criza Grecie

8/19/2019 criza Grecie

1/40

Grecia ocupa, de cateva saptamani, pozitia cea mai controversata si riscanta din intreagaUniune Europeana, aflandu-se in pragul falimentului din cauza deficitului bugetarexcesiv. Romania este pe lista tarilor europene ale caror piete financiare au cea mai mareexpunere la criza din Grecia, iar Nouriel Roubini, cel care a anticipat intrarea in recesiunea Statelor Unite, estimeaza ca Grecia este "doar varful aisbergului".

Cum s-a ajuns la criza Greciei?

Recesiunea economica de pe plan mondial si-a cunoscut inceputurile in criza crediteloripotecare din Statele Unite ale mericii, care s-a propagat rapid la nivelul tuturor statelorsi a intregului sistem bancar, culminand cu falimentul cunoscutei banci de investitii!eman #roters.

Ulterior, bancile centrale au fost nevoite sa pompeze sume uriase de bani pentru a salva

alti giganti financiari, precum cunoscutul asigurator $G.

%ificultatile nu s-au oprit aici si, rand pe rand, ma&oritatea economiilor din Europa,inclusiv Germania, 'ranta sau ustria, au intrat in recesiune in ())*, singura tara care areusit sa inregistreze crestere economica anul trecut fiind +olonia.

+e masura ce recesiunea s-a instalat confortabil in toate tarile populatia si companiile aufost puternic afectate, consumul s-a prabusit, iar profiturile s-au topit rapid. stfel, de la ocriza a sectorului financiar-bancar privat s-a a&uns la o criza publica a statelor care nu aumai putut sa isi incaseze veniturile si au celtuit prea mult, cel mai discutat caz fiind celal Greciei.

Guvernele din intreaga lume s-au confruntat cu o dilema atunci cand au trebuit sadecida cum sa reactioneze in fata crizei economice. Recesiunea a insemnat mai putinevenituri din impozite, ceea ce a atras un deficit bugetar, astfel incat unele tari aureactionat prin cresterea impozitelor. u toate acestea, cresterea obligatiilor fiscale poateavea si efecte negative - intensificand recesiunea prin diminuarea venitului persoanelorfizice sau a bugetului companiilor pentru investitii", explica Valentin Tic (foto), tax partner la +/G Romania.

Grecia, membra a zonei euro, a fost primul stat care a intrat in criza deficitelorbugetare, dupa ce in 2009 a inregistrat un deficit de peste 2,!" din #rodusul

$ntern %rut.

Vestea a zguduit pietele financiare si bursele europene, nivelul deficitului bugetar alGreciei fiind alarmant de ridicat in conditiile in care, ca membra a zonei euro, trebuie saisi mentina deficitul la maxim 01 din +$#, potrivit criteriilor din 2ratatul de la/aastrict.

"+entru a pastra increderea in situatia financiara a statelor, deficitele bugetare din zona

http://www.wall-street.ro/slideshow/Economie/79619/2010-anul-in-care-deficitele-bugetare-pun-la-incercare-statele-europene.htmlhttp://www.wall-street.ro/slideshow/Economie/79619/2010-anul-in-care-deficitele-bugetare-pun-la-incercare-statele-europene.html


2/40

euro trebuie sa scada pana cel mai tarziu in ()33. tat in Europa, cat si in intreaga lume,trebuie sa tragem invataminte din criza financiara pentru a face sistemul financiar mairezistent", sustinea &ean-'laude Tricet (foto os), presedintele #ancii entraleEuropene.

Nu numai atat, insa guvernul elen a mascat foarte mult timp deficitul, incercand sa ilmentina in limita de 01, lucru ce a suparat si mai mult autoritatile omisiei Europene,dar si pe celelalte state membre ale zonei euro, in special Germania.

De cati bani are nevoie Grecia pentru a evita colapsul?

%upa ce omisia Europeana s-a vazut in fata faptului implinit, discutiile s-au mutat sprea afla ce trebuie facut pentru a salva Grecia de la faliment rasunator, in conditiile in careguvernul elen nu are cum sa finanteze deficitul bugetar.

#acetul financiar necesar pentru a salva Grecia s-a veiculat la inceput a fi de *+

miliarde de euro, insa recent ' si $ au afirmat ca vor pune la dispozitia Greciei00-20 miliarde de euro pe o perioada de trei ani, insa au pus conditii.

+e de o parte, '/$ cere Greciei reducerea celtuielilor bugetare, in special cele salariale,iar pe de alta parte, Germania vrea sa vada mai intai ca guvernul elen isi face temele.Guvernul de la tena s-a anga&at sa reduca deficitul la 4,51 din +$# in acest an si la sub01 in ()3(.

"Situatia din Grecia este sensibila, insa cu suportul financiar de la UE si '/$ cred ca poate fi reparata. eea ce ma face sa fiu mai ingri&orat este ca si +ortugalia se afla indificultati si i s-a coborat ratingul. 2arile membre au acceptat sa spri&ine Grecia, dar nu

sunt confortabile sa suporte o asemenea factura. $n plus, in acest fel se constituie un precedent...", a excplicat 'lorian !ibocor, economistul sef al #R% - Groupe SocieteGenerale.

riza din Grecia si tensiunile privind posibilitatea unui faliment de stat au afectat puternic zona euro, influentand evolutia monedei europene fata de dolarul american, insaefectele s-au vazut pe toate pietele financiare si bursiere, inclusive pe cele emergente.

$ndicii burselor europene au scazut zilele trecute ciar si cu 61 procente in unele cazuri,dupa ce agentia de rating /# a coborat ratingul Greciei cu trei trepte la %%1,incadrand statul elen in categoria un34, adica fara recomandare de investitii.

%oar in ()3), tarile din zona euro intentioneaza sa acorde Greciei imprumuturi de salvarein suma de 0) miliarde euro, iar '/$ va suplimenta aceasta suma cu inca 36 miliardeeuro.

Ce impact are criza din Grecia asupra zonei euro?

http://www.wall-street.ro/articol/International/77502/Ce-a-cerut-seful-BCE-statelor-din-zona-euro.htmlhttp://www.wall-street.ro/articol/International/77502/Ce-a-cerut-seful-BCE-statelor-din-zona-euro.htmlhttp://www.wall-street.ro/articol/International/77502/Ce-a-cerut-seful-BCE-statelor-din-zona-euro.htmlhttp://www.wall-street.ro/articol/International/77502/Ce-a-cerut-seful-BCE-statelor-din-zona-euro.html


3/40

riza bugetara a Greciei, care a scapat din frau finantele publice, reprezinta, potriviteconomistilor din intreaga lume, primul test maor pentru zona euro de la aparitiaacesteia in 3***, odata cu lansarea monedei unice.

Un al oficial al #E a subliniat ca impactul crizei bugetare din Grecia, ce provoaca

temeri legate de stabilitatea zonei euro, nu trebuie sa fie supraestimat. E7ald No7otn8,oficial al #E si presedintele bancii central a ustriei, a declarat9 “Tarile din zona euroexercita numeroase presiuni asupra autoritatilor de la Atena pentru a pune ordine in

finantele publice. (…) Este vorba mai mult de o problema de principii. Este important,

in acest caz, ca regulile jocului sa fie respectate.

/ai grav, insa, este faptul ca #ortugalia si /pania se afla intr-o situatie asemanatoarecu cea a Greciei, cele doua state avand un deficit bugetar ridicat, motiv pentru care aufost retrogradate zilele trecute de agentia de evaluare financiara S:+.

+roblemele unor tari precum Grecia, Spania si +ortugalia au fost cauzate de ani de

dobanzi mult prea mici ce au dus la supraincalzire si la accelerarea inflatiei. iar dacaguvernele si-ar putea reduce deficitele fiscale, lipsa competitivitatii din zona euro arenevoie de ani de deflatie si orice a&utor acordat Greciei nu face decat sa amanedestramarea inevitabila a zonei euro;, declara in februarie lbert Ed7ards, economistulSociete Generale.

/ulti analisti din intreaga lume isi pun acum problema < Va rezista zona euro crizeiactuale5 ste suficient de puternica uniunea monetara europeana54.

=iitorul zonei euro a fost adus in discutie ciar si in Romania, care vrea sa adoptemoneda europeana de la 3 ianuarie ()36, guvernatorul #ancii Nationale a Romaniei,

ugur $sarescu (foto), comparand zona euro cu sistemul bazat pe etalonul aur siamintind de prabusirea celui din urma.

"%aca ai intrat in zona euro cu un curs distorsionat atunci trebuie sa incepi sa cresticompetitivitatea prin reducerea costurilor. $n trecut, pe vremea etalonului aur nu s-arezolvat aceasta problema si stiti ce s-a intamplat> S-a renuntat la etalonul aur. $n unelecazuri s-a urmatit tinta pe termen scurt de a intra in zona euro si in cativa ani s-a erodat si bruma de competitivitate pe care o aveau la inceput", a declarat /ugur $sarescu,guvernatorul #ancii Nationale a Romaniei.

$ntre timp, reprezentanti ai guvernelor din alte state membre ale zonei euro ausugerat ciar faptul ca Grecia ar trebui sa renunte la euro, insa acest scenariu arzgudui uniunea monetara bazata pe euro.

Ce implicatii au tensiunile din Grecia asupra Romaniei si pietelor emergente?

#ulgaria, Romania si Ungaria sunt tarile europene ale caror piete financiare au cea maimare expunere la criza din Grecia, a anuntat apital Economics, citat de Novinite.


4/40

"2emerile legate de pozitia fiscala a Greciei au atins apogeul in ultima zi, iar retragereainvestitorilor catre pietele sigure a zdruncinat pietele financiare din estul Europei", adeclarat Neil Searing, analist in cadrul apital Economics. "Nicio tara nu este imuna la problemele din Grecia, iar pietele financiare din regiune ar putea suferi si mai mult daca

situatia nu va fi adusa sub control".2itlurile de stat si valutele din Europa Emergenta nu au fost afectate de criza din Grecia pana in aceasta saptamana, in contextul in care investitorii au fost calmati de eforturileUngariei, !etoniei si Romaniei de a reduce salariile si celtuielile. +roblemele din Greciaau inceput sa afecteze pietele emergente dupa ce Standard : +oor?s a redus ratingulGreciei cu trei trepte, sub nivelul de investment grade, si ratingul +ortugaliei cu douatrepte.

"6vand in vedere gravitatea situatiei, le recomandam investitorilor sa stea departede pietele din uropa 'entrala si de st pentru moment", a declarat !ars ristensen,

analist in cadrul %ans@e #an@. %e asemenea, el a atras atentia asupra activelor dinRomania si Ungaria, la care investitorii ar putea renunta pe fondul crizei.

eia va fi cel mai putin afectata, datorita "fundamentelor macroeconomice relativsolide", a spus Searing.

%e asemenea, potrivit lui Nouriel Roubini, supranumit si %r. %oom - economistul care aanticipat intrarea Statelor Unite in recesiune, datoriile suverane ar putea duce la intrareain default a guvernelor. $n timp ce pietele financiare sunt ingri&orate de criza elena,Grecia este doar varful aisbergului;, a spus Roubini, potrivit lui 7ouriel 8oubini (foto),citat de Te Telegrap.

Romania trebuie sa fie foarte vigilenta in respectarea anga&amentelor agreate cu '/$, incontextul problemelor din Grecia, pentru a nu aparea riscuri suplimentare care sa seagraveze, a spus seful misiunii '/$ in Romania, Aeffre8 'ran@s.

