lui; cronicarul foloseEte cam aceeagi termeni pentru a dezaptoba rizboiulinceput pe nedrept de regele Poloniei lmpotriva cazacilor, vrand si le ri-peasci volnicia. in definitiv, acest gdnd are caracter universal, indicAnd ciagresiunea, rizboiul injust se termind de obicei cu infrAngerea agresorului.

La Ureche refleclii filozofice sunt evidenfiate in paragtafe aparte, purtdnd

titlul de ,,Nakazanie silniml ,,Certare gi inviliturdl ,,inva(ituri celor mari

qi puternici" g.a.

La Neculce, fire mai sensibila gi mai impulsivi' refleclia se transformdr

in imprecafie de ordin moral sau in invectivd de o extrem[ violenfi: ,,Aqe

socotescu eu cu firea me aceasti proasti, cAnd a vre Dumnedzdu sdfacit

si nu fie rugini pe fier, gi turci in larigrad sl nu fie, 9i lupii si nu mAnAn-

ce oile in lume, atunce poate nu vor fi nici greci in Moldova 9i in JaraMunteneasci, nici or fi boieri, nici or pute mAnca aceste doao !iri, cum

le mAnAnci. Iar alt leac n-au rimas cu condeiul meu si mai pomenescu,

ca si pot gdci. Focul il stAngi, apa o iezigti qi o abali pe alti parte, vAntul

cAnd bate, te dai in laturi, intr-un adipost gi te odihneqti, soarele intri inrrour, noaptea cu intunericul trece qi si face iar lumind, iar la grec mili, sau

omenie, sau dreptate, sau neviclegug, nici unele de aceste nu sdnt, sau frica

lui Dumnedzeu. Numai cindu nu poate si facl riu si aratl cu blandefe, iar

irrima gi firea, tot cdt aru pute, este si faci riutate". Fird indoiali, Neculce

ru-are in vedere aici poporul grec, ci pe grecii din Fanarul Constantinopo-

lului, instrumente de impilare gi slugi credincioase ale turcilor, care, fiindinvestili cu puteri depline de citre Poarta Otomanl, deveneau dregitoriin Jara Moldovei gi o asupreau crunt gi nemilos, netemAndu-se de nimeni

rii de nimic. Promiscuitatea morall a fanariofilor devine foarte griitoare

prin comparaliile cu stihiile naturii, care, dupi p[rerea cronicarului, sunt

rrtai puqin primejdioase decdt firea vicioasi a aventurierilor din Fanar. Ura

irnpotriva grecilor din Fanar nu e prezentd numai la cronicari' ea se in-tilneqte qi intr-o serie de balade gi cAntece populare moldovenegti, unde

grccul fanariot apare in rolul de slugi perfidi sau de unealti de cazn6,in

ruilinile domnitorului.Faptul observat se cristalizeazi deseori la cronicari intr-o definifie

psihologici cu substrat de ordin moral. Spicuim de la M. Costin cAteva

tlef'ini{ii psihologice, crealii proprii, ce-l apropie pe c[rturarul nostru

rlc nToraligtii celebri din diferite timpuri: ,,$i hiecAndu unde este frica,

19

Page 8: Vasile Coroban Studii Articole Eseuri - cdn4.libris.ro. Articole. Eseuri - Vasile Coroban.pdf · Marii cronicari Grigore Ureche, Miron Costin gi Ion Neculce scriu le- topiselele lor

nu incape dragostea"; ,,O! indricite a voitorului de riu veninuri, ce nuscornegte limba amar[ a nepriatenului"; ,,Iari vrijmigia acoperiti maimultu riu aduce" (in tilmicire contemporani: ,,Dugmdnia ascunsi e

mai primejdioasii'); ,,Sfatul alege den loc citi osebire este lntre omu gi

omu"; ,,Iari nestitoare qi lunicoase hirile omenegti! La greu gi la nevoiecinegi de sinea si stea ;i apoi gi cela gi celaltu mai lesne pierul"; ,,Iariputerea ce nu L,Jcreadzd?."; ,,impotriva ogtilor celor streine hie cAnducei de loc sintu mai tari". Asemenea observafii abundd la M. Costin, sie de remarcat cd in unele cazuri el menlioneazi singur c[ a fost martorla asemenea manifestiri de ordin psihologic sau la fante, care pun inevidenli morala gubredd a persoanelor indicate.

Nefiind cu strictefi subordonali unor dogme si exprimAnd pdrerile lorproprii despre oameni gi evenimente, cronicarii au posibilitate de a se de-taga de obiect, de a privi realitatea inconjuritoare ca un spectacol, obser-vAnd uneori chiar sforile care pun in acliune pe actori. Demnitarii PorfiiOtomane, care ridici viclenia la rangul de artd rafinati, niscocesc cele maidiabolice mijloace, pentru a ruina autoritatea potrivnicului, cAnd e vorbade a cipdta influen![ in trebile de stat sau de a ocupa un post oarecare.M. Costin constati ironic ci demnitarii turci: ,,De multe ori cu laudi prenepriietenul siu mai curAndu coboari gi ales supt impirilia lui soltan Mu,rat cu mare siali era tofi". Lauda e mai pulin suspecti decdt pAra; ea abatein alti parte binuiala sau prepusul victimei gi ii dI posibilitate uneltitoruluisi se puni la bun adipost de suspiciune. Asemenea observafii din realitateavie sunt adev[rate descoperiri psihologice.

