c my b

c my b

„Marii oameniîși fac propriullor soclu. Vi-

itorul se ocupăde statui”.

Victor Hugo„Napoleon: glo-ria și rușinea”.Astfel abordează,

la două secole de lacăderea sa, mai

mulți istorici cariera, evoluția în timpulvieții a marelui împărat. „Gloria șirușinea”, fascinație și detestare,admirație și – chiar – ură. Eu considercă pe partea „Gloriei”, a fascinației, aînaltei admirații se vădesc argumentemai mult decât solide, impecabile,„umbra viteazului și înțeleptuluiconducător planând lin și definitiv poz-

itiv asupra spiritelor. Pe partea cealaltă,a „detestării”, cred că motivațiile suntmai debile. Oricum, despre Napoleons-au scris sute de mii de lucrări(printre care cea a bunicului meu, gen-eral Dumitru Vrăjitoru), s-au scris mil-ioane și milioane de articole, s-aufăcut zeci și zeci de filme. Nu ai cumsă nu ții seama de el. Este Napoleonomul care a salvat Revoluția. EsteNapoleon omul care a creat Franțamodernă. Este Napoleon personajul dedimensiuni universale care a influențatși încă influențează viața civilă (șimilitară, uneori, printre altele, în Ar-gentina, Venezuela, ș.a., uniformele deparadă sunt cele din Franța, din vre-mea împăratului Napoleon) a celor maimulte state ale lumii.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„A scăpa cu învăţătură dintr-unnecaz e mai folositor decâtabsenţa necazului însuşi.”

George Călinescu

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 409 anul X vineri, 14 martie 2014 1 RON

27 februarie 1933. Incendierea reichstag-uluide către nazişti.

Evenimenteleistorice care s-au petrecut laî n c e p u t u ldeceniu lu inouă din sec-olul XX auantrenat înurma lor patrutransformărimajore care aubulversat Eu-ropa Centrală şi

de Est şi anume: dezintegrarea fostuluiimperiu sovietic, prăbuşirea blocului eco-nomic comunist, tranziţia spre o economiede piaţă şi instaurarea democraţiei.După 1989 relaţiile economice şi politicadintre UE şi Ţările din Europa Centrală şide Est s-au intensificat puternic. Câmpulistoric evoluând foarte repede, relaţiile aucunoscut diverse faze marcate printr-oschimbare continuă a instrumentelorrelaţionale.

continuare ^n pag. 6

PUNCTUL PE EUROPA

„Economistul” Napoleon Bonaparte

Informația a fost, șicontinuă să fie, oimportantă sursă deputere. Economia depiață, forma de organi-zare preponderentîntâlnită astăzi în lume,presupune, ca poatecel mai important fac-tor de producție,

informația. Și totuși seconstată că informațiapublică, la care orice

cetățean ar trebui să aibă acces, este, de multe ori,lacunară, atunci când aceasta nu lipsește cudesăvârșire... Situația aceasta nu este una tipicromânească, cum s-ar putea crede, ci lipsa

transparenței se constată în multe instituții publicede pretutindeni. Din acest motiv, mai multe state audecis crearea unui Parteneriat pentru GuvernareDeschisă (Open Government Partnership - OGP).Acesta este un acord internaţional ce vizează anga-jarea guvernelor în promovarea transparenţei, com-baterea corupţiei şi utilizarea noilor tehnologii pentrua consolida actul de guvernare şi dialogul cucetăţenii, în special prin elaborarea şi implementareade politici în domeniul datelor publice deschise.Acest parteneriat a fost lansat în mod oficial în lunaseptembrie 2011, când 8 state (Brazilia, Indonezia,Mexic, Norvegia, Filipine, Africa de Sud, Regatul Unital Marii Britanii, Statele Unite ale Americii) au sem-nat Declaraţia pentru o Guvernare Deschisă şi auprezentat planurile naţionale de acţiune în vederea în-deplinirii obiectivelor propuse.

Potrivit Comisieip Europene, “situaţiaeconomică actuală nu va cauza schimbărisemnificative în planurile de vacanţă”. Ast-fel, patru din zece persoane afirmă că nuîşi vor schimba planurile de vacanţă în2014, “în timp ce o treime afirmă că le vorschimba, dar că vor călători”. Proporţia celor care au de gând să pleceîn vacanţă, fără o schimbare de planuri dinmotive economice, variază între 75% înAustria şi 10% în Grecia.Conform concluziei Comisiei Europene,

“industria turismului din Europa a bătut recorduri în 2013.Astfel, totalul înnoptărilor în unităţile de cazare turistică dincele douăzeci şi opt de state membre a crescut cu 1,6% faţăde 2012, ajungând la un record de 2.600 milioane”.Noile clase de mijloc din pieţele emergente, progresele tehnologice,creşterea turismului urban şi impactul generaţiei “baby boomer” careîncepe să se pensioneze sunt cele patru tendinţe majore care vormarca industria turismului în următorii ani, aşa cum au indicatpreşedinţii şi directorii generali ai mai multor companii multinaţionaledin industrie în timpul Forumului Exceltur. Consfătuirea cu tema “Principalele tendinţe în turism pentru 2014: viz-iunea liderilor în afaceri” a fost deschisă de Taleb Rifai, secretarul gen-eral al Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT), care a moderataceastă dezbatere ce a avut loc la 21 ianuarie 2014 în centrul deconvenţii Ifema Norte din Madrid.

Acordurile de Asociere la Uniunea European@

continuare ^n pag. 4-5

continuare ^n pag. 2-3

Tehnologia informa]iei (IT) pune presiune pe industria turismului

Studii

În reacție la căderea aproape totală a sistemului pieței în1930, economia clasică, ce reprezenta un concept ideal-izat chiar și în cele mai favorabile timpuri, a devenit odescriere implauzibilă a lumii reale. În condițiile existențeiunui șomaj în masă și a dificultățiilor aniilor 1930, teo-ria unui echilibru general bazat pe auto-reglare, în caretoate resursele erau, în mod automat, utilizate în cea maieficientă manieră și consumul era distribuit într-unmod optimal, a devenit o parodie groaznică.

asistent univ. dr.Alin oPrEaNa,ULBS

Guvernarea deschis@- mai mult@ putere în mâinile cet@]enilor -

Considera]ii privind impactul economic al teoriei keynesiste

continuare in pag. 7

continuare in pag. 8

Dan PoPESCU

Virgil NICUla conf. univ. dr. PaullUCIaN, ULBS

dr. Lia - AlexandraBaltador, ULBS

Turism2 VINERI 14 MARTIE 2014

Tehnologia informa]iei (IT) pune presiune pe industria turismului

urmare din pagina 1Aşa cum a reamintit Rifai, “în 2013turismul internaţional a crescut cu5%, în pofida constrângerilor eco-nomice”, o creştere care a surprinschiar şi OMT.Şi lumea se schimbă foarte repede,a adăugat el, dacă se ţine cont, deexemplu, de faptul că deja în 2012China a depăşit Germania ca piaţăemiţătoare, referitor la cheltuilile tur-istice. Una dintre cele mai mari provocăridin industria turismului europeaneste aceea de a facilita sosireaturiştilor chinezi, facilitându-leobţinerea vizei, aşa cum s-a pro-cedat cu turiştii ruşi. Marile grupuri turistice europeneîncearcă să promoveze vânzările deproduse diferenţiate mai mult decâtale produselor standard şi încearcăsă se apropie mai mult deaşteptările clienţilor lor, oferindu-lecea mai recentă tehnologie. Regii produselor standard, mariituroperatori europeni, optează pen-tru opusul a ceea ce au facut pânăacum, orientându-se din ce în cemai mult spre produse exclusive şidiferenţiate. Motivul este clar: aces-tea sunt produsele care se vând celmai bine în pieţele majore.Marii turoperatori dezvoltă o strate-gie care constă în a oferi din ce înce mai multe produse diferenţiatecare să ofere exclusivitate clienţilorlor. Este vorba de o revizuire a pa-chetului turistic în care operatorii deturism încearcă să ofere ceea cechiar turistul ar fi propus, prinample studii de cercetare de piaţă.Între timp, ei abandonează treptatprodusul lor standard şi rup relaţiilecu acele lanţuri hoteliere care nupot furniza produsul exclusivist pecare ei îl caută.Branduri cum ar fi Puravida, Sen-satori o Viverde în cazul TUI Travel,sau Aquamania, Style Collection sauSmartline ale Thomas Cook oferăclienţilor concepte diferenţiate caresunt prezente în tot mai multe cat-aloage. În acelaşi timp, scopul de asatisface nevoile clientului cel maiexigent şi de a fi mai aproape deacesta, îi determină să utilizezenoile tehnologii, lansând noiaplicaţii pentru a îmbunătăţiiexperienţa de călătorie a clientului.Astfel, TUI Travel a lansat ‘DigitalAssistant’, o aplicaţie mobilă carepermite păstrarea relaţiei cu clientulînainte, în timpul şi după călătorie.Acest lucru facilitează pentru TUItratamentul individual cu clientul, pecare compania doreşte să îl utilizezeca un avantaj competitiv. La rândulsău, Thomas Cook a lansat recentun nou serviciu în interiorul resort-urilor sale, numit ‘Connected’, pen-tru ca clientul să poată să ficonectat în mod permanent cu unconsultant de călătorie şi informatcu privire la toate activităţile.În paralel, cele două mari grupuridezvoltă un nou concept de agenţiepentru a profita de avantajul con-tactului personal, dar cu sprijinulnoilor tehnologii. Este vorba deagenţii spaţioase cu ecrane tactile,unde clienţii pot consulta informaţiidespre produse, pot să vadă video-uri ale destinaţiilor şi chiar comen-

