39CONCURSUL POVEªTILE CANGURULUI

CLA

SELE

XI-X

II

Israeliþii erau împãrþiþi în triburi dezbi-nate, cu teritoriile întrerupte de oraºe-stateaparþinând altor naþii. Poporul israelit aveanevoie de un rege care sã-i uneascã, sã-iconducã ºi sã-i apere. Marele preotSamuel l-a uns rege pe Saul. Acesta ºi-aînchinat toate eforturile formãrii unordetaºamente militare, înrolând în elepe toþi aceia care se dovedeauvoinici ºi buni rãzboinici. Pentru ase asigura în privinþa vecinilor,duse lupte victorioase cu regii depeste Iordan ai moabiþilor, aiammoniþilor ºi ai edomiþilor ºiînfrânse, în nord, regatularameic Soba. În interiorulþãrii, învinse oraºele carepânã atunci îºi pãstraserãindependenþa, ºi astfeldobândi o mai marelibertate de miºcare.Regele Saul numidrept cãpetenie aputernicei sale ar-mate pe vãrul sãu,Avner, prietennedespãrþit petimp de pace ºide rãzboi.

1. Ce putem spune despregeografia politicã a regiuniiîn care se aflã regatul Israelîn timpul lui Saul?A) Regiunea era controlatãde Egipt.B) În regiune se aflau oraºe-stateaparþinând altor naþii.C) Statele din regiune erausupuse Imperiului Roman.D) Alexandru Macedon ocu-pase aceastã regiune.E) Imperiul Otoman a trans-format regiunea în paºalâc.

Clasele XI-XIIDAVID ªI SAUL

Prelucrare dupã Cartea regilordin Vechiul Testament

2. Câte triburi israelite suntpe hartã?A) ºapteB) optC) zeceD) unsprezeceE) cincisprezece

Citeºte textul cu atenþie! Dacã nu termini lectura sau nu rãspunzi la toate întrebãrile, nu te descuraja. Acesta esteun text destul de dificil. Te felicitãm chiar ºi dacã parcurgi textul numai parþial. Succes!

Subiectele de la 1 la 10 valoreazã câte 3 puncte, cele de la 11 la 40 câte 4 puncte, iar cele de la 41 la 50 câte5 puncte. Se acordã 40 de puncte din oficiu.

Trebuie sã rãspunzi la maximum 40 de întrebãri, dar nu mai mult de 5 întrebãri de 5 puncte. În cazcontrar se puncteazã, în ordine descrescãtoare, maximum 5 întrebãri de 5 puncte ºi maximum 40 de întrebãriîn total. Exemplu: Dacã rãspunzi la urmãtoarele 44 de întrebãri: 1, 2, 4, 6, 8, 9, 10, 11,..., 39, 40, 41, 44, 45, 46,47, 48, 50, se vor puncta toate rãspunsurile cu excepþia celor de la întrebãrile 1, 2, 41 ºi 44.

Fiecare întrebare are un singur rãspuns corect. Orice rãspuns greºit scade punctajul concurentului cuun sfert din valoarea întrebãrii. Subiectele la care nu se indicã niciun rãspuns sau se indicã 2, 3 sau 5 rãspunsurinu se puncteazã. Dacã vrei sã anulezi rãspunsul la o întrebare, bifeazã încã un rãspuns. Dacã intenþionezi sãschimbi un rãspuns deja bifat, bifeazã toate celelalte rãspunsuri în afara celui pe care l-ai ales în final.

Când bifezi opþiunea sigur (S), obþii încã un punct dacã rãspunsul indicat este corect sau pierzi încãdouã puncte, dacã ai greºit.

Rãspunsurile la întrebãrile propuse trebuie cãutate în textul prezentat. Întrebãrile finale I, II, III nu influenþeazã punctajul ºi au ca scop mãsurarea gradului de interes pentru concurs. Pentru a vizualiza, pe Internet, analiza în detaliu a lucrãrii tale, completeazã parola pe foaia de rãspuns. Dupã ce

vor fi afiºate rezultatele concursului, vei gãsi pe www.cangurul.ro analiza rãspunsurilor tale.

CONCURSUL POVEªTILE CANGURULUI40

CLA

SELE

XI-X

II

Sub domnia lui Saul, Israelul devine un adevãrat regat cu teritoriucontinuu ºi o relativã liniºte.

În sudul þãrii, de sute de ani, hoardele triburilor de amaleciþi, fãrãfricã de Dumnezeu, jefuiau ºi omorau femei, copii ºi bãtrâni, iar când îºifãceau apariþia luptãtorii israeliþi, dispãreau în deºert. Cel mai rãu, însã, erafaptul cã amaleciþii se aliaserã cu filistenii în lupta împotriva israeliþilor.

În aceste condiþii, profetul Samuel se duse la regele Saul ºi-i spuse:– Aºa spune Dumnezeu: mergi ºi plãteºte-i tribului lui Amalec

pentru toate câte ne-a fãcut. Bate-l în luptã ºi nimiceºte toate ale lui. Sãnu-1 cruþi, ci sã dai morþii de la bãrbat pânã la femeie, de la tânãr pânãla prunc, de la bou pânã la oaie, de la cãmilã pânã la asin.

Saul porni la luptã cu aproape întreaga sa oºtire, înfrânse peamaleciþi, trecu prin sabie pe toþi prizonierii, fãrã sã cruþe mãcar femeileºi copiii. Însã Saul fãcu un pãcat de neiertat: îi pãru rãu sã distrugãprada uriaºã de rãzboi, oile, berbecii, boii ºi alte bunuri preþioase aleamaleciþilor, iar pe regele Agag îl luã prizonier. Cum aflã Samuel despreîncãlcarea poruncilor sale, se duse imediat la Saul, care tocmai atunciridica un monument în cinstea victoriei. Întâlnirea dintre cei doi bãrbaþide seamã ai Israelului a fost deosebit de furtunoasã. Prorocul îi reproºãregelui neascultarea de Dumnezeu. Ca sã-l îmbuneze, Saul spuse cãanimalele au fost pãstrate pentru a fi aduse ofrandã lui Dumnezeu.Samuel însã îi rãspunse cu asprime:

– Crezi tu cã jertfirea berbecilor este tot atât de plãcutã Domnuluica ascultarea poruncilor Sale? Ascultarea este mai bunã decât jertfa,mai bunã decât grãsimea berbecilor. Cãci nesupunerea este un pãcat lafel de mare ca vrãjitoria ºi împotrivirea este la fel cu închinarea la idoli.Pentru cã ai lepãdat cuvântul Domnului, ºi El te-a lepãdat, ca sã nu maifii rege peste Israel.

Aceastã declaraþie a prorocului Samuel reprezenta detronarearegelui Saul.

Apoi Samuel a poruncit sã-i fie adus Agag cãruia i-a spus:– Precum sabia ta a lãsat pe femei fãrã copii, tot aºa mama ta sã fie

între femei lipsitã de copii!Dupã aceea, aprigul preot Samuel l-a tãiat în bucãþi pe regele Agag.Lui Samuel îi pãrea rãu de decãderea regelui Saul, dar, dupã o

vreme, ca sã respecte voinþa lui Dumnezeu, îºi luã cornul cu ulei ºiplecã la Betleem ca sã gãseascã alt rege pentru Israel. Samuel se dusela Iºai al cãrui neam se bucura la Betleem de mare respect. Iºai aveaºapte fii. Samuel porunci ca aceºtia sã fie aduºi în faþa lui, dar, dupã ce-ivãzu pe cei mai mari, nu putu sã se hotãrascã. Întrebã ºi de cel maitânãr dintre fraþi, pe care îl chema David. Acesta era încã un bãieþandrucare se ocupa cu pãscutul oilor. Uimit de rugãmintea profetului, Iºai sesupuse poruncii ºi ceru sã fie adus David de la pãºune.

David era un bãiat mic de staturã, cu o înfãþiºare plãcutã, cu pãrroºcat ºi ochi scãpãrând de isteþime. Cum îºi petrecea o mare parte dintimp pe pãºuni cântând la harpã ºi compunând melodii religioase, Daviddeveni recunoscut pentru calitãþile sale muzicale.

Samuel a înþeles cã acesta era alesul lui Dumnezeu. Prorocul Samuelscoase din desagã cornul cu mir ºi îl unse pe David drept conducãtor alIsraelului. Ritualul se desfãºurã în mijlocul familiei ºi, de aceea, nimenidin Betleem nu bãnui cã în oraº se afla o faþã domneascã.

În acest timp, Saul se afla la Ghilboa unde, pe o stâncã, îºi construiao puternicã fortãreaþã. Pentru neascultarea Domnului, Saul era pãrãsitde preoþi ºi de o parte credincioasã a populaþiei. Regele simþea la fiecarepas izolarea sa. Peste tot i se pãrea cã vede numai uneltiri ºi acþiuni

5. Ce este mai plãcut Domnului, con-form spuselor prorocului Samuel?A) Sã I se aducã jertfe.B) Sã I se adreseze rugãciuni.C) Sã I se construiascã un templu.D) Sã fie îndeplinite poruncile Sale.E) Idolatria ºi vrãjitoria.