$n plus, intrarea unor noi state in zona euro va fi mai dificila in urmatoareaperioada, sustine guvernatorul #NR, /ugur $sarescu, inclusiv in cazul 8omaniei, iarstatele care intentioneaza sa adopte euro ar putea fi evaluate mai dur, pe fondul problemelor cu care se confrunta unele state din zona euro, in special Grecia. "Este unmoment tensionat, nu pot sa il neg, mai ales ca este si foarte aproape de Romania. Unefect va avea pentru ca orice influenta din exterior are un efect, insa sistemul financiar bancar din Romania este solid. Nu avem iesiri de capital din Romania si sper sa nuavem", a declarat $sarescu.

http://www.telegraph.co.uk/finance/economics/7648775/Greece-is-just-the-tip-of-the-iceberg-Nouriel-Roubini-warns.htmlhttp://www.wall-street.ro/articol/Economie/84671/Isarescu-Admiterea-in-zona-euro-va-fi-mai-dificila.htmlhttp://www.wall-street.ro/articol/Economie/84671/Isarescu-Admiterea-in-zona-euro-va-fi-mai-dificila.htmlhttp://www.telegraph.co.uk/finance/economics/7648775/Greece-is-just-the-tip-of-the-iceberg-Nouriel-Roubini-warns.htmlhttp://www.wall-street.ro/articol/Economie/84671/Isarescu-Admiterea-in-zona-euro-va-fi-mai-dificila.html


5/40

'riza greaca nu reprezinta doar o incurcatura economica, ci devine tot mai mult si oincurcatura geopolitica. 8eferirile la reparatiile de razboi si amenintarile privindconfiscarea bunurilor germane nu vor rezolva griile economice ale Greciei.

+remierul elen lexis 2sipras, a carui formatiune politica de stanga radicala S8riza a

a&uns la guvernare in urma alegerilor din luna ianuarie, recurge la masuri de la gudureli pe langa =ladimir +utin la cererea de despagbiri de razboi din partea Germaniei - incredinta ca acest lucru va determina acordarea de concesii de catre restul zonei euro, scrie publicatia 2e Economist, intr-un articol ce va aparea sambata.

Germania respinge cererea Greciei9 Niciun ban despagubire pentru ocupatia nazista

$zul de santa& a a&uns insa la nasul politicienilor europeni, iar 2sipras are ocazia de acalma lucrurile in doua intalniri cu cancelarul german ngela /er@el, prima la summit-uleuropean de la #ruxelles si a doua in #erlin, pe (0 martie, in ceea ce ar trebui sareprezinte o discutie dura intre cel mai puternic lider al Uniunii Europene si cel mai mare

cauzator de batai de cap, iar premierul grec ar trebui sa se concentreze pe o sarcinaurgenta - a&ungerea la o intelegere.

2rebuie sau nu sa despagubiti grecii pentru crimele comise de nazisti - +arerile nemtilor,impartite

$n scimb, guvernul grec pare ca prefera in prezent sa sustina bat&ocuri politiceincendiare. Spre exemplu, ministrul pararii a amenintat ca Europa va fi inundata cuimigranti, inclusiv &iadisti.

/inistrul Austitiei a cerut Germaniei plata a 3B) de miliarde de euro despagubiri dupa l

%oilea Razboi /ondial, avertizand ca Grecia ar putea confisca cladirile $nstitutuluiGoete si ciar locuintele de vacanta ale nemtilor, daca nu sunt platiti acesti bani.

$n plus, premierul 2sipras a programat la inceputul lui aprilie o vizita la /oscova pentru ase intalni cu presedintele rus =ladimir +utin. /esa&ul liderului de la tena este clar9 +utinar putea fi foarte fericit sa a&ute o tara ortodoxa careia nu ii plac sanctiuniile impuseRusiei.

+remierul grec face o vizita la /oscova

$n mod evident, Grecia considera ca poate folosi amenintari precum Rusia in avanta&ulsau, insa o cadere a tenei sub farmecele /oscovei este ultimul lucru pe care N2C siUE il vor.

Tsipras si talentul grecilor de a-si indeparta aliatii

2sipras &oaca un &oc periculos. limentand simtul victimizarii bine dezvoltat al grecilorDiar revendicarile istorice catre Germania au oarece legitimitate, pune paie pe un foc cein curand ar putea scapa de sub control.

http://www.ziare.com/vladimir-putin/http://www.economist.com/news/leaders/21646748-references-reparations-and-threats-seize-german-assets-will-not-solve-greeces-economichttp://www.economist.com/news/leaders/21646748-references-reparations-and-threats-seize-german-assets-will-not-solve-greeces-economichttp://www.ziare.com/europa/germania/germania-respinge-cererea-greciei-niciun-ban-despagubire-pentru-ocupatia-nazista-1352394http://www.ziare.com/angela-merkel/http://www.ziare.com/angela-merkel/http://www.ziare.com/europa/bruxelles/http://www.ziare.com/europa/germania/trebuie-sau-nu-sa-despagubiti-grecii-pentru-crimele-comise-de-nazisti-parerile-nemtilor-impartite-1353628http://www.ziare.com/europa/germania/trebuie-sau-nu-sa-despagubiti-grecii-pentru-crimele-comise-de-nazisti-parerile-nemtilor-impartite-1353628http://www.ziare.com/europa/grecia/http://www.ziare.com/europa/grecia/http://www.ziare.com/europa/grecia/premierul-grec-face-o-vizita-la-moscova-1353411http://www.ziare.com/europa/ue/http://www.ziare.com/europa/germania/http://www.ziare.com/europa/germania/http://www.ziare.com/vladimir-putin/http://www.economist.com/news/leaders/21646748-references-reparations-and-threats-seize-german-assets-will-not-solve-greeces-economichttp://www.ziare.com/europa/germania/germania-respinge-cererea-greciei-niciun-ban-despagubire-pentru-ocupatia-nazista-1352394http://www.ziare.com/angela-merkel/http://www.ziare.com/europa/bruxelles/http://www.ziare.com/europa/germania/trebuie-sau-nu-sa-despagubiti-grecii-pentru-crimele-comise-de-nazisti-parerile-nemtilor-impartite-1353628http://www.ziare.com/europa/germania/trebuie-sau-nu-sa-despagubiti-grecii-pentru-crimele-comise-de-nazisti-parerile-nemtilor-impartite-1353628http://www.ziare.com/europa/grecia/http://www.ziare.com/europa/grecia/premierul-grec-face-o-vizita-la-moscova-1353411http://www.ziare.com/europa/ue/http://www.ziare.com/europa/germania/


6/40


7/40

$n timp ce discutiile de la %ruelles dintre Grecia si creditorii internationali nu aufacut decat sa creasca tensiunile referitoare la datoria imensa a statului elen, oficialiide la 6tena sunt optimisti si spun ca au alti :prieteni: care ii pot auta cu bani. ;arciar vor salva acestia economia Greciei de la colaps5

%upa ce negocierile de la #ruxelles, de miercuri, au esuat, intrucat partea greaca a cerutconditii mai avanta&oase ale acordului de asistenta financiara, iar UE si '/$ i-au spus saisi revizuiasca ideile, elenii au dat semnale ca si-ar putea indrepta atentia catre Rusia sauina, se arata intr-o analiza NN /one8.

Niciun acord privind soarta Greciei la intalnirea de la #ruxelles

cordul Greciei cu '/$ si UE expira pe (4 februarie, iar pana atunci guvernul elen ar putea tatona terenul in alte directii.

"vem si alte modalitati de a obtine fonduri", sutine ministrul grec al pararii +anos

ammenos, care este si seful partidului de dreapta $ndependentii Greci din coalitia deguvernare, specificand ca "ar putea fi Statele Unite in cel mai bun caz, ar putea fi Rusia,ina sau alte tari".

$n timp ce Europa a refuzat sa negocieze conditii mai avanta&oase ale acordului de a&utorfinanciar, Grecia s-a apropiat, intre timp, de veciul sau aliat, Rusia.

/inistrul grec de Externe Ni@os otzias s-a intalnit zilele trecute cu omologul sau rusSergei !avrov. %espre otzias exista informatii ca ar avea legaturi cu partidul comunistgrec din timpul Razboiului Rece si este un sustinator al Rusiei, inclusiv sub conducerealui =ladimir +utin.

=a cere Grecia un a&utor financiar Rusiei> e plan are noul premier de la tena

/ai mult, intre cele doua tari exista acorduri comerciale. proape 301 din importurileGreciei din ()30 au venit din Rusia, potrivit '/$. $n plus, cele doua state au cazut deacord ca ()3B sa fie "nul Greciei" in Rusia si "nul Rusiei" in Grecia.

Grecia, soarta incerta in zona euro. /er@el e optimista, 2sipras vorbeste de santa&

2otusi, legaturi financiare mai solide par improbabile. Economistul Rob Food sustine caRusia nu se afla in pozitia de a a&uta Grecia suficient. Economia Rusiei este puterniczdruncinata, pe de o parte pe fondul scaderii pretului petrolului, iar pe de alta parte dincauza sanctiunilor Cccidentului.

$ar daca Grecia va intoarce spatele Uniunii Europene, sectorul bancar va fi puternicafectat. Rusia nu are resursele finaciare pentru a mentine bancile elene pe linia de plutire,considera Foods.

$esirea Greciei din zona euro, mai aproape ca niciodata - cine va ceda>

http://www.ziare.com/economie/fmi/http://money.cnn.com/2015/02/11/investing/greece-russia-china/index.html?iid=HP_LNhttp://www.ziare.com/economie/zona-euro/niciun-acord-privind-soarta-greciei-la-intalnirea-de-la-bruxelles-1347656http://www.ziare.com/vladimir-putin/http://www.ziare.com/vladimir-putin/http://www.ziare.com/economie/zona-euro/va-cere-grecia-un-ajutor-financiar-rusiei-ce-plan-are-noul-premier-de-la-atena-1346156http://www.ziare.com/economie/zona-euro/grecia-soarta-incerta-in-zona-euro-merkel-e-optimista-tsipras-vorbeste-de-santaj-1347852http://www.ziare.com/europa/grecia/iesirea-greciei-din-zona-euro-mai-aproape-ca-niciodata-cine-va-ceda-1347684http://www.ziare.com/economie/fmi/http://money.cnn.com/2015/02/11/investing/greece-russia-china/index.html?iid=HP_LNhttp://www.ziare.com/economie/zona-euro/niciun-acord-privind-soarta-greciei-la-intalnirea-de-la-bruxelles-1347656http://www.ziare.com/vladimir-putin/http://www.ziare.com/economie/zona-euro/va-cere-grecia-un-ajutor-financiar-rusiei-ce-plan-are-noul-premier-de-la-atena-1346156http://www.ziare.com/economie/zona-euro/grecia-soarta-incerta-in-zona-euro-merkel-e-optimista-tsipras-vorbeste-de-santaj-1347852http://www.ziare.com/europa/grecia/iesirea-greciei-din-zona-euro-mai-aproape-ca-niciodata-cine-va-ceda-1347684


8/40

'e interes ar avea 'ina5

C alta barca de salvare ar fi ina, in viziunea grecilor. ina a investit enorm in porturile Greciei si a inceiat acorduri comerciale cu statul elen. $n plus, ina are si

rezerve de circa patru mii de miliarde de dolari, care ar putea acoperi fara problemeimprumutul Greciei de la Uniunea Europeana, de () de miliarde de euro. $nsa nu existaniciun motiv, cel putin nu unul vizibil, pentru ca oficialii de la #ei&ing sa se implice intr-o problema regionala.

Grecii ameninta UE cu fratii mai mari, rusi si cinezi. =or interveni acestia>

"r vrea ina cu adevarat sa se avante in mi&locul zonei euro intr-o maniera antagonica>+entru Rusia este un interes sa isi destabilizeze oponentul, insa in ceea ce priveste ina,nu vad niciun interes, fie el politic sau economic", a subliniat specialistul, care este profesor la Scoala de Economie din !ondra.

vertisment din Grecia9 Un nor de frica e in toata Europa. Riscam sa a&ungem mai rau caURSS

at despre un eventual a&utor din partea Statelor Unite, Rob Food sunstine ca esteimprobabil ca SU sa se amestece in aceasta problema si sa salveze Grecia.

