CRICOV SSM Final Predat

PLAN DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

CUPRINS

A. PIESE SCRISECAP.1 GENERALITATICAP.2 DERULAREA UNEI INVESTIŢII DE GOSPODĂRIREA APELORCAP.3 TERMINOLOGIE CAP.4 FACTORII IMPLICAŢI ÎN PROMOVAREA ŞI APLICAREA MĂSURILOR

DE SSM4.1 Responsabilităţile Beneficiarului de lucrare4.2 Responsabilităţile Managerului de Proiect4.3 Responsabilităţile Proiectantului4.4 Responsabilităţile Antreprenorului General4.5 Responsabilităţile Şefului de Şantier 4.6 Responsabilităţile angajatorului4.7 Responsabilităţile Coordonatorului de SSM CAP.5 LEGISLAŢIE SSMCAP.6 INFORMATII TERITORIALECAP.7 CALENDARUL GENERAL de EXECUTIE CAP.8 DATE GENERALE DESPRE OBIECTIVCAP.9 ORGANIZAREA GENERALĂ A ŞANTIERULUI9.1 INSTALAREA ŞANTIERULUI9.2 CERINŢE MINIME SPECIFICE.CAP.10 DETERMINAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU ŞANTIERUL DE C-TIICAP.11 MĂSURI DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE PROPUSE11.1 CĂI ŞI ZONE DE DEPLASARE / CIRCULAŢIE PE ORIZONTALĂ11.2 SEMNALIZAREA LUCRARILOR11.3 MIJLOACE DE MANIPULARE / RIDICARE11.4 DEPOZITAREA MATERIALELOR11.5 PROTECŢIA COLECTIVĂ IMPOTRIVA CĂDERILOR11.6 PROTECŢIA INDIVIDUALĂ11.7 INSTALAŢII ELECTRICE PROVIZORIICAP.12 IDENTIFICAREA RISCURILOR. MĂSURI DE PREVENIRECAP.13 INSTRUCTIUNI PROPRII. LUCRĂRI DE TERASAMENTECAP.14 INSTRUCŢIUNI SPECIFICE SSM PENTRU UTILAJELE FOLOSITE

FRECVENT ÎN CONSTRUCTII CAP.15 ORGANIZAREA ÎN CAZUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ15.1 PREVENIREA INCENDIILOR15.2 PROTECTIA CIVILA15.3 ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR

ANEXE1. REGULAMENTUL DE ŞANTIER2. REGISTRUL JURNAL DE COORDONARE (RJC)3. DOSARUL DE INTERVENŢII ULTERIOARE (DIU)4. DECLARAŢIA PREALABILĂ

5. LISTA CATEGORIILOR DE LUCRĂRI

1


2


PLAN DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ-FAZA DE PROIECT-

- CAP 1. GENERALITĂŢI

Denumirea obiectivului de investiţie:

COMBATEREA INUNDATIILOR IN SUBBAZINUL CRICOVUL DULCE, JUDET DAMBOVITA

Amplasament: Lucrările cuprinse in prezenta documentatie sunt

situate in subbazinul hidrografic al paraului Cricovul

Dulce, pe cursul paraului , pe teritoriul administrativ al

comunelor Visinesti, Valea Lunga, Moreni,

I.L.Caragiale, Cornesti, judetul Dambaovita

Ordonatorul principal de credite: MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR

Autoritatea contractantă /Beneficiar:

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE

Manager de proiect Administratia Bazinala de Apa Buzau Ialomita

Proiectant: S.C. CONSITRANS S.R.L. BUCUREŞTI

In asociere cu

S.C.CONALID S.R.L. IASI

Şef Proiect: Ing. Anca DRAGHICESCU

Coordonator în materie de SSM: pe durata elaborarii proiectului

S.C. CONSITRANS S.R.L. BUCUREŞTI

Ing. Ruxandra GRUIA

Rezultatele nesatisfăcătoare în materie de securitate şi sănătate constatate, în speţă, în

activităţile şantierelor temporare şi mobile, au determinat Comunitatea Europeană să

stabilească, prin Directiva 92/57din 24-06-1992 (a opta Directivă Specială în sensul art. 16

al.1 din Directiva Cadru 89/391/CEE) măsuri obligatorii pentru statele membre, în scopul

diminuării numărului şi gravităţii accidentelor şi a bolilor profesionale precum şi a

îmbunătăţirii condiţiilor de muncă în acest sector de activitate.

Directiva 92/57CEE, a fost transpusă în legislaţia română prin HG 300 / 2006.

Coordonarea în materie de SSM în faza de proiectare constituie o etapă esenţială pentru punerea în practică a principiilor generale de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale pentru a îmbunătăţi condiţiile de muncă în timpul fazei de realizare a obiectivului.

3


În faza de proiectare coordonatorul urmăreşte organizarea securităţii şantierului şi materializează această organizare într-un document intitulat PLAN DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE (PSS) care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot aparea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier.

Elaborarea PSS presupune, o cooperare strânsă a coordonatorului de SSM cu antreprenorul sub autoritatea managerului de proiect.

În scopul de a asigura securitatea şi pentru a proteja sănătatea tuturor persoanelor care

vor interveni pe şantierul de construcţii, managerul de proiect, antreprenorul şi coordonatorul

de SSM trebuie ca, atât în faza de proiectare, cât şi ulterior, pe perioada de realizare a

lucrării, să pună în aplicare „Principiile generale de prevenire”.Acţiunea de prevenire presupune maximum de eficienţă şi de calitate a muncii, în

condiţiile reducerii riscurilor la limite acceptabile pentru întreprindere.

Principilei generale de prevenirie reprezintă un concept larg care se doreşte a fi aplicat

de către toţi factori implicaţi în derularea proiectului în vederea gestionării aparitiei riscurilor

pe parcursul desfasurarii lucrarilor de construire a obiectului. Acestea sunt:

1. Evitarea riscurilor;

2. Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

3. Combaterea riscurilor la sursă

4. Adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea locurilor de muncă,

alegerea echipamentului tehnic şi a metodelor de muncă, pentru a evita activităţile monotone

şi cele desfăşurate într-o cadenţă prederminată şi a reduce efectele lor asupra sănătăţii;

5. Adaptarea la progresul tehnic;

6. Înlocuirea unui factor periculos prin unul nepericulos sau prin unul mai puţin periculos;

7. Dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzătoare şi coerente, care să cuprindă

tehnologiile, organizarea muncii şi a condiţiilor de muncă, relaţiile sociale şi influenţa

factorilor de mediu;

8. Adoptarea cu prioritate a unor măsuri de protecţie colectivă şi apoi a măsurilor de

protecţie individuală;

9. Furnizarea de instrucţiuni adecvate lucrătorilor.

Obiectul prezentului Plan de Securitate şi Sănătate constă în definirea măsurilor

care trebuiesc aplicate pentru realizarea lucrarilor de consolidare a malurilor si a lucrarilor de

recalibrare a albiei paraului Cricovul Dulce în scopul asigurării securităţii şi protecţiei sănătăţii

4


lucrătorilor, precum şi a condiţiilor optime de muncă a deservenţilor obiectivului în timpul

exploatării.

Planul general de sanatate si securitate este un document evolutiv ce va fi tinut la zi pe toata durata santierului.

Prezentul plan general de sanatate si securitate face parte din documentele de lucru si toate persoanele implicate trebuie sa tina seama de prevederile lui.

CAP.2 DERULAREA UNEI INVESTIŢII DE GOSPODĂRIREA APELORObiectivele de investiţii de Gospodărirea Apelor (lucrări de regularizare a râurilor,

îndiguiri, apărări de maluri, acumulări, etc) au un specific anume, diferit de construcţuiile

civile şi industriale, ceeea ce conduce deseori la dificultăţi în aplicarea normelor şi

reglementărilor în domeniul construcţiilor.

Aceste investiţii se realizează exclusiv cu fonduri bugetare sau externe prin programe

dezvoltate prin Ministerul Mediului şi Padurilor (MMP).

În subordinea Ministerul Mediului şi Padurilor există, Administraţia Naţională apele

Române (ANAR) cu rolul de a gestiona şi gospodări resursele de apă ale României.

În subordinea Administraţiei Naţionale Apele Române sunt 12 Administratii bazinale de

ape, (ABA) organizate pe principalele bazine hidrotehnice.

În subordinea Direcţiilor de ape există Sisteme de Gospodărirea Apelor (SGA), cu rol de

exploatare şi întreţinere a lucrărilor de gospodărire a apelor.

Derularea unei investiţii de gospodărirea apelor are loc astfel:

-Reprezentanţii SGA sesizeazăzonele în care sunt necesare astfel de lucrări şi

întocmesc o Notă de Fundamentare.

-Nota de Fundamentare este însuşită de către ABA Buzau Ialomita şi aprobată de către

ANAR.

-ABA Buzau Ialomita scoate la licitaţie întocmirea Studiului de Fezabilitate şi

desemnează proiectantul.

-Studiului de Fezabilitate este avizat în ordine de ABA Buzau Ialomita, ANAR şi MMDD,

aprobîndu-se în final indicatorii tehnico-economici.

-ABA Buzau Ialomita scoate la licitaţie întocmirea Proiectului Tehnic şi desemnează

proiectantul.

- ABA Buzau Ialomita scoate la licitaţie execuţia lucrării şi desemnează antreprenorul.