3. Ce a fãcut Saul împotriva voinþeiDomnului?A) A luat ca prizonieri femei ºi copii.B) A luat pradã de rãzboi de la ama-leciþi ºi prizonier pe regele Agag.C) Nu a adus jertfe lui Dumnezeu.D) A luat bir de la amaleciþi.E) A omorât pe regele amaleciþilor ºia luat-o prizonierã pe soþia acestuia.

6. Care este motivul real al plecãriilui Samuel la Betleem?A) Sã se roage pentru statul Israel.B) Sã scape de furia regelui.C) Sã obþinã aliaþi împotriva lui Agag.D) Sã viziteze bãtrânii din Betleem.E) Sã gãseascã alt rege pentru Israel.

4. De ce nu a omorât Saul animaleleluate de la amaleciþi?A) Israeliþii pãstrau animalele capradã de rãzboi.B) Ca sã hrãneascã oaspeþii,C) Animalele precum vacile ºi boiierau sfinte ºi nu puteau fi sacrificate.D) Ca sã hrãneascã prizonierii derãzboi.E) Ca sã nu izbucneascã o molimã.

7. Identificã enunþul incorect din por-tretul lui David:A) cânta la harpãB) un bãiat plãcut, mãrunt de staturãC) un bãiat brunet, cu ochi mari, plinide curiozitateD) pãstor din BetleemE) creator de muzicã religioasã

41CONCURSUL POVEªTILE CANGURULUI

CLA

SELE

XI-X

II

duºmãnoase puse la cale de aprigul preot Samuel. Zile ºi nopþi petreceagândindu-se neîncetat la greºeala sa ºi era atât de tulburat, încât, din ceîn ce mai des, avea momente de neagrã disperare.

Vãzându-l mereu îngândurat, cu privirea fixã în care se ascundeaparcã nebunia, chiar ºi cele mai credincioase dintre slugile palatului auajuns sã creadã cã Domnul îl pãrãsise ºi cã Saul este stãpânit de un duhrãu. Pe atunci, muzica era consideratã cel mai bun leac pentru o asemeneaboalã. Un apropiat îi vorbi lui Saul despre un pãstor modest din Betleem,care era foarte talentat în a cânta la harpã. Regele ordonã sã-l aducãimediat la Ghilboa. La vederea bãieþandrului roºcovan, înzestrat cu atâtafrumuseþe ºi prospeþime tinereascã, îi apãru un zâmbet pe buze. Cândde sub degetele harpistului începurã sã curgã sunetele ce alinau, simþicum îl pãrãsesc toate frãmântãrile ºi se însãnãtoºeºte. Aºa cã, ori decâte ori îºi simþea inima grea, Saul trimitea la Betleem dupã David, casã-l aline prin muzicã ºi sã se lepede de gândurile negre.

Filistenii erau un popor de origine greceascã care întemeiaserã cincicolonii pe þãrmul Mãrii Mediterane. Având arme mai bune decât aleisraeliþilor, îi asupreau ºi frecvent organizau expediþii de jefuire. Vãzândcã israeliþii se unesc ºi ºi-au ales rege, filistenii pornirã la atac. Saul ieºi înîntâmpinarea lor, pentru a le opri înaintarea. În timp ce oºtile duºmane s-auaºezat în formaþie de luptã pe douã dealuri învecinate, în valea care despãrþeacele douã tabere, apãru Goliat, un filistean din Gat, îmbrãcat într-o platoºãgrea, înarmat cu o spadã puternicã ºi cu o suliþã lungã. El propuse cavictoria sã fie decisã în urma unei confruntãri pe care o va purta cu acelisraelit care va avea curajul sã-i facã faþã. Cum nimeni nu voia sã se luptecu el, aruncã asupra israeliþilor cuvinte dispreþuitoare. Patruzeci de zile larând, din zori ºi pânã în asfinþit, israeliþii au îndurat înjosirea. Vocea asprãa uriaºului se rãspândea într-un ecou puternic prin munþi ºi vãi, iar râsul luidispreþuitor îi urmãrea pe israeliþi. Saul spumega de furie neputincioasã.Curajosului care ar fi acceptat lupta cu filisteanul îi promise bogãþiinemãsurate, scutirea de impozite ºi mâna fiicei sale celei mai mari. Însãîmpotriva lui Goliat, nimeni nu avea curajul sã treacã la luptã.

Printre oºtenii lui Saul se numãrau ºi cei trei fii mai mari ai lui Iºai.David, cel mai mic dintre fraþi, rãmas acasã sã ducã oile la pãscut, futrimis de tatãl sãu sã ducã fraþilor de mâncare ºi sã cerceteze asuprasãnãtãþii ºi nevoilor ce le aveau. Când David ajunse în tabãra oºtenilorlui Saul, Goliat îºi bãtea joc de israeliþi defãimând tot ce era mai sfântpentru ei. Înfuriat cã filisteanul îi sfida ºi cã nimeni nu avea curajul sã-lînfrunte, copilandrul spuse hotãrât fraþilor cã el va accepta chemarea laluptã. Fraþii râserã de David ºi îl acuzarã de vanitate, dar când acesta seîncãpãþânã sã lupte cu Goliat, îi poruncirã sã se reîntoarcã cât mai repedeacasã. Vestea despre pãstoraºul îndrãzneþ îl amuzã nespus pe regeleSaul, care, chemându-l în cortul sãu, îl povãþui cu blândeþe:

– Nu vei putea sã te lupþi cu filisteanul, cãci el este un oºteanputernic ºi curajos, iar tu eºti încã un bãiat care nu-l poate învinge.

Însã David, pentru a-ºi arãta puterea ºi iuþeala corpului, se lãudãcu uciderea leilor ºi urºilor care îi atacau turma. Cucerit de curajultânãrului, regele Saul îi îngãdui pânã la urmã sã se lupte cu uriaºul.Pentru a se asigura cã va putea mânui armele, Saul îl îmbrãcã cu platoºaºi coiful sãu, îi dãdu sabia ºi îi porunci sã meargã prin cort.

Dar David nu se simþi bine în platoºa grea ºi spuse cã nu are nevoiede platoºã ºi cã preferã sã meargã la luptã îmbrãcat în tunica uºoarã depãstor. Tânãrul îºi luã numai toiagul ºi praºtia. Pe drum, se opri lângãun râu ºi îºi alese cu grijã cinci pietre ascuþite. Apoi se îndreptã la loculde întâlnire, fredonând cântece pioase.

8. Ce episod nu a avut loc?A) Saul a învins regatul Soba.B) Saul a nesocotit porunca lui Dum-nezeu transmisã de Samuel.C) Saul a construit la Ghilboa o fortã-reaþã.D) Regele Saul îl cunoaºte pe Davidla Betleem.E) David este chemat la Ghilboapentru a-i cânta lui Saul.

11. Ce propune Goliat pentru a se de-cide învingãtorul bãtãliei?A) Înfruntarea directã dintre armate.B) Confruntarea dintre 12 oºteniisraeliþi ºi 12 oºteni filisteni.C) Atragerea israeliþilor în vale.D) Lupta dintre el ºi un israelit.E) Atacarea de cãtre filisteni a tabereiisraeliþilor.

9. Care era cea mai bunã metodã de tra-tare a persoanelor bãnuite de nebunie?A) rugãciunileB) muzicaC) vrãjitoriileD) leacurile din planteE) izolarea

12. Cum s-a pregãtit David pentru lup-ta cu Goliat?A) A luat toiagul ºi praºtia.B) A luat platoºa, praºtia ºi pietre po-trivite.C) A luat praºtia, a ales pietre potriviteºi a fredonat cântece pioase.D) S-a asigurat de sprijinul regelui.E) S-a rugat lui Dumnezeu.

10. Care era provenienþa filistenilor?A) popor african venit din deºertB) popor semit, origiar din EstulIsraeluluiC) popor de origine greceascã, venitde peste mareD) popor slav, originar din NordE) popor de origine egipteanã, venitdin Sud

CONCURSUL POVEªTILE CANGURULUI42

CLA

SELE

XI-X

II

Când Goliat îl zãri pe pãstoraº râse atât de puternic, încât secutremurarã munþii. Apoi începu sã-ºi batã joc fãrã milã de pãrul luiroºcat ºi de statura sa mãruntã. Cel mai mult, însã, râse de faptul cãmicul pãstor era înarmat numai cu toiagul. Voind sã-l sperie, uriaºulstrigã cu toatã puterea:

– Îndrãzneºti sã vii asupra mea cu toiag ºi cu pietre? Crezi cã eusunt câine sã mã alungi cu pietre? Luptã-te cu mine ºi-þi voi da hoitulhranã pãsãrilor cerului ºi animalelor pãmântului.

– Cuvintele tale nu mã sperie, cãci Dumnezeu este cu mine. Îmidã curaj credinþa mea care este ca o stâncã de neclintit. Mai bine tepregãteºte sã pieri, cãci, fãrã sabie sau suliþã, te voi birui.

Deodatã o liniºte plinã de încordare se lãsã în jurul lor. Filisteniiaºteptau cu nerãbdare lovitura mortalã a puternicului lor luptãtor,neînvins pânã atunci, iar israeliþii, cu inima strânsã de teamã, urmãreaumiºcãrile tânãrului, abil dar firav totodatã, care se îndrepta spre o moartesigurã.