"SU ar putea exercita un fel de influenta in cercurile europene pentru a se asigura caGrecia nu este lasata sa pluteasca in deriva, dar sa intervina si sa salveze de la colapseconomic o tara membra a zonei euro> Nu pot sa-mi imaginez ca se va intampla asaceva", a concis economistul.

!"ugetul trebuie ec#ilibrat. Tezaurul trebuie reaprovizionat. $atoria publica trebuie

micsorata. Aroganta functionarilor publici trebuie moderata si controlata. Ajutorul dat

altor tari trebuie eliminat pentru ca %oma sa nu dea faliment. &amenii trebuie sa

invete din nou sa munceasca in loc sa traiasca pe spinarea statului“. $iscursul

apartine lui 'icero si ar fi fost rostit in anul i.'#r. l iau ca atare, desi suna prea

modern ca sa nu am unele dubii macar in privinta ec#ivalentului lingvistic. *a

g+ndesc, insa, ca un astfel de discurs lar fi putut tine si -ocrate. oate, daca ar exista

minuni, c#iar in zilele acestea la Atena. $e ce nu/0 $upa vreo 1233 de ani imi permit

sa glumesc serios pe seama acestui urias filozof antic care sa bagat, se pare, in

politica. a fost fatal, ca de altfel si lui 'icero, patru secole mai t+rziu. -ocrate si

http://www.ziare.com/europa/grecia/grecii-ameninta-ue-cu-fratii-mai-mari-rusi-si-chinezi-vor-interveni-acestia-1347861http://www.ziare.com/economie/zona-euro/avertisment-din-grecia-un-nor-de-frica-e-in-toata-europa-riscam-sa-ajungem-mai-rau-ca-urss-1347200http://www.ziare.com/economie/zona-euro/avertisment-din-grecia-un-nor-de-frica-e-in-toata-europa-riscam-sa-ajungem-mai-rau-ca-urss-1347200http://www.ziare.com/europa/grecia/grecii-ameninta-ue-cu-fratii-mai-mari-rusi-si-chinezi-vor-interveni-acestia-1347861http://www.ziare.com/economie/zona-euro/avertisment-din-grecia-un-nor-de-frica-e-in-toata-europa-riscam-sa-ajungem-mai-rau-ca-urss-1347200http://www.ziare.com/economie/zona-euro/avertisment-din-grecia-un-nor-de-frica-e-in-toata-europa-riscam-sa-ajungem-mai-rau-ca-urss-1347200


9/40

'icero au fost asasinati pentru adevaruri simple spuse in public.

Grecia de azi a lui Socrate era cHt pe-aci sa fie abandonata de partenerii europeni pentrudatoria mare a statului, numita si datorie suverana. cestia au constatat ca le este greu sasustina redresarea unui stat adus in pragul falimentului de guvernanti care nu au stiut sa

tina bugetul in ecilibru si sa micsoreze datoria publica la timp. Guvernanti corupti, pusisa toace banii Uniunii Europene fara sa dea cuiva seama. Un popor dedulcit si el lacoruptie pe cHt i-a fost cu putinta. C fi si asa, ce sa spunI Nu am a&uns niciodata inGrecia, nu-i cunosc pe greci decHt din carti, din filme si prin uriasa lor arta antica pe caream gasit-o prin marile muzee ale lumii. C avere. um au a&uns acolo nimeni nu mai estedispus sa marturiseasca. Un romHn traitor in nglia mi-a spus, cu un an in urma, casaracie ca la greci nu a vazut nici macar in RomHnia. Unde s-or fi dus fondurile europenesi miliardele din bancile private> /a intreb care este adevarul. Sunt grecii corupti> Suntgrecii belferii disperati ca pierd al paisprezecelea salariu> Sau sunt saracii despre care imivorbea amicul>

Grecia a devenit durerea Europei. $ar Europa a tinut sa intoarca macar o parte dinsuferinta in caminele grecilor. Sub constrHngerea #ruxelles-ului, #erlinului si +arisului aufost adoptate cHteva planuri de austeritate care i-au incovoiat pe bietii greci. /inistruluigerman de finante Folfgang Scauble nu are vorbe frumoase despre greci. !ui i s-a parutca grecii au trisat pHna si la alegerile legislative din aprilie ()33. Nu s-a abtinut sa ospuna tare in public pentru a se auzi pHna la tena. a demnitar, si-o fi dat seama ca nuera cazul. +entru ca acum incearca sa dreaga busuiocul si se preface ca vrea sa alinesuferintele grecilor. $ntr-un interviu dat publicatiei J2agesspiegel, el a declarat9Jompatimesc pe deplin pe greci. /area ma&oritate a celor loviti de reforme si masurilede austeritate < si dati-mi voie sa-mi exprim inca o data marea mea consideratie pentru ei < nu au nici o vina pentru lentoarea cu care au fost facute reformele, pentru pierderea

capacitatii de competitivitate sau pentru utilizarea ineficace in trecut a bugetelor. $icompatimeste domnul ministru dar le aduce aminte ca au salarii apropiate de cele alespaniolilor. Si adauga9 Jce ar trebui sa spuna cetatenii din tarile din Europa de Est sau dintarile baltice care au salarii minime cu mult inferioare si care trebuie sa contribuie laa&utoarele pentru Grecia>. Numai ca problema poate fi pusa si altfel, domnule ministru.Grecia a fost impinsa sa se indatoreze peste puterile ei de rezistenta ca stat.$mprumuturile au fost orientate spre bancile private iar solidaritatea comunitaraeuropeana aproape ca nu a existat. Nici mecanismul de supravegere nu a fost pus infunctiune la timp.

%espre datoria Greciei s-a scris destul. +utini mai sunt interesati de subiect. Nici eu nu-lmai agream pHna cHnd, citind presa straina, am dat de dezbaterile din +arlamentulEuropean pe marginea acestuia. Si am constatat ca merita putina atentie. Eurodeputatul%aniel on-#endit a interpelat la 36 februarie colegii lui germani din +arlamentulEuropean si a abordat datoria Greciei dintr-o alta perspectiva. JGermanii, care strHmbadin nas cHnd este vorba sa finanteze un nou plan de salvare a Greciei, ar trebui sa-si aducaaminte de toate &afurile pe care le-au facut Dnazistii, n.n. in aceasta tara in timpul celui del %oilea Razboi /ondialK %aca punem la socoteala dobHnzile, Dei datoreaza tenei43 de miliarde de euro. $ata o alta maniera de a vedea Europa si istoria ei, a concis


10/40

eurodeputatul german. Subiect delicat. !-am urmarit in dezbaterile noi pe margineadatoriilor suverane < sa folosim aceasta sintagma pentru a vorbi de datorii care pun incumpana credibilitatea, nu existenta unui stat < si am aflat ca nemtii, desi par ca s-aulecuit de razboi, nu sunt asa de ingeri pe cHt ne fac sa credem.

!a B aprilie 3*3, Fermact-ul, armata lui Litler, a ocupat Grecia si a ramas in aceastatara pHna in 3*. $n timpul ocupatiei, scrie istoricul /ar@ /azo7er in cartea JGreciasub Litler, nazistii s-au dedat la &efuirea sistematica a resurselor tarii ocupate si auimpus #ancii entrale de la tena avansarea unui imprumut de 5B de milioane de marcicu titlul de Jcontributii la efortul pentru razboi. cest imprumut nu a fost niciodatarestituit. Germanii au avut gri&a sa-l treaca sub tacere cHnd au semnat cordul de la!ondra din 3*60 in care erau fixate datoriile lor externe contractate intre 3*3* < 3*6./azo7er sustine ca, pentru a nu mai repeta erorile pe care le-au facut cu 2ratatul de la=ersailles si pentru a mena&a noul aliat din =est, adica Germania, fata de pericolulcomunist, Statele Unite au consimtit sa reduca datoria Germaniei la &umatate. =ictimeleocupatiei germane, arata un alt istoric, lbrect Ritscl, profesor la !ondon Scool of

Economics, au fost rugate sa uite de pretentiile lor la reparatii de razboiM obiectivulstrategic al liatilor era mai degraba sa edifice o Germanie puternica si linistita decHt unaruinata de datorii si umilita. Si mai departe9 Fasingtonul obtine din partea statelor careau beneficiat de +lanul /arsall Dspri&inirea reconstructiei si dezvoltarii statelor din =est,n.n. sa renunte la datoriile pe care trebuia sa le plateasca nemtii, eventual amHnHndu-le pHna la reunificarea Germaniei cHnd vor trebui reglementate Jin cadrul 2ratatului de pace. %e acum, comenteaza istoricul german, Germania s-a purtat ca o vra&itoare in timpce restul Europei isi vindeca ranile sHngerHnde lasate de ocupatia germana Dversiuneaacestui interviu poate fi accesata si pe site-ul revistei Jourrier international. r mai fifost o posibilitate ca Germania sa fie adusa la lege dar ea nu a fost sesizata de fostul presedinte sovietic /iail Gorbaciov. Sau poate l-a pacalit fostul cancelar Lelmut olI

Hnd a semnat in 3**), la /oscova, 2ratatul de reunificare a Germaniei, Lelmut ol aavut gri&a ca documentul sa nu poarte mentiunea Jtratat de pace. Si astfel a reusit sa facauitata clauza prevazuta in 2ratatul de la !ondra din 3*60 care se referea la reglementareadatoriilor de razboi ale Germaniei intr-un tratat de paceI J fost un mi&loc de a se escivade la datorii se confeseaza acelasi Ritscl publicatiei Sddeutsce Oeitung. poi,aprobHnd acest tratat Dde reunificarea Germaniei, n.n., Grecia a pierdut in ocii#erlinului orice legitimitate de a mai reclama daune de razboi. Eroarea se platesteIRitscl merge mai departe9 JGermanii nu si-au reglementat problema reparatiilor derazboi dupa 3**), cu exceptia indemnizatiilor pentru cei trimisi in lagarele de muncafortata. reditele luate cu forta in tarile ocupate in timpul celui de l %oilea Razboi/ondial si datoriile decurgHnd din ocupatie nu au fost nici ele rambursate. Nici celedatorate Greciei. Cr, nimeni din Grecia nu a uitat ca boom-ul economic al Germaniei'ederale se datoreaza avanta&elor la care au consimtit alte natiuni.

Sa-l lasam tot pe %aniel on-#endit, Duitasem sa precizez9 este eurodeputat din partea=erzilor germani, sa traga o concluzie ciar daca aceasta nu este agreata de autoritatilede la #erlin sau de toti nemtii9 JGermanii, carora le place sa treaca drept oameni devirtute, considera ca grecii au pacatuit si ca trebuie sa plateasca. Cr, cei care au pacatuitinca si mai mult sunt ciar germanii, a caror datorie a fost stearsa pentru ca americanii


11/40

aveau intr-o astfel de masura un interes strategic. %e ce sa nu se considere ca in loc sa fieingenunciata, salvarea Greciei reprezinta si ea un interes strategic>

+.S. $nitiativa Uniunii Europene pentru adoptarea +actului pentru disciplina bugetaratrebuie salutata ciar daca < o prima constatare < el este gHndit sa functioneze dupa

ceasul bavarez cu cuc. %esi nu are conditia statelor din zona euro, obligate sa consimta larigorile acestuia, RomHnia il va semna. Nu este rau. Nu exista ratiuni sa fie refuzat un pact prin care se pune ordine in gestionarea bugetului unui stat. %ar, pentru a putea punein aplicare +actul, un stat trebuie sa fie puternic. Nu cedarea masiva de suveranitate < pecare unii dintre guvernantii nostri o socotesc ceia succesului +actului < rezolva problema &afului bugetar, ci consolidarea statului pHna la a a&unge suficient de puternic saaplice o lege. 2ot in acest rationament intra si framHntarea presedintelui actual alRomHniei pentru crearea Statelor Unite ale Europei. %aca se poate ciar peste noapte. Saadmitem ca se va a&unge si acolo si ca va fi semnat +actul de disciplina bugetara mHine,cred guvernantii nostri ca vor mai putea sa cumpere amantelor bi&uterii de la =enetia, saofere sotiilor micul de&un la /onte arlo, sa se imbrace la casele de moda de la +aris, sa-

si tina 8aturile la +alma de /a&orca fara sa dea socoteala de cum au dobHndit banii>%aca pentru asta se grabeste #ucurestiul sa semneze +actul de disciplina bugetara trebuiesa afle ca se inseala.

cesta este un adevar inca si mai simplu decHt cele privind datoriile suverane ale grecilor si datoriile istorice ale nemtilor.