tarii făcute de alţi clienţi. Cuaceasta, ele încearcă să creeze oexperienţă completă în procesul decumpărare, pentru a satisfaceclienţii care sunt tot mai exigenţi.O altă tendinţă observată în rândulmarilor grupuri europene seîndreaptă spre renunţarea la activecare nu sunt interesante pentru nu-cleul afacerii sau pentru a continuatendinţa pieţii şi concentrara peceea ce contează. Astfel, ThomasCook a vândut cinci hoteluri lanţuluiIberostar, a vândut companiile saledin America de Nord, din Egipt şiLiban. La rândul său, al treilea turoperatoreuropean ca mărime, Kuoni, a dez-voltat, de asemenea, o strategie deacest tip. Grupul elveţian a vândutturoperatorii săi din Spania, Rusiaşi Olanda, cu intenţia de a se con-centra pe pieţele sale emiţătoaremajore din nordul Europei. O bună parte din tendinţele care

transformă industria turismuluiprovin din pieţele emergente, undeva continua să crească clasa de mi-jloc, în pofida crizei economice careafectează Europa şi Statele Unite,fenomen care va continua şi înurmătorii ani, principalii beneficiarifiind marile oraşe care vor detronadestinaţiile turistice tradiţionale.Preşedintele grupului de companiiaeriene Antonio Vázquez, făcândreferire la tendinţele tehnologice şide consum care schimbă piaţaturistică, menţiona: “cu ani în urmă,pentru un serviciu personalizat tre-buia să alegi pe cele mai scumpe;acum, cu noile tehnologii, aproapecă poţi avea un dialog direct cufurnizorul de servicii. De aceea, vafi foarte important să putem seg-menta bine grupurile de clienţicărora ne adresăm, pentru a nupierde clienți, datorită uneicomunicări prea globale în campaniide publicitate prea mari”.La rândul său, Gerald Lawless,preşedintele grupului hotelierJumeirah Group, referindu-se lacreşterea de 5% a turismuluiinternaţional înregistrat în 2013 afăcut trimitere la creşterea pieţeloremergente, dar a remarcat, deasemenea, faptul că clasele de mi-jloc din Europa “nu mai au atât demultă teamă că îşi vor pierde loculde muncă ca acum trei sau patruani”.Alte tendinţe din turism care tre-

buie luate în considerare sunt legatede schimbările socio-demograficedin Occident, aşa cum a indicatJosé Maria Palencia, CEO-ul WorldDuty Free Group: “este evident cătrebuie să priveşti spre Orient, darfără a uita Occidentul; există o altărevoluţie pe care încă nu o vedem:generaţia “baby boomer” care sepensionează, cu venituri importanteşi un nivel cultural ridicat”. În Statele Unite cheltuielile lor tur-istice vor creşte de la 40 la 55 demilioane în doar 15 ani. Acestepersoane au călătorit deja spre maimulte destinaţii, aşa că acum vordori să aibă experienţe, să se im-plice… Trebuie să fim pregătiţipentru a le oferi ceea ce ne cer”, adeclarat directorul grupului comer-cial.“Progresele tehnice care vor accel-era schimbările din industria turis-

mului: avioane mai mari şi eficiente,precum şi utilizarea pe scară largăa tehnologiilor informaţiei, vor pre-cede viitoarea revoluţie, care se vaafirma pe deplin atunci cândsmartphone-urile vor fi utilizate la ocapacitate de 100% în destinaţiileturistice, iar provocările nu vor con-sta atât de mult în oferirea uneicantităţi mari de informaţii, ci în ale oferi credibilitate, distracţie şisprijin. Pentru că informaţia o voraduce ei”, a adăugat José MariaPalencia.Tendinţele din turism determinatede noile tehnologii au fostevidenţiate şi de Luis Maroto, CEO-ul Amadeus IT Group: “călătoruldoreşte simplificarea, ca totul să fieuşor. Vor exista mai multe date,mai multe opţiuni şi alternative,tehnologia trebuie să le integreze.Acum turistul are prea multăinformaţie, iar tehnologia va trebuisă o rafineze, să o adapteze, oferindinstrumente inteligente, pentru căacum există o dispersare foartemare de informaţii şi acest lucrueste rău”. În prezent, 43% dintre consumatoriibritanici care planifică o călătorieprin intermediul Internetului, în re-alitate urmează un proces caredurează mai multe zile, săptămânisau luni în care vor folosi maimulte dispozitive, folosind alternativcalculatorul, laptop-ul, tableta sauun smartphone. Deasemenea, 85%din călătorii britanici folosesc dejaInternetul ca principala sursă pen-tru a-şi planifica vacanţele şiconţinutul audiovizual va fi una din-tre cele mai eficiente modalităţipentru a le atrage atenţia.

În plus, Google a descoperit căunul din doi utilizatori de smart-phone în Marea Britanie îşiutilizează telefonul mobil ”în timpce se uită la televizor”, ceea cepoate deschide noi oportunităţi pen-tru marketingul turistic. Viitoarelecataloage-video de călătorii vor ficapabile să “spună poveşti care săemoţioneze potenţialul călător” şi săofere în acelaşi timp informaţiipractice. În acest sens, Google identifică un“nucleu emoţional” al călătorului,unde acesta ar căuta fuga de real-itate, starea sau emoţia, iar pe dealtă parte există o “bază raţională”care determină consumatorul să ia

în considerare alte aspecte:existenţa unor activităţi pentru copii,călătoria să fie accesibilă, turistul săbeneficieze de o gamă largă deservicii şi facilităţi.Clipurile video, în rolul lor de cata-log de vânzare de călătorii, trebuiesă fie proiectate pentru a răspundeacestor diferite preocupări alecălătorului. Astfel, conţinutul au-diovizual ar trebui să includăinformaţii practice cu privire la rez-ervarea on-line sau offline, sau săincludă un ghid video pentru aobţine biletul electronic etc.

Agenţia Europeană de SiguranţăAeriană (EASA) a publicat ghiduloficial de utilizare al dispozitivelorelectronice personale (PED) la bor-dul avioanelor, care includ smart-phone-urile, tabletele şi e-readers.Cele două companii aeriene majoredin Europa, Lufthansa şi Air France,au făcut evaluarea flotelor lor şi ausolicitat aprobarea finală aautorităţilor de aviaţie şi vor per-mite pasagerilor utilizarea PED întoate fazele de zbor, inclusiv în tim-pul decolării, aterizării şi rulării pepistă.După noile reglementări, companiileaeriene - urmând propiile evaluări -vor putea permite pasagerilor uti-lizarea acestor dispozitive în “modulavion”. British Airways a fost primacompanie aeriană care a permisacest lucru pasagerilor săi în lunadecembrie a anului trecut.Lufthansa stabilise deja din lunaianuarie că pasagerii săi pot utilizafără restricţii la bord aparatele elec-tronice în “modul avion” în aeron-avele Boeing 747-800 alecompaniei. Acum, după ce a primit

aprobarea Autorităţii Germane Fed-erale de Aviaţie, va extinde utilizareadispozitivelor electronice fără între-rupere în toate avioanele Airbus, in-clusiv A-380.Cu acest nou permis acordat floteisale Airbus, utilizarea dispozitivelorelectronice va fi posibilă în aproape250 de avioane ale Lufthansa.Compania germană a cerut, deasemenea, aprobarea pentru altetipuri de avioane; cu toate acestea,din consideraţie pentru ceilalţipasageri, încă nu vor fi permiseapelurile telefonice în timpul zboru-lui. Compania a amintit că “înzborurile de distanţă lungă,Lufthansa oferă acces la Internet de

mare viteză, FlyNet, precum şi ac-cesul mobil”, permiţând pasagerilorsă utilizeze mesageria de text şiserviciile de date ca MMS şi e-mail.Pasagerii Air France pot beneficia,de asemenea, de noua reglementareşi vor putea utiliza aparatele elec-tronice în timp ce avionul se află în

rulare, la decolare, în timpul zboru-rului şi la aterizare. Purtătorii de cu-vânt ai companiei aeriene amintesccă “nu este permisă utilizarea dis-pozitivelor şi accesoriilor carefuncţionează cu Bluetooth sau Wi-Fi şi dispozitivele PED trebuie opriteatunci când condiţiile de funcţionarecer acest lucru”. Ei adaugă că “so-cietatea lucrează zilnic pentru a oferipasagerilor o autonomie mai mare.Începând cu iulie 2013, Air Franceoferă pasagerilor săi oportunitateade a se bucura de programul dedivertisment de la îmbarcare pânăîn momentul sosirii la destinaţie, in-diferent de decolare, aterizare şifazele de rulare, permiţându-le săse bucure în medie de o oră înplus de divertisment”. Air Franceremarcă, de asemenea, ca “priori-tatea în materie de siguranţă aaviaţiei pentru pasageri este să fieatenţi la avertismentele de siguranţăşi la instrucţiunile echipajului“.KLM a devenit prima companieaeriană din lume în dezvoltarea unuisistem care permite clienţilor săplătească biletele de avion prin inter-mediul reţelelor sociale, concret Face-book şi Twitter, pentru canalele în carese făcea deja check-in, se rezerva unloc sau bagaj suplimentar. Companiaaeriană olandeza a devenit, de aseme-nea, prima compania aeriană din lumecu cei mai mulţi fani pe Facebook(peste 5,2 milioane). Clienţii care folos-esc contul principal de Facebook(http://www.facebook.com/klm) sau deTwitter (https://twitter.com/KLM) pentrua face sau reface o rezervare, rezer-varea unui loc sau a plăti un bagajsuplimentar, pot plăti deja prin inter-mediul acestor canale. Companiaaeriană afirmă că, până acum clienţiicare cereau servicii suplimentare prinintermediul reţelelor sociale trebuiau săfacă plata prin telefon, cerând plata peInternet prin intermediul reţelelor so-ciale. “Cu această nouă metodă, con-tactul cu clientul se face exclusiv princanalul social pe care acesta îlutilizează. Astfel KLM are un servciuîmbunătăţit, adaptat mai bine la nevoileclientului”.Cu noul sistem, KLM trimite clientuluiun link într-un mesaj privat pe Face-book sau Twitter. Clientul alegemetoda de plată dorită şi finalizeazătranzacţia. Agentul de serviciu pereţelele sociale ale KLM primeşte unmesaj de notificare că plata a fostfăcută şi clientul, la rândul său,primeşte confirmarea plăţii.