-Începe execuţia, în limita alocaţiilor bugetare existente. (Experienţa arată că timpul de

execuţie este întodeauna mai lung decât cel preconizat la întocmirea proiectului).

5


-După recepţia lucrărilor, acestea intră în patrimoniu ABA Buzau Ialomita şi sunt

exploatate şi întrţinute de SGA.

Şantierele de construcţii pentru lucrările de regularizare a cursurilor de apă (apărări de

mal, consolidari, îndiguiri) sunt în general de mici dimensiuni, desfăşurând un număr relativ

redus de muncitori care îşi desfăşoară activitatea pe un spaţiu întins în lungul malului.

Utilajele folosite sunt reduse ca număr. Operaţiunile de construcţii se desfăşoară cu

precădere succesiv, şi nu concomitent. Nu există concomitent pe şantier mai multe

antreprize.

Şantierele de construcţii pentru lucrările de regularizare a cursurilor de apă sunt

amplasate de obicei în intravilanul localităţilor, în amplasamente puse la dispoziţie de

autorităţile locale., nu sunt şantiere izolate.

CAP. 3 TERMINOLOGIE Ţinând seama de specificul activităţii de construcţii hidrotehnice, la investiţia pentru care

se întocmeşte Planul de Sănătate şi Securitate, se definesc următorii termeni:

IntervenientiB Beneficiar, Investitor

Administraţia Naţională Apele Române Persoană juridică pentru care se execută lucrarea şi care

asigură fondurile necesare

MP Manager de Proiect Administratia Bazinala de Apă BUZAU IALOMITAPersoană juridică în subordinea beneficiarului însărcinată cu

organizarea, programarea, planificarea şi controlul realizării lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite;

P Proiectant SC CONSITRANS Bucureşti in asociere cu S.C. CONALID

S.R.L.Persoana fizica sau juridică competentă care, la comanda

beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare;

A Antreprenor (Sef de Santier)Persoana fizica desemnată de către antreprenor sa conducă

realizarea lucrărilor pe şantier şi sa urmărească realizarea acestora conform proiectului;

6


CSSp Coordonator de Sanatate si Securitate pe durata elaborarii proiectului

SC CONSITRANS Bucureşti in asociere cu S.C. CONALID S.R.L.Iasi

Persoana fizica sau juridică competenta, desemnată de către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului

CSSr Coordonator Sanatate si Securitate in faza de executie a lucrarii

Persoana fizica sau juridică competenta, desemnată de către managerul de proiect pe durata execuţiei

AG Antreprenor General – raport juridic cu Managerul de proiect

Persoana juridică competenta care executa lucrări de construcţii-montaj, în baza unui proiect, la comanda beneficiarului;

Şef de ŞantierPersoana fizică numită de către antreprenor să conducă şi să

supravegheze realizarea lucrărilor pe şantier, în conformitate cu proiectul.

DocumentePSS Plan de Sanatate si Securitate

Planul de securitate şi sănătate este elaborat de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării.

RJC Registru (Jurnal) de Coordonare Registrul de coordonare cuprinde ansamblul de documente

redactate de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate, informaţii privind evenimentele care au loc pe şantier, constatările efectuate şi deciziile luate.

DIU Dosar de Interventii Ulterioare Dosarul de intervenţii ulterioare se întocmeşte încă din faza

de proiectare a lucrării de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării sau de către proiectant, după caz.

Dosarul de intervenţii ulterioare trebuie sa cuprindă

7


prevederi şi informaţii utile pentru efectuarea interventiilor ulterioare în condiţii de securitate şi sănătate.

PPSS Plan Propriu de Sanatate si Securitate Planul propriu de securitate şi sănătate cuprinde ansamblul

de măsuri de securitate şi sănătate specifice antreprenorului.

CAP.4 FACTORII IMPLICAŢI ÎN PROMOVAREA ŞI APLICAREA MĂSURILOR DE SSM

Responsabilităţile pentru aplicarea corectă şi operantă a măsurilor de prevenire a

riscurilor pe şantierele de construcţii revin, după caz, următorilor factori:

-Beneficiarul de lucrare

-Managerul de proiect

-Proiectantul

-Antreprenorul şi Subantreprenorii

-Şeful de Şantier

-Coordonatorul SSM atât în faza de proiectare

-Coordonatorul SSM atât în faza de execuţie

4.1 Responsabilităţile Beneficiarului de lucrare (în speţă Administraţia Naţională Apele Române)

Beneficiarul de lucrare este persoana juridică pentru care se execută lucrarea şi care asigură fondurile necesare.

Responsabilităţi- Numeşte un Manager de Proiect pentru a-l însărcina cu organizarea,

planificarea şi controlul lucrărilor pe şantier, aşa încât obiectivul să fie realizat în condiţii de calitate, costuri şi termene stabilite.

- Comandă Studiul de Fezabilitate / Proiectul Tehnic şi aprobă documentaţia tehnico-economică necesară realizării lucrării, în parametrii tehnico-economici şi de siguranţă stabiliţi.

- Începând cu proiectarea, execuţia, recepţia şi exploatarea obiectivului finanţat, poartă răspunderea pentru riscurile la care îi expune pe toţi participanţii la procesul de muncă.

8


- Verifică direct sau prin intermediul Managerului de Proiect ca înainte de deschiderea şantierului să fie elaborat Planul de Securitate şi Sănătate în muncă.

- Asigură coordonarea în materie de sănătate şi securitate atât în faza de elaborare a proiectului, cât şi pe perioada executării lucrărilor şi desemnează direct sau prin intermediul Managerului de Proiect :

o un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării

proiectului lucrării

o un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării

4.2 Responsabilităţile Managerului de Proiect (în speţă Administratia Bazinala Buzău-Ialomiţa)

Managerul de Proiect este persoana juridică în subordinea beneficiarului însărcinată cu

organizarea, programarea, planificarea şi controlul realizării lucrărilor pe şantier, fiind

responsabilă de realizarea proiectului în condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite;

El este responsabil de realizarea proiectului în condiţii date de calitate, de costuri şi la

termenele de execuţie stabilite.

Managerul de Proiect îl poate substitui pe Beneficiarul de lucrare. El este persoana

tehnică competentă şi responsabilă de modul în care se elaborează şi se urmăreşte

realizarea planului de sănătate şi securitate.

Responsabilităţi- se asigură că înainte de deschiderea şantierului să fie elaborat Planul

General de Securitate şi Sănătate în muncă şi că acest plan include şi planurile proprii de SS ale celor care au sarcina intocmirii acestora.

- Să coopereze, în permanenţă cu coordonatorul de SSM, atât în timpul fazelor de proiectare, cât şi în perioada realizării lucrărilor.

- Să consulte Registrul de coordonare, în scopul rezolvării măsurilor consemnate.

- Să redacteze un document de colaborare practică cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate.

4.3 Responsabilităţile Proiectantului (în speţă SC Consitrans Bucureşti )

Proiectantul lucrării este o persoana fizica sau juridică competentă care, la comanda beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare.

9


Proiectantul, ca elaborator al documentaţiei tehnico-economice comandate de beneficiar, poartă răspunderea privind calitatea proiectului, siguranţa modului de realizare a soluţiilor propuse, precum şi siguranţa obiectivului realizat.

Responsabilităţi- Să ia în considerare principiile generale de prevenire în materie de SSM în

cazul alegerii soluţiilor constructive, planificării diferitelor lucrări sau fazr de lucru care se pot desfăşura simultan sau succesiv.

- Pe toată durata elaborării proiectului, trebuie să evalueze riscurile previzibile legate de :

o Desfăşurarea simultană sau succesivă a unor lucrări sau faze de lucruo Modul de lucruo Materiale utilizateo Modul de organizare al şantieruluişi să ia măsurile ce se impun.Aceste măsuri vor fi incluse în PSS. Se va ţine cont de măsuri specifice

anumitor riscuri precum căderea de la înălţime, prăbuşirea de taluze, înnec, etc. Proiectantul colaborează în acest sens cu coordonatorul în materie de SS

numit de către managerul de proiect. În situaţia în care proiectul este elaborat de un singur proiectant, acesta

răspunde de elaborarea planului de securitate şi sănătate.- Elaborarea PSS la solicitarea coordonatorului SSM, ţinând cont de

activităţile ce vor avea loc în cadrul şantierului de construcţii.- Întocmirea DIU adaptat caracteristicilor lucrării- Adaptarea PSS sau DIU în funcţie de evoluţia lucrărilor şi de eventualele

modificări intervenite în perioada execuţiei lucrărilor.

4.4 Responsabilităţile Antreprenorului General Antreprenorul General este persoana juridică competenta care executa

lucrări de construcţii-montaj, în baza unui proiect, la comanda beneficiarului. Acesta pune la dispoziţie utilaje, forţă de muncă, materiale necesare realizării obiectivului.

Responsabilităţi

10


-Să elaboreze un plan propriu de sănătate şi securitate care va fi armonizat cu planul şantierului şi va fi pus la dispoziţia managerului de proiect şi a coordonatorului în materie de SSM.

-În planul propriu de SS antreprenorul trebuie să prevadă :-amenajarea şi organizarea şantierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-

sanitare-modalităţi de depozitare a materialelor-amplasarea şi deplasarea utilajelor necesare la realizarea lucrărilor

propuse

4.5 Responsabilităţile Şefului de Şantier Şeful de Şantier este persoana fizică numită de către antreprenor să

conducă şi să supravegheze realizarea lucrărilor pe şantier, în conformitate cu proiectul.