Cu sabia în mâna-i uriaºã, Goliat se pregãti pentru loviturã. Se uitãla adversarul care se apropia precum lupul la o oiþã lipsitã de apãrare.Foarte sigur de reuºita lui, nici nu bãgã de seamã miºcãrile bãietanuluicare, pe furiº, scoase din tolbã o piatrã ºi, punând-o în praºtie, o aruncãcu toatã puterea spre uriaº. Piatra strãbãtu aerul ºi se înfipse adânc înfruntea uriaºului. Trupul uriaºului se prãvãli fãrã putere la pãmânt, înstrigãtele de groazã ale filistenilor ºi în cele de bucurie ale luptãtorilorisraeliþi. David sãri apoi spre Goliat, ameþit de lovitura neaºteptatã, îismulse din mânã sabia ºi, cu o singurã loviturã, îi tãie capul.

Neaºteptata înfrângere dãdu naºtere unei derute de nedescris printrefilisteni. Israeliþii profitarã de panica generalã ºi pornirã asupra lor cu oasemenea îndârjire, încât oºtirea duºmanã fu împrãºtiatã, lãsând în urmãnenumãrate leºuri. În urmãrirea adversarului, israeliþii s-au oprit abialângã zidurile oraºelor filistene Ecron ºi Gat. Întreaga tabãrã a filistenilor,împreunã cu turmele nemãsurate de vite ºi bunurile jefuite de la israeliþi,cãzurã în mâna lui Saul. David i-a oferit lui Saul ca trofeu de rãzboicapul lui Goliat, iar regele a pus la vedere în palat platoºa, coiful ºisabia uriaºului. Cel mai mare câºtig a fost obþinut de David: gloria ºipopularitatea dobândite în rândul israeliþilor.

Saul l-a luat în ziua aceea pe David la curtea lui ºi nu l-a lãsat sã semai întoarcã acasã. Drept rãsplatã pentru victorie, tânãrul a primitcomanda unui important grup de luptãtori ºi a devenit, astfel, cel maitânãr comandant din istoria Israelului. Ionatan, fiul regelui ºi urmaºulla tron, a legat cu David o prietenie puternicã ºi sincerã, chiar de cums-au cunoscut. Ca semn al aprecierii, i-a înmânat atunci mantia luipreþioasã, tunica, sabia ºi centura de luptã.

În ciuda tinereþii, David s-a dovedit a fi un bun conducãtor,întorcându-se victorios din toate expediþiile împotriva filistenilor. Înoraºele israelite era salutat cu mare entuziasm. Oamenii îl întâmpinauîntotdeauna în ritm de dans, cântând ºi bãtând ritmul din tamburine.Nu se ºtie unde ºi când s-a nãscut cântecul, închinat lui, care înconjurastrãzile oraºelor ºi în curând a ajuns ºi la Ghilboa: «Saul a biruit mii, iarDavid, zeci de mii»!

Versurile îl mâhnirã adânc pe Saul ºi îl fãcurã sã-l priveascãbãnuitor pe David. Faþã de tot ce fãcuse el de-a lungul anilor pentrupoporul israelit, aceasta i se pãrea o nedreptate strigãtoare la cer. Numai era o simplã iluzie faptul cã, pas cu pas, poporul care îi dovedise,nu cu mult timp înainte, atâta dragoste ºi încredere, se îndepãrta acum

16. Ce obiecte de preþ a primit Davidde la Ionatan, în semn de preþuire?A) Tunica, mantia, sabia ºi centura deluptã.B) Mantia, tunica, o pungã de catifeaplinã cu monede de aur.C) O sabie ºi o cutie cu bijuterii.D) Spada, suliþa ºi tunica.E) Coiful ºi sabia cu mâner de aur.

13. Pe ce conteazã David în lupta îm-potriva lui Goliat?A) pe unul dintre fraþii sãiB) pe soldaþii israeliþiC) pe toiagul sãuD) pe ajutorul lui DumnezeuE) pe ajutorul regelui Saul

15. Ce trofee a expus regele Saul înpalat în cinstea victoriei lui Davidîmpotriva lui Goliat?A) Capul lui Goliat.B) Capul ºi sabia lui Goliat.C) Platoºa, coiful ºi sabia lui Goliat.D) Capul, platoºa, ºi sabia lui Goliat.E) Suliþa ºi platoºa lui Goliat.

14. De ce Goliat nu s-a ferit de piatraaruncatã cu praºtia de cãtre David?A) Avea o armurã bunã.B) L-a desconsiderat pe David.C) Avea încredere în Dumnezeu.D) Era apãrat de soldaþii filisteni.E) Era foarte obosit.

17. Eroii îndrãgiþi erau întâmpinaþi înoraºele israelite... .A) cu pâine ºi sareB) în cântecele ºi dansurile locuitorilorC) cu covoare aºternute la intrareD) cu flori ºi muzicãE) cu paradã militarã ºi muzicã

43CONCURSUL POVEªTILE CANGURULUI

CLA

SELE

XI-X

II

de el. Cine putea fi la mijloc dacã nu profetul Samuel care, cândva, îidãduse de înþeles fãþiº cã nu mai este alesul lui Dumnezeu ºi, ca urmare,i se va lua tronul? Ura, frica ºi invidia i-au întunecat în aºa mãsurãmintea, încât, cu timpul, nimeni nu-l mai recunoºtea. Curtenii eraucuprinºi de mâhnire, iar slugile ºopteau pe la colþuri:

– A cãzut duhul cel rãu asupra lui Saul.David a fost din nou chemat pentru a vindeca prin muzicã sufletul

bolnav al lui Saul. Tânãrul intrã în camerã ºi începu sã cânte la harpã,acordurile ei minunate vrãjind întreaga curte. Însã Saul se uitã absentca ºi cum nu l-ar fi cunoscut. Dupã un timp, se trezi din amorþealã ºi înochii lui se aprinse o scânteie întunecatã de urã. Apoi luând lanceasprijinitã de tron, o aruncã înspre David. În ultima clipã tânãrul reuºi sãse aplece ºi lancea se înfipse cu putere în perete. Saul îºi dãdu imediatseama cã era sã comitã o faptã groaznicã ºi cã omorârea eroului iubitde popor ar fi putut avea urmãri de neimaginat.

De asemenea, Saul a înþeles cã Domnul este alãturi de David ºiîncepu a se teme. Îl numi pe David cãpetenie peste o mie de luptãtori ºiîl trimise la luptã cu filistenii, dar, ºi de aceastã datã, tânãrul comandantmerse din victorie în victorie, dobândindu-ºi o faimã ºi mai mare ºidragostea întregului popor israelit.

Invidia regelui creºtea cu fiecare victorie a lui David, însã nu-ºimanifesta fãþiº aversiunea, ci îºi fãcu în ascuns un plan de acþiune.Într-o zi, un om de încredere al regelui îl înºtiinþã pe David cã regele îiva da drept soþie pe fata sa mai mare, Meirav, dacã îi va aduce, ca pradãde rãzboi, dovada cã a ucis o sutã de filisteni. În sinea lui, Saul socotea:«Lasã, sã nu fie mâna mea asupra lui, ci asupra lui sã fie mânafilistenilor.» Saul credea cã rivalul sãu nu se va întoarce viu.

David înþelese de la bun început ce urmãrea regele. Sub pretextulcã nu se simte demn de a-i deveni ginere, încercã sã evite aceastãexpediþie, dar Saul insistã astfel încât, pânã la urmã, nu-i mai rãmasenimic altceva de fãcut decât sã îndeplineascã misiunea. David, împreunãcu o micã unitate formatã din cei mai credincioºi tovarãºi de arme,pregãti o capcanã pentru filisteni ºi, în scurt timp, învinse nu o sutã, cidouã sute de inamici.

Aflând de victoria obþinutã de David, Saul realizã cã speranþelesale ascunse fuseserã spulberate ºi hotãrî sã-l înjoseascã pe David.Nerespectând promisiunea fãcutã, îi refuzã mâna fetei lui celei mai mariºi-i oferi pe cea mai tânãrã, pe nume Mihal. Fata cea micã a fost foartemulþumitã de aceastã schimbare, deoarece era îndrãgostitã de mult timpde tânãrul erou. Însã cãsãtoria lor nu a adus liniºtea la curtea regalã.Saul se temea în continuare cã David dorea sã-i ia tronul.

În aceste momente tragice, Ionatan se dovedi un adevãrat prietenpentru David. Ionatan îl preveni pe David de pericol ºi-l convinse sã seascundã în munþii din împrejurimi, fãrã a þine seama cã poate stârnimânia tatãlui sãu ºi cã David era un posibil adversar în dobândireacoroanei. Între timp, el se duse la pãrintele sãu pentru a-l liniºti ºi, dupãmulte discuþii, îl îmbunã pe Saul, iar David se putu reîntoarce la curtearegalã.

Însã înþelegerea nu durã multã vreme. În timp ce David obþineanoi victorii asupra filistenilor, invidia ºi teama lui Saul creºteau. La unmoment dat, când supãrarea îi întunecã din nou minþile, aruncã pentrua doua oarã cu lancea în rivalul sãu, dar iar dãdu greº. De aceastã datã,la lãsarea întunericului, David se furiºã din palat ºi fugi la casa lui dinoraº.

