Criza Rachetelor

7/30/2019 Criza Rachetelor

1/9

Criza rachetelor din Cuba (octombrie 1962)

Fost colonie spaniol, insula Cuba a fost n prima parte a secoluluiXX sub protectoratul Statelor Unite. Americanii deineau proprieti peinsul i aveau n concesiune elemente de infrastructur (ci ferate,telecomunicaii). Economia cubanez, orientat exclusiv ctre vecinul dinnord, era una de monocultur (zahr, tutun, bumbac). Problemele socialeerau severe, omajul atingnd 30%, n unele perioade ale anului.Polarizarea societii, ntr-o ptur bogat i marea majoritate a populaieisrac, a favorizat dezvoltarea unui curent intelectual contestatar.Limbajul era, inevitabil, unul de stnga, din moment ce se clamareducerea disparitilor sociale i nlturarea imperialismului. Purttorulde cuvnt al micrii a devenit Fidel Castro, membru al unei familiiaristocratice, educat n mediul iezuit. Revoluia cuban a reuit n 1959,

ndeprtnd de la putere pe dictatorul Fulgencio Batista. Fidel Castro,conductor al noii republici, s-a ntreptat ctre Statele Unite, solicitnd unplan Marshall n America Central pentru a reduce decalajul fa de riledezvoltate. Refuzul american a radicalizat poziia lui Castro care anaionalizat societile americane din insul i a solicitat sprijinul UniuniiSovietice pentru a scoate ara din criz. Conducerea de la Kremlin nu apierdut prilejul de a ptrunde n sfera de influen american. ncercareade contrarevoluie organizat de americani (euat dup debarcarea dinGolful Porcilor din 1961) a fost urmat de amplasarea de ctre sovietici arachetelor cu raz medie de aciune pe teritoriul Cubei (octombrie 1962).Descoperirea rampelor de lansare de ctre un avion american de spionaj acondus la cea mai grav criz a rzboiului rece. Statele Unite au blocat nlarg vasele sovietice ce veneau spre Cuba, ameninnd totodat cubombardarea insulei dac rachetele sovietice nu vor fi retrase. Kremlinul afost nevoit s fac pasul napoi, sub presiunea Consiliului de SecuritateONU i a statelor din Occidentul Europei (care s-au aliniat, n frunte cupreedinte Franei, De Gaulle, n spatele Statelor Unite). Dei americaniii-au asumat unele angajamente internaionale echivalente (au dat

asigurri c nu vor invada Cuba i c i vor retrage rachetele din Turcia),Uniunea Sovietic a pierdut din creditul internaional. Lumea a merspn pe marginea prpastiei [nucleare], dar sovieticii clipiser primii,declara secretarul de stat american Dean Rusk. Dup criz, cele dousuperputeri a depus eforturi pentru gsirea unor mijloace care s evite nviitor o asemenea confruntare la vrf: n august 1963, ntre Casa Alb iKremlin, ntre J.F. Kennedy i N.S. Hruciov, se stabilea o legturtelefonic direct (firul/telefonul rou).

Dar toate acestea par simple speculatii, care pot duce la ideea ca a fostvorba de un razboi imprastiat, abstract, pe care noi il reconstituim acum


2/9

din episoade izbucnite accidental. Nu cred ca a fost asa, cred ca estevorba de un proiect gigantic, de extindere a cuceririlor razboiului mondial,proiect premeditat si preconceput de unul dintre cei mai mari criminali aiistoriei, de Stalin. Nu stiu daca tinea neaparat sa promoveze bolsevismul

pe toata planeta (Operatiunea "Gayaneh" se referea doar la Europa), darcu siguranta spera sa profite cat mai mult de pe urma pacii, dupa ceobservase cat de fragile sunt democratiile, cat de efemeri si nesiguri peputerea interna le sunt liderii si cu cata usurinta le poate fi speculata bunacredinta. Si mai putea sa fie, in subconstient, o razbunare postumaimpotriva acestora, in numele lui Hitler, singurul conducator pe care Stalinil recunoscuse si il admirase deplin, tocmai pentru ca le fusese acestoraadversar ireductibil. Nu dorise Stalin sa alipeasca Moscova la Axa Berlin-

Tokio, dupa ce se logodise cu nazismul prin Pactul Ribbentrop-Molotov siinainte de ruperea logodnei, de catre Hitler, la 22 iunie 1941?