Virgil NICUla, ULBS

3VINERI 14 MARTIE 2014 Turism

urmare din pagina 2Cei 130 de agenţi care gestioneaăaconturile sociale ale KLM răspund laaproximativ 35.000 de întrebări peFacebook şi Twitter în fiecaresăptămână (KLM a primit fanul său cunumărul 5 milioane pe Facebook, de-venind astfel compania aeriană cu ceimai mulţi fani din lume).Mulţi hotelieri folosesc Facebook şiTwitter ca instrument de vânzări, dartrebuie să ţinem cont că fiecare reţeade socializare rezolvă în mod diferitobiectivele unei afaceri şi are o propiesi unică comunitate on-line. Acestlucru înseamnă că hotelierul poateatrage parteneri de afaceri şi clienţipotenţiali pe LinkedIn, reţea care arepeste 175 de milioane de utilizatori, toţicu un obiectiv similar, şi anume acelade a crea contacte profesionale. Vânzarea prin LinkedIn se face maiuşor prin conexiuni similare. Aşa-nu-mita “vânzare socială” nu este nimicaltceva decât descoperirea şiconectarea cu liderii, clienţii şi/sau con-sumatorii prin intermediul reţelelor so-ciale. Ceea ce este diferit la LinkedIneste abordarea profesională şi filtrelede conectare. Astfel, poţi conecta cuutilizatori cu istorii similare, angajaţi,colegi, clienţi, pe sectoare şi grupuride interes.În prezent, un număr mare de hotelierinu reuşesc să profite îndeajuns denenumăratele oportunităţile de afaceredisponibile pe LinkedIn. Dincolo deîmpărtăşirea de ştiri despre sector şicontactul cu experţii din această in-dustrie, se poate vinde hotelul.Următorii ani oferă oportunitateaperfectă pentru hotelieri, aceea de a în-cepe să aplice o strategie de vânzaresocială în aceasta reţea. Pentru aceastaeste necesar ca utilizatorii să-şi opti-mizeze profilul, să creeze alianţe strate-gice, să caute oportunităţi de vânzare,să elaboreze mesaje creative, săconstruiască relaţii şi să realizeze mon-itorizarea conexiunilor sale. În septembrie 2014 îşi începe activi-tatea The Hub by Premier Inn, con-siderat cel mai eficient în spaţiilevirtuale şi primul hotel din Marea Bri-tanie cu control de la distanţă a tuturorinstalaţiilor şi serviciilor camerei prin in-termediul unei aplicaţii pentru smart-phone. Astfel, clienţii pot face cutelefonul lor mobil check-in-ul on-line şipot controla lumina şi temperaturacamerei, precum şi programul televi-zorului sau radioului, sau pot comandamicul dejun.

În anul 2013, peste 32% dintre uti-lizatorii europeni de Internet au făcutachiziţii on-line de călătorii şi vacanțe .Acest procent reprezintă un progressemnificativ comparativ cu cinci ani înurmă, când rata cumpărătorilor onlineera de doar 21%. În total, în cele 28 de state membre aleUniunii Europene, 75% dintre cetăţeniicu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 deani utilizează Internetul, iar dintreaceștia 59% au efectuat cumpărăturionline. Potrivit datelor colectate de Eu-rostat, cheltuielile pentru călătorii şivacanţe sunt cele mai frecvente în rân-dul utilizatorilor de Internet europeni,32% dintre ei au cumpărat produsesau servicii turistice anul trecut. Clasamentul utilizatorilor de Internet eu-ropeni care cumpără cele mai multecălătorii online se prezintă astfel: Sue-dia (60%); Norvegia (58%. nu faceparte din UE, dar Eurostat oferă datelesale); Danemarca (56%); Luxemburg(52%); Marea Britanie (51%); Finlanda(50%); Irlanda (43%); Olanda (42%);Germania (39%); Franţa (39%); Aus-tria (33%)Țările sub media europeană încumpărături online de călătorii şivacanţe sunt: Belgia (28%); Malta(21%); Slovenia (20%); Cipru (20%);Portugalia (17%); Grecia (15%); Slo-vacia (15%); Italia (14%); Ungaria(13%); Estonia (12%); Letonia (11%);Croaţia (9%); Polonia (8%); RepublicaCehă (6%); Lituania (6%); Bulgaria(5%); România (4%). Vânzarea online de alte produse şi ser-vicii a crescut, de asemenea, în ultimiicinci ani în Europa. Acesta este cazulhainelor şi echipamentelor sportive (dela 21% la 32%), al cărţilor, revistelorşi cursurilor online (de la 19% la23%), precum şi cumpărarea de ali-mente (de la 6% la 9%).Industria turismului se confruntă cu ocursă tehnologică în care participă miide actori, începând cu companiile start-up până la cele multinaţionale, aşacum nu s-a mai întâmplat niciodatăpână acum.Concurenţa între companii şi destinaţiiva fi din ce în ce mai globală, precumşi nivelul de exigenţă a clienţilor. Prinurmare, există o presiune tot mai marepe industria turismului, care caută neîn-centat noi sisteme pentru a reducecheltuielile, a creşte vânzările şi aîmbunătăţi experienţa călătorului. Dincauza acestei nevoi de inovaţiepermanentă, investiţiile în tehnologiedevin din ce în ce mai importante.Ce tehnologii vor fi implementate sauvor fi consolidate în următorii ani în

diferite subsectoare ale turismului?Tehnologia Informaţiei (IT) va avea unrol major, dar există şi alte inovaţiitehnice care trebuie luate în consider-are, cum ar fi: utilizarea telefoanelormobile în creştere exponenţială, site-ul mobil şi aplicaţia: care trebuiealeasă?; loialitatea; soseşte revoluţia BigData; micro-segmentarea în campaniade vânzare; personalizarea pentru aîmbunătăţi experienţa de călătorie;birouri virtuale de turism prin inter-mediul reţelelor sociale; tablets şi SmartTV în hoteluri: o nouă relaţie cu clien-tul; automitazarea check-in-ului prin in-termediul telefoanelor mobile; check-outşi plăţi prin biometria amprentelor dig-itale; Wi-Fi gratuit, dar cum?; clienţiihotelului socializaţi; plata prin telefonulmobil începe să-şi croiască drumul;consumatorii multi-screen, noua provo-care; managementul digital integrat:hotelul informatizat.Pe măsură ce tehnologia continuă săavanseze rapid, marketingul digital esteîn continuă evoluţie. Cu acest indiciu înminte, echipa Net Affinity a reunit cele14 tendinţe de marketing hotelier pen-tru 2014, cu cele mai recente evoluţii,pentru a ţine pasul în strategia de mar-keting digital. 1. Continuă creştere a mobilului:rezervările hoteliere prin intermediultelefoanelor mobile vor continua săcrească în 2014, având în vedere că50% din rezervările online directe vorfi făcute prin intermediul telefonuluimobil în 2017, potrivit Travel DailyNews. Rezervările cu telefoanele mobilevor reprezenta deja a cincea parte înEuropa în 2015.2. Loialitatea şi angajamentul prin in-termediul video-ului: utilizarea video-uluiînregistrează, de asemenea, o maredezvoltare. Dovada acestui fapt este căîn 2013, 81% dintre cei care au rez-ervat călătorii online au consultat video-uri înainte de a cumpăra produsul,conform raportului Eyefortravel ‘The2013 Traveller’. 3. Cuvintele cheie nu sunt furnizate: înprezent, 80% din căutările Googlerămân înregistrate ca şi “cuvinte cheiecare nu sunt furnizate”. Pentru primultrimestru al acestui an, se estimeazăcă Google va cripta 100% din căutărilede cuvinte cheie. 4. Remarketing personalizat: 96% dinoamenii care vizitează un site, îlpărăsesc fără să cumpere. Remarket-ing-ul îţi permite să ajungi la oamenişi să îi faci să revină. 5. OTAvs. rezervări directe: călătoriivizitează peste 20 de site-uri înainte dea lua decizia de a rezerva. În acest an,metasearch-urile, reţelele sociale şi site-urile brandurilor vor oferi marioportunităţi pentru a concura cuagenţiile online (OTA) şi a obţine maimulte rezervări directe.6. Metasearch-urile: în prezent, asistămla o explozie a acestui tip de site-uri,astfel că în acest an marketingul demetasearch va trebui să fie inclus îneforturile hotelurilor pentru a mutaclienţii săi din OTA pe canalele directeonline. Comparatoarele sunt un instru-ment pentru a creşte vânzarea directăa hotelurilor.7. Căutarea semantică: în 2014,căutările vor fi orientate spre acestdomeniu, care are drept scop opotrivire mai bună a căutării cuprinzândintenţiile utilizatorului şi sensul contex-