20. De ce Saul nu i-a promis personallui David de soþie pe fata sa cea mare?A) Pentru cã Saul nu voia sã vorbeas-cã cu David.B) Aºa era obiceiul în Israel.C) Pentru ca sã nu fie refuzat.D) Pentru cã Saul se întâlnea foarterar cu David.E) Pentru cã nu avea intenþia sã seþinã de cuvânt.

18. Ce a declanºat suspiciunea luiSaul la adresa lui David?A) Bãnuiala cã profetul Samuel, com-ploteazã împotriva sa.B) Succesele militare ale lui David.C) Remuºcarea pentru cã a încãlcatporunca Domnului.D) Versurile de laudã cântate de poporpentru David.E) Poporul sãu care îl pãrãsise ºi seapropia acum de David.

19. De ce Saul a început sã se teamãde David?A) David a reuºit sã se fereascã de lan-cea lui Saul.B) Domnul era de partea lui David.C) Samuel l-a uns rege pe David.D) David era victorios în lupte.E) David era rãzbunãtor.

21. În urma cãrei fapte David trebuiasã primeascã de soþie pe Meirav, con-form primei promisiuni fãcute de re-gele Saul?A) Ungerea ca rege a lui David decãtre Samuel.B) Vindecarea prin muzicã a sufle-tului regelui Saul.C) Victoria împotriva lui Goliat.D) Omorârea a o sutã de filisteni.E) Crearea unui imn închinat luiDumnezeu.

22. Cine era aliatul lui David la palat?A) Preotul Samuel.B) Soþia sa, Mihal.C) Meirav, prima fiicã a regelui.D) Ionatan, fiul regelui.E) David nu avea nevoie de aliaþi.

CONCURSUL POVEªTILE CANGURULUI44

CLA

SELE

XI-X

II

Atunci, regele trimise slujitorii dupã el. Saul era neînduplecat ºi leporunci mânios sã-i fie adus la palat ca sã-l omoare. Mihal, soþia luiDavid, puse la cale un plan ca sã-ºi salveze bãrbatul de mânia tatãlui. Îlsfãtui sã fugã pe fereastrã, iar apoi, îmbrãcând o statuetã cu o piele decaprã, o bãgã în pat ºi o acoperi pânã sus cu o pãturã. Imediat ce intrarãsoldaþii din garda regalã, Mihal le arãtã patul ºi le spuse cã David zacegrav bolnav. Dupã ce ieºi la ivealã vicleºugul femeii, soldaþii o duserãpe Mihal în faþa tatãlui sãu. Dar aceasta scãpã de pedeapsã, spunând cãsoþul ei a ameninþat cã o omoarã, dacã nu îl va ajuta sã fugã.

David se duse la preotul Samuel, care îºi stabilise reºedinþa înlocalitatea Rama, ºi îi povesti despre necazurile lui la curtea regalã. Laun moment dat, au aflat cã oºtenii regelui se apropie de Rama cu poruncasã-l prindã pe fugar. Samuel ieºi în întâmpinarea lor, înconjurat denumeroºi proroci. Prin dansuri, cântece ºi strigãte, soldaþii ajunseserãîn cea mai mare exaltare religioasã. David reuºi sã se ascundã ºi soldaþiise întoarserã la Ghilboa cu mâinile goale. Saul mai trimise de douã orisoldaþi, dar ºi aceºtia cãzurã pradã cântecelor ºi dansurilor prorocilor ºinu-ºi îndeplinirã porunca. Atunci, regele hotãrî sã ajungã personal înRama pentru a-l prinde pe fugar. Pe drum, Saul s-a trezit ºi el prorocind,adicã acþionând ºi vorbind în extaz.

Pe când Saul îl cãuta pe David, nefericitul fugar se întoarse laGhilboa pentru a se jelui lui Ionatan, unicul sãu prieten:

– Ce am fãcut eu oare? Cu ce am greºit înaintea tatãlui tãu de vreasã pier?

Ionatan îl consolã cum putu, îl asigurã cã poate conta pe ajutorullui ºi cã îl va anunþa la timp asupra pericolului, deoarece, de obicei,tatãl sãu nu fãcea niciun plan fãrã sã-i spunã. David îi rãspunse cu unglas plin de îndoialã:

– Tatãl tãu ºtie de prietenia care ne leagã ºi de aceea îºi zice: «Nutrebuie sã ºtie de asta Ionatan, ca sã nu se mâhneascã!»

În ziua urmãtoare, trebuia sã aibã loc un ospãþ, pe care Saul îldãdea la fiecare lunã nouã, pentru slujitorii sãi cei mai apropiaþi. Acestaera totodatã cel mai mare sfat al statului de la care nu lipsea niciun omcare se afla în anturajul regelui. Lipsa nejustificatã a unui curteanînsemna renunþarea la supunere ºi atrãgea dupã sine dizgraþia.

David nu pierduse încã speranþa cã se va împãca cu Saul ºi, deaceea, îl rugã pe Ionatan sã afle gândurile tatãlui sãu în ceea ce îl priveºte:

– Iatã, mâine este lunã nouã ºi eu trebuie sã stau cu regele la masã;lasã-mã sã mã ascund în câmp pânã poimâine searã. De va întreba tatãltãu de mine, tu sã îi spui: «David mi-a cerut sã-l las sã se ducã în cetateasa, Betleem, pentru cã acolo se face jertfa anualã pentru tot neamulsãu». Dacã el la aceasta va rãspunde: «Bine», atunci este semn de pacepentru robul tãu, iar dacã se va mânia, atunci sã ºtii cã a pus la calelucru rãu.

Ionatan îndeplini rugãmintea prietenului ºi avu parte de un rãspunsfurios din partea tatãlui:

– Fiu netrebnic ºi neascultãtor! ªtiu cã te-ai împrietenit cu fiul luiIºai, spre ruºinea ta ºi spre batjocura mamei tale. Atâta vreme cât Davidva fi viu pe pãmânt, nu eºti scutit de primejdie nici tu, nici regatul tãu!Trimite acum ºi adu-mi-l, cãci de mâna mea va pieri!

Saul l-a avertizat pe Ionatan cã poate pierde tronul în favoarea luiDavid, dar nu a reuºit sã distrugã prietenia nobilã dintre cei doi tineri.Cu amãrãciune în glas, îºi întrebã pãrintele cu ce greºise David de meritamoartea.

25. Soldaþii regelui Saul nu l-au prinspe David, deoarece ... .A) era apãrat de populaþia din RamaB) au fost cuprinºi de extaz religiosC) David era protejat de IonatanD) fugarul s-a întors la GhilboaE) Samuel l-a ascuns pe David

24. Cum reuºeau prorocii evrei sãprovoace exaltarea religioasã?A) Prin dansuri, cântece ºi strigãte.B) Prin rugãciuni, dansuri ºi cântece.C) Prin sacrificii de animale.D) Cu ajutorul vinului.E) Prin autoflagelare.

23. Cum l-a salvat Mihal pe David?A) A trimis soldaþii într-o direcþiegreºitã.B) Nu a deschis soldaþilor uºa.C) A ascuns în pat o statuetã ca sã-idea timp lui David sã fugã.D) A cerut ajutorul regelui.E) S-a îmbrãcat în hainele lui David.

26. Ce obligaþie lunarã aveau slujitoriiapropiaþi pentru a arãta cã au rãmassupuºi regelui?A) Sã-i jure regelui credinþã în pre-zenþa Marelui Preot.B) Sã participe la marele sfat al statului.C) Sã raporteze îndeplinirea poruncilor.D) Sã aducã regelui bani ºi alte lucruride preþ.E) Sã sacrifice un viþel.

45CONCURSUL POVEªTILE CANGURULUI

CLA

SELE

XI-X

II

Cuprins de o furie nestãpânitã, Saul întinse brusc mâna dupã lanceºi o aruncã asupra fiului sãu. Greºi însã þinta ºi vârful armei se înfipseîn peretele camerei. Uimit, Ionatan se ridicã de la masã ºi se îndreptãspre locuinþa lui. Miºcat profund de incidentul furtunos, toatã ziuaurmãtoare n-a pus în gurã nicio fãrâmã de pâine. La asfinþit, se strecurãafarã din palat ºi îl preveni pe David ca niciodatã sã nu se mai arate înfaþa regelui. Despãrþirea fu un moment miºcãtor, David îºi înclinã detrei ori capul în faþa prietenului credincios, iar Ionatan îl îmbrãþiºã cumare afecþiune. Cu ochii în lacrimi, cei doi îºi jurarã reciproc credinþãpânã la moarte. Ionatan îi spuse lui David:

– Mergi în pace! Iar ceea ce am jurat amândoi în numele Domnuluizicând: «Domnul sã fie pe veci între mine ºi tine ºi între copiii mei ºicopiii tãi.»

David a plecat de la Ghilboa ºi a ajuns în oraºul Nobe. Aici locuiamarele preot Ahimelec care, în fruntea a optzeci ºi cinci de preoþi, aducealui Dumnezeu jertfe în sanctuarul de acolo. Prelatul era un om fricos,aºa cã fugarul nu-i spuse cã se aflã în dizgraþie, ci pretinse cã a venit cuo misiune secretã din partea regelui. Preotul îl hrãni pe David cu pâinesfinþitã pentru jertfe, iar apoi îi dãrui chiar sabia lui Goliat pe care opãstra în sanctuar.