Eurodeputatii despre solutiile de criza din zona euro

Lerman =an Rompu8, presedintele onsiliului UE, a prezentat eurodeputatilorconcluziile la care au a&uns liderii UE la reuniunea la nivel inalt de luna trecuta.

+otrivit unui comunicat al +arlamentului European, ;reunit in plen, +arlamentul a aruncato privire critica asupra solutiilor propuse de ministrii statelor membre pentru criza dinzona euro, ma&oritatea deputatilor cerand o abordare europeana mai ambitioasa adificultatilor actuale.

%omnul =an Rompu8 a aratat ca in cadrul summit-ului opiniile au fost foarte diferite, darca, asa cum arata acordul final, Jcapacitatea Uniunii de a gasi un compromis ramaneintacta. %umnealui a mai spus ca J'ondul /onetar $nternational este finantat la urmaurmei de bani europeni si implicarea sa in criza din Grecia nu trebuie sa provoacetemeri.

+robleme economice

J$n spatele problemelor bugetare se ascund probleme economice, a adaugat presedinteleonsiliului UE, adaugand ca supravegerea financiara si mecanismele de guvernareeconomica trebuie consolidate.


12/40

/aroP Qefovi, vicepresedintele omisiei Europene responsabil cu relatiile inter-institutionale si administratie, vorbind in numele +resedintelui #arroso, a spus in cadruldezbaterii de la +arlamentul European ca institutia pe care o reprezinta este multumita derezultatul onsiliului, dar recunoaste necesitatea ameliorarii coordonarii privind politicileeconomice.

Solidaritate si o politica economica UE comuna

Jonsolidarea structurilor de guvernare economica reprezinta doar o promisiune, a spusin cadrul dezbaterii in plen orien Fortmann-ool DGrupul +artidului +opular EuropeanDrestin %emocrat, Clanda, adaugand ca cetatenii vor sa vada rezultate. %umneaei amai spus ca grupul politic pe care il reprezinta este in favoarea consolidarii +actului deStabilitate si restere. JSolidaritatea este o strada cu sens dublu, iar Grecia trebuie sa puna in practica masuri de economisire, a mai spus dumneaei.

Eurodeputatul Lannes S7oboda DGrupul liantei +rogresiste a Socialistilor si

%emocratilor din +arlamentul European, ustria s-a declarat dezamagit de summit, inspecial in privinta crizei din Grecia. onform dumnealui, permiterea a&utorului din partea'ondului /onetar $nternational a insemnat renuntarea la o politica economica UEcomuna in favoarea unei abordari tenocrate. Jonsiliul European s-a comportat ca sicum ecipa&ul 2itanicului ar fi inceput sa discute meniurile saptamanii dupa coliziunea cuaisbergul, a adaugat dumnealui.

'ondul /onetar $nternational versus solutii europene

onform liberalului belgian Gu8 =erofstadt, mecanismul grecesc este indoielnic,deoarece se bazeaza pe imprumuturi bilaterale si nu pe solutii europene. JNu in acest fel

trebuie a&utata GreciaM aceste mecanisme nu a&uta, ci ranesc, a adaugat dumnealui.%oamna Rebecca Larms D=erzi!E, Germania a spus ca Jsingurul lucru bun din cadrulsummit-ului este ca a pus capat luptei nedemne intre +aris si #erlin. onform dumneaei,JGrecia a fost evaluata foarte negativ si nu a existat nici un anga&ament pentru a&utareaacestei tari, nici pe plan financiar, nici pe plan politicM criteriile de vindecare a finantelorgrecesti vor fi stabilite de 'ondul /onetar $nternational, iar #ruxelles a renuntat la puterile sale.

$nfluenta bancilor si pietelor financiare

J$n contextul discutiilor despre solutiile europene, criza nu trebuie sa fie un pretext pentruextinderea puterilor Uniunii Europene, a declarat 2imot8 ir@ope Donservatorii siReformistii Europeni, Regatul Unit.

onform eurodeputatului !otar #is@8 DGrupul onfederal al Stangii UniteEuropeneStanga =erde Nordica, Germania, Jaceasta reactie nu este o solutie europeanaM permitem bancilor si pietelor financiare sa spuna tarilor cum trebuie sa celtuiasca baniicontribuabililor. +e un ton mai pesimist, Nigel 'arage DGrupul Europa !ibertatii si


13/40

%emocratiei, Regatul Unit a spus ca Jtoate planurile centralizate UE au esuat si la fel seva intampla si cu guvernarea economica.;

/ario %ragi a respins luni, in +arlamentul European, ideea ca institutia pe care oconduce santa&eaza Grecia prin taierea canalelor obisnuite de finantare a bancilor elene,raspunzand unei intrebari adresate de parlamentarul portugez /arisa /atias.

%ragi a fost audiat luni in omitetul pentru afaceri economice si monetare al+arlamentului European, iar /atias a sugerat ca banca centrala pune la pamant Grecia,relateaza /ar@etFatc, citat de /ediafax.

Seful #E a respins insa ca #E ar avea un comportament incorect fata de statul elen.

"Dati-mi voie sa nu fiu de acord. Daca santajam Grecia? Este prea mult spus. BCE are o

expunere de 104 miliarde de euro fata de Grecia. uma repre!inta #$ din %&B-ulGreciei si cea mai mare expunere din !ona euro", a spus %ragi.

Ulterior, el a precizat ca expunerea #E la Grecia a crescut de peste doua ori, de la 6) de

miliarde de euro in decembrie.$ntre intrebarile adresare de europarlamentari s-au mai aflat dificultatile de finantare aleGreciei si daca banca centrala are dreptul sa anuleze facilitatea care permitea bancilorelene sa foloseasca obligatiuni cu rating in categoria &un@, nerecomandata investitiilor,drept garantii pentru imprumuturi.

" BCE este o institutie 'uvernata prin re'uli. (u cream re'uli pentru Grecia si pentrunimeni altcineva. %ur si simplu respectam re'ulile existente. untem 'ata sa

reintroducem facilitatea de indata ce vor fi respectate conditiile") a spus %ragi.

Grecia se afla sub presiunea de a inceia un acord cu creditorii internationali in privinta programului de reforme, care reprezinta o preconditie pentru deblocarea urmatoareitranse de spri&in financiar.

$nainte de o intalnire cruciala la #erlin cu cancelarul ngela /er@el, premierul lexis2sipras a avertizat ca este imposibil ca Grecia sa isi plateasca datoriile scadente inurmatoarele cateva saptamani, in lipsa unui a&utor pe termen scurt din partea UE, a relatat'inancial 2imes.


14/40

!iderii eleni au convenit cu creditorii institutionali, in februarie, prelungirea actualului program de sustinere, dar cele doua parti nu reusesc sa se iteleaga in privinta masurilor dereforma necesare. Guvernul elen vrea atenuarea reformelor, in timp ce Germania sustineca Grecia trebuie sa respecte masurile de&a convenite.

+arlamentul grec a adoptat legea saraciei, spre nemultumirea creditorilor straini ai tarii,relateaza Eurone7s. +ersoanele nevoiase vor primi electricitate gratuit, iar aproximativ0)).))) de greci vor beneficia de voucere pentru mancare. ctul normativ mai prevedeacordarea unei alocatii de (() de euro lunar pentru plata ciriilor unui numar de 0).)))

de gospodarii, dar si alte masuri in vederea impiedicarii confiscarii imobilelor.2extul ignora masurile de austeritate impuse de catre creditori. =aloarea totala aa&utoarelor se ridica la ()) de milioane de euro.

+artenerii europeni, care i-au cerut in mod repetat premierului sa mentina masurile deausteritate, pentru a putea plati datoriile de () de miliarde de euro, sunt exasperati. elmai veement pare sa fie ministrul de finante german.

Folfgang Scaeuble9 "Dl. *sipras a spus asta!i ca pro'ramul de austeritate se va opri)iar acum au nevoie de mai multi +ani. Daca 'asesc oameni care sa le dea) atunci totul

este in re'ula. Grecia nu mai are timp "

+remierul lexis 2sipras a promis in campania electorala ca se va ocupa de ceea ceconsidera drept o "criza umanitara".

",nii au tupeul sa vor+easca despre actiuni unilaterale) iar unii de aici au repetat si ei

acest lucru. Daca o fac pentru ca sa ne sperie) raspunsul este simplu) nu ne sperie si nu

ne descurajea!a" , a subliniat premierul, intr-un discurs in +arlament.

$n pofida faptului ca economia greaca a inceput sa se redreseze, lucratorii umanitari suntde acord asupra faptului ca situatia s-a inrautatit.

Soma&ul-record a crescut de patru ori numarul persoanelor nevoite sa supravietuiasca cua&utorul bancilor alimentare, iar tuberculoza, eradicata in urma cu cateva zeci de ani, areaparut.

+ierre /oscovici, comisarul european insarcinat cu Economia, a negat ca UE a incercatsa opreasca tena sa adopte legea, in pofida faptului ca Guvernul elen a primit o scrisoare prin care era invitat sa se consulte mai intai cu creditorii.


15/40


16/40

7ouc3erul sc3ema tinerilor" si 7%ro'ramul de interven ie inte'rata8ț ", a mai spusSculz.

Grecia se afla in continuare in disputa cu creditorii sai internationali cu privire laconditiile de prelungire a planului de salvare urias de care beneficiaza, iar zona euro cere

tenei sa se anga&eze la taieri suplimentare de celtueili pentru a primi imprumuturile.

Relatiile dintre tena si #ruxelles s-au deteriorat in mod semnificativ dupa venirea la putere a stangii radicale.

$n contextul in care Grecia nu are acces, in prezent, pe piata bancara, exista ingri&orari catena ar putea ramane curand fara bani.

+ortugalia a traversat ani grei de austeritate, care acum dau rezultate, iar Grecia trebuie saisi respecte si ea anga&amentele fata de partenerii din zona euro si creditori, a declaratministrul portugez al Economiei, ntonio +ires de !ima, relateaza Reuters, citata de/ediafax.

+ires de !ima a exclus orice fel de renegociere a datoriei publice a Greciei, afirmand ca

tena trebuie sa respecte regulile &ocului stabilite de membrii uniunii monetare, in specialavand in vedere sacrificiile facute de +ortugalia.

riza datoriilor Greciei s-a reaprins in aceasta luna, dupa ce noul guvern de stangacondus de partidul S8riza a anuntat ca va renunta la reformele impuse in programul desalvare si la colaborarea cu troica creditorilor Domisia Europeana, #anca entralaEuropeana si '/$, dupa ani de austeritate.

+ires de !ima a spus ca autoritatile de la !isabona au optat pentru un drum care nu a fostusor, pentru refacerea credibilitatii si revenirea la crestere, iar aceasta este atitudineaavuta si fata de situatia altor tari.

"%ortu'alia a facut tot ceea ce a fost necesar pentru a elimina atmosfera de suspiciunedin jurul tarii) risipind toate um+rele) toti norii) toate indoielile" , a spus ministrul.

$n perioada de varf a crizei datoriilor din Europa, numerosi analisti au comparat+ortugalia cu Grecia, sugerand ca tara nu va avea suficienta tarie sa aplice taierile deceltuieli, cele mai mari ma&orari de taxe din istoria tarii si sa reziste celei mai graverecesiuni dupa anii T5). 2otusi, +ortugalia a inceiat anul trecut un program de salvare in


17/40

valoare de 54 de miliarde de euro, pe termen de trei ani, convenit cu zona euro si '/$,inregistrand crestere economica in ()3 pentru prima oara dupa criza declansata in ()3).