Din cauza uneltirilor, delatirilor qi a tiraniei apisitoare a acestui veac,omul, silindu-se si evite suspiciunea sau sd disimuleze gAnduri, sentimente,intenlii, imbracl diferite migti, dintre care cea mai rispAnditi e masca fr-ldrniciei. Aceastl dubli existenfd a omului nu scapi de privirile scrutitoareale cronicarilor, gi mai ales atunci cdnd ce imbraci masca pentru a se faceriu, a se ascunde adevirul. Starea psihologici a personajelor e redati cu de-osebitdL mdiestrie, insuflelind naratiunea, ddndu-i relief gi plasticitate. Des-pre boierii Ciogoles,ti, care urzesc un complot impotriva lui Vasile Lupu,M. Costin, care i-a linut sub observalie directi, scrie: ,,cAt pri pigitul lor gi

pre ciutituri, cine le-ar hi luat seama le-ar hi cunoscut indatd vina'i I. Ne-culce constati cu satisfacfie malilioasi starea sufleteascl a domnitoruluiGrigore Ghica, care e nevoit si plr[seasci scaunul mai bogat al Muntenieigi si-l ocupe pe cel mai sirac al Moldovei: ,,$i dupi ce:au vinit in Ieg inscaun, sd ardta vesel, citri tofi boierii cu dragoste. Numai i si cunoagte fafa,

20

c1-i pare pre riu gi i-i rugine, unde l-au scos viru-siu din Jara Munteneas-

ci'. Sarcasmul lui Neculce devine deosebit de acru cdnd e vorba de anumite

figuri ale vielii politice, care induc in eroare oameni drepli 9i cuminfi prinadoptarea m[qtii fb!6rniciei, a celor ,,doao obrazt',,,doao fe!e" sau a multor

,,hiri".Deseori observalia psihologici la Neculce, fiind completati cu un deta-

liu prozaic, devine comici, spectaculoasi: ,,Ce imp[ratul, vhzind acea gloa-

t[ de oameni, au qi trimis de le-u luat arzul (reclamalia - V.C.) 9i, cetindu-l,

l-au puiurdit (confirmat - U.C.) la vizirul, s[ le faci pe voie pentru ce-or

pofti. $i atunce cu tolAi au rddicat pe Mihilachi Spitarul de l-au pus domn.

56 fbce a nu-i plice si primeasci domnia, ca 9i fata cie ce dzisd unui voinic:

<F5-te tu a m[ trage, gi eu oi merge plAngAnd>. Age si face gi Mihai-Vodd,

c[ nu-i trebuiegte domnia". Datorit[ acestei comparafii, mica sceni capdtit

caracter de comedie, unde e demascatl falsa modestie.

Tendinla de a releva pregnant, prin compararea cu fenomenele naturii,

stiri sufleteqti, neobignuite 9i incordate, se intdlnegte la Ureche: ,VizAnduPltru-Vodi atita adeverin[l de la impdratul, fu bucuros foarte gi inima i siveseli, cunoscindu cd cum sd ridicl o neguri intunecati 9i si rlsipeqte, aqa

qi el si curili de scarba ce-i zlcea la inimfi Desigur, ureche igi imagineazi

aceasti stare sufleteasci, deoarece el n-a fost martorul ei. Observalia psiho-

logici de aici line mai mult de domeniul literaturii artistice (asa procedeazi

romancierul cu eroii sii fictivi, descriindu-le starea sufleteascl) 9i ea are ro-

lul de a da nagtere iluziei realului, ca in literatura de imaginalie. Procedeul

ircesta e folosit pe larg de M. Costin 9i I. Neculce.

in general, istoriografia savanti enumeri virtufile sau viciile figuriloristorice in forma lor abstracti, (ard a le interioriza. Cronicarii moldoveni,

rlimpotrivi, cauti si concretizeze, si, faci sensibile stirile sufletegti sau cali-

tir{ile morale, pe calea analizei,prin comparalii sau chiar metafore. Se inve-

dcreazd deci o tendin!6 spre analiza psihologici, caracteristici pentru fic-

(iunile artistice. Prin asta cronicile lui Gr. Ureche, M. Costin gi I. Neculce'

pe ldngd cd sunt importante documente, aparlin intr-o misurd literaturii

ir rtistice.

cronicarii moldoveni au avut o inalt[ idee despre misiunea scrisu-

lui lor. Degi prizonieri deplini ai ideologiei feudale, ei nu pregeti totuqi

sri priveasci critic Ia moravurile clasei cdreia aparlin. Din galeria de sute

tlc portrete ale letopisefelor noastre puline, chiar foarte puline sunt acelea

tirre intrupeaz|virtuli demne de urmat. Cronicarii au o conqtiinli neti a

tlccirderii moravurilor Si a deformdrii naturii omeneqti de citre interese

2I