Responsabilităţi-Să aplice măsurile de securitate şi sănătate la locul de muncă :Locul de muncă trebuie conceput astfel încât să asigure lucrătorilor condiţii

corespunzătoare de siguranţă şi sănătate.Elementele de securitate şi sănătate cu privire la locul de muncă se referă la:- stabilitate şi rezistenţă, în sensul că elementele de spaţiu ale locurilor de

muncă (suprafeţe de lucru, transport şi depozitare) să prezinte o structură de rezistenţă corespunzătoare naturii activităţilor desfăşurate în acele locuri de muncă;

- libertatea de mişcare la posturile de muncă.În toate cazurile, atât pentru lucrările şi activităţile din subteran cât şi de la

suprafaţă, spaţiile locurilor de muncă trebuie să permită libertatea de mişcare a operatorilor, astfel încât să-şi îndeplinească sarcinile de lucru fără riscuri pentru integritatea, sănătatea şi confortul lor.

- fiecare loc de muncă trebuie prevăzut cu cel puţin două ieşiri;- căile de circulaţie trebuie amplasate, dimensionate, amenajate şi marcate

astfel încât să asigure un acces uşor, sigur şi adecvat pentru lucrători sau autovehicule;

- la locurile de muncă vor fi prevăzute platforme sau spaţii destinate depozitării materialelor necesare procesului de muncă;

11


- locurile de muncă, în măsura în care este posibil, trebuie să aibă lumină naturală suficientă şi să fie echipate cu corpuri de iluminat, care să permită un iluminat artificial adecvat fiecărui post component de muncă, atât în zonele de lucru, cât şi pe căile de acces şi de circulaţie;

- locurile de muncă aflate în spaţii închise vor fi prevăzute cu instalaţii de aerisire, cu asigurarea condiţiilor de alimentare permanentă cu aer proaspăt.

- Instalaţiile de aerisire trebuie să asigure, de asemenea, calitatea normală a aerului, precum şi eliminarea, prin purificare, a unor noxe rezultate din procesul de muncă.

La locurile de muncă de la suprafaţă vor fi prevăzute operaţii de curăţare a mediului ambiant din zona de lucru, dar eventualele noxe (praf industrial, gaze toxice şi periculoase).

- condiţiile de microclimat la locurile de muncă trebuie să asigure echilibrul termic al organismului uman, corespunzător cu nivelul activităţii desfăşurate, precum şi siguranţa fluxului tehnologic din cadrul procesului de muncă;

- în organizarea activităţilor din cadrul unui loc de muncă trebuie să se urmărească şi să se realizeze următoarele:

o eliminarea poziţiilor forţate, nenaturale ale corpului operatorului, prin amenajarea ergonomică a postului de muncă,

o optimizarea fluxului tehnologic,o utilizarea raţională a echipamentelor tehnice;- verificarea existenţei semnalizărilor de securitate adecvate, a

interschimbabilităţii şi complementarităţii lor, precum şi a condiţiilor de utilizare şi menţinere a eficacităţii acestora.

Locurile de muncă izolate vor fi prevăzute cu mijloace tehnice de legătură permanentă sau periodică, după caz.

- la locurile de muncă cu pericol de explozie şi incedii se vor lua, suplimentar faţă de cele prevăzute anterior pentru:

o prevenirea formării focurilor sau a atmosferei explozive,o evitarea aprinderii atmosferei explozibile sau a declanşării

incendiului,o limitarea efectelor dăunătoae ale exploziei/incendiului;- asigurarea operatorilor cu toate informaţiile necesare realizării sarcinilor de

muncă în condiţii de siguranţă, şi anume:

12


o informaţii privind sarcina/obiectivul de muncă;o informaţii privind modul de ocupare a fiecărui operator în procesul de

muncă;o informaţii privind felul în care se desfăşoară operaţiile stabilite şi

participarea fiecărui operator la acestea;o informaţii privind modul de exploatare, întreţinere şi reparare a mijloacelor

de muncă;o informaţii privind regimul de aprovizionare cu materii prime, materiale

etc., necesare procesului de muncă;o informaţii privind siguranţa fiecărui post de muncă, ce se dau în cadrul

programului de informare, instruire, formare şi perfecţionare a operatorilor;o informaţii privind regulile ce stabilesc relaţiile funcţionale între locurile de

muncă din cadrul unei unităţi, în scopul asigurării unui climat de siguranţă pentru toţi participanţii la procesul de muncă.

Aceste informaţii se transmit prin:o instrucţiuni specifice de lucru, ce pot fi consultate la locul de muncă. Ele

sunt însuşite de către operatori înainte de începerea activităţii (în cadrul instruirii la locul de muncă), la instruirile periodice şi în cadrul activităţii de formare – perfecţionare;

o permisele / autorizaţia de lucru, în cazul operaţiilor cu grad mare de complexitate;

o planul propriu de securitate şi sănătatea sau al locului de muncă;o panouri / afişe – pentru activităţi cu caracter general;-echipamentele tehnice vor fi certificate d.p.d.v. al siguranţei în funcţionare şi

vor fi adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru îndeplinirea acesteia; ele vor putea fi utilizate de către operatori fără a prezenta riscuri pentru securitatea şi sănătatea lor.

-În acest sens, se vor lua toate măsurile necesare pentru ca echipamentele tehnice să fie menţinute în stare de funcţionare, în condiţii de siguranţă, pe toată durata de utilizare, printr-o întreţinere adecvată.

-Echipamentele tehnice vor fi amplasate, instalate şi utilizate astfel încât să asigure spaţiile necesare între părţile sale mobile şi structurile fixe sau mobile din apropierea sa.

13


-Cartea tehnică a echipamentului este elementul de bază prin care se stabilesc măsurile şi condiţiile de exploatare sigură şi sănătoasă.

-Măsurile de siguranţă şi sănătate trebuie să conţină, pentru fiecare fază a utilizării echipamentului tehnic (montare, punere în funcţiune, probe experimentale, exploatare, reglare, verificare, remediere, întreţinere, demontare, reparare), cel puţin următoarele:

o instrucţiuni de siguranţă,o indicatoare de securitate,o lista mijloacelor tehnice de protecţie asociate echipamentului tehnic şi

menţionarea funcţiilor pe care le realizează,o echipamentele individuale de protecţie necesare, după caz,o măsurile de prim ajutor,o măsuri de combatere a noxelor (substanţe toxice, periculoase, praf,

vibraţii, zgomote, radiaţii etc.),o căile de acces la echipamentele tehnice, pentru explotarea, întreţinerea,

revizia şi repararea lor,o mijloacele tehnice de siguranţă utilizate la operaţiile de intervenţie la

echipamentele tehnice.Organele de comandă ale echipamentelor tehnice trebuie să fie vizibile şi

identificabile cu uşurinţă. Ele vor fi amplasate astfel încât operatorul să aibă posibilitatea de a se asigura că nici o persoană nu se află în zona de acţiune a acestora.

4.6 Responsabilităţile angajatoruluiOricare ar fi el, Antreprenor General, Şef de Şantier , Beneficiar (în cazul

lucrărilor executate în regie proprie), angajatorul are obligaţia să respecte Legea 319/2006 care prevede la Cap. III Obligaţiile angajatorilor Secţiunea 1

Art. 6(1) Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor

în toate aspectele legate de munca.(2) În cazul în care un angajator apelează la servicii externe, acesta nu este

exonerat de responsabilităţile sale în acest domeniu.(3) Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca nu aduc

atingere principiului responsabilităţii angajatorului.

14


Art. 7(1) În cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia sa ia măsurile

necesare pentru:a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;b) prevenirea riscurilor profesionale;c) informarea şi instruirea lucrătorilor;d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi

sănătăţii în munca.(2) Angajatorul are obligaţia sa urmărească adaptarea măsurilor prevăzute la

alin. (1), ţinând seama de modificarea condiţiilor, şi pentru îmbunătăţirea situaţiilor existente.

(3) Angajatorul are obligaţia sa implementeze măsurile prevăzute la alin. (1) şi (2) pe baza următoarelor principii generale de prevenire:

a) evitarea riscurilor;b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;c) combaterea riscurilor la sursa;d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea

posturilor de munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca şi de producţie, în vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii;

e) adaptarea la progresul tehnic;f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu

ceea ce este mai puţin periculos;g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprindă

tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de munca, relaţiile sociale şi influenta factorilor din mediul de munca;

h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă fata de măsurile de protecţie individuală;

i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.(4) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ţinând seama de

natura activităţilor din întreprindere şi/sau unitate, angajatorul are obligaţia:a) sa evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la

alegerea echipamentelor de munca, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de munca;

15


b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit. a) şi dacă este necesar, măsurile de prevenire, precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator sa asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi sa fie integrate în ansamblul activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice;

c) sa ia în considerare capacitatile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în munca, atunci când îi încredinţează sarcini;

d) sa asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii sa facă obiectul consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condiţiile şi mediul de munca;

e) sa ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi specific, accesul sa fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au insusit instrucţiunile adecvate.

(5) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci când în acelaşi loc de munca isi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi, angajatorii acestora au următoarele obligaţii:

a) sa coopereze în vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sănătatea şi igiena în munca, luând în considerare natura activităţilor;

b) sa isi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor profesionale, luând în considerare natura activităţilor;

c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;d) sa informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile

profesionale.(6) Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în munca nu trebuie sa

comporte în nici o situaţie obligaţii financiare pentru lucrători.