Perioada de dup moartea lui Stalin se prezint sub forma unei etapecomplicate i sinuoase, care a durat ntre 1953 i 1969. Evenimentele s-ausuccedat cu repeziciune, de multe ori n contradicie cu cursul aparentfiresc. Au existat momente de relaxare precum spiritul Genevei" 1 sau celde la Camp David, generate de negocierile din 1959, dup cum totul aalternat cu o politic sovietic riscant ori cu una pe margineaprpastiei" a altor mari puteri.

n aceast perioad, Washingtonul i-a consolidat poziia n OrientulMijlociu. Congresul va adopta o declaraie potrivit creia Orientul Mijlociureprezint regiune de interes naional de importan vital pentru StateleUnite, ceea ce va rmne n istorie drept doctrina Eisenhower 2 .

S-a ajuns la incidente majore precum au fost cele din 1956 din Ungaria iEgipt sau criza rachetelor cubaneze din 1962.

Criza rachetelor a avut efecte deosebite pentru evoluia raporturilor dintreStatele Unite i Uniunea Sovietic. Contiente de fora de distrugere pe

care o puteau desfura, for ce putea genera un cataclism nuclear, fr nvini i nvingtori, cele dou guverne au decis s deschid o linietelefonic direct ntre Washington D.C. i Moscova, astfel nctdestinderea s fie asigurat printr-un dialog permanent ntre efii celor

1 o relaxare att a tensiunilor internaionale, ct i a celor interne n statele din blocul sovietic - Hruciov s-aangajat s pun capt divergenelor privind Berlinul.2 (Ianuarie 1957) Statele Unite vor folosi efectiv fora militar (Represaliimasive) mpotriva oricrei agresiuni sau iminen a unei agresiuni mpotriva saori mpotriva statelor aliate sau prietene; scop principal contracarareaextinderii influenei sovietice n Orientul Apropiat, pe fondul dezangajriifranceze i britanice dup Criza Suezului


3/9

dou state.

Americanii deineau proprieti pe insul i aveau n concesiune elementede infrastructur (ci ferate, telecomunicaii) in Cuba.Economia cubanez, orientat exclusiv ctre vecinul din nord, era una demonocultur (zahr, tutun, bumbac). Problemele sociale erau severe,omajul atingnd 30%, n unele perioade ale anului. Polarizarea societii,

ntr-o ptur bogat i marea majoritate a populaiei srac, a favorizatdezvoltarea unui curent intelectual contestatar.Purttorul de cuvnt al micrii a devenit Fidel Castro, membru al uneifamilii aristocratice, educat n mediul iezuit.Revoluia cuban a reuit n 1959, ndeprtnd de la putere pe dictatorulFulgencio Batista. Fidel Castro, conductor al noii republici, s-a ntreptatctre Statele Unite, solicitnd un plan Marshall n America Central pentrua reduce decalajul fa de rile dezvoltate. Refuzul american a radicalizatpoziia lui Castro care a naionalizat societile americane din insul i asolicitat sprijinul Uniunii Sovietice pentru a scoate ara din criz.ncercarea de contrarevoluie organizat de americani, euat dupdebarcarea din Golful Porcilor din 1961 a fost urmat de amplasarea dectre sovietici a rachetelor cu raz medie de aciune pe teritoriul Cubei noctombrie 1962. Descoperirea rampelor de lansare de ctre un avionamerican de spionaj a condus la cea mai grav criz a rzboiului rece.Statele Unite au blocat n larg vasele sovietice ce veneau spre Cuba,ameninnd totodat cu bombardarea insulei dac rachetele sovietice nuvor fi retrase 3. Kremlinul a fost nevoit s fac pasul napoi, sub presiuneaConsiliului de Securitate ONU i a statelor din Occidentul Europei care s-aualiniat, n frunte cu preedinte Franei, De Gaulle, n spatele StatelorUnite.

