i

Ruxandra Hurezean

CRIT,

Istoria, povegdle

si viata unui sat de sasi,,,

Prefagi de

Emil Hurezeanu

i

CURTEA@VECHE

Cuprins

Trecutul este o abd gard (de Emil Hureznanu) I 7

Argument I 12

Ascultind-o pe Soffa / 17

Mama I 27

Fratele I 28

Rizboiul, triit de Sofia I 34

Lagirul I 36

Istoria, intr-un secret / 38

intAlnirea cu comunismul I 40

intre doui gfui I 42

Satil I 47+.lnremererea i 4/

Oamenii Criplui de akildat| I 55

Biserica din Crrg I 6Z

Turnul slaninii I 7lEnoriEii, orinduiala bisericii I 7I

$coala,incepAnd cu1470 I 74

O rganizarea administrativi a satului:

uecinatEile,legile gi primiria / 80

Pompierii, mXndria satului / 90

Obiceiuri de munci / 96Pidurea, plgunile, animalele, apeductele / 101

Abatorul, micelarul, drumarul, belitorul, crematoriul / 105

Moara / 108

Doctorul, stomatologul, palirierul, poeta, pictorul / 110

Igienalasagi / 111

Muzicangii si teatrul / 115

Cimitirul de pe deal gi ceremonia inmormintirilor / 118

TArgurile, intilnirile / 118

Sirbitorile sagilor I 122

F{ainele I 129

Judecata delatei I 134Striinii, mormonii, italienii cu cascavalul qi prljitura Lica de

Ia tonomat / 135

La Crig soseste un italian / 136

Rizboiul gi comunismul I 139

Rizboiul / 139

Comunismul I 142

Plecarea, reintoarcerea 9i Cripl azi I 150

Vechile familii: Folberth, Martini, Schmidt / 151

Organizarea 9i funclionareasatului autonom slsesc, pe scurt / 169

Preotul / 169

Prezbiteriul / 169

Comitetul satului sau comitetul comunal I 172

Primiria I 772

,,Deputatii" I 173

Funqionarii I 176

Sitenli I 176

Societatea feciorllor I 176

Societatea fetelor I 177

Societatea femeilor I I77Vecinitigile I 177Societatea plgunatului si socieratea plugarilor I 178

Cripl ln date isledss-s)ftrase fin arhive i 181

Cronologie generali i 181

Situatia juridicd I 184Scoala i 185

Semnul cu care se marcau cu fier incins animalele I l8GDreptul la zecime I 187Legea scolii, sau anumire articoledespre slujba gi tainul dascSJului I 187

Legea ;colii. Despre slujba dascdlului in ;coald I tB9Despre slujba dascdlului in biserici I 190in probleme externe {i ale comuruitatii I 190Despre tainul dascdlului I 191Despre morfi fi iniyiereafemeilor I 194Despre ddrile dasc,ilului I 195

Ce au construit crigenii in doui sute de ani I 198

Legendele Critului i 201Glume si snoave ale critenilor de demult / 205

Cuibul de berze de lAngi biserici.

AscultAnd-o pe Sofia

Sofa Folberth dln Criy trdieyte acum in Germania, in casa

unor nepoyi. Dar se intoarce in fecare primduard in satul ei,

cam deodatd cu pdsdrile cdldtoare. Se instaleazd in cdsuya dincurteA bisericii ;i ia la puricat fiecare coly de sat, sd uadd ce

mai e la locul lui.Pe unul dintre turnurile bisericii-cetate, cltiar tn faya

cdsuyei ei, ca ltrintr-o stranie coincidenyd, si-au ficut cuibniyte berze. Doamna Sofa le urmdrege cu atentie ;i, dr;i n-o

:Pune, simte cd intre ea ;i pdsdrile acelea existd o legdturd pecare doar Dumnezeu o poate explica. Plecatul si uenitul lorin fecare an la locul unde au cuib nu yine de legi pdmdnte;tiscrise in ureo apostild.

Sofia s-a niscut de Sfingii Petru si Pavel in casa pirin-teasci de pe Strada Principali din Crig in yara anului 1922.-\ fost primul copil al familiei si tot Sofia, ca pe mama ;ipe bunica ;i pe mama bunicii, a trebuit si o cheme. EraIege. A;a cum primul biiat purta intotdeauna numele tati-lui, fetele purtau numele mamei. Piringii ei erau oameni;redinciosi, ca gi bunicii gi bunicii bunicilor. Mama, cea-

.-ilri Sofia, se trigea din familia celui mai instirit om din

I8 CRIT. ISToRIA, POVESTILE 9I VIATA UNUI SAT DE SA9I

sat. Erau zece fru\i: sase biieti si patru fete. Cind i-a venittimpul de miritat, i s-a propus s5"-l ia de sog pe fiul unuiom aproape la fel de bogat ca ei. Dar Sofia a refuzat. Caz

rar intAlnit in familiile de atunci. A cerut s5. fie lisati si iade sot un biiat pe care-l iubea, de;i nu era la fel de instiritca ei. ,,Este de pe strada noastri?" a intrebat Sofia-bunica.