4.7 Responsabilităţile Coordonatorului de SSM Coordonatorul de SSM este persoana fizica sau juridică competenta,

desemnată de către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului şi a execuţiei lucrărilor pe şantier, coordonează aplicarea principiilor de prevenire a riscurilor profesionale în construcţii şi punerea în alicare a măsurilor necesare de securitate şi sănătate. Îşi însuşeşte pentru realizare, PSS.

16


Pentru a-şi putea realiza sarcinile, Coordonatorul SSM, pe durata elaborării proiectului sau a execuţiei lucrărilor pe şantier trebuie:

- să participe la toate etapele de elaborare a proiectului, respectiv de executare a lucrării

- să fie invitaţi la toate întrunirile ce privesc elaborarea proiectului sau realizarea lucrării

- să primească şi să solicite managerului de proiect şi antreprenorului, dacă este cazul, elementele necesare îndeplinirii sarcinilor ce le revin

- să întocmească şi să ţină la zi registrul de coordonare.

4.7.1 Responsabilităţile Coordonatorului de SSM desemnat pe durata elaborării proiectului

- să urmărească modul în care sunt aplicate principiile generale de prevenire a riscurilor profesionale în ceea ce priveşte alegerea soluţiilor constructive şi planificarea diferitelor lucrări şi faze de lucru ce se vor desfăşura simultan sau succesiv precum şi să estimeze timpul necesar pentru realizarea lucrărilor

- să urmărească elaborarea de către proiectant a PSS ţinând cont de particularităţile şantierului respectiv. PSS iniţial face parte din Documentaţia de Licitaţie a execuţiei. Acest plan va fi adaptat la fiecare modificare adusă proiectului.

- să urmărească elaborarea de către proiectant a unui proiect DIU adaptat la caracteristicile lucrării

- să transmită elementele PSS tuturor persoanelor cu responsabilităţi în domeniu.

- să deschidă şi să completeze la zi un Registru-Jurnal de Coordonare (RJC) de SS, să informeze treptat şi pe măsura derulării operaţiunilor şi să transmită fiecare observaţie managerului de proiect şi şefului de şantier pentru luare la cunoştinţă şi vizare.

- să predea PSS, RJC şi DIU documentele către coordonatorul SSM pe perioada execuţiei, dacă el e diferit de cel responsabil pentru faza de proiectare, notificând această acţiune printr-un proces verbal şi menţionând-o în RJC. O copie se va transmite către managerul de proiect.

- să participe la toate întrunirile organizate de managerul de proiect.

17


- Să stabilească în colaborare cu Managerul de Proiect, măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile şantierului de construcţii, în special în ceea ce priveşte :

o menţinerea şantierului în ordine şi curăţenieo definirea, pentru şantierele neînchise şi independente, a instalaţiilor

sanitare, vestiarelor şi locaţiilor pentru folosinţa personaluluio precizarea căilor de circulaţie a personalului, a utilajelor, şi a materialeloro manipularea materialelor în condiţii de siguranţăo stabilirea consemnelor de securitateo întreţinerea şi controlul periodic al utilajeloro delimitarea şi amenajarea spaţiilor de depozitare a materialelor necesare

la executarea lucrăriloro evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din demolărio organizarea graficului de lucrări funcţie de evoluţia şantieruluio organizarea şi corelarea interacţiunilor dintre activităţile ce se realizează

în zona şantierului

4.7.2 Responsabilităţile Coordonatorului de SSM desemnat pe durata realizării lucrării

- Coordonează aplicarea principiilor generale de prevenire stabilite la faza de proiect.

- Stabileşte împreună cu Managerul de Proiect şi cu Antreprenorul măsurile generale aplicabile şantierului

- Coordonează punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru ca angajatorii să aplice în mod coerent şi responsabil PSS precum şi principiile generale aplicabile şantierului pe toată durata realizării lucrării

- Adaptează şi completează PSS, DIU şi RJC în funcţie de evoluţia lucrărilor şi eventualele modificări intervenite.

- Coordonează activităţile care urmăresc aplicarea corectă a instrucţiunilor de lucru şi de SSM (de exemplu activitatea de control, activitatea de instruire, etc)

- Ia măsurile necesare pentru disciplinarea accesului în şantier- Ţine seama de toate interferenţele activităţilor din perimetrul şantierului

sau din vecinătatea acestuia

18


- Stabileşte împreună cu antreprenorul mijloacele de protecţie colectivă, precum şi accesul pe şantier

- Efectuează vizite pe şantier cu antreprenorul înainte ca acesta să redacteze Planul propriu de SS.

- Avizează Planul propriu de SS elaborat de antreprenor precum şi modificarea acestuia.

- La recepţia lucrărilor, coordonatorul de SSM trebuie :o să remită ultima versiune a PSS managerului de proiect, acesta fiind

conservat timp de 5 anio să finalizeze DIU în colaborare cu antreprenorul.o să transmită DIU la recepţia lucrărilor către managerul de proiect printr-un

PV adăugat la dosarul remis. Dacă DIU nu este complet, se remite un DIU provizoriu indicând lista documentelor lipsă

o să completeze şi să vizeze Registrul Jurnal şi să-l conserve timp de 5 ani.

19


CALENDARUL GENERAL AL ACTIVITATII COORDONATORULUI

PROIECT EXECUŢIE EXPLOATARE

STUDIU EFEZABILITATEŞI PROIECT TEHNIC

MOBILIZARE LUCRARI DE CONSTRUIRE RECEPTIE DEMOBILIZARE

PERIOADA DE

GARANTIEEXPLOATARE

INTOCMIRE STUDIU DE

FEZABILITATE ŞIPROIECT TEHNIC

EXECUŢIAOBIECTIVULUI

REGISTRULJURNAL DE

COORDONARE

PLAN GENERALDE

COORDONARESSM

DIU

CSSM SIPROIECT

REGULAMENT

CONSTITUIRECSSM

PLAN PROPRIUSSM

REGISTRULJURNAL DE

COORDONARE

20

Misiunea coordonatorului în perioada de proiectare

Misiunea coordonatorului în perioada de execuţie

PLAN GENERAL DE COORDONARE ÎN MATERIE DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ

CAP.5 LEGISLAŢIE SSM1. HOTARAREA nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerintele minime de

securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile2. LEGEA nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în munca3. HOTARAREA nr. 1.425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006

Referinte legislative – lista non exhaustiva :4. CODUL MUNCII 5. LEGEA nr. 426 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea OUG nr.78/2000 privind regimul

deseurilor;

6. HOTARARE nr. 1.146 din 30 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

7. HOTARARE nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca 7. HOTARARE nr. 1.051 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare

8. HOTARARE nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

9. HOTARARE nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca

21


10. HOTĂRÂREA nr. 273 din 14 iunie 1994 privind aprobarea Regulamentului de

recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora;

11. HOTĂRÂREA nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi

sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot ;

12. HOTĂRÂREA nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 privind expunerea lucrătorilor la

riscurile generate de vibratii;

13. HOTĂRÂREA nr. 1.051 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi

sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători

14. HOTĂRÂREA nr.1218 din 06/09/2006 privind riscurile prezenţei agenţilor chimici;

15. HOTĂRÂREA nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea

de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă ;

16. HOTĂRÂREA nr. 1.028 din 9 august 2006 privind utilizarea echipamentelor cu ecran

de vizualizare ;

17. HOTARAREA nr. 457 din 18 aprilie 2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de

echipamente electrice de joasa tensiune;

18. HOTARAREA nr. 1.022 din 10 septembrie 2002 privind regimul produselor şi

serviciilor care pot pune in pericol viata, sănătatea, securitatea muncii şi protectia mediului ;

19. HOTARAREA nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor

20. ORDINUL nr. 3 din 3 ianuarie 2007 privind aprobarea formularului pentru

înregistrarea accidentului de munca;

21. ORDINUL nr. 242 din 23 martie 2007 privind formarea de coordonatori în SSM;

22. ORDONANTA DE URGENTA nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecţia

maternitatii la locurile de munca ;

CAP.6 INFORMATII TERITORIALEInformatiile teritoriale sunt alcătuite din date de interes referitoare la institutii publice şi

private inplicate in realizarea obiectului ce urmeaza a fi construit şi pus in exploatare.