David aflã de la oamenii sãi de încredere cã regele însuºi plecaseîn cãutarea lui ºi porni în grabã spre oraºul filistean Gat, unde Achiº erarege. Deºi credea cã aici nu va fi recunoscut, totuºi oamenii de pe stradãºi-l aminteau pe învingãtorul lui Goliat.

Pentru a scãpa de rãzbunarea filistenilor, lui David îi veni o ideesalvatoare. În vremurile acelea, bolnavii mintali erau consideraþi oamenidominaþi de duhuri rele ºi nimeni nu îndrãznea sã se apropie de ei. Seprefãcu, deci, cã are minþile pierdute: se învârtea, mergea în mâini pestrãzi, bolborosind lucruri fãrã de înþeles, mâzgãlea porþile caselor.Superstiþioºi din fire, locuitorii din Gat l-au urmãrit de la distanþã, pânãce au cãpãtat curajul sã-1 aducã în faþa regelui.

Achiº se uitã cu dezgust la nebun ºi, neavând nicio idee ce sã facãcu el, porunci sã fie lãsat liber:

– Nu vedeþi cã este un om nebun? De ce l-aþi adus la mine? N-ameu destui nebuni? De ce l-aþi adus ºi pe acesta sã se schimonoseascãînaintea mea? Nu cumva vreþi sã intre în casã la mine?

Dupã ce fu eliberat, David plecã din oraºul periculos ºi îºi fãculãcaº într-o peºterã greu accesibilã din munþi, la o distanþã de douãzeciºi cinci de kilometri la Sud-Vest de Ierusalim. Îngrijorat de soarta soþieisale, trimise un sol demn de încredere s-o aducã la el. Vestea cã Davidse afla ascuns în munþi începu sã circule ºi oameni din toate colþurileþãrii începurã sã se îndrepte spre el: atât aventurieri dornici de glorie,fugari scoºi în afara legii, sãrmani urmãriþi pentru dãri ºi datorii, cât ºitineri dornici de aventurã. Din toþi cei adunaþi, David formã undetaºament de ºase sute de luptãtori devotaþi lui trup ºi suflet. În fruntealor, organizã atacuri surprinzãtoare împotriva unor mici unitãþi regalecare umblau dupã dãri ºi apãrã populaþia de filisteni.

Saul, bolnav de inimã rea din cauza rãzboiului cu David ºi soldaþiiacestuia, începu sã-i urmãreascã cu o furie din ce în ce mai mare, punândîn miºcare toate forþele sale armate. La un moment dat, David simþi cãpãmântul începe sã-i fugã de sub picioare. Se strecurã pânã în Moab,pentru a-ºi da familia în grija regelui de aici, apoi se întoarse pe pãmântuliudeu ºi se ascunse într-o pãdure.

Când Saul a aflat cã Ahimelec l-a ajutat pe David aprovizionându-1cu merinde, a fost convins cã preoþii erau de partea lui David ºi cã îl

28. Ce idee salvatoare îi vine luiDavid ca sã scape de rãzbunareafilistenilor?A) Se deghizeazã în vânzãtor de grâne.B) Se refugiazã într-o localitate cupuþini locuitori.C) Îl roagã pe preotul Ahimelec sã-iofere adãpost într-un sanctuar dinoraºul Nobe.D) κi adunã o armatã formatã dinisraeliþi rãzvrãtiþi împotriva regeluiSaul.E) Se preface a fi bolnav mintal.

27. De câte ori, în acest text, Saul ºi-a manifestat mânia aruncând cu suliþaîntr-o persoanã din anturajul sãu?A) o datãB) de douã oriC) de trei oriD) de patru oriE) de cinci ori

30. De ce era David îngrijorat pentrusoarta lui Meirav?A) Era soþia sa.B) Meirav a fugit din palatul regal.C) Meirav era ostatica regelui.D) David nu era îngrijorat pentru Meirav.E) Meirav putea fi omorâtã de filisteni.

29. Dupã ce pleacã din Nobe,David ... .A) ajunge în Ghilboa unde îl aºteptaSaulB) ajunge în oraºul Gat unde se pre-face bolnav pentru a scãpa de perse-cutãriC) devine prizonierul lui Achiº ºiînnebuneºteD) este salvat de la pieire de prietenulsãu IonatanE) pleacã la Ecron pentru a asista laSfatul bãtrânilor

CONCURSUL POVEªTILE CANGURULUI46

CLA

SELE

XI-X

II

sprijineau sã vinã la conducerea statului israelit. Aºa cã s-a îndreptat cuoºtirea spre oraºul Nobe, ca sã-i pedepseascã pe prelaþii de aici pentrucomplot ºi trãdare de stat. Ahimelec încercã în zadar sã explice cã acãzut pradã înºelãtoriei lui David, Saul nu vru sã asculte cuvintele lui ºiporunci oºtenilor sã-l omoare. Dar iatã cã Saul suferi o înfrângeredureroasã: oºtenii din garda sa personalã, de la cãpetenii ºi pânã laoºtenii de rând, au refuzat sã îndeplineascã ordinul. Toþi se temeau sãridice mâna asupra preotului pe care îl considerau o persoanã sfântã.Saul se afla acum într-o situaþie foarte delicatã. Însã edomitul Doeg îiveni atunci în ajutor. Vrând sã cucereascã favorurile regelui, apãru înfruntea susþinãtorilor lui, recunoscuþi pentru fãrãdelegi, ºi îºi exprimãhotãrârea de a trece la executarea ordinului. În ziua aceea pierirã toþipreoþii împreunã cu locuitorii cetãþii ºi animalele lor. Scãpã teafãr numaifiul lui Ahimelec, preotul Eviatar. Acesta se furiºã în timpul nopþii printreruinele fumegânde ale oraºului, ajunse la David ºi deveni unul dintrecei mai de încredere sfetnici ai lui.

David aflã vestea cã filistenii au înconjurat oraºul israelit Cheila.Fãrã sã stea pe gânduri, veni în ajutorul asediaþilor ºi îi eliberã deatacatori, dar locuitorii îl rãsplãtirã cu o josnicã trãdare. Îl înºtiinþarã perege printr-un sol cã David se aflã în oraºul lor ºi cã îl vor preda, dacãregele va veni imediat. Preotul Eviatar descoperi la timp complotul pusla cale ºi David reuºi sã scape din capcanã. De atunci, David umbla cutovarãºii sãi de arme numai prin locuri pustii ºi prin împrejurimilemuntoase, unde era mai uºor sã scape de urmãritori.

Într-o bunã zi, pe când se ascundea în pustiu, lângã oraºul Zif,Ionatan veni la David pentru a-l preveni despre intenþiile tatãlui sãu,Saul ºi pentru a-l reasigura de prietenia lui de nezdruncinat. LocuitoriiZifului îl susþineau pe rege ºi îi dãdurã de veste despre locul unde seafla David. Urmând sfatul primit, Saul plecã cu oastea lui ºi înconjurãmuntele unde se ascundea David împreunã cu trupa lui de ºase sute deluptãtori. Pãrea cã soarta lui David ºi a camarazilor lui era pecetluitã.Atunci însã aflarã cumplita veste cã filistenii au pãtruns pe neaºteptateîn teritoriile locuite de cãtre israeliþi. Saul trebui sã renunþe de îndatã laplanul lui ºi sã facã faþã atacului. Dupã respingerea invaziei, porni dinnou în cãutarea lui David, urmãrindu-l prin pustiuri ºi prin trecãtorilemunþilor cu îndârjire; ducea dupã sine trei mii de luptãtori, pentru apune mâna pe rivalul de temut. Odatã, pe când se afla într-una dinaceste expediþii, intrã într-o peºterã unde, într-un colþul întunecos, seascundea David împreunã cu câþiva tovarãºi. Aceasta fu ziua în careDomnul puse viaþa regelui Saul în mâinile lui David: putea foarte lesnesã-1 omoare. N-a vrut totuºi sã se pãteze cu sângele lui ºi îl cruþã,spunându-le tovarãºilor sãi:

– Sã mã fereascã Dumnezeu sã-mi ridic mâna asupra lui, cãci esteunsul Domnului!

Se furiºã ºi îi tãie doar poala mantiei. Mai târziu, când Saul pornimai departe în fruntea trupelor sale, David se arãtã pe vârful unei stânciºi, fluturând bucata de mantie tãiatã, spuse strigând:

– De ce asculþi de vorbele oamenilor care zic cã David unelteºteîmpotriva ta? Iatã, astãzi, Domnul te-a dat în mâinile mele, aici, în peºterã,ºi mi s-a zis sã te ucid. Eu însã te-am cruþat ºi am zis: «Nu voi ridicamâna asupra domnului meu, pentru cã este unsul Domnului.» Priveºte,pãrintele meu, poala hainei tale e în mâinile mele; þi-am tãiat mantia,dar de ucis, nu te-am ucis. Aflã, dar, ºi te încredinþeazã cã nu este rãu înmâna mea, nici vicleºug ºi nu am greºit cu nimic împotriva ta. Dinnelegiuiþi, nelegiuiþi ies, dar mâna mea nu va fi asupra ta.