Dup criz, cele dou superputeri a depus eforturi pentru gsireaunor mijloace care s evite n viitor o asemenea confruntare la vrf: n

august 1963, ntre Casa Alb i Kremlin, ntre J.F. Kennedy i N.S.Hruciov, se stabilea o legtur telefonic direct numit firul rou.

Criza din Cuba marcheaza un moment crucial in desfasurarea relatiilorinternationale, fiind apreciata drept cea mai grava dupa cel de-al DoileaRazboi Mondial.Aceasta a adus omenirea in pragul unui razboi nuclear. Insecolul al XVI-lea populatiile originale amerindiene (Taino, Siboney siGuanajatabey) au cazut sub dominatia Spaniei, iar in mai putin de 200 deani, populatia indigena a fost practic exterminata total. Lupta coloniei

3 McCauley, Martin,Rusia, America i Rzboiul Rece 1949- 1991, Ed. Polirom, Iai, 1999, pg. 72


4/9

pentru independenta a inceput in 1868 si a continuat de-a lungul secoluluial XIX-lea pana la Razboiul spaniolo-american din 1898. Statele Unite auocupat insula pana cand i s-a recunoscut independenta in 1902, limitatatotusi de Amendamentul Platt (revocat in 1934), SUA continuand sa aiba o

influenta majora in politica cubaneza. Che Guevara, Fidel Castro Ruz,Camilo Cienfuegos, Ral Castro Ruz si armata lor de rebeli a fost unuldintre grupurile numeroase de gherila care se opuneau dictatorului Cubei,Fulgencio Batista. 'Miscarea 26 iulie' a lui Castro a absorbit rapid toateaceste miscari si a cucerit puterea, formand in 1959 Guvernul, dupavictoria impotriva fortelor militare loiale lui Batista. In momentul in careBatista a fost inlaturat de la putere, 75% din terenul cultivabil eraproprietatea cetatenilor straini si a companiilor straine (in special nord-americane). Noul guvern revolutionar a adoptat reforma agrara si aconfiscat cea mai mare parte a proprietatilor agricole ale companiilorstraine. In scurta vreme, relatiile cu SUA s-au deteriorat. Castro s-adeclarat comunist, explicand ca incearca sa construiasca socialismul InCuba. Astfel au fost stabilite relatii deplomatice cu Uniunea Sovietica.Guvernul a fost condus de Partidul Comunist Cubanez, iar in 1976 s-aadoptat Constitutia dupa modelul sovietic. In urmatoarele decenii Cuba aprimit ajutor de la URSS ; in schimbul zaharului cubanez, sovieticii livrandpetrol. O parte din cantitatea aceasta de petrol era consumata de Cuba,iar restul era vandut pe piata mondiala pentru un profit de cateva miliardede dolari. In schimbul acestui ajutor sovietice, Cuba sprijinea miscarilecomuniste din toata America Latina (printre altele: Nicaragua, El Salvador,Guatemala, Columbia si Chile) si din Africa (Angola, Mozambic si Etiopia).La inceputul anului 1962 relatiile dintre cubanezi si sovietici s-audeteriorat.Ajutorul acordat de sovietici nu mai compensa decat intr-ofoarte mica masura. Castro a cerut Uniunii Sovietice includerea in Pactulde Varsovia, insa cererea i-a fost refuzata sub pretextul necesitatiicontinuitatii geografice a pactului si aratandu-i caracterul regional.Presedintele american John F. Kennedy a anuntat intr-un discurs televizat,ca avioanele americane de spionaj au descoperit baze rusesti de lansare a