6.1 PARTILE CONTRACTANTE

1. Autoritatea contractanta/Beneficiardenumire ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNEadresareprezentat detelefonfaxe-mail

22


2. Managerul de proiectdenumire Administratia Bazinală de Ape Buzau Ialomita adresa Buzau, Strada Bucegi, nr. 20 bis, Buzaureprezentat detelefonfax Fax. 0238/427237

e-mail [email protected]

3. Diriginte de Şantier / Consultantadenumireadresareprezentat detelefonfaxe-mail

4. Coordonatorul de sănătate şi securitate – faza de proiectaredenumire S.C. CONSITRANS S.R.L. BUCUREŞTI

in asociere cu S.C. CONALID S.R.L. IASI

adresa Str.Polonă nr. 56 sect. 1 Bucureştireprezentat detelefon 021/210 89 06fax 021/210 79 66e-mail

AUTORITATILE LOCALE

1. Inspectoratul Teritorial de Muncadenumire INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA …..adresareprezentat detelefonfaxe-mail

2. Inspectia de Stat in Constructiidenumireadresareprezentat detelefonfaxe-mail

3. Medicina munciidenumire DIRECTIA JUDETEANA DE SĂNĂTATE PUBLICA .....adresareprezentat detelefonfax

23


e-mail

4. Spitalul de urgentadenumire SPITALUL JUDETEAN .....adresareprezentat detelefonfaxe-mail

5. Serviciul local de pompieridenumire INSPECTORATUL PT. SITUATII DE URGENTA, adresareprezentat detelefonfaxe-mail

6. Serviciul de prevenire şi protectie de pe amplasamentdenumireadresareprezentat detelefonfaxe-mail

SERVICII de CONCESIUNI

1. Serviciul de furnizare a apei şi de canalizaredenumireadresareprezentat detelefonfaxe-mail

2. Servciul de furnizare a energiei electricedenumireadresareprezentat detelefonfaxe-mail

3. Serviciul de colectare a deseurilordenumireadresareprezentat detelefonfaxe-mail

24


SERVICII PUBLICE

4. Prefectura – biroul Prefectului judet Dambovitadenumireadresareprezentat detelefonfaxe-mail

5. Primaria localitatilor Visinesti, Valea Lunga , Moreni, I.L.Caragiale, Cornestidenumireadresareprezentat detelefonfaxe-mail

6. Administratia locala teritoriala a beneficiaruluidenumire Sistemul de Gospodărire a Apelor Buzau Ialomitaadresareprezentat detelefonfaxe-mail

7. Serviciul local de meteorologiedenumire Serviciul Meteorologic …..adresareprezentat detelefonfaxe-mail

SERVICII GENERALE DE PREVENIRE DE PE AMPLASAMENT

8. Serviciul de stingere a incendiilordenumireadresareprezentat detelefonfaxe-mail

9. Serviciul de acordare a primului ajutordenumireadresareprezentat de

25


telefonfaxe-mail

10. Serviciul de prevenire şi protectiedenumireadresareprezentat detelefonfaxe-mail

CAP.7 CALENDARUL GENERAL de EXECUTIE Calendarul previzional de desfasurare a lucrarilor de construire a obiectului, cuprinde in

principal urmatoarele elemente temporale:

data inceperii lucrarilor de construire

data previzionata a incheierii lucrarilor de construire

durata prevazuta a lucrarilor in care sunt incluse si perioadele de intrerupere datorate conditiilor meteorologice

36 luni

perioada de intretinere a obiectului aflat in garantia constructorului

1 ani

Durata de exploatare normată a obiectului receptionat 30 ani

GRAFICUL DE EXECUTIE AL OBIECTIVULUI CU DEFALCAREA PE CATEGORII DE LUCRARI

Anul I – lucrarile prevazute in obiectele 1, 2, 3 cu o lungime totala de 4871 ml.

Denumirea obiectului U.M. CantPERIOADA DE EXECUŢIE

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 121 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

CATEGORIA DE LUCRĂRIObiect 1Organizare de şantierObiect 2Lucrări hidrotehnice de bazăLucrări pentru protecţia mediului

26


Lucrări de apărare de mal ml 4871

Anul II – lucrarile prevazute in obiectele 4, 5, 6 cu o lungime totala de 3262 ml.


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 121 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

CATEGORIA DE LUCRĂRIObiect 1Organizare de şantierObiect 2Lucrări hidrotehnice de bazăLucrări pentru protecţia mediuluiLucrări de apărare de mal ml 3262

Anul III – lucrarile prevazute in obiectele 7, 8, 9 cu o lungime totala de 914 ml.


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 121 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

CATEGORIA DE LUCRĂRIObiect 1Organizare de şantierObiect 2Lucrări hidrotehnice de bazăLucrări pentru protecţia mediuluiLucrări de apărare de mal ml 914

Previziuni ale efectivului global in perioada de vârf a lucrărilorPentru realizarea proiectului, luând in considerare termenul alocat, s-a estimat un efectiv

de ;

- 100 lucratori la demararea lucrarilor

- 150 lucratori in perioada de varf

Numarul estimat al echipelor specializate care vor interveni pe santierNumarul estimat al echipelor specializate care vor interveni pe santier este de 2, una

specializată în lucrări de terasamente şi cealaltă specializată în lucrări de construcţii.

Costul estimat al lucrariiBugetul global al lucrarii este estimat la cca ............ lei.

CAP.8 DATE GENERALE DESPRE OBIECTIVLucrările propuse in studiul de fezabilitate aprobat prin Avizul CTE nr. 12 din

05.02.2008 al Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile constau în:

27


• recalibrări de albii ;

• consolidări de maluri cu gabioane;

• consolidări de maluri cu ziduri de sprijin din beton simplu;

• praguri de rupere de panta pentru reducerea pantei ;

Lungimile totala pentru lucrările propuse în cadrul acestei investiţii sunt prezentate

centralizat în tabelul de mai jos:

Lucrări propuse

UM Obiect 1

Zona Crivățu

Obiect 2

Zona Cristeasca -Ungureni

Obiect 3

zona Postârnac

u

Obiect 4

zona I.L. Caragial

e

Obiect 5

zona Moreni, centru civic

Obiect 6

zona Moreni, sat Tisa

Obiect 7

zonele Valea

Lungă şi Gorgota

Obiect 8

zona Urseiu

Obiect 9

zona Urseiu

Total

Recalibrari albie

ml 740 1815 3178 468 465 2680 910 322 270 10848

Ziduri de sprijin din

beton

ml - - - - 465 - - 644 270 1379

Protectii de mal cu

gabioane

ml 1304 1295 2272 368 - 2429 510 - - 8178

Praguri de rupere de

panta

buc 2 6 10 - 1 3 3 4 4 33

Prin executia lucrarilor propuse se dau in functiune urmatoarele capacitati :

• Lungimi de consolidare de mal pe o lungime de 9557 ml.

Zonele propuse pentru amenajare cu lucrări de consolidare şi apărări de maluri pe

pr.Cricov au fost puternic afectate în urma ploilor abundente din ultimii 15 ani. Procesele de

degradare şi distrugere se manifestă prin eroziuni puternice pe cursul principal al pr.Cricov,

coborârea cotei talvegului până la roca de bază şi surpări de maluri.

Cursul pr.Cricov pe sectorul studiat prezintă următoarele caracteristici :

- curs meandrat şi foarte meandrat cu lăţimi variabile ale albiei şi o pantă a talvegului

foarte mare ;

- albia pr.Cricov a fost supusă unor fenomene intense morfo – dinamice la fiecare

viitură, ceea ce a dus la apariţia eroziunilor regresive, coborârea cotei talvegului până

la roca de bază în unele zone ;

28


- malurile sunt foarte înalte cu o stabilitate relativă, cu frecvente alunecări de teren.

Principalele cauze care au dus la producerea degradărilor enumerate mai sus au

fost :

- ploile abundente ;

- panta talvegului foarte mare ;

- eroziuni puternice pe cursul pâraielor cu coborârea cotei talvegului până la roca de

bază şi surpări de maluri ;

- natura geologică a patului albiei pr.Cricov ;

- exploatarea de balast din albia pr.Cricov.

Acestea se concretizează prin schimbarea cursului albiei, eroziunea elementelor de

rezistenţă ale podeţelor, inundarea gospodăriilor particulare, a terenurilor agricole, a

drumurilor judeţene şi comunale.

Se constată îngustări ale secţiunii de scurgere a albiilor prin dezvoltarea vegetaţiei,

blocări cu material lemnos şi aluviuni care determină deversări ale apelor în afara cursului

principal, ceea ce duce la formarea de insule cu vegetaţie, aceasta având influenţe asupra

scurgerii la ape medii şi mari.

Sunt prezente numeroase zone de eroziuni puternice cu prăbuşiri de maluri, pentru

care sunt necesare realizării de lucrări de consolidare a malurilor şi praguri de fund.

Pe sectorul mijlociu şi inferior albia minoră este meandrată şi are lăţimea cuprinsă

între 20m – 80m, eroziuni active pe ambele maluri, eroziuni apărute ca urmare a viiturilor

repetate, îndeosebi a celor din luna iulie 2005. Talvegul râului a scăzut în ultimii 10 ani cu 2 –

3 m.

Se menţionează că la ultimele viituri produse în anul 2005 (lunile iulie şi septembrie),

au fost inundate localităţile:

- Postârnacu – 40 gospodării afectate;

- Cristeasca – 41 gospodării afectate;

- Ungureni - 8 gospodării afectate;

Au mai fost afectate:

- drumuri comunale şi în localităţile Postârnacu, Corneşti şi Ungureni;

- curţi, grădini, fântâni în intravilan;

- suprafeţe agricole afectatece aparţinde localităţile Postârnacu, Cristeasca şi

Ungureni (comuna Corneşti) la viiturile repetate din lunile iulie şi septembrie 2005;

400 ha rspectiv 310 ha.

Obiectivele ce trebuiesc apărate împotriva inundaţiilor sunt următoarele :

o o şcoală şi gospodării în satul Urseiu din comuna Vişineşti ;

29


o pod şi gospodării în centrul civic din satul Vişineşti ;

o gospodării în satul Valea Lungă din comuna Valea Lungă ;

o punte, drum şi gospodării în satul Gorgota din comuna Valea Lungă ;

o gospodării şi drum în satul Tisa ce aparţine de municipiul Moreni ;

o centrul civic din municipiul Moreni ;

o satul I.L.Caragiale din comuna I.L.Caragiale ;

o satele Păstârnacu,Cristeasca şi Ungureni din comuna Corneşti.