tului.8. Caruselul Google pentru hoteluri:carouselul operează, în prezent, în Eu-ropa, pentru localizări şi evenimentebazate pe căutări. Acest an va aduceaceastă aplicaţie pentru căutările desprehoteluri, disponibilă deja în StateleUnite.9. Noua lume multiscreen: 2014 esteanul marketingului multiscreen,călătorul schimbând dispozitivul pentrua finaliza procesul de rezervare. 10. Social media marketing; 2014 esteanul creşterii traficului spre site-uri prinintermediul reţelelor sociale. Motoarelede căutare favorizează site-urile acestorreţele în rezultatele de căutare mai multdecât oricând.11. Importanţa crescândă a GooglePlus: Google Plus va fi reţeaua socialăpentru creşterea SEO în 2014, inclusivevoluţia carouselului Google, căutări lo-cale şi Google.12. O utilizare sporită a Analytics:îmbunătăţirile Google Analytics lansateîn ultimele luni vor determina respon-sabilii de marketing să utilizeze maimult rezultatele sale în 2014.13. Viteza de încărcare a site-ului: vitezade încărcare a avut întotdeauna unefect asupra rezultatelor motorului decăutare. Cu toate acestea, se zvoneştecă în 2014 aceasta va avea un efectmai semnificativ în ranking-ul mo-toarelor de căutare.14. Segmentarea geografică: seg-mentarea geografică va înregistra ocreştere mare pe parcursul anului2014. Rezervările online cresc într-un ritmrapid în pieţe emergente precum China,India, Rusia sau Orientul Mijlociu. Înaceste pieţe, concurenţa între furnizorişi intermediari este din ce în ce maiputernică, ca parte a drumului său sprematuritate. Rezervările online în China se vor dublapână în 2015, depăşind valoarea de 30de miliarde de dolari (aproximativ 22,2miliarde de euro). În această piaţă, ceamai mare din Asia-Pacific, rezervărilecresc în general la o rată de două cifreşi vor continua aşa până în 2015,potrivit cifrelor pe care le gestioneazăPhoCusWright.Agenţiile de turism online, conduse deactori-cheie pe piaţă, cum ar fi Ctrip şieLong, vor continua să obţină profiturisubstanţiale, chiar dacă acestea pierd oparte din cota de piaţă în favoarea sit-urilor hotelurilor şi ale companiiloraeriene. Şi la toţi aceştia se vor adăugaalţi intermediari, cum ar fi metasearch-urile şi site-urile de vânzări flash, careau început deja să intre în joc.China şi Rusia se confruntă cu ocreştere puternică a numărului de per-soane care rezervează online în detri-mentul celor care fac o rezervare cu oagenţie de turism tradiţională. Potrivit directorului de Călătorii şiLogistică al Messe Berlin, Martin Buck“în ţările unde este greu să obţii o vizăturistică şi pentru destinaţiile de distanţălungă agenţiile de turism continuă săjoace un rol important”.Rezervările online vor creşte în 2014în Orientul Mijlociu. În general, indus-tria turismului s-a îmbunătăţit în modconstant de la începutul PrimăveriiArabe. Dacă în 2011 creşterea pieţeide turism a fost de 3%, în 2012 a fostde 12% şi până în 2014 se estimeazăcă se va menţine o creştere de două

cifre.Eforturile guvernelor din Orientul Mi-jlociu şi investitorilor pentru a stimulaturismul receptor - însumând populaţiapredominant tânără şi cu din ce în cemai multe cunoştinţe cu privire latehnologie - duc la o creşteresubstanţială a industriei turismului. Google a creat un nou produs numitTour Builder, care permite crearea detururi de călătorii prin intermediulGoogle Earth. Este vorba de un plug-in pentru Google Earth cu care, pen-tru a crea un tur trebuie doar să-i daiun nume, să adaugi o introducere şio fotografie. În continuare, se caută pehartă pentru a indica unde începe rutaşi se face un semn. Apoi, pe măsurăce se progresează, sunt descrise fiecaredin locurile turului adăugând fotografiişi video-uri. Se poate opta pentruvizualizarea 3D.Aşa cum explică Google, “Tour Buildereste un nou mod de a arăta oamenilorlocurile pe care le-au vizitat şiexperienţele pe care le-au avut pedrum utilizând Google Earth. Îţi dăposibilitatea de a alege locaţiile directpe hartă şi să adaugi fotografii, text şivideo, şi apoi să-ţi împărtăşeşti creaţia”.În acest sens, poate fi foarte util cadivertisment pentru utilizatorii particulari,dar poate fi, de asemenea, un instru-ment eficient pentru agenţii, mai alespentru cele specializate, pentru a elab-ora tururi foarte atractive pentru clienţiilor.Despre piaţa românească ce putemspune? Că este oarecum atipică, com-parativ cu celelalte pieţe europene, site-urile de turism, broşurile şi cataloagelecontând mai puţin în deciziile turiştilorde a călători.Referitor la preferinţele românilor înmaterie de turism în 2014: 30% din-tre aceştia afirmă că situaţia lorfinanciară îi va influenţa în planurile decălătorie în 2014; cei mai mulţiintenţionează să facă călătorii scurte demaxim trei nopţi (34%) sau între 4 şi13 nopţi consecutive (31%); 52% din-tre români, peste media europeană,intenţionează să călătorească în propialor ţară, 42% în ţările din UniuneaEuropeană şi 13% în ţările din afaraUniunii; recomandările prietenilor, fam-iliei şi colegilor sunt sursa de inspiraţiecea mai importantă a românilor atuncicând decid planificarea călătoriilor lor(48%), urmate de site-urile de turism(23%); cei mai mulţi români au utilizatInternetul (35%) pentru a-şi organizacălătoria în 2013 sau cu ajutorul uneicunoştinţe (22%).În ceea ce priveşte viitorul piaţei deturism din România, situaţia financiarăva continua să influenţeze mulţi româniîn deciziile lor de călătorie; românii vorcontinua să opteze pentru destinaţiileinterne şi din UE; vor prefera în con-tinuare unităţile de cazare mai mici sauînchirierile de apartamente şi case devacanţă şi călătoriile de scurtă durată.Deşi Internetul este în creştere ca sursăde informare şi planificare pentrucălătorii, recomandările familiei şi pri-etenilor vor continua să aibă cea maimare importanţă. Astfel, este importantca afacerile de turism din România săofere servicii bune şi să motivezeclienţii să-şi împărtăşească experienţaatât offline cât şi online, pe reţelele desocializare sau pe site-urile de recenzii.

Virgil NICUla, ULBS

Tehnologia informa]iei (IT) pune presiune pe industria turismului

c my b

c my b

isTorie economic~ VINERI 14 MARTIE 20144

urmare din pagina 1Mai mult însă, decât ca strategmilitar, Napoleon a rămas înmemoria posterității drept creatorde societate civilă, Codul său civilși maniera de organizare asocietății fiind astfel foarte impor-tante. Este Napoleon omul care ainstituit meritocrația, într-o Franțădominată până la Revoluția din1789, de disprețul funciar alaristocrației, în general de mu-cava, față de popor. Napoleon anumit ofițeri numeroși dar și înînalte funcții imperiale soldațiviteji și inteligenți pe câmpul deluptă, deveniți, unii, mareșali alFranței, chiar dacă erau fii dehangii și de servitori. Napoleon anumit în funcții publice impor-tante savanți, medici, scriitori,artiști, dar și industriași sau man-ufacturieri, chiar dacă, foarte mulțidintre aceștia, aveau origini dintrecele mai obscure, dintre cele maimizere. Și multe altele de acestfel a mai inițiat și realizatNapoleon.

Dar „rușinea”? Dar detestarea?Desigur, se vădesc și acestea într-o anumită pondere, deși nu le-așnumi astfel. Are Napoleon – așaerau timpurile, însă – și ocomponentă de tiran, de cuceritorsângeros. Pe urmă, pentru maimulte momente a încurajat, înafara Franței, în coloniile franceze,sclavia, dar câți nu au făcut-o înFranța și în lume după el, chiardacă regimul de cruntă mizerie nus-a numit, uneori, sclavie. A fostla un moment dat antirepublican,dar câți în lume nu sunt și astăzi,văzând în puterile unor despoțiluminați posibilități de salvare acivilizației noastre...Așadar, geniu sau „salaud”? Civi-lizator sau bădăran? Cumspuneam, mai mult intuitiv, eureduc sensibil partea a doua aîntrebărilor, apăsând mai multpedala de „geniu” și de „civiliza-tor”. Și utilizând cele ce știu, darși studiul excelent al profesoruluiPierre Branda, „Napoleon, lesauveur de l'économie”(„Napoleon, salvatoruleconomiei”), apărut în numărulspecial al revistei franceze „Histo-ria”, ianuarie/februarie 2014 con-sacrat în întregime mareluiîmpărat și intitulat „Napoleon: lagloire et la honte”, voi încerca sărelev de ce „economistul”Napoleon Bonaparte, de ce maimultă glorie și mai puțină rușine.De altfel, chiat în revistarespectivă, paginile consacrate„gloriei” (marele strateg alrăzboiului, apostolul meritului,fondatorul statului modern, arhi-tectul Codului civil, salvatoruleconomiei, reconciliatorul întrebiserică și stat, geniulcomunicării) sunt 46, față de celeconsacrate „rușinii” (măcelarul deoameni, tiranul, mincinosul învet-erat, adeptul sclaviei, manipula-torul, cel în afara legii) care suntdoar 27. Evident, contează.