rachetelor SS-4 Sandal in Cuba, in Cristbal, San Candelaria, Guanajay,Sagua la Grande si Remedios. Aceste rachete, purtand focoasetermonucleare, constituiau un pericol iminent deoarece, avand raza deactiune medie (2000 km), erau capabile sa loveasca un numar mare deorase americane foarte importante, precum Washington. Kennedy aanuntat ca va ordona o "carantina" navala a Cubei, pentru a impiedicanavele sovietice sa mai transporte pe insula armament, si a explicat faptulca SUA nu va mai tolera existenta amplasamentelor de lansare arachetelor. Pe 14 octombrie 1962, personalul tehnic al spionajului

american care analiza datele avionului-spion U-2 a descoperit ca sovieticiiconstruiau baze de lansat proiectile de raza mijlocie in Cuba. In ziua


5/9

urmatoare, presedintele Kennedy a convocat o intrunire de urgenta cuconsilierii sai experimentati din domeniile militar, politic si diplomaticpentru a discuta aceste gesturi amenintatoare. Acest grup a devenitcunoscut sub numele de ExCom, prescurtarea de la Comitetul Executiv.

Dupa respingerea propunerii unui atac aerian pentru a extermina bazeleproiectilelor, ExCom s-a decis pentru o carantina navala si s-a cerut carespectivele baze sa fie dezmembrate si proiectilele sa fie indepartate. Innoaptea zilei de 22 octombrie, Kennedy a anuntat decizia sa pe postulnational de televiziune. In timpul urmatoarelor 6 zile, criza a crescut panala punctul in care era gata sa izbucneasca un razboi nuclear intre celedoua super-puteri. Pe 23 octombrie a inceput carantina Cubei, darKennedy a decis sa dea mai mult timp de gandire conducatorului sovieticNikita Hrusciov in ceea ce privea actiunile SUA, impingand linia limitrofa acarantinei inapoi cu 500 de mile. Pana pe 24 octombrie, vasele sovieticepe ruta spre Cuba, capabile de a transporta incarcaturi militare, si-auincetinit sau modificat cursul, sau chiar s-au intors atunci cand s-auapropiat de linia de carantina (blocada navala). La cererea a peste 40 detari necombatante, Secretarul-General al SUA, generalul U. Thant a trimisapeluri private lui Kennedy si omologului sau rus Nikita Hrusciov, insistandca guvernele lor sa se abtina de la orice actiune care ar putea agravasituatia si care ar putea aduce riscul unui razboi. La ordinul sefilorStatului-Major, fortele militare americane au intrat in DEFCON 2, gradul celmai inalt de alerta atins vreodata in epoca postbelica, deoarececomandantii militari se pregateau pentru un razboi pe toate planurile cuUniunea Sovietica. Pe 26 octombrie, Kennedy a aflat ca lucrarile la bazelede proiectile din Cuba continua fara intreruperi, iar ExCom dezbateaautorizarea unei invazii americane in Cuba. In aceeasi zi, sovieticii autransmis o propunere de a incheia criza: bazele de proiectile vor fidemontate in schimbul promisiunii Statelor Unite de a nu invada Cuba. Pe27 octombrie, totusi, Hrusciov s-a contrazis, cerand in public demontareabazelor americane de rachete din Turcia, presat fiind de comandantiimilitari sovietici. In timp ce Kennedy si sfatuitorii sai din timpul crizei