Incadrarea în clasa de importanţă a lucrărilor hidrotehnice propuse s-a făcut conform

STAS 4273/83, după importanţa obiectivelor ce trebuiesc apărate.

Lucrările hidrotehnice propuse s-au încadrat în clasa a IV-a de importanţă conform

STAS 4273/83, coronamentul lucrărilor având o gardă de 0,50 m peste nivelul corespunzător

debitului viiturii de calcul de 5%.

Lucrările propuse în prezenta documentaţie sunt necesare pentru stoparea eroziunilor

de mal care pun în pericol obiectivele amplasate pe maluri şi sunt oportune deoarece se

creează condiţii de dezvoltare în siguranţă a localităţilor conform planurilor de urbanism.

8.1 DATE TEHNICE ALE LUCRĂRII8.1.1 Suprafaţa şi situaţia juridică a terenului care urmează să fie

ocupatLucrările propuse se vor executa numai în albia raului Cricov şi pe zona malului în

profilele în care aceasta nu este în totalitate erodată, fără ocupare de alte terenuri. Pentru

volumul excedentar de pamant pe perioada executiei se va amenaja o platforma de pamant

amenajata amplasată adiacent lucrării, pe izlazul comunal, propietate a consiliilor locale

pentru fiecare zona si obiect in parte. După terminarea lucrărilor, toate terenurile afectate de

lucrari de executi vor fi redate la starea lor initiala. De asemeni sunt prevazute si lucrari

pentru refacerea si protectia mediului constand in amenajarea de perdele forestiere .

Accesul utilajelor de construcţii la lucrări se va face pe drumuirle judetene si comunale.

8.1.2. Caracterizarea amplasamentului din punct de vedere geologic şi hidrogeologic

Structura geologică regională are următoarea alcătuire litologică:

În zona muntoasă se remarcă prezenţa formaţiunilor conglomeratice şi calcaroase

depuse în sinclinalul Bucegilor, peste stratele de Sinaia, iar spre vest aflorează şi şisturile 30


cristaline de fundament. Aceste roci sunt afectate de importante fenomene carstice, care au

generat o serie de izvoare importante.

În continuare spre sud, până la o linie Dealu Mare – Bârduleţu (circa 15 Km lăţime) se

traversează un pachet de depozite cretacice acvaclude (de la neocomian la senonian),

litologic reprezentat prin marne, argile, brecii, şisturi, gresii, conglomerate, gresii calcaroase,

strate de Sinaia, etc.

Urmează, până la o linie Măneşti - Şotânga - Doiceşti - Ocniţa - Iedera - Câmpina, o

stivă de depozite paleocene (marne, argile, şisturi), urmate de eocen, de oligocen (în facies

de Fusaru şi de Kliva) şi miopliocen (de la aquitanian şi până la levantin).

Sunt interceptate anticlinalele Fricoasa – Urseiu, sinclinalele Proviţa – Urseiu, Ocniţa

– Iedera – Cocorăştii Caplii, dar şi anticlinalul cu sare în zona Gura Ocniţei – Moreni –

Glodeni.

O situaţie specială o reprezintă sinclinalul Siliştea care trece pe la nord de localitatea

Cocorăştii Caplii, pe la Iedera de Jos şi pe lângă localitatea Ocniţa; în zona axului

sinclinalului apar depozite grosiere, similare cu stratele de Cândeşti sau Frăteşti (pietrişuri,

nisipuri, bolovănişuri).

De la aliniamentul Doiceşti – Moreni – Filipeştii de Pădure spre aval se formează

Câmpia Târgovişte-Ploieşti, suprapusă peste conurile de dejecţie al râurilor Ialomiţa,

Dâmboviţa şi Prahova.

În lungul cursului studiat al râului Cricovul Dulce, începând din amonte spre aval,

depozitele acoperitoare de pe malurile râului au următoarea componenţă:

- în zona de intravilan a satului Urseiu şi până aproximativ imediat amonte de localitatea

Valea Lungă sunt prezente depuneri coluviale holocene cu grosimi de până la 2…3 m,

constituite din argile prăfoase gălbui în amestec cu fragmente sau plăci de gresii calcaroase

sau argile cenuşii cu fragmente de menilite;

- începând din amonte de localitatea Valea lungă, valea râului Cricovul Dulce se

lărgeşte, formând o zonă depresionară şi permiţând apariţia unei lunci aluvionare constituită

din nisipuri cu pietriş şi bolovăniş cu grosimi de până la 6,0 m, acoperite uneori de depozite

fine argiloase-prăfoase sau nisipoase cu grosimi de 1,0…1,5 m (holocen superior); spre aval,

grosimea depozitelor fine acoperitoare fine argiloase-prăfoase sau nisipoase se îngroaţă

până la 4…6 m;

- imediat amonte de localitatea Moreni, în malul stâng apar argile nisipoase roşii,

atribuite pleistocenului mediu-superior;

- în aval de localitatea Moreni, zona de luncă este flancată de o terasă joasă constituită

din depozite pleistocene sup. reprezentate prin depozite loesoide sau pietrişuri cu nisip;

31


In albia minoră a râului sunt prezente depozite holocene inf. reprezentate prin pietriş cu

nisip şi bolovăniş cu grosimi cuprinse între 0,5…2,5 m, local apa curgând direct pe roca de

bază.

Începând din zona amonte a satului Urseiu spre aval, roca de bază este reprezentată,

de următoarele tipuri de formaţiuni:

fliş cu argile bariolate, gresii şi şisturi atribuite eocenului (Pg2):;

strate de Fusaru, gresii de Kliwa şi strate de Podu Morii atribuite lattorfian-chattianului

(lf-ch);

gresii, marne, gipsuri, conglomerate, atribuite helveţianului (he);

marne, şisturi argloase,brecii, tufuri, sare, atribuite tortonianului (to);

alternanţe de marne, argile, nisipuri şi calcare, atribuite sarmaţianului (sm);

succesiuni de nisipuri, gresii, argile, marne, atribuite meoţianului (m);

alternanţe de marne, argile, nisipuri cu strate de cărbuni, atribuite ponţianului (p);

nisipuri cu rare pietrişuri şi argile cu cărbuni, atribuite dacianului (dc);

succesiuni de marne, nisipuri, cărbuni şi argile, atribuite levantinului (lv).

În aval de aliniamentul Gura Ocniţei – Diţeşti, depozitele cuaternare se îngroaşă

evident, ajungând la grosimi de ordinal sutelor de metri

Condiţii hidrogeologice

Din punct de vedere hidrogeologic, principalele tipuri de structuri hidrogeologice sunt:

- hidrostructuri de descărcare (în zona de fliş), situate deasupra nivelului de bază, apele

subterane manifesta sub formă de izvoare la limita cu un strat impermeabil sau prin

deschiderea orizonturilor sau fisurilor acvifere prin eroziune. Alimentarea este numai de tip

pluvio-nival, debitele fiind funcţie de regimul precipitaţiilor;

- hidrostructuri aluvionare în lunci, terase şi conuri de dejecţie, în general cu nivel liber şi

alimentare din reţeaua hidrografică, dar pentru nivelele superioare din terasă apare şi o

alimentare pluvio-nivală; acviferele din nivelele superioare de terasă se pot descărca sub

formă de izvoare, formând aliniamente de izvoareş în conurile de dejecţie şi uneori în

aluviuni, apele subterane se pot găsi sub uşoară presiune.

- hidrostructuri de adâncime, cantonate în depozitele mio-pliocene şi pleistocen

inferioare. Apele se află sub presiune şi se manifestă artezian pe văi.

Deluviile ce acoperă versanţii, pot prezenta importanţă hidrogeologică numai local;

circulaţia apelor subterane pe versanţi se realizează la contactul deluviilor cu roca de bază.

Nivelul apelor subterane este influenţat de comunicarea hidraulică cu zona luncii sau

terasei joase şi a bazei versanţilor, de legătura hidraulică cu principalul drenor al zonei – râul

32


Cricovul Dulce, de infiltraţiile din apele meteorice şi de prezenţa în baza a unui ecran

impermeabil – zona de alteraţie a rocii de bază.

În zonele cercetate, nivelul apelor subterane din zona apropiată malurilor râului Cricovul

Dulce este dependent de cel al râului, oscilând practic odată cu acesta, respectiv situându-

se puţin peste cota apei din albia minoră; nivelul poate fi întâlnit, în general, la adâncimi de 2

– 4 m de la suprafaţă; în condiţiile unor viituri pe râu, nivelul poate urca până aproape de

suprafaţa terenului.

În zona de terasă, nivelul apei subterane se situează la adâncimi cuprinse între 2…8m,

în raport cu morfologia locală a terenului; acviferul este alimentat din precipitaţii şi din apele

de suprafaţă.

Pentru pământurile ce alcătuiesc depozitele holocene acoperitoare se pot lua în

considerare următoarele valori ale coeficienţilor de permeabilitate:

- deluvii: k = 10-5 10-4cm/s

- depozite aluviale de luncă şi terasă: k = 10-3 10-2cm/s

- depozite ale luncii: k = 10-3 5x10-2cm/s

- depozite ale albiei minore: k = 5x10-2 1.5x10-

1cm/s

- roca de bază (argilă, marnă) k = 10-7 10-6cm/s

Încadrarea în categorie geotehnică a zonei cercetată are în vedere următoarele

elemente:

-teren de fundare dificil (teren în pantă, etc.) : 6 puncte;

-la săparea gropilor de fundare sunt necesare epuimente excepţionale : 4 puncte;

-categoria de importanţă a construcţiilor deosebită : 5 puncte;

-risc major faţă de vecinătăţi : 4 puncte;

-zonă seismică cu ag = 0,28 : 2 puncte,

rezultând o categorie geotehnică de tip 3 (total puncte = 21 ), respectiv un risc geotehnic

major.