Guvernul de centru-dreapta condus de premierul +edro +assos oelo a aplicat reduceridrastice ale celtuielilor, reforme economice si privatizari ma&ore, beneficiind de nivelul

redus al protestelor si grevelor, spre deosebire de Grecia si Spania.

$n +ortugalia vor avea loc alegeri generale in octombrie, iar partidele de extrema-stanga,inspirate de S8riza DGrecia si +odemos DSpania, este improbabil sa atraga din voturile partidelor traditionale de centru-dreapta si de centru-stanga, potrivit sonda&elor de opinie.

+ires de !ima a spus ca economia isi revine, fiind posibil sa inregistreze in acest an ocrestere de (1. Estimarea oficiala a guvernului este un avans al +$# de 3,61, in timp ceomisia Europeana prognozeaza un ritm apropiat, de 3,B1.

+edro +assos oelo, premierul +ortugaliei+ortugalia va inceia, sambata, conform calendarului programul de bailout de 54 miliardeeuro, convenit in urma cu trei ani cu UE si '/$. Guvernul a decis sa nu contracteze, incontinuare, un acord preventiv, urmand astfel exemplul $rlandei, transmite Bloom+er' .

"Guvernul a decis ca vom iesi din pro'ramul de ajutor financiar fara a apela la vreunacord preventiv. Este optiunea corecta) la momentul potrivit ", a declarat, la !isabona, premierul +edro +assos oelo.

+ortugalia a iesit pe piete in aprilie cu primul plasament de obligatiuni incepand din ()33,

cand statul iberic a intrat in acordul de bailout cu UE si '/$. +rogramul se va inceia la35 mai, conform calendarului.

Grecia ramane astfel singurul stat din zona euro aflat inca intr-un acord de finantareexterna cu UE si '/$. Statul elen este in cel de-al patrulea an de regim de bailout, celedoua acorduri inceiate incepand din ()3) totalizand fonduri de () miliarde euro.

http://bloomberg.com/http://bloomberg.com/


18/40

%intre cele patru state care au fost nevoite sa inceie acorduri de finantare externa inurma crizei datoriilor de stat, $rlanda a fost primul care a iesit din program, in decembriea anului trecut, urmata in ianuarie de Spania, care a primit spri&in de la UE pentrurecapitalizarea sectorului bancar.

osturile de finantare suportate de +ortugalia au scazut puternic in ultimii doi ani,datorita imbunatatirii perspectivelor economiei si sentimentului pozitiv din piete.Randamentul obligatiunilor de stat portugeze cu maturitatea la 3) ani a coborat vineri pe piata secundara la 0,B1, cel mai redus nivel din ())B, fata de cota record de 341inregistrata la inceputul anului ()3(, in perioada de apogeu a crizei europene.

$mprumuturile externe acordate de UE si '/$ +ortugaliei au o dobanda de aproximativ01, potrivit guvernului de la !isabona.

" 9m luat aceasta deci!ie deoarece strate'ia de revenire pe piata a avut succes) amreali!at pro'rese enorme in privinta consolidarii fiscale si ne-am recasti'at

credi+ilitatea. 9vem re!erve financiare care acopera necesarul pentru urmatorul an si ne protejea!a de orice tur+ulente externe", a explicat premierul portugez.

omisia Europeana va spri&ini decizia +ortugaliei privind inceierea programului de bailout, a declarat vicepresedintele omisiei Europene Siim allas, intr-un comunicatcitat de #loomberg.

%irectorul general al '/$, ristine !agarde, a afirmat ca +ortugalia mai are de depasitanumite dificultati, insa se afla intr-o "pozitie solida" pentru finalizarea consolidariifinantelor publice si pentru continuarea reformelor structurale

#arlamentarii germani au aprobat, vineri, etinderea cu * luni a programului deasistenta financiara acordat Greciei.

u fost 6( de voturi "pentru", 0( "impotriva" si 30 abtineri, informeaza 2e Guardian.

"Noi, germanii, trebuie sa facem tot posibilul sa tinem Europa unita", a declarat ministrulde 'inante, Folfgang Scauble, in cadrul dezbaterilor.

+arlamentarii nemti au organizat acest vot deoarece planul de asistenta financiara pentruGrecia contine si fonduri provenite din banii contribuabililor germani.

http://www.theguardian.com/business/live/2015/feb/27/greek-bailout-german-mps-vote-bailout-extension-live-updateshttp://www.theguardian.com/business/live/2015/feb/27/greek-bailout-german-mps-vote-bailout-extension-live-updates


19/40

!a tena, premierul lexis 2sipras a convocat o reuniune de urgenta a abinetului sau, pentru a discuta despre dificultatile economice pe care tara le are in fata.

>ona euro a aprobat etinderea

Grecia a a&uns, saptamana trecuta, la un acord cu creditorii sai internationali legat deextinderea cu patru luni a programului de asistenta financiara. a parte a intelegerii,Guvernul de la tena a trimis luni seara la #ruxelles o lista cu reforme.

Ulterior, in urmatoarea zi, aceasta a fost aprobata de ministrii de 'inante din zona euro,insa a atras critici din partea celorlalti creditori, #anca entrala Europeana D#E si'ondul /onetar $nternational D'/$.

"$n primul rand, nu exista un anga&ament ferm prin care Guvernul se anga&eaza sa

implementeze reforme in sistemul de pensii, in ceea ce priveste 2=, in domeniuladministrativ, privatizari si piata muncii", a atentionat ristine !agarde, seful '/$.

ctualul program de asistenta financiara expira la finalul acestei luni.

#oten iala ie ire a Greciei din zona euro creeaz? controverse @n interiorul coali iei deț ș țguvernare din Germania, dup? ce un articol al revistei $er -piegel , @n care eraucitate surse guvernamentale, sus inea c? 6ngela er3el nu se va opune unuiț:Greit: dac? 6tena nu respect? linia de austeritate bugetar? recomandat? decreditorii interna ionali.ț

ntre timp, premierul grec ntonis Samaras i-a avertizat pe votan i cV o victorie a stHngiițradicale, SWR$O, la alegerile anticipate din (6 ianuarie, ar putea conduce la o ie ire așGreciei din zona euro. Nu este prima oarV cHnd Samaras agitV acest spectru Xn context

electoral."Retragerea Greciei Ddin zona euro ar fi aventuroasV", a declarat liderul social-democratarsten Scneider pentru 2agesspiegel, care este de pVrere cV un astfel de scenariu ar destabiliza celelalte Vri euro.ț

!iderul S+% mai puncteazV cV ie irea Greciei din zona euro al lVsa Germania cu o povarVșde 4) de miliarde de euro, bani pe care tena nu Xi va mai returna.

http://www.ziare.com/economie/zona-euro/http://www.ziare.com/bce/http://www.ziare.com/economie/fmi/http://www.ziare.com/christine-lagarde/http://www.ziare.com/christine-lagarde/http://www.ziare.com/economie/zona-euro/http://www.ziare.com/bce/http://www.ziare.com/economie/fmi/http://www.ziare.com/christine-lagarde/


20/40

+otrivit presei germane, cancelarul i ministrul sVu de finan e Folfgang Scauble Dambiiș țconservatori %U XncearcV sV facV presiuni asupra alegVtorilor greci i asupra lui 2siprasșXnsu i. 2otodatV, demersul este controversat, inclusiv Xn cadrul coali iei saleș țguvernamentale, social-democra i, dar i conservatori exprimHndu- i public reprobarea.ț ș ș

?u acest scenariu al amenin Vrii, guvernul se amestecV indirect Xn campania DelectoralVțelenV. Este extrem de riscant i este o eroare?, comenta duminicV i cotidianul %ie Felt,ș șapropiat conservatorilor.

er3el, campanie pentru stAnga radical?

?ceastV amenin are este susceptibilV sV XntVreascV i mai mult nemul umirea Xn Greciaț ș țfa V de Germania i sV-l a&ute astfel pe lexis 2sipras Xn campania sa. ceasta ar putea, deț șasemenea, sV alimenteze instabilitatea Xn Grecia i ciar sV ducV? la o mi care de panicVș șXnso itV de nVvala spre gi eele bVncilor pentru retragerea depunerilor, continuV %ie Felt.ț ș

n teorie, niciun mecanism nu prevede ie irea unei Vri din zona euro. %ar la #erlin seș țimagineazV cV, dacV Grecia nu i-ar Xndeplini anga&amentele, #E ar putea sV restrHngVș posibilitV ile de refinan are a bVncilor grece ti pHnV pe punctul de a constrHnge tena sVț ț șreintroducV drama.

StHnga radicalV germanV Dopozi ia a descis imediat focul asupra cancelarului. ?u acestțtip de anta& public se dore te destabilizarea Greciei Xnaintea alegerilor?, a estimatș ș pre edintele partidului %ie !in@e DStHnga, #ernd Riexinger.ș

ostul comisar european /tavros ;imas nu a reu it s? adune un minim de B0 deșvoturi @n #arlamentul grec pentru a fi ales pre edinte, ceea ce @nseamn? c? 6tena vaș

organiza anul viitor alegeri anticipate. Ciderii europeni se tem c? un rezultatprecum cel anticipat de sondae - cu stAnga radical?, /D8$>6, cA tigAnd scrutinul -șva descide cutia #andorei. #rincipala @ngriorare vizeaz? acordurile @nceiate deGrecia cu Troica, pe care /D8$>6 le-a contestat puternic.

Rezultatul votului de luni a trimis unde de oc burselor europene, dar i pe culoareleș ș#ruxellesului. n august anul acesta, statisticile au decretat ie irea dintr-o lungV recesiune.șnsV Grecia, departe de a deveni povestea de succes a zonei euro, a a cum sperau uniiș


21/40

dintre artizanii programului de salvare economicV, a rVmas un butoi cu pulbere. +e (6ianuarie, peisa&ul politic i economic din Grecia s-ar putea scimba fundamental,șsonda&ele indicHnd cV stHnga radicalV se pregVte te pentru a doua mare victorie dinșultimele luni, dupV rezultatul de la alegerile europarlamentare din mai ()3.

+remierul ntonis Samaras s-a arVtat XncrezVtor Xn ansele de victorie ale actualei coali ii.ș ț"=ictoria va fi a noastrV. Camenii nu vor permite irosirea sacrificiilor lor", a spusSamaras.

" ara nu are timp de pierdut", a adVugat prim-ministrul, care a precizat cV "adevVrul"Țdespre eforturile depuse de guvernul Greciei pentru ie irea din crizV economicV va ie i laș șsuprafa V Xn perioada anterioarV scrutinului.ț

"m fVcut tot ce am putut pentru a alege un pre edinte i pentru a evita alegeri anticipateș ș pe care ma&oritatea grecilor nu le dore te. %in pVcate, o minoritate de 30( deș parlamentari, unde sunt inclu i cei din SWR$O i Oorii urii, vrea cu disperare alegeriș ș

anticipate", a mai spus eful Guvernului.ș

"E timpul pentru democra ie i responsabilitate, nu minciuni, populism i terorismț ș ș politic", a arVtat Samaras.

Unul dintre primii lideri europeni care a reac ionat a fost premierul finlandez, lexander țStubb, care a scris pe 27itter cV "noul an politic va Xncepe cu alegeri Xn Grecia. Estenecesar ca noul guvern sV continue reformele. Grecia nu este XncV salvatV".

n timp ce pe re elele de socializare "Grexit" devine un cuvHnt cu din ce Xn ce mai multVț popularitate, premierul italian /atteo Renzi exclude un posibil efect "contagios" al crizei

politice din Grecia."+ot spune cV exclud total un efect de contagiune Xntre Grecia i $talia, douV Vri profundș țdiferite", a spus social-democratul.