dezbateau aceasta intorsatura periculoasa a negocierilor, un avion despionaj U-2 a fost doborat in Cuba, iar pilotul ce-l conducea, maiorulRudolf Anderson, a fost ucis. Kennedy a interzis o replica militara,exceptand cazul in care mai multe avioane de supraveghere ar fi tintitedeasupra Cubei. Pentru a detensiona criza, Kennedy si sfatuitorii sai aufost de acord sa dezarmeze in secret bazele de rachete din Turcia, dardoar la o data ulterioara, pentru a preintampina protestele Turciei, unmembru-cheie al NATO. Pe 28 octombrie, Hrusciov a anuntat intentiaguvernului sau de a demonta si indeparta toate armele ofensive sovietice

din Cuba. Criza proiectilelor cubaneze s-a incheiat. In noiembrie, Kennedya retras blocada navala, si pana la sfarsitul anului toate rachetele ofensive


6/9

au fost luate din Cuba. Curand dupa acestea, SUA si-a retras proiectileledin Turcia.

Timp de 14 zile, n octombrie 1962, lumea s-a aflat la un pas d e rzboinuclear. Dup ce Uniunea Sovietic transportase arme nuclearepe teritoriul Cubei i guvernul american le-a descoperit, omenireas-a aflat n faa celei mai periculoase confruntri a RzboiuluiRece. Cea mai mic greeal de calcul fcut fie la Kremlin, fie laCasa Alb, ar fi putut duce la izbucnirea unui rzboi nuclear ntrecele dou superputeri ale lumii.

n ianuarie 1959, dictatorul cubanez Fulgencio Batista, care se bucura desprijinul americanilor, a fost rsturnat de la putere de armata de gheril alui Fideo Castro. Iniial, administraia Eisenhower a privit cu ochi buni

revoluia cubanez, cci Batista ajunsese s fie un aliat care stricaimaginea Americii, iar un guvern democratic la Havana, care urmreainiierae reformelor sociale necesare, avea s fie, n viziuneaWashingtonului, un aliat mult mai stabil i de ncredere. S-a dovedit nsc liderii de la Casa Alb au fost prea naivi n ceea ce-l privea pe Castro.America beneficia la acel moment de o baz naval la Guantanamo imuli investitori americani aveau interese n Cuba datorit forei de muncieftine. Practic, o mare parte din industria i agricultura insulei era nproprietatea americanilor. De aceea, guvernele de la Washington nu auezistat s intervin n politica intern a Cubei pentru a-i apra interesele.

Problema era c Fidel Castro nu avea cum s abordeze problemelefundamentale ale cubanezilor srcie, rat mic de alfabetizare i unsistem de sntate la pmnt fr a afecta interesele Statelor Unite. nplus, n viziunea lui Castro i a multor cubanezi, dominaia american erauna din cauzele principale ale problemelor Cubei, i ea trebuia nlturat.Pe msur ce proprietile americane erau expropiate de noul guvern,inamicii nvini ai lui Castro au fost tratai fr mil, iar alegerile au fostamnate pn cnd grupul fidel al lui Castro pusese mna pe toateprghiile puterii. i pe msur ce atitudinea lui fa de Statele Unite aleAmericii se nsprea, Castro devenea din ce n ce mai popular, fapt care la

Washington devenea inacceptabil.Eisenhower a dat ordin CIA-ul s-l dea jos de la putere pe Castro, iaragenia a organizat diverse aciuni n Cuba ce aveau ca scopdestabilizarea regimului. Au existat i mai multe tentative de asasinare aliderului cubanez, iar Cubei i-au fost impuse sanciuni economice, fapt cea afectat enorm exporturile rii. ns Castro nu s-a lsat intimidat deaceste ostiliti, ba din contr: a devenit mai sigur pe sine i s-atransformat ntr-un i mai fervent adversar al SUA. Iar n logica RzboiuluiRece, el devenea astfel un potenial aliat al sovieticilor. Dezvoltarearelaiilor dintre regimul lui Castro i Uniunea Sovietic au fcut ca