Conform „Cod de proiectare seismică – Indicativ P 100-1/2006” acceleraţia seismică

pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 de ani este de ag = 0,24 g,

iar perioada de colţ Tc = 1,0 sec.

In urma rezultate de laborator si a profilului litologic al zonei se observa ca producerea

eroziunilor la baza versantului se datoreaza in principal stratului de balast din zona de

curgere a apei. Aceste eroziuni au antrenat prabusirea versantului.

33


Din aceasta cauza prezenta documentatie propune lucrari de stabilizare si protectie a

bazei versantului prentru a stopa eventuale prabusiri, precum si refacerea versantului la

profilul initial.

Conform SR 11.100/1-93 privind macrozonarea seismică a teritoriului României,

amplasamentul se situează in zona cu gradul de seismicitate 81 MSK.

Potrivit Normativului P 100/1-2006 privind proiectarea antiseismică a construcţiilor,

hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de varf a acceleraţiei orizontale

a terenului ag determinată pentru intervalul mediu de recurenţă de referinţă (IMR) de 100 de

ani, corespunzator stării limită ultime, valoare numită in cod “acceleraţia terenului pentru

proiectare” , in cazul nostru ag=0,28g.

Perioada de control (colţ) Tc a spectrului de răspuns reprezintă graniţa dintre zona

(palierul) de valori maxime in spectrul de acceleraţii absolute şi zona (palierul) de valori

maxime in spectrul de viteze relative. Tc se exprimă in secunde. In condiţiile seismice şi de

teren din România, pentru cutremure având IMR = 100 ani, codul redă zonarea pentru

proiectare a teritoriului României in termeni de perioada de control (colţ), Tc, a spectrului de

răspuns obţinută pe baza datelor instrumentale existente pentru componentele orizontale ale

mişcării seismice. In cazul nostru amplasamentul se situează în zona seismică cu o

perioadă de colţ „Tc”=1,0 sec.

8.1.3 Studiul geotehnic3.2. Date privind litologia terenurilor

În lungul cursului studiat al râului Cricovul Dulce, începând din amonte spre aval,

respective în zonele unde sunt proiectate lucrări de amenazare a râului, depozitele acoperitoare de pe malurile râului au următoarea componenţă:

- în zona de intravilan a satului Urseiu şi până aproximativ imediat amonte de

localitatea Valea Lungă sunt prezente depuneri coluviale holocene cu grosimi de până la 2…

3 m, constituite din argile prăfoase gălbui în amestec cu fragmente sau plăci de gresii

calcaroase sau argile cenuşii cu fragmente de menilite; în zona de intravilan a satului Urseiu,

pe malul drept al râului Cricovul Dulce, depunerile coluviale holocene lipsesc, roca de bază

fiind de material deluvial cu grosimi de până la 1,0…2,00 m, rezultat prin alterarea rocii de

bază de pe versant (alternanţă de marne, argile, atribuite ponţianului , dacianului ,

levantinului);

- începând din amonte de localitatea Valea lungă, valea râului Cricovul Dulce se

lărgeşte, formând o zonă depresionară şi permiţând apariţia unei lunci aluvionare constituită

din nisipuri cu pietriş şi bolovăniş cu grosimi de până la 6,0 m, acoperite uneori de depozite

34


fine argiloase-prăfoase sau nisipoase cu grosimi de 1,0…1,5 m (holocen superior); spre aval,

grosimea depozitelor fine acoperitoare fine argiloase-prăfoase sau nisipoase se îngroaşă

până la 4…6 m;

- imediat amonte de localitatea Moreni, în malul stâng apar argile nisipoase roşii,

atribuite pleistocenului mediu-superior; în zona de concavitate realizată de râu aici, malul

stâng este parţial “protejat” de umpluturi foarte neomogene depuse necontrolat (gunoaie,

resturi de demolare, etc.);

- imediat aval de podul din amonte de zona zidului de sprijin din localitatea Moreni,

malul stâng este completat cu umpluturi parţial consolidate , rezultate de la realizarea acestui

pod;

- în aval de localitatea Moreni, zona de luncă este flancată de o terasă joasă constituită

din depozite pleistocene sup. reprezentate prin depozite loesoide sau pietrişuri cu nisip.

Lucrările de investigare a terenului (sondaje şi foraje) evidenţiază caracterul neomogen

al stratului acoperitor de depuneri (prin variaţii granulometrice de la argile la prafuri, nisipuri

prăfoase, nisip, pietriş şi bolovăniş), dar şi grosimile diferite, respectiv acestea crescând spre

zonele aval ale cursului râului.

În albia minoră a râului sunt prezente depozite holocene inf. reprezentate prin

pământuri necoezive alcătuite granulometric din pietrişuri şi nisipuri cu bolovăniş – zona

amonte şi nisipuri cu pietriş şi rar bolovăniş în zona aval, cu grosimi variabile cuprinse între

0,5…2,5 m, local apa curgând direct pe roca de bază.

În zona albiei majore, în suprafaţă, este prezentă o pătură de pământ vegetal cu

grosimi de circa 0,2-0,4 m – grosime ce creşte spre aval. Urmează în continuare până la

adâncimi de 1,5÷3,0 m, pământuri coezive÷slab coezive compuse din argile, argile prăfoase

şi nisipuri argilo-prăfoase. Sub acestea se dezvoltă depozite aluviale macrogranulare

necoezive ce au în alcătuire pietrişuri şi nisipuri cu elemente de bolovănişuri – în zona

amonte şi nisipuri cu pietriş şi rar bolovăniş în zona aval.

Începând din zona satului Urseiu spre aval, roca de bază este reprezentată de o

alternanţă de marne, argile, atribuite ponţianului (p), dacianului (dc) sau levantinului (lv);

În aflorimentele de la Urseiu (în zona unde sunt proiectate zidurile de sprijin, respectiv

aval de confluenţa cu valea Coclanda) sunt observate argile şi marne cenusii ponţiene,

daciene sau levantine, alterate în partea superioară, pe grosimi de peste 1 m.

La Moreni, în zona zidului de sprijin proiectat, respectiv în malul stâng aflorează roca de

bază aparţinând levantinului, reprezentată prin argilă cenuşie, alterată pe minimum 1,00 m.

În aval de aliniamentul Cândeşti Teiş - nord Târgovişte – Gura Ocniţei – sud Moreni,

respectiv până la aliniamentul Costeştii din Vale – sud Finta Mare – sud Păstârnacu,

35


depozitele cuaternare acoperitoare se îngroaşă evident, ajungând la grosimi de ordinal

sutelor de metri; spre adâncime, depunerile cuaternare înglobează “Stratele de Cândeşti”,

care constituie o hdrostructură importantă utilizată pentru alimentări cu apă a localităţilor.

Spre sud, până la limita judeţului, ne găsim în cuprinsul Stratelor de Frăteşti, care

practic nu se deosebesc de Stratele de Cândeşti, nici ca litologie şi nici ca potenţial acvifer.

Nivelul apelor subterane din zona apropiată malurilor râului Cricovul Dulce se situează

puţin peste cota apei din albia minoră, fiind în legătură hidraulică directă cu apa râului.

Terenurile acoperitoare din sectoarele studiate au următoarea succesiunea litologică:

a) În zona localităţii Urseiu – obiect 8, pentru identificarea litologiei terenurilor, pe lângă

o cartare detaliată în deschideri naturale din baza malurilor, au fost executate şi 4 foraje

geotehnice de 6 m adâncime (F1, F2, F3 şi F4), din care s-au prelevat probe analizate in

laboratorul geotehnic.

Litologic, malul stâng prezintă o succesiune relativ constantă, sub solul vegetal (cu

grosimi de cca. 0,20 m) fiind reprezentată prin depozite de terasă constituite din pietriş cu

nisip şi bolovăniş cenusiu, cu liant argilos-prăfos până la 2,10-2,80 m adâncime, de unde

apare roca de bază reprezentată prin argilă cenuşiu-verzuie, alterată până la 3,60 – 4,10 m

adâncime .

Pe malul drept, începând din amonte, respectiv pe cca. 50% din lungimea tronsonului,

sunt prezente depozite deluviale reprezentate prin argile prăfoase-nisipoase cenuşii, cu

elemente colţuroase de gresie alterată până la cca. 3,10 m adâncime; sub această adâncime

apare roca de bază reprezentată prin argilă cenuşiu-verzuie, alterată până la 4,50 m

adâncime. Pe restul tronsonului dinspre aval, roca de bază (care apare sub 1,40 m adâncime

şi este alterată până la cca. 3,60 m adâncime) este acoperită de depozite de terasă

constituite pietriş cu nisip şi bolovăniş cenusiu, cu liant argilos-prăfos.

Pe ambele maluri, deasupra limitei morfologice a rocii de bază apar infiltraţii de ape

subterane provenite din precipitaţii sau din aport dinspre versanţi.

În general, pe cele două maluri, roca de bază se situează la cote superioare talvegului.