,,Da!" ,,,A.tunci pogi si te mirigi cu el. Daci ar fi fost mai de

sus, de pe cealalti stradl, nu se putea", i s-a rispuns.Strizile cele mai apropiate de centrul satului erau locuite de

oamenii mai instirigi gi deci mai harnici, a{a c5. strada era uncriteriu de seleclie, care privea calitatea familiei, a membrilorei, gradul de educagie si de pricepere in agiculturi sau mese-

rie. Spre marginile satului locuiau de obicei ultimii venigi, cei

mai puEin instS.riti, sau slugile. Dar nu era obligatoriu ca toate

aceste cisS.torii intre familiile mai si.race gi cele instlrite si nuaibi,loc. Daci familiile tinerilor erau mai tolerante, lucrurilese aranjau, daci nu, atunci aveau loc adevlrate drame.

,,Nu din riutate sau zgi.rcenie se proceda astfel", expliciSofia, ,,ci pentru ci. atunci exista o legituri clari intre cAt

munceai, cAt erai de organizat si priceput ;i cAti avere aveai.

Se considera ci un om sirac a fost mai pugin harnic. Noi nuavearn sagi foarte bogagi, dar nici foarte siraci. Erau oareca-

re diferenge, care la cisitorie contau, dar nu se exagera cu

bogigia. Familiile de sa;i, daci aveau bani, i;i dideau copiiila scoli, construiau o moari" sau o fieririe, dar nu-si ftceaucastele. Noi nu iegeam din rinduiala strimogeasci ;i nu ne

frceam bogi.tani, ci doar oameni instirigi, care sL dea copiidegtep;i. Singura clidire cu etaj din satul nostru si prima de

acest fel de pe toati valea a fost ;coala. Mai tirziu, primiria."Povestim si ne uitim pe fotografiile de familie. Sofia-mama

era foarte frumoasi, poate cea mai frumoasi femeie din sat,

si prima dintre surori care a invitat si lucreze la o masini

ASCULTj.ND-O pE soFrA 19

de cusut. Era a mamei ei, nu i-o didea acasi la ea, unde s-a

mutat cu tatil Folberth, dar putea merge oricAnd la bunicapentru a coase o pereche de pantdoni sau o cimasi. CAndi s-a niscut prima fati., i-a pus numele Sofia, dupi lege. $iavea s5" aiba griji de toti, cinci copii-trei fete gi doi bi.ieti.Iar viata 1or, povestiti aici de ultima Sofie, esre viata uneiIumi intregi.

,,Pe sffada noasffe, chiar peste drum, locuia o verisoar5., care

avea bunicii veniti de laMena. Ne jucam mai mult la ea, pentruci bunica vienezi gi bunicul ei frceau palarii si aduseser5. cu ei

tot felul de reviste de modi. gi dantele, panglici, pene, flori, cucare ne impodobeam. Era o sirbitoare continui. Doar ci buni-cii vienezi ne obligau si invagam germana, asta fiindu-ne maiurziu, cAnd am ajuns la;coali, de mare folos. Noi cu verisoara

am invitat nemleste de la bunica vienezi, iar cind ne-am dusla gadinita, niciun copil din sat nu mai stia nemtesre ca noi.Bunicul ne spunea de Himmeltate, Dumnerat,Tatil, din Cer:Dac5" nu sunteti cuminti, nu ajungegi la Himmeltate), ne zicea.

\casi 9i-n sat vorbeam flamanda, limba pe care, impreunS" currulte alte obiceiuri 9i reguli, o aduseserim de acasi, din partealceea a Europei care acurn e Luxemburg. La inceput, in scoala

:roastri s-a invS.tat in latini gi greaci, iar mai apoi in german5"."

Intr-un regulament gcolar al satului, din 1593, se

:nentioneazi ci elevilor le era interzis sa vorbeasci in pauze

"imba germani, pentru a-si exersa latina. Iar rectorul spune

"-;. un moment dat: ,,Daci copiii no;tri ies din sat 9i nu.:iu latineste si greceste, a cui va fi rusinea, nu a noastrS"?I"

-triar gi dupi Reformi, copiii sagilor invitau greaca,latina,::rmana si, din clasa a cincea, rom6.na si istoria RomA,niei.l:r limba materni, pe care sa;ii din zona Sibiului o vor-:,-sc si astazi in familie, este flamanda.