americanii s perceap Cuba ca o ameninare crescnd la adresa


7/9

hegemoniei americane n emisfera vestic, o ameninare ce nu mai puteafi tolerat.A urmat episodul cu invazia euat din Golful Porcilor, din aprilie 1961,plan conceput nc din timpul lui Eisenhower. ns experimentatul general,

care condusese n 1944 debarcarea din Normandia, i-a dat seama deriscurile planului i a ezistat s-l pun n aplicare. ns succesorul lui,Kennedy, nu a mai ezitat. Castro sperase c un nou preedinte avea s fiemai puin ostil regimului su, dar s-a nelat amarnic. n primul rnd,Kennedy i-a construit campania pentru alegeri acuzndu-i pe republicanic nu sunt suficieni de duri fa de comuniti, insistnd c problemaCubei poate pune n pericol ntreaga emisfer vestic. Apoi, investitoriiamericani au avut grij ca preedintele Kennedy s nu uite aceastretoric odat ajuns n Biroul Oval. Acetia se temeau c programul luiCastro poate deveni baza unui val de naionalizri a companiiloramericane n ntreaga America Latin.Mai mult dect att, pare-se c preedintele Kennedy se simea ca i cumar fi fost jignit de Castro, care sfidase puterea Americii i nu se lsaseintimidat. Supravieuirea lui Castro era ca un fel de afront personal adusmndriei americane. Kennedy a devenit obsedat de teama c Fidel ar fiputut exporta revoluia i n alte state latino-americane. Robert McNamaraavea s declare ulterior c administraia Kennedy ajunsese de-a dreptulisteric n ceea ce privea chestiunea Cubei. Iar Kennedy era mult maiostil lui Castro dect fusese Eisenhower, ns nu era i la fel de precaut cageneralul.Guvernul sovietic salutase revoluia cubanez, iar ostilitatea americanvizavi de regimul lui Castro cretea direct proporional cu sprijinul pe careURSS l-a artat fa de Cuba. ara nu a fost niciodat un adevrat servitoral Moscovei, dar dependea sa fa de centrul de la Kremlin a crescutdatorit nevoilor pentru ajutor militar i economic. Att la Moscova, ct ila Havana se credea c americanii plnuiesc invadarea Cubei, iar Hruciovnu putea permite la acel moment dispariia singurul stat comunist dinemisfera vestic.n plus, Hruciov avea i alte probleme. El era contient de mareadiferen care exista ntre dotarea militar a Americii i respectiv a UniuniiSovietice, mai ales n materie de rachete balistice intercontinentale. n1962, americanii au instalat n Turcia rachete Jupiter, care puteau atingeoricnd inte de pe teritoriul URSS. Hruciov s-a gndit n dorina de anu-i lsa pe americani s se afirme n faa Uniunii Sovietice c ar puteastaiona, la rndul su, rachete pe teritoriul Cubei, de unde puteau atacacontinentul american. Era o modalitate relativ ieftin de a anula avantajulamericanilor n materie de rachete (n comparaie cu cheltuielile cerute demrirea arsenalului miltitar), ar fi mpiedicat invazia insulei i ar fi fost unrspuns potrivit pentru rachetele staionate n Turcia. n plus, conformdreptului internaional, URSS putea trimite acele rachete n Cuba attatimp ct guvernul cubanez era de acord.

n 1962, circa 80 de rachete au fost trimise n Cuba. Evident, totul trebuias se desfoare n cel mai strict secret pn cnd rachetele deveneau