„Economistul” Napoleon Bonaparte Lumea de ieri, de ast@zi, de mâine

Dan PoPESCU

Henry Ford

c my b

c my b

VINERI 14 MARTIE 2014 5isTorie economic~

urmare din pagina 4În opinia mea, Napoleon, cu toate mi-nusurile lui, rămâne în eternitate un ilus-tru personaj, o remarcabilă personalitateuniversală. Dar să revenim. Economis-tul Napoleon Bonaparte, „Salvatoruleconomiei”? De ce și cum?

...Am scris de mai multe ori, nemi-jlocit sau mijlocit, despre economiaFranței în secolul al XVII-lea, al XVIII-leași începutul secolului al XIX-lea. Vezi, deexemplu, trecând peste „Afacerea col-ierului”, cazul Nicolas Fouquet înconfruntările sale cu marele finanțistJean Baptiste Colbert. Pe urmă, scan-dalul John Low, respectiv apogeul șiprăbușirea primei mari societăți deacțiuni din lume, ceea ce a constituit, defapt, prin gravele sale urmări în timp, ocauză majoră a Revoluției franceze de la1789. Mă refer, de asemenea, la mareleși incisivul gazetar al Revoluției, CamilleDesmoulin, cu capul, alături de cel al luiDanton, retezat de ghilotină. Am învedere expediția și campania tânătuluigeneral Bonaparte în Egipt, relevând ocapacitate managerială și de previziunecu totul remarcabilă la viitorul mareîmpărat. Episodul în țara faraonilor cufrumoasa și năvalnica Pauline Foures,generozitatea pecuniară, și nu doar, aîmpăratului față de familia sa, față deamantele mai mult sau mai puțintrecătoare, și generalii săi, în sfârșit, în-frângerea de la Waterloo cu mai multedin motivațiile sale economice, etc. De-sigur că nu am putut neglija și douăepisoade dramatice și incorecte laNapoleon, respectiv a plecat pestenoapte în Franța părăsindu-și armata dinEgipt, și a făcut același lucru în Rusia,nu mult timp după retragerea dinMoscova, lăsând pradă frigului cumplit,degerăturilor și înghețului, pradăzăpezilor, pradă cazacilor, partizanilorruși, o mare armată care atunci când în-cepuse campania rusească număra maimult de 400 de mii de soldați, din careau reușit să iasă din Rusia doar 40 demii. Este drept, Napoleon a motivat am-bele gesturi prin „situații tulburi” la Parisce făceau necesară prezența sa, dar, înopinia mea, nu ajunge... Oricum, dinpunct de vedere economic au fost stăridintre cele mai grave.

Revenind esențial la economiafranceză de după 1795, atunci când adobândit puterea, în 1795 – 1796,aceasta era practic distrusă, iar casele eide bani erau, practic, goale. Cum scriePierre Branda în excelentul său studiu,în țară erau doar 167 de mii de franci,în vreme ce numai funcționareanormală a statului, un stat în formare,cu aspirații, cu speranțe, solicita întreunu și două milioane de franci pe zi.„Pentru Bonaparte, ce trebuia să ducăo campanie militară împotriva Austriei(ce amenința granițele Franței, n.n.) șisă întreprindă mari reforme, situația seînfățișa dramatică. Regimul său risca sănu supraviețuiască, precum regimurilecare l-au precedat”. Ce a făcut dar vi-itorul împărat? În primul rând, a reunit,de urgență, la Palatul Luxemburg, peprincipalii bancheri ai Parisului, ai Franței,cărora, după cum mărturiseau chiaraceștia, le-a ținut un magnific discurs.Totuși, ca mai peste tot în lume, atunciși acum, aceștia au promis, ca împru-muturi, 12 milioane de franci, din care,finalmente, nu au asigurat decât 3 mil-ioane, cu o dobândă de circa 40% pean. Mult prea puțin față de ce era de

rezolvat. Decepțiile financiare ale Vechi-ului Regim și Revoluția lăsaseră urmeadânci. Trebuia cu mult mai mult,regimul consular trebuia să facă dovadacapacității sale...

Napoleon, deci, prin specialistul săuîn finanțe, Martin Michel Gaudin, dar șiprin alți profesioniști ai domeniului, aînceput să recupereze masiv de la ceiîn restanță, mare sau mică, cu im-pozitele. Pentru cei mai mulți, societățisau privați, termenul de recuperare afost o lună. Pe urmă, mai multe cate-gorii de agenți publici, pentru a-și ex-ersa, potrivit timpului, atribuțiile lor, aufost chemați să plătească „o cauțiune”,curând vărsată în Trezoreria publică.Apoi, un concurs: departamentul (re-gional) cel mai prompt în a-și reglacontribuțiile financiare va avea numelesău conferit unora dintre cele mai fru-moase piețe, unora dintre cele mai fru-moase locuri din Paris.

Au fost măsuri însemnate, dar elenu au reușit să constituie nici foartemulți bani, nici să restabilească încred-erea publicului interesat, în finanțe. Tre-buia, deci, umblat la organizarea,respectiv structura fiscală, a Franței.Natura impozitelor nu era pusă subsemnul îndoielii, drepturile de înregis-trare și timbrele fiscale rămâneau însarcina statului. Dar cum Constituantavotase cu trei ani în urmă ca „foile deimpozit”, respectiv contribuțiile directe săfie de resortul administrațiilor munici-pale, faptul producea grave dereglărivizavi de ceea ce se putea strânge fațăde ceea ce fusese inițial hotărât.Corupția locală și nu doar locală îșispunea, firește, cuvântul. Napoleon vadecide, deci, crearea unei „Direcții decontribuții directe”, în 13 decembrie1799, având ca misiune „stabilirea șiexpedierea matricelor de impozit”. Era oDirecție exclusiv din componența Min-isterului Finanțelor, realizându-se legăturadirectă între administrație și contribua-bil, eliminându-se mult din corupție. Iarbanii au început să intre mai mulți petipul noului sistem fiscal. La doi anidupă preluarea puterii de către Bona-parte, bugetul statului a început să seechilibreze.

Prim consulul Bonaparte avea, deci,mijloace pentru realizarea și a altorobiective ale politicii sale: sănătateaeconomică a țării, dezvoltareaeconomică de calitate. „Dacă Franța seîmbogățea, spunea Bonaparte, statul seîmbogățea și el, datorită impozitelor.Trebuie, însă, asigurată dezvoltareaeconomică”. Ceea ce trecea de lamonedă, prin industrie și mari lucrăripublice. „Nimic nu era neglijat”, scrieprofesorul Pierre Branda. Mai întâi sis-temul bancar trebuia revăzut, ceea cear fi permis statului, dar și întregiieconomii, să se finanțeze pentru a re-aliza investițiile necesare. Comercianțiiaveau și ei nevoie de credit comercialși, de asemenea, de bilete de bancăpentru a simplifica tranzacțiile.

Cum băncile, în speță creditul ban-car, fuseseră trecute la „index” în vre-mea Revoluției, care confiscase, în bunămăsură, averile nobiliare dar mai puținrealiza crearea de bogăție nouă, o primămăsură astfel consta în crearea uneimari bănci pentru Franța. Două decretedin 18 ianuarie 1800, vor consfințicrearea Băncii Franței. Capitalul la orig-ine era de 30 de milioane de franci,adică 30 de mii de acțiuni cu valoareape fiecare acțiune de 1000 de franci.

Aportul statului era de 10 milioane defranci, respectiv „cauțiunea” percepto-rilor generali, de care am amintit.Deopotrivă, s-a realizat fuziunea cu Casade Conturi Curente, care poseda oîntreagă rețea de birouri și personal cal-ificat... Banca Franței își va începe ac-tivitatea la 20 februarie 1800. Iar în 1803îi va fi conferit privilegiul exclusiv al emi-siunii de bilete, de monedă. „Va stăpânicreditul și va facilita circulația monetară”.Ca urmare, circulația biletelor sale vaurca de la 29 milioane franci în 1802,la 111 milioane de franci în 1812. Eraconsiderabil dar, totuși, nu destul...