33. Ceea ce îl determinã pe David sãnu se rãzbune, omorându-ºi adver-sarul, este:A) teama ºi orgoliulB) orgoliul ºi credinþaC) credinþa în Dumnezeu ºi supune-rea faþã de regeD) nepãsarea ºi resemnareaE) ura ºi nepãsarea

31. Oºtenii din garda personalã a re-gelui Saul au refuzat sã-l omoare pepreotul Ahimelec pentru cã ... .A) nu le era fricã de regeB) îl considerau pe preot o persoanãsfântãC) le era fricã de soldaþii lui AhimelecD) le era fricã de locuitorii din NobeE) le era milã de preotul Ahimelec

32. Cum l-a ajutat preotul Eviatar peDavid?A) L-a anunþat de complotul pus la calede edomitul Doeg.B) L-a scos din temniþã.C) L-a trãdat pe regele Saul.D) L-a avertizat de trãdarea locui-torilor din Cheila.E) L-a anunþat cã Ionatan urma sã-laresteze.

34. Evreii salvaþi de David din mâinilefilistenilor ... .A) întotdeauna îi purtau recunoºtinþãB) întotdeauna îl ajutau cu merindeC) întotdeauna îl protejau ºi la nevoieîi ofereau adãpostD) întotdeauna îl ajutau cu arme ºisoldaþiE) uneori îl trãdau

35. David a tãiat o bucatã din mantiaregelui sã arate o dovadã cu care sã... .A) obþinã încrederea regeluiB) se fãleascã cu vitejia saC) obþinã binecuvântarea preoþilorD) preia conducerea armatei lui SaulE) obþinã recunoºtinþa poporului

47CONCURSUL POVEªTILE CANGURULUI

CLA

SELE

XI-X

II

Dupã toate acestea, Saul a zis cãtre David:– Tu eºti mai drept decât mine, cãci m-ai rãsplãtit cu bine, iar eu

te-am rãsplãtit cu rãu.Altãdatã, David se dovedi ºi mai curajos. În tovãrãºia armaºului

sãu, se strecurã noaptea în tabãra regalã ºi pãtrunse în cortul unde Saulºi comandantul sãu suprem, Avner, dormeau adânc. David luã numaisuliþa care stãtea sprijinitã de cãpãtâiul patului ºi cupa cu apã, iar apoi,ocolind cu iscusinþã strãjile, se întoarse la oamenii sãi care îl aºteptauneliniºtiþi.

A doua zi, David se urcã pe vârful stâncii, la mare depãrtare detabãrã, ºi strigã cãtre Avner:

– De ce, dar, nu pãzeºti pe rege, stãpânul tãu, cãci a venit cinevadin popor sã-l ucidã? Nu faci bine ce faci! Voi sunteþi vrednici de moarte,pentru cã nu pãziþi pe stãpânul vostru, unsul Domnului. Unde suntsuliþa regelui ºi vasul cu apã care erau la capul lui?

Aceasta era a doua oarã când Domnul punea viaþa regelui Saul înmâinile lui David. Saul, umilit de întreaga întâmplare ºi miºcat de faptelevitejeºti ale lui David, opri urmãrirea ºi se reîntoarse la Ghilboa.

În tot acest timp, David trebuia sã aibã grijã de hrana oamenilorsãi. De obicei, fãcea rost de oi, boi, capre ºi altã hranã de la filisteni, capradã de luptã, însã niciodatã nu se atinsese de turmele compatrioþilorsãi. De la aceºtia lua numai o platã regulatã, în naturã, pentru a le apãraturmele ºi casele de atacurile filistenilor.

În stepa din împrejurimile Maonului, un om bogat, pe nume Nabal,îºi pãºtea turmele. Nabal era de viþã nobilã ºi se considera pretendent latron. El deþinea o avere uriaºã care numãra trei mii de oi ºi o mie decapre. David nu luase tribut de la el, deºi apãrase de tâlhari ºi turma luidoar prin simpla sa prezenþã. Când lui David îi ajunse la urechi cãNabal îºi duce oile pe muntele Cârmei, pentru a le tunde, trimise la elzece tineri, cu rugãmintea sã le dea merinde. El le spuse:

– Urcaþi pe muntele Cârmei, mergeþi la Nabal ºi salutaþi-1 în numelemeu astfel: «Viaþã lungã sã ai! Pace þie ºi casei tale!»

Însã bogãtaºul era un om zgârcit ºi cam din topor. Auzind ce îi certrimiºii lui David, se necãji ºi îi repezi cu brutalitate:

– Cine-i David ºi ce vrea de la mine fiul lui Iºai? În vremuri caastea sunt mulþi robi care se rãzvrãtesc împotriva stãpânilor lor. Nucumva vrea sã iau pâinile mele ºi apa mea ºi vinul meu ºi carnea pregãtitãpentru cei ce tund oile mele pentru a le da unor oameni strãini?!

David înþelese aluzia din cuvintele lui Nabal: el îl considera atâtpe David cât ºi pe Saul ca robi rãzvrãtiþi împotriva stãpânului de drept.Acest refuz îl înfurie pe David în aºa mãsurã încât acesta porni imediatla drum, în fruntea a patru sute de luptãtori, pentru a-l învãþa minte peacest om îndrãzneþ. Atunci, frumoasa ºi înþeleapta soþie a lui Nabal, penume Abigail, auzind de fapta soþului se grãbi sã întâmpine cãpeteniade temut, pentru a-l îmbuna. Îi aduse în dar pentru oastea lui asiniîncãrcaþi cu douã sute de pâini, douã burdufuri cu vin, cinci berbecifripþi, cinci mãsuri de grãunþe prãjite, o sutã de legãturi de stafide ºidouã sute de legãturi de smochine. De îndatã ce se apropie de David,se dãdu jos de pe asin ºi i se închinã, cu supunere, pânã la pãmânt,vorbindu-i cu rugã în glas:

– Sã nu ia în seamã domnul meu pe Nabal, cãci nebunia se þine deel. Iar eu, roaba ta, n-am vãzut slugile pe care le-ai trimis.

David fu puternic impresionat de frumuseþea ºi dulceaþa femeii ºiîi rãspunse miºcat:

36. Cum obþinea David hranã pentrusutele de oameni care-l urmau?A) Obþinea provizii de la tatãl sãu Iºaicare era un om foarte bogat.B) Lua pradã de rãzboi de la filisteniºi taxã de protecþie de la evrei.C) Jefuia oraºele amaleciþilor.D) Era plãtit ca mercenar de diferiþiregi.E) Vindea armele fãcute de oameniisãi.

37. La ce se referã Abigail când vor-beºte despre nebunia lui Nabal?A) Dorinþa de a acumula avere.B) Pretenþia de a fi rege.C) Uciderea preoþilor din Nobe.D) Alianþa cu Saul.E) Înþelegerea lui Nabal cu filistenii.

38. Ce fãcea David când unii israeliþibogaþi refuzau sã-i ofere alimente?A) Îi ruga respectuos sã accepte sã-idea alimente.B) Refuza sã-i mai protejeze.C) Îi intimida cu armata sa.D) Îi lãsa în plata Domnului.E) Le oferea bani sau alte produse laschimb ca sã obþinã hrana necesarã.

CONCURSUL POVEªTILE CANGURULUI48

CLA

SELE

XI-X

II

40. Când afirmã „roaba ta e gata sã-þifie slujnicã ca sã spele picioarele slugilordomnului meu“, Abigail vrea sã spunãcã ... .A) este dispusã sã spele picioarelepreoþilorB) este supusã ºi dedicatã soþuluiC) este dispusã sã spele picioarele slu-jitorilor lui SaulD) este o credincioasã umilã a luiDumnezeuE) se angajeazã slujnicã la David

– Binecuvântat fie Domnul Dumnezeul lui Israel, care te-a trimisîn întâmpinarea mea! Binecuvântatã fii tu ºi toþi ai tãi!

David o asigurã cã nu-i va face nimic soþului ei, iar apoi îºi luãrãmas-bun de la ea spunându-i:

– Mergi sãnãtoasã la casa ta! Iatã, am ascultat glasul tãu ºi amapreciat frumuseþea feþei tale.

Între timp, dupã ce terminã de tuns oile, Nabal dãdu la el acasã unospãþ ºi se îmbãtã criþã. Când într-un final se trezi, Abigail îl înºtiinþã cemare pericol atârnase deasupra capului sãu. Vestea îl zgudui în aºamãsurã, încât fãcu un atac de inimã ºi muri dupã zece zile de boalã.Aflând vestea morþii lui Nabal, David rugã pe Abigail sã devinã soþialui. Fãrã sã mai stea pe gânduri, vãduva se urcã pe un asin ºi, însoþitãde cinci slujnice, se grãbi spre tabãra lui. Acolo, i se înclinã cu supunerepânã la pãmânt ºi îi spuse:

– Iatã, roaba ta e gata sã-þi fie slujnicã, ca sã spele picioarele slugilordomnului meu.

David mai avea douã soþii: pe Mihal, pe care Saul i-o va lua ºi o vacãsãtori cu Patiel, unul dintre credincioºii lui, ºi încã o nevastã, israelitã,pe nume Ahinoam.

David înþelese cã regele Saul nu va avea pace pânã nu-1 va omorîsau nu-l va prinde viu. Trebuia sã fugã, deci, din Israel ºi sã se ascundãacolo unde braþul lui Saul nu ajungea. Durerile ºi rãtãcirile lui ca exilatl-au adus într-o stare de profundã mâhnire, stare pe care a exprimat-oîntr-un psalm.