8/9

operaionale, iar apoi SUA avea s fie confruntat cu faptul mplinit. Dar afost un proiect prea vast i complex pentru a putea fi pstrat secret. naugust 1962 au ieit la iveal primele zvonuri privind existena rachetelorsovietice din Cuba, pornind de la informaii primite de la emigrani sauinformatori CIA. Dup ce informaiile au ajuns n pres, diplomaii sovietici care nu fuseser pui la curent cu operaiunile au negat toatpovestea. Astfel se poate explica ocul acestora atunci cnd au fostconfruntai cu imaginile aeriene surprinse pe data de 14 octombrie 1962.Kennedy la rndul su a fost cu totul uimit; n opinia sa, comportamentullui Hruciov era extrem de provocator i foarte greu de explicat. Hruciov,care s-a dovedit a fi destul de naiv n privina reaciilor pe care le ateptadin partea americanilor, nu i-a dat seama c povestea va fi interpretat,din viziuna SUA, ca o grav lovitur la adresa prestigiului naional. Chiardac cele cteva zeci de rachete nu alterau n niciun fel balana forelor nfavoarea Cubei, dac americanii ar fi acceptat ca rachetele s rmn peteritoriul Cubei, s-ar fi creat imaginea unei Americi slabe. Iar n RzboiulRece aparenele erau totul!Iniial, Kennedy a cochetat cu ideea unei lovituri n for: atacuri aeriene iinvazia insulei. Dar i nvase lecia de pe urma episodului anterior.Alternativa propus a fost blocada naval sau, dup cum prefera Kennedys o numeasc, carantina. Abia dup ce blocada a fost pregtit,guvernul a acceptat ca subiectul s fie fcut public. Societatea american,dar i opinia public internaional au fost ocate. Muli au nceput s segndeasc la izbucnirea celui de-al treilea rzboi mondial care ar fi fost, nmod inevitabil, unul nuclear. Pe 23 octombrie, 27 de nave sovietice se

ndreptau spre Cuba i, implict, spre linia blocadei impus de americani.Kennedy trebuia s se gndeasc n acel moment ce msuri va lua dacsovieticii ignorau avertismentele americanilor i depeau linia. Dinfericire ns, preedintele american a primit n aceeai zi vetile potrivitcrora primele nave sovietice au oprit naintarea.Criza nu s-a terminat n acel moment (dei punctul critic trecuse).Rachetele rmneau n Cuba, iar Kennedy era decis c nu va acceptarmnerea lor acolo. ntre timp, att el, ct i Hruciov i-au dat seama,

ngrozii, de ceea ce ar fi putut s se ntmple i au decis c problematrebuie rezolvat rapid. n cele din urm, dup alte momente tensionate,

s-a ajuns la o nelegere.Dei iniial Kennedy i Hruciov au fost, la nceput, agresivi i mult prea

ncreztori n forele proprii, odat ce i-au dat seama de situaia extremde dificil n care au ajuns, cei doi lideri s-au artat gata s caute, n modresponsabil, o soluie panic. Ignornd sfaturile celor mai radicali dintreconsilierii lor, care ar fi dorit izbucnirea conflictului, Kennedy i Hruciovau avut grij s nu nruteasc i mai ru situaia. n plus, crizarachetelor a dovedit c lipsa de comunicare direct dintre Casa Alb iKremlin poate avea consecine fatale, astfel c a fost ntemeiat aa-zisahotline, linia telefonic direct dintre cele dou centre de putere.

Pe de o parte, Hruicov, dar i Castro, ar fi trebuit s-i dea seama deriscurile aducerii rachetelor n Cuba. Operaiunea nu putea fi pstrat


9/9

secret i era clar c Statele Unite vor adopta o poziie dur! De cealaltparte, Kennedy a permis ca adversitatea lui fa de Castro i Cuba ngeneral s-i ntunece gndirea raional. n plus, el nu a dorit s ncercerezolvarea situaiei n mod discret i diplomatic, transfernd chestiunea nsfera public.Criza rachetelor din Cuba a fost de fapt benefic lui Kennedy din punct devedere al imaginii sale n Occident. Pe de alt parte, n opinia colegilor side la Kremlin, Hruciov suferise o nfrngere umilitoare. Acest fapt aveas-i fie reproat, iar n octombrie 1964, el avea s-i piard poziia delider al URSS.

Criza Rachetelor

Documents

Transcript of Criza Rachetelor