Bonaparte, în curând ÎmpăratulNapoleon, trebuia să pună ordine înanarhia monetară. Care era situația?Cum scrie Pierre Branda, „o mare partedin piesele Vechiului Regim, ludovicii deaur, ecu de argint și <<sous>>(bani,parale, de cupru) au fost retrași pentrua se recupera materialul. În vreme cemoneda falsă, provenind din Anglia saudin ateliere clandestine franceze eraabundentă. De asemenea, încă din vre-mea războaielor revoluționare, o marecantitate de piese străine dobândiserărol de monedă pe teritoriu. Pentru acomplica totul, livra continua să fiemonedă de socoteală în pofida treceriila franc ca unitate monetară, în ultimelesăptămâni ale Convenției. Altfel spus, a

cumpăra sau a vinde rămâneauoperațiuni complicate, ceea ce dăunarenașterii economice”. Un citat mai lung,dar cât se poate de real. De fapt, între„laissez-faire” și a interveni Bonaparte alăsat un timp de circa 3 ani, înainte dea „ataca” problema. Legea din aprilie1803 (germinal, an XI) va consacra omonedă forte, fidelă și sigură, franculnumit „germinal” – după numele luniirespective, aprilie, de după Revoluție.Avea câteva avantaje: greutatea acestuifranc era de 5 grame de argint,apropiată de cea a livrei din 1726. „Oexcelentă manieră de a reveni la o oare-care stabilitate după bulversărilerevoluționare”, scrie Pierre Branda.Mulțumită raportului dintre aur și argint,stabilit la 15,5, „francul germinal” aveao putere de schimb adaptată pozițieisale centrale în Europa, chiar pentruțările unde aurul era privilegiat, respec-tiv Anglia și Olanda, dar și pentru țărilecare considerau argintul prioritar, re-spectiv Spania și Portugalia. Sistemuldecimal era conservat, respectiv piesede jumătate, trei sferturi, doi și treifranci. În plus, „francul germinal” era înacelași timp monedă reală și desocoteală. Se vădeau, dar, modificăriesențiale ce au permis revigorareaeconomiei.

Totodată, Napoleon a militat consid-

erabil pentru ameliorarea relațiilor dintrecomercianți, dintre patroni și salariați.Va fi aplecat spre social. Apoi, va dalegi, va sfătui guvernul în sensul creșteriiprosperității comerțului. Va înființaCamerele de Comerț. Va lărgi consistentși va moderniza rețeaua de canale șirâuri navigabile. Va construi numeroasepoduri, drumuri și șosele, creind chiarun Corp Imperial de Poduri și Șosele.Între 1804 și 1813 statul va cheltui pen-tru lucrări publice circa 860 milioane defranci (circa 20% din venitul național),fără a adăuga cheltuielile respective de-partamentale și comunale. Va constituiNapoleon „Curtea de Conturi”, cuatribuții esențiale în controlul cheltuiriibanilor publici. Sunt instituții, acțiuni,măsuri care au fost adoptate apoi întoată lumea, după modelul francez. Separcurgea o etapă esențială amodernizării economiei, aceasta eraemergentă, totul materializând, înlesnindși favorizând marea revoluție industrială.Iată, dar, doar una dintre laturile luiNapoleon constructor de societate. Șiau mai fost multe altele. De altfel,Napoleon este și un precursor al Uniu-nii Europene, sub egida „Liberté, Egal-ité, Fraternité”. Dar el a conceput-o și arealizat-o prin cuceriri, mai ales, deși șiprin seducție. Ceea ce a făcut să senăruie repede...

„Economistul” Napoleon Bonaparte Dan PoPESCU

uniunea europeană VINERI 14 MARTIE 20146

urmare din pagina 1Încă de la înfiinţare, Comunitatea

Europeană (CECO, EURATOM, CEE)a fost concepută ca organizaţiedeschisă, fenomen stipulat în tratatelefondatoare.

Art. 98 al Tratatului de la Parisdin 1951 dispune că orice stat eu-ropean poate cere să adere laTratatul CECO.

Art. 237 al Tratatului de la Romaşi art. 205 al aceluiaşi tratat confirmăaceastă stipulaţie. De asemenea Tratatul de la Maas-tricht, în art. O are prevede că :„orice stat european poate cere sădevină membru al Uniunii.” Art. F dinTratatul de la Maastricht mai intro-duce o condiţie suplimentară şianume ca statul aderant să aibă unsistem de guvernare format pe prin-cipii democratice. Tot în Tratatul dela Maastricht art. 3A paragraful 1precizează că statele membre şi Co-munitatea Europeană respectă prin-cipiul economiei de piaţă deschisă,în care concurenţa este liberă. Înconcluzie acele state care îndeplinesccondiţiile pot să ceară din punct devedere juridic să devină membre cudrepturi depline a UE.

Art. N din Tratatul de la Maas-tricht aduce modificări în ceea cepriveşte „aderarea,” în sensul căstatele membre au dreptul să cearămodificarea criteriilor de aderare.

Astfel, decizia de aderare este unact politic care ţine de Consiliul UEşi de statele membre.

Consiliul European din decembrie1989 de la Strasbourg a lansat ideeade creare a unui nou tip de acord deasociere pentru statele din EuropaCentrală şi de Est. Această decizie astat la baza orientării ce a dominatConferinţa Interguvernamentală din1991, favorabilă adâncirii integrării,mai degrabă decât extinderii. PrimeleAcorduri dintre UE şi aceste ţări aufost Acorduri de comerţ şi cooperare.A doua generaţie de Acorduri Eu-ropene (de asociere) se bazează peart. 237 al Tratatului de la Maastricht,care are un conţinut mai larg şi seînscrie într-un context politic dominatde interesul unei extinderii către est.Acordurile europene reprezintă bazalegală a relaţiilor dintre Ţările din Eu-ropa Centrală şi de Est şi UniuneaEuropeană, obiectivul lor fiind săofere un cadru pentru dialog politic,

să promoveze impulsionareacomerţului şi a relaţiilor economiceîntre semnatari, să ofere cadrul pen-tru asistenţă tehnică şi financiarăcomunitară şi un cadru adecvat pen-tru pregătirea treptată a statelor aso-ciate pentru a se integra în UE.

Cadrul instituţional conturat deAcordurile Europene furnizeazămecanismul necesar pentru imple-mentarea, gestionarea şi monitor-izarea cooperării în toate domeniilerelaţiilor bilaterale.Acordurile Europene au o dimen-

siune economică mai întinsă,deoarece depăşesc domeniul schim-burilor în sens restrâns. De aseme-nea, acestea includ multe dispoziţiide natură politică şi pun în practicăetape de armonizare cu legislaţiaeuropeană.În concluzie, aceste acorduri descriuo Europă formată din două părţi oparte urmăreşte satisfacerea intere-sului celorlalţi, iar cealaltă speră într-o situaţie mai bună fără a-i segaranta succesul.Remarcăm că Acordurile Europenecare se referă la ţările Europei Cen-trale şi de Est sunt mai ample decâtcelelalte, pentru că leagă ţările eu-ropene între ele, în vedereaeliminării treptate a restricţiilor dincalea liberei circulaţii a mărfurilor,serviciilor, persoanelor şi capitalului,adică pentru pregătirea integrăriiPieţei Unice.

Principalele prevederi ale Acor-durilor Europene se circumscriuaceloraşi domenii de preocupări eco-nomice. În baza art. 238 (CEE),Acordul are durată nelimitată, carac-ter preferenţial, în plus sunt adăugateclauze referitoare la respectareademocraţiei şi la acceptarea uneieventuale aderări viitoare. De aseme-nea Acordul urmăreşte stabilireaunui cadru instituţional al asocierii,cu completările ulterioare făcute deConsiliul European şi creareaprogresivă a unei zone de liberschimb în domeniul bunurilor, cu operioadă de tranziţie de cinci anipentru UE şi de zece ani pentruŢările din Europa Centrală şi de Est.O altă prevedere se referă la liberacirculaţie a persoanelor, tratamentegal pentru lucrătorii stabiliţi legal înUE; dreptul de stabilire, aplicare adreptului naţional cu perioade tranz-itorii pentru TECE; servicii, liber-alizarea progresivă şi reguli specialepentru transporturi, plăţi şi circulaţiacapitalurilor, libertatea transferurilor fi-

nanciare pentru activitatea comercială,repatrierea profitului. Obligaţiagenerală a Ţărilor din EuropaCentrală şi de Est constă înadoptarea legislaţiei europene. Co-operarea se desfăşoară în domeniuleconomic şi cultural, cu participareastatelor asociate la programe comu-nitare.

Cu privire la extinderea UE, înTratatul de la Roma nu există fun-damente pentru a refuza accesulunor noi state europene la grupareaeuropeană. Singura condiţie esteaceea ca viitorul stat membru săîmpărtăşească valorile europene.

Extinderea spre Estul Europei esteo experienţă cu totul nouă şi pentruUE şi cel puţin în faza iniţială, parea fi avut la baza exclusiv raţiunipolitice. Pe lângă consecinţele eco-nomice inerente, actualul proces deextindere reprezintă un proiect istoricde unificare a continentului european.Aceste Acorduri Europene deAsociere sunt mai complexe decâtAcordurile comerciale şi de cooper-are economică şi comercială,deoarece cuprind, pe lângă aspectede cooperare economică şicomercială şi elemente de cooperarepolitică şi culturală. Perioada de val-abilitate a Acordurilor este nelimitată,ele cuprinzând atât sfere decompetenţă comunitară, cât şi sferede competenţă naţională, iar perioadade tranziţie era de zece ani.Acordurile de Asociere au ca scopfinal obţinerea de către ţările eu-ropene asociate, a calităţii de mem-bru cu drepturi depline ale UE. Un altobiectiv este acela de a constitui ozonă de comerţ liber între ţările sem-natare. Acest obiectiv s-a îndeplinitîn mod asimetric, adică PiaţaComună a fost deschisă comerţuluiînaintea pieţelor din ţările asociate.Trebuie menţionat faptul că pentru aputea deveni ţară asociată la UE,ţările solicitante trebuie săîndeplinească următoarele condiţii:dezvoltarea economiei de piaţă şigarantarea principiilor democraţiei. Acordurile Europene încheiate custatele din Europa Centrală şi de Estau o structură identică. Ele diferăprin conţinutul anexelor lor, carecuprind produsele cărora li seasigură o protecţie ridicată în primiicinci ani, precum şi nivelul contin-gentelor tarifare al unor produse(agroalimentare, siderurgice şi textile).Principalele capitole ale Acordurilorsunt:

- dialogul politic, prin care seinstituţionalizează întâlnirile regulate lacel mai înalt nivel politic, pe toatetemele de interes comun şi careurmăreşte realizarea convergenţei înpoziţiile părţilor, pe teme de politicăexternă.- principiile generale se referă la pe-rioada de tranziţie de zece ani, carea fost împărţită în două etape suc-cesive a câte cinci ani, perioadă încare nu se aplică măsurile careprivesc libera circulaţie a mărfurilor.Se menţionează faptul că se va ex-amina aplicarea Acordurilor şi re-alizarea reformelor economice înţările asociate- libera circulaţie a mărfurilor. Înaceastă privinţă Acordurile suntpreferenţiale şi urmăresc stabilizareazonelor de comerţ liber între Uniuneşi ţările asociate. Concesiile acordatepentru liberalizarea comerţului pentruprodusele industriale sunt reciproceşi în favoarea ţărilor asociate. Ele auo perioadă mai lungă de liberalizarea pieţelor decât UE. Anumite pro-duse constituie obiectul unor proto-coale speciale (textile, cărbune, oţel)- libera circulaţie a forţei de muncă,stabilirea şi serviciile. Cu privire laforţa de muncă, Acordurile urmărescsă îmbunătăţească situaţia angajaţilorstabiliţi legal în UE. În ceea cepriveşte dreptul de stabilire, seprevede aplicarea tratamentuluinaţional, de îndată ce Acordurile deAsociere vor intra în vigoare. Acesteţări vor beneficia de perioade detranziţie pentru aplicarea acestor prin-cipii. Referitor la servicii s-a convenitca în mod progresiv să fie autorizatăprestarea de servicii transfrontaliere;- cooperarea economică va avea caobiectiv ajutarea acestor ţări în efor-tul lor de restructurare economică,astfel încât, până la sfârşitul perioadeide tranziţie, ele să devină ţări com-petitive. Cooperarea va cuprinde toatesectoarele în care Uniunea şi ţărileasociate au un interes reciproc, aşacum ar fi: cooperarea industrială;promovarea şi protecţia investiţiilor;standardele agroindustriale şi apli-carea conformităţii; cooperarea înştiinţă şi tehnologie, învăţământ şipregătire profesională; agricultură şisectorul agroindustrial; energia şi co-operarea în sectorul nuclear; mediulînconjurător; turismul; vămile; com-baterea drogurilor; administraţiapublică ş.a.m.d.- concurenţa şi alte prevederi cu car-acter economic. Legislaţia referitoare

la concurenţă va trebui armonizatăcu cea existentă în UE. Sunt garan-tate transferurile financiare libere,care decurg din tranzacţii comerciale,servicii, operaţiuni de investiţii, repa-trierea capitalului investit şi acâştigurilor din acest capital, precumşi din circulaţia persoanelor;- armonizarea legislaţiei. Acestsubiect este o premisă obligatoriepentru integrarea economică a ţărilorasociate în UE. Pentru apropierealegislaţiei se au în vedere îndeosebidomeniile: legislaţia vamală, legislaţiaprivind societăţile, dreptul bancar,legile privind gestiunea fiscală şicontabilă a societăţilor, regulile deconcurenţă;- cooperarea financiară. Ţările asoci-ate primesc fonduri nerambursabileprin programul PHARE şi împrumu-turi de la BEI şi BERD;- cooperarea culturală cuprinde pro-gramele culturale existente în UEcare vor fi extinse şi în ţările asoci-ate. Părţile sunt de acord să coop-ereze şi în ceea ce priveştepromovarea industriei audio-vizualuluiîn Europa, schimbul de programe,burse şi facilităţi pentru pregătireaziariştilor şi a altor profesionişti dindomeniul mass-mediei;- prevederile instituţionale; acest capi-tol anunţă înfiinţarea unor organismecare vor supraveghea realizareaprevederilor Acordurilor. Acestea sevor întruni la nivel ministerial celpuţin odată pe an, unde vor exam-ina problemele importante care sevor ivi în cadrul aplicării Acordurilor.În concluzie, obiectivele acestor acor-duri sunt: - crearea unui climat de încredere şistabilitate favorabil reformelor politiceşi economice în ţările asociate, pre-cum şi stabilirea unor relaţii politiceîntre statele europene, care să re-flecte valorile comune ale EuropeiUnite;- facilitarea creşterii schimburilorcomerciale, a liberei circulaţii, a cap-italurilor şi investiţiilor, ameliorarea îngeneral a climatului economic la niveleuropean; - asigurarea transformării fosteloreconomii socialiste centralizate îneconomii de piaţă, capabile să con-cureze economiile europene, pentruca să se integreze în mod eficient însistemul economic mondial; - ameliorarea cooperării politice, eco-nomice şi culturale care să conducăla conştientizarea identităţii europenecomune.

Acordurile de Asociere la Uniunea European@conf. univ. dr. Paul lUCIaN,ULBS

STRASBOURG BRUXELLES

Teorie economicăVINERI 14 MARTIE 2014 7

Considera]ii privind impactul economic al teoriei keynesiste

urmare din pagina 1De o importanță și mai mare pentru politi-cienii practici, comunismul rus și fascismulgerman deveneau modele rivale ce nuputeau fi ignorate de America și MareaBritanie.

Pe măsură ce sistemul socio-politic aînceput să evolueze de la prima eră a cap-italismului la cea de-a doua, economia atrebuit reinventată. Acest lucru a fost real-izat prin împărțirea sa în două compo-nente distincte. Componenta tradițională,mai apoi descrisă ca fiind microeconomia,a continuat să utilizeze instrumente ale sec-olului XIX în materie de teorie marginalăpentru a analiza comportamentul indivizi-ilor de maximixare a utilității și a com-paniilor de maximizare a profitului în piețecompetitive, pentru mărfuri normale cumar fi roșii, pantofi sau cărbune.

Noua componentă a economiei,intitulată macroeconomie, a fost inventatămai mult sau mai puțin de la zero, în1930, de Keynes și colaboratorul său dela Cambridge, Richard Kahn, împreună cueconomistul polonez Michal Kalecki.Macroeconomia se concentra nu asuprabunurilor de larg consum, ci asupra fac-torilor de producție care crează bogăție –muncă, bani și capital - și în special asupramodului de fluctuație a cererii pentru toțiacești factori de producție în generareainstabilității în economia de ansamblu.Macroeconomia a provocat determinismulmecanic liniar al economiei clasice cu con-cepte postmoderne, cum ar fi numiteacum – un viitor ce nu poate fi cunoscut,preferințe personale inconsecvente șiașteptări de auto-consolidare.

Într-un anumit mod, Keynes a re-cunoscut macroeconomia ca pe un sistemcomplex, cum ar fi recunoscut în prezentde biologii, inginerii și fizicienii matemati-cieni. O structură complexă, precum unecosistem, un corp uman, sau chiar untipar de determinare a vremii, ce implicămulte și diferite componente careinteracționează în moduri impredictibile, acărui comportament nu poate fi analizatprin agregarea mișcărilor individuale alepărților anatomice.

A fost o acțiune arogantă economiștilorclasici să creadă că ceva atât de complexprecum o economie de piață, cuparticipanți raționali, care sunt liberi să îșischimbe propriul comportament, și cuprincipii economice după care operează în-tregul sistem, poate fi înțeleasă prin în-sumarea tuturor motivelor și acțiunilorafacerilor, muncitorilor și consumatorilor in-dividuali. Fizicienii matematicieni au dovedit,în secolul XVIII, imposibilitatea previzionăriiprecise a cursului pe termen lung a unuisistem, ce are în componență doar treiparticule separate, toate interacționând înconformitate cu legiile fixe ale mișcării uneisingure forțe gravitaționale.

În contrast, Keynes și succesorii aces-tuia au realizat că încercarea de a înțelegecomportamentul agregat, sau macro, aunui sistem larg, începând cumicrofundațiile sale, nu era nici necesar,nici dezirabil. De vreme ce interacțiuniile adoar trei corpuri separate nu puteau fi de-scrise în mod precis, mecanica statistică arfi putut analiza fluide consistând din trilioanede atomi cu o acuratețe impresionabilăprin schimbarea atenției de la particulele in-dividuale la sistemul în ansamblul său. Iarbiologia a aplicat metode științifice rig-uroase unor organisme și ecosisteme in-finit mai complexe decât cele descriseanterior. Prin analogie, macroeconomia ar

fi putut să încerce să înțeleagă o economiede piață prin concentrarea pe anumiteconexiuni simple, și apoi examinarea lorstatistică, pe măsură ce acestea ar puteaguverna comportamentul agregat a întreg-ului sistem, în loc de încercarea de a anal-iza în detaliu modul de comportament afiecărui consumator, muncitor și afacereindividuală dintr-o economie.