Psalmul 28 – Rugãciune pentru înlãturarea viclenilor duºmani1. Cãtre tine, Doamne, stânca mea, ridic glasul meu; nu fi surd

faþã de mine, ca nu cumva din tãcerea ta sã ajung asemenea celor cese pogoarã în mormânt.

2. Ascultã glasul tânguirii mele, când strig cãtre tine ºi când mâinilemele le ridic cãtre templul tãu!

3. Nu mã arunca împreunã cu pãcãtoºii ºi cu nelegiuiþii, caregrãiesc prieteneºte cu aproapele, pe când inima lor e plinã de rãutate.

4. Dã-le dupã faptele lor; dupã isprava mâinilor lor plãteºte-le!Rãsplãteºte-i pentru ce au fãcut.

5. Cãci ei nu iau aminte la lucrurile Domnului, ºi la fapta mâinilorLui; drept aceea, Domnul îi va surpa ºi nu-i va mai clãdi.

6. Binecuvântat fie Domnul, cãci a auzit glasul tânguirii mele!7. Domnul este tãria mea ºi scutul meu; în el s-a bizuit inima mea

ºi am fost ajutat; pentru aceea inima mea tresaltã ºi cu cântarea mea îlpreamãresc.

8. Domnul este izvor de putere pentru poporul sãu ºi adãpostmântuitor pentru unsul Sãu.

9. Mântuieºte poporul tãu ºi binecuvânteazã moºtenirea Ta ºipãstoreºte-o ºi înalþ-o în veci.

Pentru cã n-avea altã scãpare, David fãcu un pas umilitor ºi durerosºi se oferi sã lucreze în slujba lui Achiº, regele filistean din oraºul Gat.Vechiul duºman îl primi cu cea mai mare bucurie, fiindcã nu era deneglijat ajutorul a ºase sute de oºteni încercaþi în lupte. De altfel, eldorea ca Israelul sã slãbeascã în continuare, în luptele dinastice in-terne. Acum putea sã adânceascã aceste conflicte, susþinându-l pe Davidîmpotriva lui Saul. David primi în stãpânire orãºelul Þiclag, ce se aflaîn apropierea Gazei. Se aºezã acolo cu trupele sale, cu întreaga familieºi cu cele douã soþii, Abigail ºi Ahinoam. Achiº îi porunci sã înceapã

42. Prin metafora stânca mea, Davidînþelege …A) DumnezeuB) credinþa saC) marele preotD) templul sfântE) regele

43. În psalmul sãu, David îi cere luiDumnezeu sã rãsplãteascã oameniidupã ... .A) dragostea lor pentru DumnezeuB) faptele lorC) gândurile lorD) rugãciunile lorE) pomenile pe care le dau

39. Abigail devine soþia lui Daviddupã ce ... .A) Nabal o oferã lui DavidB) este vândutã de NabalC) este rãpitã de cãtre DavidD) David îl jefuieºte pe NabalE) David o cere în cãsãtorie

41. Soarta lui Mihal, pe care tatãl ei, ocãsãtoreºte dupã cum vrea el, aratã cã...A) femeia ºi bãrbatul erau egaliB) femeia îºi alegea singurã soþulC) femeia putea divorþa dacã doreaD) femeia se supunea tatãlui sau soþuluiE) mai mulþi bãrbaþi nu puteau aveaaceeaºi soþie

44. Prin unsul Domnului, David sereferã la … .A) el însuºiB) numai la regele SaulC) la marele preotD) la SamuelE) la conducãtorul legitim al Israe-lului

49CONCURSUL POVEªTILE CANGURULUI

CLA

SELE

XI-X

II

incursiuni pe pãmântul Israelului, dar David nu avea de gând sã-ºi atacecompatrioþii. În schimb, jefuia pãmânturile amaleciþilor, duºmanii desecole ai triburilor ebraice. Trecu prin sabie populaþia, femei ºi copiilaolaltã, pentru a nu lãsa niciun martor al atacurilor lui, iar, când îiaduse lui Achiº boii, asinii, cãmilele ºi alte bunuri jefuite, îi spuse cãaceasta era prada cuceritã de la israeliþi. Regele filistean îl crezu ºifrecându-ºi mâinile de bucurie, se lãudã cu aceste cuvinte:

– Acesta a ajuns sã fie urât de poporul sãu, Israel, ºi va fi pe vecisluga mea!

Filistenii se pregãteau sã porneascã un nou rãzboi împotriva luiSaul. Achiº vru sã-l cheme la luptã ºi pe David cu cei ºase sute deluptãtori ai sãi, dar regii ºi principii filisteni nu aveau încredere în israeliþiºi cerurã cu stãruinþã sã fie scoºi din rândurile oºtirii.

David se reîntoarse la Þiclag, mulþumit cã nu trebuia sã lupteîmpotriva compatrioþilor sãi, lucru care ar fi fost considerat un act detrãdare. Însã în timpul absenþei sale se petrecu un lucru cumplit: dreptrãzbunare, amaleciþii transformaserã în cenuºã cetatea ºi luaserã în robienenumãraþi locuitori, printre care ºi familia lui. Oamenii care reuºiserãsã scape îl întâmpinarã pe David cu plânsete ºi blesteme, ba chiar îlameninþarã cã îl vor omorî cu pietre. David porni imediat în urmãrireatâlharilor, îi învinse ºi îi eliberã pe toþi robii, împreunã cu familia sa.Prãzile obþinute le împãrþi cu compatrioþii sãi, locuitori ai pãmânturiloriudee.

În acest timp, oraºul Rama fu cuprins de o mâhnire adâncã,deoarece prorocul Samuel murise.

Pentru cã David trecuse de partea filistenilor, Saul nu-l maiconsidera drept pretendent la tron. Nimeni nu-i mai nega meritele derãzboinic ºi eforturile pentru creºterea Israelului. Majoritatea israeliþilorîl înconjurau cu respect ºi chiar cu dragoste.

Deºi autoritatea regelui Saul era mare, faptul cã preoþii îl susþineaupe David ºi zvonurile cã Samuel l-ar fi uns pe David drept rege i-auclãtinat lui Saul echilibrul sufletesc, l-au împins spre fapte absurde ºidespotice. Între zidurile de piatrã ale fortãreþei, pe care ºi-o construisepe o stâncã de la Ghilboa, petrecea zile întregi în singurãtate ºiamãrãciune.

În acest timp, deasupra tânãrului stat israelit se adunau nori greide furtunã. Graniþele fuseserã trecute de o puternicã oºtire a regilorfilisteni aliaþi. Înarmaþi cu sute de care de luptã, mii de luptãtori cuplatoºe de fier îºi stabilirã tabãra în valea Izreel, care se afla în nordulIsraelului. Saul ºi-a aºezat trupele pe pantele muntelui Ghilboa, de undeavea deschidere asupra întregii vãi. Uriaºa tabãrã filisteanã îi provocão mare spaimã, stârnind sentimentul neputinþei în faþa sorþii inevitabile.Saul pãli de teamã ºi resemnare. Tulburându-se foarte tare, Saul a întrebatpe Domnul ce sã facã, dar Domnul nu i-a rãspuns nici în vis, nici prinrevelaþie, nici prin proroci. Dupã câteva momente de îngândurare, îºiîntrebã tovarãºii credincioºi dacã nu existã prin împrejurimi vreovrãjitoare care ar putea sã-i ghiceascã viitorul. Uimiþi, curtenii îireamintirã cã, la cererea preoþilor, tocmai el poruncise sã fie omorâþitoþi ghicitorii. Dupã ce iscodirã în rândul populaþiei ieºi, totuºi, la ivealãcã în apropiere se ascundea o bãtrânã care chema spiritele celor morþiºi îi întreba despre viitor. Saul hotãrî sã se ducã la ea, dar se îmbrãcãasemenea unui om de rând ca sã nu fie recunoscut. Cum se lãsãîntunericul, se acoperi cu sumanul unui cãlãtor ºi, însoþit de doi armaºi,se strecurã afarã din tabãrã. Temându-se de prigonitorii regelui,vrãjitoarea nu voi sã-l primeascã. Abia dupã ce Saul jurã cã nu i se va

45. Ce misiune i-a încredinþat regelefilistean Achiº lui David?A) Sã-i extermine pe amaleciþi.B) Sã atace oraºele israelite.C) Sã apere oraºul Gat.D) Sã se alãture cu oamenii sãi ar-matei filistene care urma sã ataceIsraelul.E) Sã-i aducã prãzi bogate de rãzboi.

46. Ce fapt a creat satisfacþie atât re-gelui israelit Saul cât ºi regeluifilistean Achiº?A) Recâºtigarea de cãtre Saul a dra-gostei poporului sãu.B) Pregãtirea de cãtre filisteni a inva-ziei Israelului.C) Angajarea lui David de partea fi-listenilor.D) Jefuirea oraºelor amaleciþilor.E) Plecarea lui David din Israel.

CONCURSUL POVEªTILE CANGURULUI50

CLA

SELE

XI-X

II

întâmpla nimic rãu, îl întrebã pe cine vrea sã cheme. Saul o rugã sã-1cheme de pe cealaltã lume pe Samuel, iar dupã ce vrãjitoarea fãcu ritualulmagic, spiritul prorocului apãru. Atunci, ghicitoarea înþelese cã oaspetelemisterios era regele Saul.