Panică în UE. Grecia de prăbu e te din nouș ș 33 %E, ()3 3)9(

;ecizia guvernului grec de a cere alegeri preziden iale la finele lunii decembrie, maițdevreme decAt programul ini ial, a zguduit bursa de la 6tena, cu ecouri @n multețp?r i ale lumii.ț

2itlurile "National #an@ of Greece" S, cea mai mare bancV din Grecia, s-au depreciat cu36,31, la 3,5 euro, iar cele ale "+iraeus #an@" S - cu 341, la 3,3) euro.


22/40

n plan politic, tentativa de a alege un nou pre edinte ar putea conduce la alegerișanticipate. n Grecia, pre edintele este ales de +arlament. Guvernul, o coali e formatV dinș ț Noua %emocra ie i +a@os, are 336 de fotolii. Ea va avea trei anse sV adune o ma&oritateț ș șXn &urul sVu care sV-i sus inV candidatul la +re edin ie, pe fostul comisar european Stavrosț ș ț%imas.

%e i +re edin ia Xn sine este prea pu in importantV, consecin ele unei XnfrHngeri pentruș ș ț ț țcoali ia de guvernare ar fi profunde. Un e ec ar duce la alegeri anticipate i sunt anseț ș ș șfoarte mari ca partidul de extremV-stHnga, S8riza, sV cH tige puterea. riza economicV aș propulsat S8riza la vHrful politicii din Grecia, ascensiune confirmatV de alegerileeuroparlamentare din mai, pe care le-a cH tigat.ș

+artidele pro-europene se tem sV S8rzia, odatV a&unsV la putere, va Xncerca sV renegociezeacordurile economice ale Greciei cu 2roica D'/$, #anca /ondialV, omisia EuropeanV.

Criza majora in Grecia, cu impact asupra intregii ZoneEuro: esec la alegerea unui nou presedinte, urmeazaalegeri aticipate si o posibila victorie a stangii antieuropene

!uni, (* decembrie ()3, 309(4

#arlamentul Greciei a esuat luni in ultima incercare de a alege presedintele tarii, ceea ce duce automat ladizolvarea legislativului si organizarea de alegeri anticipate in februarie, anunta 8euters si 6#. 'riza politicaprelungita ar putea duce, potrivit sondaelor, la victoria partidului radical de stanga /Eriza, care vrea sa rupaacordul Greciei cu finantatorii internationali. F victorie a /Eriza in anticipate ar avea un impact maor asupraintregii >one uro, scriu analistii internationali.

;e ce se tem pietele si partenerii europeni de victoria /Eriza (stanga radicala)5 +entru ca obiectivul populistilordin S8riza este stoparea programului prin care economia Greciei e sustinuta de '/$ si omisia Europeana, care auimpus reforme dure la tena. $n urma acestor reforme, economia Greciei s-a stabilizat la nivel macro, dar starea despirit a populatiei este una negativa la adresa partidelor mainstream, considerate vinovate de starea in care a a&uns tara.

C victorie a partidului S8riza ar putea stopa aceste reforme, cu consecinte imprevizibile asupra economiei nationale,dar si asupra monedei euro. $n plus, un succes al radicalilor ar putea da un puternic semnal politic in regiune9 Spania e

martora ascensiunii unui partid similar D+odemos in a&unul alegerilor de anul viitor, in 'ranta tot mai multi cetatenivoteaza pentru 'rontul National Dextrema dreapta, anti-UE.

S8riza conduce in sonda&ele de opinie citate de Reuters, ciar daca avanta&ul sau fata de restul competitorilor politici s-a diminuat in ultimele saptamani. !iderul partidului, lexis 2sipras, a adoptat un ton mai moderat in ultima perioada inincercarea de a da asigurari partenerilor europeni. El a spus ca va pastra Grecia in zona euro Dmare scimbare de opticafata de precedentele sale pozitionari si ca va negocia cu finantatorii internationali o terminare a programului de bailoutin valoare de () miliarde euro, in locul unei intreruperi unilaterale a pacetului de a&utor. 2sipras si-a mentinut insa

promisiunea de a desfiinta unele masuri de austeritate, precum scaderea salariului minim, concedirea functionarilor sivanzarea proprietatilor statului.


23/40

C prima reactie a pietelor la esecul de luni s-a inregistrat pe #ursa din tena, unde principalul indice a scazut cu 3)1dupa aflarea vestii ca unicul candidat la presedintia tarii, fostul comisar european Stavros %imas, nu a strans cele 34)de voturi necesare.

=otul neconcludent din +arlament a aratat si diferentele ma&ore intre factiunile parlamentare, apelul premierului ntonisSamaras pentru votarea lui Stavros %imas ca presedinte fiind inutil.

9.0.20+

'riza din Grecia este aproape s? eplodeze din nou. 7u doar Germania, dar i toateș?rile =niunii uropene implicate @n programul de asisten ? financiar?, se plAng, laț ț

unison cu ondul onetar $nterna ional, de totala lips? de cooperare din parteațecutivului de la 6tena.

Eu i to i cei care urmVresc asta avem impresia cV timpul este limitat pentru Grecia;, aș țdeclarat ministrul german de finan e, Folfgang Scauble, citat de gerpres. El spune cVțdevine din ce Xn ce mai dificil de gVsit solu ii; la problemele tenei, a cVrei visterie estețgoalV.

Rela iile dintre Germania i Grecia s-au înrăută it ț ș ț

=a fi din ce Xn ce mai dificil de gVsit solu ii, asta este marea preocupare;, a adVugatțministrul german Xn cadrul conferin ei de presV de prezentare a proiectului de buget peț()3B i Xn a&unul summitului european de la #ruxelles i Xntr-un moment Xn care spectrulș șunei ie iri a Greciei din zona euro reXncepe sV agite spiritele. Folfgang Scauble a refuzatșsV- i asume responsabilitatea pentru deteriorarea rela iilor Xntre #erlin i tena, care auș ț șa&uns la nivelul cel mai scVzut dupV ce guvernul grec s-a plHns de afirma iile ministruluițde finan e german.Nu este vorba despre Grecia Xmpotriva Germaniei;, a spus el, cițdespre a men ine, XmpreunV, stabilitatea zonei euro;. Scauble a mai afirmat cV nu areț

cuno tin V sV fi fVcut vreo declara ie nepoliticoasV la adresa vreunui om politic grec. !aș ț țrHndul sVu, ministrul economiei, Sigmar Gabriel a cerut o dezbatere ra ionalV Xn acest cazțasigurHnd de respectul sVu pentru ceea ce a Xndurat popula ia Greciei Xn ultimii ani.ț

FM acuză lipsa de cooperare


24/40

'ondul /onetar $nternaYional D'/$, care a Xnceput sVptVmHna trecutV discuYii tenice cuautoritVYile de la tena privind programul de asistenYV financiarV, considerV cV Greciaeste cel mai necooperant stat cu care a lucrat @n cei !0 de ani de la @nfiinHareainstituHiei, relateazV /ediafax. $nspectorii tenici ai '/$ Zi reprezentanYi ai celorlalYi doimari creditori ai Greciei, omisia EuropeanV Zi #anca entralV EuropeanV, au acuzat

guvernul de la 6tena c? nu se Hine de cuvAnt @n privinHa m?surilor agreate la finelelunii februarie, cAnd creditorii au aprobat prelungirea cu patru luni a pacetului definanHare acordat Greciei.

ExperYii '/$ au declarat cV atitudinea Greciei faYV de creditori este inacceptabilV, iar maimulYi inspectori financiari din Germania au comparat eforturile ecipei pentru a convingeguvernul elen sV XntocmeascV un program riguros de politici economice cu Xncercarea dea cVlVri un cal mort;. Statele Uniunii Europene sunt din ce Xn ce mai Xngri&orate cV lipsade cooperare a guvernului condus de lexis 2sipras pentru gVsirea unei soluYii Xn privinYadatoriilor Greciei ar putea forHa Hara s? p?r?seasc? zona euro, @n condiHiile @n careTsipras refuz? s? adopte m?suri care s? debloceze noi fonduri din pacetul etern

de 2*0 de miliarde de dolari. ;atoriile totale ale Greciei se ridic? @n prezent laaproimativ + miliarde de dolari.

Comisia Europeană! în alertă

+re edintele omisiei Europene, Aean-laude Aunc@er, i-a exprimat i el Xngri&orarea,ș ș șmiercuri, la #ruxelles. 8?mAn @ngriorat, nu sunt mul umit de progresele realizate @nțcursul ultimelor zile i a vrea ca i unii i ceilal i s? se trezeasc?ș ș ș ș ț ;, a spus el.

%iscu iile tenice s-au Xnmul it Xn ultimele zile la #ruxelles i la tena pentru a avansa Xnț ț ș programul de reforme al Greciei i a gVsi solu ii la problemele cu liciditV ile ale acesteiș ț ț

Vri, dar ele XntHmpinV serioase dificultV i, noteazV '+. 2rebuie sV gVsim condi iiț ț țacceptabile pentru to i;, a apreciat la rHndul sVu +ierre /oscovici, comisarul europeanț pentru afaceri economice. Aunc@er s-a referit la condi iile puse de Eurogrup pe ()țfebruarie, cHnd s-a decis prelungirea pHnV la finalul lui iunie a programului de finan are ațGreciei Xn scimbul reformelor care vor fi stabilite pHnV la sfHr itul lui aprilie.ș

"nt#lnire crucială joi

2sipras se va XntHlni &oi, 3* martie la un summit european cu cu preZedintele #E /ario%ragi, cancelarul german ngela /er@el, preZedintele francez 'rancois Lollande Zi preZedintele E Aean-laude Aunc@er pentru a Xncerca sV a&ungV la un compromis politic

ca sV dezamorseze situaYia actualV.

Intre timp, guvernul de la 6tena se str?duieJte s? g?seasc? fonduri pentru plataunor datorii de peste 2 miliarde de euro scadente la finele s?pt?mAnii.

/arYi, guvernul a Xnaintat +arlamentului un plan de creZtere a liciditVYilor care includestimulente ca restanYierii sV-Zi plVteascV taxele Xnainte de (5 martie, cHnd autoritVYiletrebuie sV asigure fondurile de salarii Zi pensii.


25/40

/iercuri, Grecia a atras 3,0 miliarde de euro prin vHnzarea de certificate de trezorerie pe30 sVptVmHni, la un randament Xn stagnare. Emisiunea va fi redescisV &oi pentru osesiune de licitaYii non-competitive, la care autoritVYile vor sV vHndV titluri de XncV 0)) demilioane de euro.

%anii vor fi folosiHi pentru rostogolirea unor certificate pe termen scurt de ,Kmiliarde de euro, care aung la scadenH? vineri.

Grecia, singurul personaj !ticalos! din Zona Euro" Undese pozitioneaza Germania si #CE

(0.)0.()36

Europa se afla in centrul unei crize politice si economice care ameninta sa puna laincercare zeci de ani de integrare europeana si sa deraieze procesul de recuperareeconomia a lumii de dupa o recesiune puternica. +entru a intelege aceasta criza, '77 acomparat doua tari, deplin implicate in evenimentele anterioare si post recesiune.

•

Tara 6 este o natiune considerata "leaganul civiliatiei europene", dar cu o lungaistorie in ceea ce priveste evaziunea fiscala pe plan intern, datorii publice uriasecare au dus la falimentul statului de-a lungul timpului si un climat de afaceri sireglementare domestica disfunctionale. Situatia permite fortei de munca sa se pensioneze in &urul varstei de 6) de ani cu pensii duble. !a intrarea in Oona Euro a furnizat informatii flase cu privire la deficitul bugetar.

• Tara % este o natiune mare, puternica din punct de vedere istoric, cu deprindereaformata de a mentine o datorie publica scazuta. ceasta tara a cunoscut ciar siexcedente bugetare, inclusiv un surplus de (1 inainte de startul crizei financiaredin ())4. 2ara # a aderat la Oona Euro cu o evidenta onesta a finantelor sale.