20 CRIT. ISTORIA, POVESTILE $r VrATA UNUI SAr DE SA$r

Sofia-mama s-a clsitorit din dragoste. ,,S-a vizut asta",

povestqte Sofia-fiica, Dpentru ci eu nu-mi amintesc si-i fiauzit spunAnd vreodati cuvinte urAte sau certindu-se.Tata a

fost;i el, se vede la fotografie, un birbat frumos. El ft.cea toate

treburile pe afari, n-a lSsat-o pe mama niciodati la gridini,in grajduri sau la gunoi. Mama era cu lucrul in cas5", torcea

cAnepa, li.na, tesea, cosea, ftcea md.ncare. S-au iubit mult gi

s-au ingeles bine toati viaga, pentru ci ei au avut norocul s5. se

cisitoreasci din dragoste. Mama era o fiingi milostivi, darni-ci. Era foarte larg|lasuflet;i se apleca la fiecare nevoia;, ajutape oricine. Thta era tiran, dar cu cartea in mini: nu adormea

seara-in nicio seari-frri si aiba o carte in mini. CiteacAteva pagini si apoi adormea. $i o revisti, un calendar al agri-

cultorului, o carte de rugiciuni, orice, dar citea. Cind eram

elevi, ne imprumutau de la gcoali, iarna, cirti pentru noi si

cirti pentru pirinti, si aibi ce citi in serile lungi de iarni.

$tiam si ne di,m cu schiurile, dar aveam si patine. Thtale ftcea. Acolo, din jos de bucitirie, avea un atelier undeiarna fhcea rofl de cirugi, spige, juguri pentru boi si patinedin lemn penrru copii."

Birbagii erau obligati si ;tie meserie, altfel nu se des-

curcau in viagi. Bunicul din partea mamei, bogitasul,avea gase feciori ;i pe fiecare l-a invigat o meserie. Unulera fierar, altul morar gi unul s-a flcut chiar gofer de taxila Bucuresti. ,,Bunicul meu a avut tase biiegi ;i a hotaritci fiecare trebuie si inveEe o meserie, dar in alte familii nutogi invitau. Acolo unde erau numai unul sau doi biieti, ei

trebuiau si rimAni la gospodirie, unde era nevoie de ei, nuputeau si. plece. Bunicul meu a luat insi o slugi, sI.J ajute,gi pe biie! i-a pus sa invege meserie. Unul a fost fierar, altulmorar, altul a fost trimis ca ucenic la cizmar, dar a fugit Ia

Bucuresti, unde s-a flcut gofer. El a fost primul gofer de taxi

ASCULT{.ND.O PE SOFIA 2I

din Bucuresti. Avem si acum o fotografie cu el, care sade

la volanul unei masini din acelea mari, de lux, cum erau

atunci, si pe ma;ini scrie otaxir. Ceilalgi frati au fost zidarigi tAmplari", povestegte cu fotografiile in mini., in sacristia

bisericii, Sofia Folberth.in satul lor, birbagii se intAlneau siptS.manal la biserici gi

apoi mergeau la gcoaii pentru a discuta despre noii membriai societitii, despre drepturile ;i indatoririle lor, despre cul-tivarea pimAntului si cregterea animalelor, despre ce au auzitsau ce au mai vizut prin gazete;i si faci schimb de cirti sau

publicagii la care erau abonati-Lumina satelor, Calendarulagricaborului, Glasul Ardralului, Foaia poporului ;i, mrlgiani la rAnd, revistaAlbina, dela Fundatia Regali,,PrincipeleCarol", ,,care place mai mult poporului", cum spune Sofia innotitele ei, pe care le-a frcut ca si nu uite nimic.

Tot acolo gisesc date despre circulatia cirgilor de la bibli-oteca satului. Biblioteca pedagogici. avea75 de volume, cea

pentru elevi, 147, iar cea pentru adulgi, 595 de volume.in cursul iernii 1934-1935, Dpentru ci atAt tineretul, cAt

gi oamenii in etate erau depringi cu cititul pe vreme rea",

de la biblioteca ;colii au fost tmprumutate 187 de cirgi.Daci socotim ci in sat erau 130 de case, putem vedea ca infiecare a ajuns cel pugin o carte in iarna respectivi. Ba maimult, Sofia noteazi:,,1a Oficiul Parohial ortodox mai este o

Biblioteci pentru popor", de unde se presupune ci romAniiisi luau 9i ei cirgi pentru citit acasi.

La 1921, aflim ci exista in sat si Societatea culturali a

berbatilor din Crig, infiinEati de preotul-invigS"tor Mihaiu.

-RomAnii aveau o calitate-ei ne imitau foarte repede, se

luau dupi noi gi la cele de inviti,turi, ;i la munca pimAn-nrlui sau gospodirie. Daci plecam noi la cosit, veneau si

ei imediat dupi noi, daci aveam noi o reteti de mAncare,

Folberth, in interiorul zidurilor fortificate, unde s-a amenajat un muzeu,5iectele rimase din gospodiriile sasilor. Fotografie din octombrie2Ol5.