– Pentru ce m-ai amãgit? Tu eºti regele Saul! – strigã vrãjitoareaînspãimântatã.

Saul o liniºti din nou ºi, deoarece nu vãzuse apariþia, o întrebãcine a rãspuns la chemarea magicã. Din descrierea vrãjitoarei, înþelesecã acesta era însuºi profetul Samuel. Aºa cã i se înclinã cu smerenie ºiîl rugã sã-l sfãtuiascã cum sã procedeze în faþa pericolului filistean. DarSamuel, rãmas neînduplecat ºi dupã moarte, îi reproºã încã o datã faptelede uzurpare a drepturilor preoþeºti ºi încãlcarea voinþei lui Dumnezeu.Pentru acest lucru nu-l putea ocoli pedeapsa: urma sã moarã împreunãcu fiii sãi în lupta cu filistenii, întreaga familie fiind sortitã pieirii. ProroculSamuel îi spuse:

– De ce mã mai întrebi pe mine dacã Domnul S-a depãrtat de tineºi S-a fãcut vrãjmaºul tãu? Domnul face ceea ce a grãit prin mine: valua domnia din mâinile tale ºi o va da lui David, aproapele tãu, deoarecetu n-ai ascultat glasul Lui. Mâine, tu ºi fiii tãi veþi fi cu mine ºi tabãra luiIsrael o va da Domnul în mâinile filistenilor.

Saul fu în aºa mãsurã de zguduit de înspãimântãtoarea veste, încâtcãzu leºinat la pãmânt. Dupã ce-l trezirã, nu vru deloc sã se hrãneascã,deºi era deosebit de slãbit. Abia dupã multe ºi îndelungate rugãminþiale ghicitoarei, înghiþi o bucatã de pâine de grâu ºi o fãrâmã de carnede viþel.

A doua zi, începu lupta. Israeliþii suferirã o înfrângere zdrobitoare,iar cei care nu cãzurã, fugirã cuprinºi de panicã. Fiii lui Saul, printrecare ºi nobilul Ionatan, zãceau morþi printre miile de cadavre aletovarãºilor lor de arme. Deºi rãnit, Saul reuºi sã scape de pe câmpul deluptã. Însã filistenii se þineau pe urmele lui ºi, când fu sigur cã nu vascãpa de urmãrire, îºi chemã armaºul, cerându-i sã-l omoare.

Tânãrul nu vru sã-i asculte porunca, cutremurându-se la gânduluciderii regelui. Atunci, Saul se sinucise, lãsându-se sã cadã în tãiºulpropriei spade. Sluga credincioasã îºi urmã stãpânul ºi se omorî, deasemenea, cu sabia. Filistenii tãiarã capul lui Saul ºi, împreunã cu trupulºi armele sale, le aºezarã în oraºele lor în vãzul tuturor.

Vestea despre batjocorirea cadavrului regelui ajunse pânã lalocuitorii oraºului Iabeº, pe care Saul îl eliberase cândva de ammoniþi.Din pioºenie, furarã cadavrul regelui ºi îl îngroparã în cimitirul oraºuluilor. Filistenii ocuparã valea Izreel, dobândind o poziþie strategicã pentrucucerirea întregului Israel. Astfel, statul înfiinþat de cãtre Saul cu mareefort a încetat sã mai existe.

La Þiclag, David aflã despre evenimentele tragice din valea Izreel,dupã ce se întoarse din expediþia împotriva amaleciþilor. Un om cuhainele sfâºiate ºi cu þãrânã turnatã pe cap, i se aruncã la picioare ºiprintre suspine ºi vaiete, îi dãdu vestea despre moartea lui Saul, a luiIonatan ºi a celorlalþi doi feciori ai regelui. Acest amalecit slujise înoastea de mercenari israelitã ºi participase la nefericita luptã. Întrebatîn amãnunt, a rãspuns cã, la dorinþa lui Saul, care era rãnit, 1-a omorâtcu sabia, iar drept dovadã a adevãrului celor spuse, i-a înmânat luiDavid însemnele regale sub forma diademei ºi a brãþãrii.

Nãscocise toatã aceastã poveste în speranþa cã David îl va rãsplãtipentru uciderea rivalului. De fapt, amalecitul se lovise de cadavrul luiSaul fugind de pe câmpul de luptã ºi îi luase însemnele regale înainte

48. Cum moare Saul?A) Este luat prizonier de filisteni ºitorturat pânã îºi dã duhul.B) Se sinucide, lãsându-se sã cadã întãiºul propriei spade.C) Îl strãpunge armaºul cu o suliþã.D) Este spânzurat de cãtre filisteni înpiaþa palatului regal.E) Este aruncat de pe cal într-o prã-pastie adâncã.

47. Saul a ajuns sã meargã la vrã-jitoare pentru cã ... .A) avea nevoie de un sfat legat deviitorul sãuB) ºi-a pierdut încrederea în Dumne-zeuC) era certat cu marele preot SamuelD) era superstiþios, ca ºi o mare partedin poporul sãuE) Domnul era duºmanul sãu

51CONCURSUL POVEªTILE CANGURULUI

CLA

SELE

XI-X

II

de sosirea filistenilor. Se înºelã amarnic în aceastã privinþã, fiindcã Davidporunci sã fie omorât pentru cã a îndrãznit sã se atingã de viaþa unuirege uns.

Sfârºitul tragic al lui Saul îl mâhni profund pe David, deoareceacest lucru însemna, totodatã, ruina primului stat unit israelit. Iar vesteamorþii lui Ionatan îl aruncã într-o disperare fãrã margini deoarece îºipierduse unicul prieten credincios, care nu-1 pãrãsise nici în cele maigrele momente ale vieþii. Nimeni nu va mai reuºi sã ocupe în inima salocul lui Ionatan. ªi a plâns David pe Saul ºi pe fiul sãu, Ionatan,printr-o cântare de jale:

«Podoaba ta, Israele, a fost doborâtã de pe înãlþimile tale!Cum au cãzut vitejii!Nu vestiþi în Gat ºi nu daþi de ºtire pe uliþele Escalonuluica sã nu se bucure fiicele filistenilor.Munþilor Ghilboa, sã nu mai cadã pe voi nici rouã, nici ploaieºi sã nu mai fie pe voi nici þarini roditoare,cãci acolo a fost doborât scutul celor rãzboinici,scutul lui Saul,ca ºi cum n-ar fi fost miruitcu untdelemn sfinþit.Arcul lui Ionatan nu se întorcea fãrã sânge de rãniþi,nici sabia lui Saul nu se învârtea zadarnic!Saul ºi Ionatan, cei iubiþi ºi uniþi în viaþa lor,nici la moarte nu s-au despãrþit!Fost-au mai iuþi decât vulturii ºi maiputernici decât leii.Fiicele lui Israel, plângeþi pe Saul,cel ce v-a îmbrãcat în purpurãºi v-a pus pe haine podoabe de aur!Frate Ionatane, întristat sunt dupã tine,cãci tu mi-ai fost foarte scump ºi iubirea taa fost pentru minemai presus de iubirea femeiascã!Cum în luptã au cãzut vitejiiªi armele s-au pierdut.»

49. Uciderea mercenarului amalecitde cãtre David este motivatã de ... .A) sprijinul pe care mercenarul l-a datduºmanilorB) faptul cã mercenarul nu era evreuC) pedepsirea celui care a luat viaþaunui uns al lui DumnezeuD) pãrãsirea câmpului de luptãE) jefuirea celui ucis

50. Cântarea lui David evocã ... .A) ura lui faþã de Saul ºi dragosteafaþã de IonatanB) dragostea faþã de rudele pierduteC) jalea pentru pierderea vitejilorapãrãtori ai Israelului ºi a prietenuluisãu IonatanD) mâhnirea pentru pierderea arma-mentului de cãtre israeliþiE) admiraþia faþã de podoabele fiicelorIsraelului

SFÂRªIT CONCURS

Urmãtoarele trei întrebãri nu se puncteazã. Alege varianta pe care o doreºti.

I. Cum vi s-a pãrut textul din concurs?A) Mi-a plãcut, voi participa ºi la alte concursuri Cangurul. B) Mi s-a pãrut un text prea lung.C) Nu mi-a plãcut textul. D) Mi-a plãcut, dar nu ºtiu dacã voi participa ºi la alte concursuri Cangurul.E) Mi s-a pãrut interesant.

II. Cum vi s-au pãrut întrebãrile?A) Interesante, dar grele. B) Uºoare, dar prea multe. C) M-au ajutat sã înþeleg mai bine textul citit.D) Nu am putut sã rãspund la toate întrebãrile. E) Nu au fost grele.

III. Ce pãrere aveþi despre concursul Poveºtile Cangurului?A) Este util, deoarece ne învaþã cum sã citim un text.B) Este greu, deoarece textul este foarte lung ºi timpul scurt.C) Particip cu plãcere, deoarece este diferit de ceea ce studiem la ºcoala.D) Îmi place sã particip, deoarece aflu lucruri noi ºi interesante.E) Nu îmi place, deoarece nu pot sã citesc tot textul în timpul concursului.