%aca v-ati gandit la Grecia drept 2ara , atunci ati avut dreptate. %e asemenea, dacavedeti Grecia drept principalul vinovat pentru criza din Europa in urma iresponsabilitatiisale fiscale, atunci va aflati cu siguranta in principalul curent de opinii cu privire laaceasta cestiune.

%ar, ce putem spune despre 2ara #, cea responsabila din punct de vedere fiscal>%eprinderile sale fiscale "virtuoase" din trecut ar putea inseamna ca a reusit sa infrunte cu

http://www.cnn.com/2015/03/23/opinions/greece-euro-crisis-tripp/http://www.cnn.com/2015/03/23/opinions/greece-euro-crisis-tripp/


26/40

bine criza. /i, trebuie sa fie Germania, nu5 GresitL Tara % nu este Germania, ci/pania. Si, departe de a fi prospera, Spania o duce teribil de rau.

Rata soma&ului din Spania a a&uns la (0,51, in scadere de la un nivel record de aproape(51 in ()30. /ai mult de o cincime din forta de munca a tarii s-a aflat in soma& in

ultimii patru ani. /ai mult de &umatate din generatia tanara a acestei tari nu dispune de unloc de munca de ani de zile. Se vorbeste tot mai mult de situatia unei generatii pierdute inSpania si Grecia. +recum in Grecia, bula investitionala din Spania s-a "spart" inmomentul in criza financiara a lovit tara si a trebuit sa caute un plan de salvare financiaraDdesi mult mai mic, pentru scapa bancile interne de la colaps. Economia Spaniei s-acontractat puternic in timpul crizei, iar datoria publica in +$# a urcat dramatic.

%aca Grecia si Spania au avut abordari total diferite in ceea ce priveste prudenta fiscala,cum poate fi totusi explicata criza in care amandoua tarile se afla> Raspunsul, ca urmare,nu se rezuma la practicile fiscale. ltceva se afla la mi&loc, iar acest lucru priveste ciarOona Euro.

Cum si-au pus Grecia si $pania singure streangul de gat

+rin decizia de a adera la Oona Euro, inseamna ca atat Spania cat si Grecia au renuntat ladreptul de a crea moneda, la puterea de a devaloriza moneda nationala cu scopul de arestabili competitivitatea exporturilor, precum si la competenta de a influenta rateledobanzilor bancare. cestea nu reprezinta concesii triviale, mai ales intr-o uniunemonetara unde transferurile dinspre sectoarele bogate catre cele sarace ale economiei suntlimitate, regulile bugetare stricte reduc flexibilitatea unei tari de a reactiona la o criza, iarscimburile comerciale dintre natiunile din Oona Euro sunt grav dezecilibrate.

$ncapacitatea de influenta ratele dobanzilor bancare in functie de conditiile economice ainsemnat ca la inceputul anilor ())), Spania si Grecia nu au putut ma&ora dobanzile astfleincat sa atenueze efectul puternic de supra-incalzire al economiei, cauzat, in mare parte,de altfel, prin creditarea frenetica Dsi in cele din urma nesabuite in ambele tari de catre banci. #anca entrala Europeana D#E a mentinut ratele dobanzilor bancare in corelatiecu evolutia economica din Germania si 'ranta, dobanzi care s-au dovedit prea reduse pentru Spania si Grecia.

Supra-incalzirea economiilor din Grecia si Spania au dus la bule inflationiste si deinvestitii. $ntrucat aceste bule s-au "spart", bancile alunecau catre colaps financiar, iarsalvarea acestora a dus in cele din urma la o criza a datoriilor suverane. $ncapacitatea

autoritatilor din Spania si Grecia de a tipari bani insemna ca au trebuit sa imprumute de la partenerii lor din Europa ori intrau in faliment si, implicit, erau aruncate "rusinos" inafara Oonei Euro.

Regulile bugetare stricte din Oona Euro au fortat, de asemenea, Spania si Grecia saimpuna populatiei masuri de austeritate in mi&locul celei mai grave crize financiare dinultimele decenii. u ma&orat taxele si au redus celtuielile bugetare ciar daca soma&ul aa&uns la niveluri astronomice. usteritatea a a&utat la crearea unei depresiuni de amploare


27/40

istorica in Grecia si la o recesiune severa in Spania. +oliticile de austeritate au creat, deasemenea, o datorie publica galopanta. %atoria publica a Greciei a a&uns in prezent la peste 3561 din +$#, in timp ce datoria publica a Spaniei in +$# se situeaza la 3))1 -nivel nemaivazut in tara iberica de peste 3)) de ani.

%eoarece Spania si Grecia nu pot devaloriza moneda euro, singura modalitate prin care pot deveni competitive este prin devalorizare interna. cest lucru inseamna ca Grecia siSpania vor cunoaste ani de zile de soma& ridicat, standarde reduse de trai, salarii inscadere si deflatie. u alte cuvinte, saracire interna a populatiei.

Grecia a adoptat legea saraciei! spre nemultumirea creditorilor

+arlamentul grec a adoptat saptamana trecut legea saraciei - potrivit careia persoanelenevoiase vor primi electricitate gratuit, iar aproximativ 0)).))) de greci vor beneficia devoucere pentru mancare - spre nemultumirea creditrilor straini ai tarii, relateazaEurone7s. !egea mai prevede acordarea unei alocatii - in valoare de (() euro lunar -

pentru plata ciriilor unui numar de 0).))) de gospodarii si alte masuri in vedereaimpiedicarii confiscarii imobilelor.

2extul ignora masurile de austeritate impuse de catre creditori. =aloarea totala aa&utoarelor se ridica la ()) de milioane de euro. +remierul lexis 2sipras a promis incampania electorala ca se va ocupa de ceea ce considera drept o "criza umanitara".

"Unii au tupeul sa vorbeasca despre actiuni unilaterale, iar unii de aici au repetat si eiacest lucru. %aca o fac pentru ca sa ne sperie, raspunsul este simplu, nu ne sperie si nu nedescura&eaza", a subliniat premierul intr-un discurs pe care l-a sustinut in +arlament.

$n pofida faptului ca economia greaca a inceput sa se redreseze, lucratorii umanitari suntde acord asupra faptului ca situatia s-a inrautatit. Soma&ul-record a crescut de patru orinumarul persoanelor nevoite sa supravietuiasca cu a&utorul bancilor alimentare, iartuberculoza, eradicata in urma cu cateva zeci de ani, a reaparut.

+ierre /oscovici, comisarul european insarcinat cu Economia, a negat ca UE a incercatsa opreasca tena sa adopte legea, in pofida faptului ca Guvernul elen a primit o scrisoare prin care era invitat sa se consulte mai intai cu creditorii. !egea a fost adoptata cu oma&oritate de voturi.

doptarea textului si discursul de aproximativ 0) de minute prin care lexis 2sipras a

aparat-o in +arlament au loc inaintea unei intalniri a premierului elen cu cancelarulgerman ngela /er@el si presedintele francez 'rancois Lollande in cadrul summitului dela #ruxelles.

Grecia se afla in continuare in disputa cu creditorii sai internationali cu privire laconditiile de prelungire a planului de salvare urias de care beneficiaza, iar zona euro ceretenei sa se anga&eze la taieri suplimentare de celtueili pentru a primi imprumuturile.

http://www.euronews.com/http://www.euronews.com/


28/40

Grecia ar putea sa ramana %ara lic&iditati pana la %inele luniiaprilie

Relatiile dintre tena si #ruxelles s-au deteriorat in mod semnificativ dupa venirea la putere a stangii radicale. $n contextul in care Grecia nu are acces, in prezent, pe piata

bancara, exista ingri&orari ca tena ar putea ramane curand fara bani.

"%at fiind ca Grecia nu are acces pe pietele financiare si avand in vedere cresterile indecursul primaverii si verii a obligatiilor pe care le avem pentru plata datoriei... trebuie safie clar ca restrictiile speciale ale #E, combinate cu intarzieri ale acordarii unor noitranse din pacetul de bailout fac imposibila pentru orice guvern acitarea datoriei", aaratat lexis 2sipras intr-o scrisoarea trimisa catre /er@el in 36 martie.

Grecia a semnat in ()3) un acord de finantare in valoare de () de miliarde de euro cuUE, #E si 'ondul /onetar $nternational, din care mai poate accesa o transa de 5,(miliarde de euro. reditorii Greciei au conditionat insa acordarea acestor fonduri de

adoptarea unor reforme concrete de catre guvernul elen in sensul limitarii celtuielilor bugetare.

$ngri&orarile privind incapacitatea guvernului de a plati salariile si pensiile in aceastaluna, precum si posibilitatea ca Grecia sa ramana fara liciditati pana la finalul luniiaprilie au crescut in ultima perioada, in lipsa unui acord definitiv intre tena si creditoriisai externi.

"+rin aceasta scrisoare, te indemn sa nu permiti ca o problema mica de flux de capital si oanume inertie institutionala sa se transforme intr-o problema mare pentru Grecia si pentruEuropa", a scris lexis 2sipras in documentul adresat lui /er@el. $n prezent, datoria

externa totala a Greciei este de aproximativ 036 miliarde de euro.

Grecia s$ideaza austeritatea: Parlamentul elen a adoptatlegea saraciei

+arlamentul grec a adoptat miercuri seara legea saraciei - potrivit careia persoanelenevoiase vor primi electricitate gratuit, iar aproximativ 0)).))) de greci vor beneficia devoucere pentru mancare - spre nemultumirea creditorilor straini ai tarii, relateazaEurone7s.

!egea mai prevede acordarea unei alocatii - in valoare de (() de euro lunar - pentru plataciriilor unui numar de 0).))) de gospodarii si alte masuri in vederea impiedicariiconfiscarii imobilelor. 2extul ignora masurile de austeritate impuse de catre creditori.


29/40


30/40

+artidul S8riza al lui 2sipras a fost ales la guvernare in ianuarie pe baza promisiunii ca va pune capat masurilor de austeritate impuse tarii de creditorii sai internationali. $n cursulacestei saptamani, cei 3* membri ai zonei euro au aprobat o extindere cu patru luni a programului de spri&in financiar acordat Greciei, care urma sa expire sambata, potrivit/ediafax.

Electricitate si alimente gratuite pentru '(()((( de %amilii saracedin Grecia

$n scimb, tara a fost de acord sa implementeze reforme care sa contribuie la crestereafondurilor guvernamentale si a promis sa nu renunte la masurile precedente faraconsultarea prealabila a creditorilor. /arti, Guvernul a prezentat o lista de sase pagini incare si-a detaliat planurile. /inistrul grec de 'inante, Wanis =aroufa@is, si-a asiguratconcetatenii ca taxa pe valoare adaugata nu va creste pentru medicamente si alimente.2otodata, aceste noi legi, asa cum apar in programul electoral al lui 2sipras, cuprindelectricitate si alimente gratuite pentru 0)).))) de familii sarace, locuinte pentru 0).)))

de familii si relaxarea conditiilor pentru cetatenii si oamenii de afaceri care datoreaza bani la stat.

lte proiecte vor prote&a multe persoane aflate in pericol de a-si pierde casele. %easemenea, s-a renuntat la desciderea unei mine de aur in nordul Greciei in colaborare cuo companie canadiana. "ceasta constituie prima noastra misiune pentru o societate caresufera de cinci ani", a declarat 2sipras. +entru moment, popularitatea lui 2sipras esteridicata. Un sonda& publicat vineri de Universitatea din /acedonia pentru postul deteleviziune grec S@ai arata ca ma&oritatea grecilor spri&ina Guvernul in negocierile cu partenerii sai europeni. stfel, 6B la suta considera recenta intelegere un succes, mai multdecat dublul celor care o vad drept un esec. $n plus, B),6 la suta afirma ca sustin strategia

dura a Executivului grec, relateaza Fall Street Aournal, in editia electronica.