Încă două caracteristici importante dis-ting sistemele complexe cum ar fi econo-mia, ecologia și meteorologia de studiulrelativ simplu a fluidelor stabile dinmecanica statistică. În sisteme complexe,cum ar fi tipare de determinare a vremiiși simulări de cutremure, analizamatematică, ce caută soluții exacte laecuații bine-definite, este imposibil de apli-cat deoarece există prea mulți factori deinfluență. Cea mai bună rută de acțiune aoamenilor de știință este de a urmărisimulări pe computer, ce oferă aproximărisuccesive. Mai mult, în cele mai intere-sante sisteme complexe, cum ar fi habi-tatul ecologic, coloniile de furnizi șicomunitățiile de oameni, participanții indi-viduali pot să își schimbe comportamen-tul și să își altereze legiile mișcării. Aceastăcapacitate de schimbare a comportamen-tului face ca aceste sisteme complexeadaptive să fie în mod infinit mai greu destabilit și de rezolvat dintr-un punct devedere matematic. Dar, paradoxal, le poateface să fie mai predictibile și mai ușor deînțeles pentru că sistemele adaptive, demulte ori, încep să se organizeze singureși spontam în tipare relativ ordonate. Ast-fel de sisteme bazate pe auto-organizarepar să dezvolte legi de mișcare emergentecare le salvează de la degenerarea aces-tora în haos. Teoria modernă a matem-aticii haosului a descoperit similitudiniremarcabile printre astfel de proprietăți„emergente” în multe sisteme complexe,de la tiparele organizațiilor industriale lastolurile păsărilor migratoare. „Mânainvizibilă” a lui Adam Smith, descoperită cudouă sute de ani înainte ca oricine să se

fi gândit la matematica sistemelor com-plexe, a fost cel mai spectaculos exemplual unei proprietăți emergente bazată peauto-organizare.

Keynes și colaboratorii săi, fără a an-ticipa studiul sistemelor complexe din sec-olul XX, au realizat, în mod instinctiv, căîntr-o economie comportamentul agregatar putea fi înțeles doar prin concentrareape diferite legi de mișcare, față de gu-vernarea deciziilor individuale a oamenilorde afaceri, a muncitoriilor și a consuma-torilor. Ei au arătat că piețele pentrumuncă, bani și capital, de departe de a ficonduse de aceași dinamică a piețelor cla-sice pentru bunuri de larg consum, cumar fi roșii și pantofi, ar putea, deseori săse comporte în mod opus. De exemplu,

când afacerile observă scăderea salariilorîntr-o recesiune, o viziune standard clasicăa piețelor sugerează că firmele vor angajamai multe persoane. Totuși, în mod gen-eral, se întâmplă opusul. Deoarece expan-siunea afacerii, în mod normal, necesităinvestiții, ce sunt motivate în principal deașteptarea de vânzări și profituri viitoare,mai mult decât de profiturile prezente, de-seori, firmele vor răspunde scăderii salari-ilor prin anticiparea unei cererii mai scăzute,în viitor, și astfel vor investii mai puțindecât înainte. Între timp, consumatorii vorreacționa, în general, la salariile mai miciprin reducerea cheltuielilor lor și creștereaeconomiilor. Rezultatul va fi o scădere atâtîn investiții, cât și în consum. Acest aspectva forța afacerile să concedieze mai mulți

muncitori sau să le scadă salariile, care, larândul lor vor scădea și mai mult cheltu-ielile consumatoriilor, și cauzează și maimult prejudiciu din prisma așteptăriilorfirmelor, ducând la o rată și mai mare așomajului.

Astfel de cercuri vicioase nu continuăla infinit pentru că o economie de piațăconține mai mulți factori care se auto-stabilizează, dintre care cele mai importantefiind rata dobânzii și oferta de monedă.Dar, punctul de vedere a lui Keynes se ref-erea la faptul că presupunerea din secolulXIX, conform căreia economiile de piațăcompetitive întotdeauna se orientează, înmod automat, spre un echilibru a unei ratede ocupare totale, este mult prea optimistă.

asistent univ. dr. Alin oPrEaNa,

ULBS

va urma

CAMBRIDGE - KING’S COLLEGE

LONDRA

c my b

c my b

Numărul ţărilor participante a ajuns înprezent la 63. Pentru a deveni mem-bru OGP, ţările participante trebuie săadopte la nivel înalt Declaraţia pentru oGuvernare Deschisă, să prezinte unplan naţional de acţiune elaborat înurma consultărilor publice şi, deasemenea, să trimită periodic un ra-port privind progresele înregistrate. Gu-vernul României a aderat la aceastăiniţiativă în anul 2011, iar în aprilie2012, a aprobat prin Memorandumparticiparea României la Open Gov-ernement Partnership şi, de asemenea,Planul Naţional de Acţiune 2012-2014pentru implementarea angajamentelorasumate.La nivelul UE au fost luate numeroasemăsuri pentru a spori gradul de impli-care și angajamentul cetățenilor față deproblemele comunității. Decretarea an-ului 2013 ca Anul European alCetățenilor a umărit, printre altele, pro-movarea rolului major ce le revineacestora, cu precădere în perspectivaalegerilor europarlamentare. Seconstată o nevoie urgentă de a trezispiritul civic și de a susține participareaactivă a cetățenilor într-un dialog per-manent și constructiv, bidirecțional cuinstituțiile publice care să conducă la oguvernare deschisă, transparentă șicolaborativă. În acest sens participareacetățenilor în viața publică, asigurareaunor servicii sociale mai eficiente,transparența administrativă șidecizională și accesul liber la date pub-lice sunt esențiale. Sectorul societății civile joacă un rolimportant în promovarea acestor idei șiimplementarea principiilor fundamentalepentru o guvernare deschisă. CruceaRoșie, Filiala Sibiu susține acest de-mers participând la un proiect euro-pean, alături de parteneri din Portugalia,Polonia Regatul Unit, Olanda, Estonia,

Grecia, Germania, Franța, Norvegia,Turcia, coordonatorul fiind din Italia.Acesta din urmă,compania Euro-net,fiind totodată coordonatorul Rețelei Eu-ropene de Guvernanță (European Gov-ernance Network), constituită în anul2004 pentru a promova guvernareadeschisă și implicarea activă acetățenilor într-un dialog constructiv cuinstituțiile europene. Proiectul OpenGovernment for Europe susține atin-gerea obiectivelor avute în vedere încadrul Strategiei UE 2020, promovândechitatea, coeziunea socială și cetățeniaactivă, facilitând obținerea unorcompetențe cheie. Acestea din urmăcuprind competențe sociale și civicemenite să sprijine cetățenii în impli-carea activă în cadrul Uniunii europeneși a viitorului acesteia.Activitățile principale ale acestui proiect,finanțat de Comisia Europeană prin in-termediul programului de învățarecontinuă (Lifelong Learning Programme)vizează:- promovarea principiilor Guvernării De-schise- găsirea unor exemple de bune practicide Guvernare Deschisă în Europa- dezbateri privind viitorul Guvernării De-schise cu stakeholderi și instituții publice- elaborarea unor linii directoare și a unorinstrumente inovative menite să susținăparticiparea cetățenilor la viața publică.Impactul proiectului Open Gov EU seva resimții la nivelul cetățenilor, ainstituțiilor publice și a instituțiilorpartenere în proiect. Astfel, cetățenii potdezvolta competențe cheie, ca de ex-emplu competențe civice, sociale șidigitale, putând, deasemenea, beneficiade relaționarea cu alți cetățeni și ex-perimenta participarea publică închestiuni ce necesită un feedback pub-lic. Totodată, cetățenii pot învăța maimulte despre guvernarea deschisă șidespre drepturile lor comunitare.Instituțiile publice pot învăța cum săfacă administrația publică, în general,

mai transparentă, responsabilă,accesibilă și mai eficientă. Deasemeneaacestea pot susține participareacetățenilor în demersul comun de aîmbunătăți serviciile și managementulresurselor publice, de a promova ino-varea și de a crea comunități maibune. Proiectul Open Gov EU va per-mite instituțiilor și obținerea unorcunoștințe profunde asupra principiilorGuvernării Deschise, care au ca scoppromovarea transparenței și lupta îm-potriva corupției. Poate că cel mai im-portant rezultat al proiectului va constaîn obținerea de cunoștințe legate demodalități specifice de implementare aguvernării deschise la nivel local, prinintermediul bunelor practici ce vor ficolectate de pe teritoriul european, de-venind astfel administrații moderne,mai aproape de nevoile cetățenilor.Alți stakeholderi pot paricipa la întâlniriorganizate după metodologia OpenSpace Technology. Aceștia pot fireprezentanți ai unor instituții publice,membri în comitete locale, școli, toțicetățenii ce doresc să fie implicați înviața publică.

În prezent, proiectul se află în etapa decolectare de bune practici, urmând săfie conceput un catalog al celor maibune practici. Având în vedereimportanța subiectului central al proiec-tului Open Gov EU se poate consideracă acesta va avea ca impact pe termen

scurt, o participare mai mare laalegerile europarlamentare, și pe ter-men mediu și lung, prin competențelecivice pe care le promovează, poateconduce la un act administrativ maitransparent și centrat pe nevoilecetățenilor.

Transparenţă VINERI 14 MARTIE 20148

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctelede vedere ale autorilor, care pot fi diferite de

cele ale redac]iei.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

NICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Eduard STOICASTOICA

Silviu VINTIL~VINTIL~

Leonard {ERBAN{ERBAN

dr. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU“DE TOATE PENTRU TO[I”SC. TRIBUNA SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Articole la: euroeconomiaxxi@gmail.com

dr. Lia - Alexandra Balta-

dor, UlBS

Guvernarea deschis@- mai mult@ putere în mâinile cet@]enilor -

F.d. rooSEvElt