$n urma cu o luna, peste 5)1 dintre greci sustineau strategia guvernamentala, in timp ce &umatate dintre alegatori cred acum ca Guvernul isi va respecta promisiunile comparativcu trei sferturi luna trecuta.

%sipras: Greciei ii va $i imposibil sa ac&ite sumele

datorate creditorilor in urmatoarele saptamani

+remierul grec lexis 2sipras a avertizat intr-o scrisoare trimisa cancelarului ngela/er@el ca Greciei ii va fi "imposibil" sa returneze creditorilor sai sumele pe care trebuiesa le acite in urmatoarele cateva saptamani, daca UE nu ii va acorda niciun fel deasistenta financiara pe termen scurt.

http://www.mediafax.ro/http://www.mediafax.ro/


31/40


32/40

guvernul grec pentru prelungirea pacetului de a&utor financiar cu patru luni. $n scimb,creditorii internationali au cerut Greciei sa implementeze mai multe reforme fiscale sieconomice in scimbul deblocarii de noi transe din imprumut, insa guvernul condus delexis 2sipras refuza sa accepte masuri austere.

/er@el si 2sipras se intalnesc din nou luni seara, la #erlin, pentru a discuta situatiaGreciei.

'trat$or: Unde se intersecteaza cele trei mari crize alemomentului. Care e punctul nodal intre Grecia,Ucraina si (ran

2entativele diplomatice de a inceia actualele crize geopolitice au aratat, in ultimelesaptamani, ca realitatea de pe teren poate contrazice acordurile dintre oamenii politici,cum a fost cazul acordului de la /ins@ intre liderul rus si cel ucrainean. onflictul dintreGrecia si zona euro a fost insa aplanat temporar, dupa ce liderii de la #ruxelles aueliminat posibilitatea unui Grexit, iar $ran ar putea a&unge la o intelegere cu Statele Unite pentru stoparea programului nuclear.

%e multe ori, acordurile diplomatice sunt doar linistea dinaintea furtunii. %e aceea, spunspecialistii de la Stratfor, este important sa intelegem legaturile dintre cele trei crize carese afla acum pe agenda liderilor americani si europeni.

*riada europeana+ Germania! Grecia si Eurogrupul

Germania a &ucat un rol important in negocierile cu Ucraina, fiind cel mai mare creditoral Europei, ceea ce o face un important factor de presiune asupra debitorilor. %e altfel,soarta grecilor a atarnat, practic, in vointa cancelarului ngela /er@el de a semna sau nuun alt acord de imprumut. Germania poate deveni insa o victima a propriei puteri,pentru ca tara eporta ecivalentul a +0" din #$% , cel mai mult in tarile europene.

%e aceea, ea lupta pe doua fronturi9 trebuie sa isi prote&eze pietele de export, dar si avereanationala, prin incercarea de a isi recupera imprumuturile. ste o lupta Germania-%erlin.

Ultimele discutii de la #ruxelles au fost citite in ceia unei victorii pentru #erlin, avandin vedere ca ministrii de finante din +ortugalia, Spania si 'ranta s-au aliniat cererilorGermaniei si nu au fost de acord cu stergerea sau imblanzirea obligatiilor de plata pentruGrecia. +este patru luni, Grecia si Germania se vor confrunta din nou, dupa ce ministrii


33/40

din zona euro au acceptat pacetul de reforme propus de guvernul elen, necesar prelungirii cu patru luni a actualului acord de imprumut.

ste putin probabil ca Grecia sa respecte termenii austeritatii, avand in vedere capartidul de la putere, /Eriza, a promis ca va pune capat austeritatii . sta ar putea

ingreuna situatia Germaniei, care vrea sa isi convinga propriii eurosceptici de prerogativele institutionale si credibilitatea pentru a impune "cumpatarea nemteasca" subforma masurilor de austeritate in restul Europei. %aca situatia se deterioreaza, un GrexitDiesirea Greciei din zona euro ar zdruncina din temelii uniunea monetara.

Rolul crizei din ,craina in geopolitica regionala si globala

!a carma unei Germanii care se lupta cu escaladarea unei crize in zona euro, ngela/er@el are nevoie de calmarea situatiei pe frontul de est. colo sunt in plina desfasurare,insa, luptele dintre armata ucraineana si fortele separatiste care vor sa "converteasca" totmai multe teritorii la rusificare.

%e altfel, acesta a fost intregul scop al acordului de la /ins@. 6cordul a fost, intr-un fel,sortit esecului, pentru ca a ignorat realitatea de pe teren 9 incercarile repetate aleseparatistilor de a extinde linia de demarcatie prin aducerea orasului estic %ebaltseve inzona lor de control.

%upa cateva zile de negocieri diplomatice, Germania, folosing pargia sa de influenta din postura de principal creditor al Europei, l-a convins pe liderul ucrainean +etro +orosen@osa accepte realitatea de pe teren si sa parafeze acordul de pace. $nsa, ciar daca Germania

si Rusia au adus un calm relativ in estul Ucrainei, acordul nu a reusit sa aduca pacea intrecei doi poli de putere pe axa est-vest, respectiv Rusia si Statele Unite ale mericii.

Coneiuni teritoriale+ legatura dintre ,craina si ran

$n ciuda unei opinii populare in =est, presedintele rus =ladimir +utin nu este condus deambitii teritoriale in actiunile sale din estul Ucrainei. El analizeaza arta, asa cum aufacut predecesorii sai, spun specialistii de la Stratfor, si realizeaza ca trebuie sa isisecurizeze granita din vest, care ar putea a&unge sub controlul puterii militare a =estului,care o depaseste pe cea a Rusiei. +rincipalul pericol vine dinspre Statele Unite, care aamenintat in repetate randuri ca va trimite a&utor armat in Ucraina.

Statele Unite nu se pot opune ofensiv actiunilor Rusiei de la periferia sa, de aceea seconcentreaza acum pe teatrele eurasiatice. +rimul pas este stabilizarea legaturilor cuCrientul /i&lociu, incepand cu $ran. cesta a fost scopul intalnirii de la Geneva dintresecretarul de stat Aon err8 si ministrul iranian de Externe Aavad Oarif, pentru a pune la punct detaliile unui acord nuclear. sta il a&uta pe Cbama sa prezinte detaliile unui progres cu $ran pe 03 martie, cand ongresul american ar putea extinde sanctiunileimpotriva $ranului. SU nu poate trimite forte militare in Rusia momentan, insa trebuie


34/40


35/40

"Exista o confirmare a faptului ca toate partile sunt dispuse sa lucreze pentru a redaGreciei capacitatea de a accesa surse de finantare in cel mai scurt timp posibil", a declarat2sipras. +otrivit intelegerii inceiate in luna februarie, forma finala a listei cu reforme pecare guvernul elen urmeaza sa le adopte trebuie aprobata de creditorii externi pana lafinalul lunii aprilie.

$n luna februarie, ministrii de finante ai statelor din zona euro au a&uns la un acord cuguvernul grec pentru prelungirea pacetului de a&utor financiar cu patru luni. $n scimb,creditorii internationali au cerut Greciei sa implementeze mai multe reforme fiscale sieconomice in scimbul deblocarii de noi transe din imprumut, insa guvernul condus delexis 2sipras refuza sa accepte masuri austere.

Aoi, +arlamentul elen a adoptat un proiect de lege pentru spri&inirea categoriilor socialedefavorizate, in ciuda opozitiei creditorilor internationali. !egea prevede furnizareagratuita de electricitate si de ticete de masa pentru persoanele cu venituri mici.

$ntre timp, autoritatile de la tena se straduiesc sa gaseasca fonduri pentru rambursareaunor datorii de peste ( miliarde de euro scadente la finele saptamanii, precum si pentru plata, pana la sfarsitul lunii, a salariilor si pensiilor din sectorul public.

Randamentele obligatiunilor Greciei pe trei ani au crescut vineri cu 3 puncte de baza, la(0,441, marcand cel mai inalt nivel din luna iulie, cand au fost emise, pana in prezent.Grecia a semnat in ()3) un acord de finantare in valoare de () de miliarde de euro cuUE, #E si 'ondul /onetar $nternational, din care mai poate accesa o transa de 5,(miliarde de euro. $n prezent, datoria externa a Greciei este de aproximativ 036 miliardede euro.

+e ce actuala criza a datoriilor din Grecia este di$erita decea din -

Grecia se confrunta cu o noua criza a datoriilor, care ar putea obliga tara sa paraseascazona euro, posibilitate cu care grecii s-au mai confruntat in ()3(, cand un posibil defaultal tenei a alarmat oficialii din #ruxelles, care au evitat atunci renuntarea la o piesa din puzzle-ul marelui proiect european.


36/40

Grecia va organiza, pe (6 ianuarie, alegeri legislative anticipate, dupa ce +arlamentul elensi-a anuntat dizolvarea saptamana trecuta. legerile ar putea fi castigate de lexis2sipras, liderul partidului din opozitie S8riza. $n cazul in care va a&unge in fruntealegislativului, 2sipras vrea sa renegocieze termenii unei intelegeri din ()3( cu oficialiieuropeni, in urma careia Grecia a fost salvata de la default, arata N#.

+olitica elena este in impas.

Cpinia publica din Grecia este de asemenea sceptica in privinta masurilor de austeritateimpuse de 2roica internationala in scimbul unor imprumuturi, in conditiile in care ratasoma&ului este inca peste (61. "ceste masuri au functionat doar in conditiile in careausteritatea ducea la crestere, insa ritmul este prea slab", a afirmat %avid Gordon, analist politic si presedinte al firmei de consultanta americane $nternational apital Strategies."%e aceea politica elena este in impas", a completat acesta.

$ata care sunt ratele de soma& in cateva tari europene, la cinci ani dupa /area Recesiune.

+oliticile de austeritate au inceput sa fie impuse in urma crizei financiare din ())4, candeconomiile mari, in frunte cu Germania au sanctionat cateva economii periferice, printrecare $rlanda, Spania, +ortugalia si Grecia, in urma unor datorii uriase acumulate dupavalul mare de imprumuturi din ())).

,n val de euroscepticism

u toate ca Germania si bancile nemtesti si-au revenit in urma efectelor /arii Recesiuni,in restul Europei recuperarea este mai lenta. sta a starnit reactii puternice impotrivaEuropei, alegerile din Grecia fiind doar ultimul exemplu de atitudine eurosceptica. $n

timp ce 'ranta si Germania au revenit la crestere, iar $rlanda a facut progrese privindindatorarea guvernului, $talia si +ortugalia au inca datorii care depasesc +$#-ul tarii.

7oul guvern grec ar putea cere Germaniei sa renunte la presiunile economice impuse Greciei prin masuri de austeritate, insa de data aceasta conditiile s-ar scimba.sta pentru ca in ()3( posibilitatea unui default al Greciei ar fi putut avea efectecoletarale asupra sistemului financiar european. tat bancile europene, cat si investitorii,au luat masuri pentru a se prote&a de criza din Grecia si au luat masuri pentru a compensadatoria acesteia, din care *)1 este din partea guvernelor din zona euro. +rintre masurilede protectie luate de guvernele zonei euro se numara si o rezerve de 6)) de miliarde dedolari D6*B miliarde euro.

u toate ca este in top in sonda&e, partidul din opozitie /Eriza insista ca nu planuieste oiesire a Greciei din zona euro. !iderii europeni sunt insa pregatiti sa respinga acest felde amenintari din partea tenei. Saptamana trecuta, o revista germana arata ca bloculmonedei unice ar planui un asa-numit Grexit, insa un purtator de cuvant al ngelei/er@el a negat informatia.

http://www.wall-street.ro/articol/International/177528/alegeri-anticipate-in-grecia-deputatii-au-esuat-in-alegerea-unui-presedinte.htmlhttp://www.cnbc.com/id/102310338http://www.wall-street.ro/articol/Int

criza Grecie

Documents

Transcript of criza Grecie