În albia minoră sunt prezente aluviuni reprezentate prin blocuri (cu Ø până la 1,0 m),

bolovăniş, pietriş şi nisip cu grosimi de 0,5 - 1,0 m.

Local, taluzurile malurilor sunt acoperite de umpluturi antropice sau gunoaie menajere.

b) În zona Valea Lungă – Gorgota – obiect 7, pentru identificarea litologiei terenurilor,

pe lângă o cartare detaliată în deschideri naturale din baza malurilor, au fost executate şi 2

sondaje geotehnice de 3 m adâncime (S1 şi S2), rezultând următoarele:

Din punct de vedere litologic, malurile prezintă o succesiune relativ asemănătoare şi

constantă, reprezentată prin depozite de terasă constituite (sub solul vegetal din suprafaţă -

36


cu grosimi de 0,15-0,20 m), din praf argilos-nisipos până la 1,20-1,50 m adâncime, apoi prin

bolovăniş cu pietriş şi nisip cenusiu (interceptat în sondaje până la 1,20-1,70 m adâncime

faţă de morfologia amplasamentelor acestora), de unde apare roca de bază reprezentată prin

argilă cenuşiu-verzuie, alterată pe cca. 1,50 – 2,00 m adâncime; local, pe malul stâng, sub

stratul prăfos este presentă o lentilă de nisip argilos cu grosimi de sub 1,0 m.

În unele zone, pe maluri sau pe taluzuri, apar umpluturi antropice – pământuri prăfoase

nisipoase cu fragmente de materiale de construcţie, pietriş sau gunoaie.

Pe ambele maluri, deasupra limitei morfologice a rocii de bază apar infiltraţii de ape

subterane provenite din precipitaţii sau din aport dinspre versanţi.

În general, pe cele două maluri, roca de bază se situează la cote puţin superioare

talvegului.

În albia minoră sunt prezente aluviuni reprezentate prin bolovăniş cu pietriş şi nisip cu

grosimi de 1,0 - 2,0 m.

c) În zona Moreni – sat Tisa – obiect 6, pentru identificarea litologiei terenurilor, pe

lângă o cartare detaliată în deschideri naturale din baza malurilor, au fost executate şi 2

sondaje geotehnice de 3 m adâncime (S3 şi S4), rezultând următoarele:

Din punct de vedere litologic, pe tronsonul din amonte (sondaj S3) malurile prezintă o

succesiune relativ asemănătoare şi constantă, reprezentată prin depozite de terasă

constituite (sub solul vegetal din suprafaţă - cu grosimi de 0,15 m), din nisip argilos până la

2,00-2,10 m adâncime, apoi prin bolovăniş cu pietriş şi nisip cenusiu.

Pe tronsonul din aval, (sondaj S4) malurile prezintă o succesiune litologică diferită:

- pe malul drept : depozite de terasă constituite (sub solul vegetal din suprafaţă - cu

grosimi de 0,15 m), din bolovăniş cu pietriş şi nisip cenusiu;

- pe malul stâng : depozite fine – prafuri argiloase-nisipoase cu grosimi de peste 3,00

m, urmate în adâncime de depozite grosiere reprezentate prin bolovăniş cu pietriş şi nisip

cenusiu; în zona de concavitate, o parte din albia minoră dinspre malul natural sunt depuse

umpluturi antropice – pământuri prăfoase nisipoase cu fragmente de materiale de construcţie

pietriş, etc., care ating grosimi de peste 2 m de la baza malului (aprox. linia talvegului).

Roca de bază nu a fost interceptată în sondaje până la adâncimea cercetată (3,00 m).

Nivelul apei subterane se situează puţin peste nivelul apei râului, fiind dependent direct

de acesta, care constituie drenajul zonei; alimentarea freaticului se realizează din precipitaţii,

din aport dinspre versanţi sau din apele de suprafaţă.


grosimi de peste 2,0 m.

37


d) În zona Moreni – centru civic – obiect 5, pentru identificarea litologiei terenului de pe

malul stâng, pe lângă o cartare detaliată în deschideri naturale din baza malurilor, au fost

executate şi 2 foraje geotehnice de 6 m adâncime (F5 şi F6), din care s-au prelevat probe

analizate in laboratorul geotehnic, rezultând următoarele:

Litologic, malul stâng prezintă o succesiune relativ constantă, reprezentată prin

depozite de terasă constituite (sub solul vegetal din suprafaţă - cu grosimi de 0,15-0,20 m),

din praf argilos nisipos cu grosimi până la 1,90-2,10 m, apoi printr-un orizont grosier constituit

din bolovăniş cu pietriş şi nisip cenusiu, cu grosime medie de cca. 1,00 m; urmează roca de

bază, care aflorează sporadic la baza taluzului, reprezentată prin marnă cenuşie, alterată pe

primii 1,5-2,0 m grosime; în general, roca de bază se situează la cote superioare talvegului.

În zona imediat aval de podul rutier din amontele tronsonului studiat, respectiv pe cca.

100 m lungime, depunerile de terasă sunt acoperite de umpluturi antropice, parţial

consolidate, rezultate de la realizarea acestui pod; în această zonă, malul este taluzat la o

pantă cu m ≈ 2:1 şi are înălţimi de până la 5 – 6 m.




Pe malul drept sunt realizate lucrări de apărare din gabioane.


grosimi de 1,0 – 1,5 m, local chiar mai groase.

e) În zona I.L. Caragiale - obiect 4, pentru identificarea litologiei terenurilor, pe lângă o

cartare detaliată în deschideri naturale din baza malurilor, a fost executat şi 1 sondaj

geotehnic de 3 m adâncime (S5), rezultând următoarele:



cu grosimi de 0,15 m), din argile prăfoase sau prafuri argiloase până la 2,00-2,80 m

adâncime, apoi prin bolovăniş cu pietriş şi nisip cenusiu.







38


f) În zona Postârnacu - obiect 3, pentru identificarea litologiei terenurilor, pe lângă o

cartare detaliată în deschideri naturale din baza malurilor, a fost executat şi 1 sondaj




cu grosimi de 0,15 m), din praf argilos nisipos pe primii 2,0-2,20 m grosime, apoi din nisip

argilos pe următorii 2,0 – 3,0 m grosime , sub care urmează depuneri grosiere reprezentate

prin bolovăniş cu pietriş şi nisip cenusiu.







g) În zona Cristeasca - Ungureni - obiect 2, pentru identificarea litologiei terenurilor, pe

lângă o cartare detaliată în deschideri naturale din baza malurilor, a fost executat şi 1 sondaj


Din punct de vedere litologic, malurile prezintă o succesiune litologică diferită, respectiv:

- pe malul drept : depozite fine – prafuri argiloase-nisipoase cu grosimi de 2,00-2,50

m, urmate în adâncime de nisipuri argiloase-prăfoase cu grosimi de 3,0-3,50 m şi apoi de

depozite grosiere reprezentate prin bolovăniş cu pietriş şi nisip cenusiu;

- pe malul stâng lipsesc depunerile reprezentate de prafuri argiloase-nisipoase (care

sunt erodate), de la suprafaţă fiind prezente nisipurile argiloase-prăfoase cu grosimi de 2,50-

3,00 m, urmate de depozitele grosiere reprezentate prin bolovăniş cu pietriş şi nisip cenusiu;







h) În zona Crivăţu - obiect 1, pentru identificarea litologiei terenurilor, pe lângă o cartare

detaliată în deschideri naturale din baza malurilor, a fost executat şi 1 sondaj geotehnic de 3

m adâncime (S8), rezultând următoarele:

39


Din punct de vedere litologic, malurile prezintă o succesiune litologică diferită, respectiv:

- pe malul drept : depozite fine – argile cu grosime medie de cca.2,00 m, urmate în

adâncime de argile prăfoase cu trecere treptată la prafuri argiloase, cu grosimi de 4,0-5,50 m

şi apoi de depozite grosiere reprezentate prin nisip argilos şi bolovăniş cu pietriş şi nisip

cenusiu;

- pe malul stâng lipsesc depunerile reprezentate de argile (care sunt erodate total),

de la suprafaţă fiind prezente argile prăfoase cu trecere treptată la prafuri argiloase, cu

grosimi de cca.2,50-3,50 m (acestea fiind parţial erodate), urmate de depozitele grosiere

reprezentate prin bolovăniş cu pietriş şi nisip cenusiu;







8.1.4 Descrierea lucrărilor proiectateObiectele prezentei investitii care au propuse ca executie lucrari de consolidare a

malului cu ziduri de gabioane sunt urmatoarele:

- Obiect 1 – zona Crivatu

- Obiect 2 – zona Cristeasca – Ungureni

- Obiect 3 – zona Postarnacu

- Obiect 4 – Zona I.L.Caragiale

- Obiect 5 – Zona Moreni – centru civic

- Obiect 6 – Zona Moreni – sat Tisa

- Obiect 7 – Zona Valea Lunga – Gorgota

Pentru fiecare obiect in parte s-a propus cate o sectiune tip pentru consolidarea de mal

cu ziduri de gabioane. Aceste sectiuni sunt prezentate in plansele de sectiuni tip din cadrul

proiectului tehnic (VOL.V.1+V.2).

Notatile precum si dimensiunile gabioanelor si saltelelor din gabioane folosite in

sectiunile tip sunt urmatoarele :

-Gabion tip GB1: (1,0 x 1,0 x 4,0)m;

-Gabion tip GB2: (1,5 x 1,0 x 4,0)m;

40


-Gabion tip GB3: (2,0 x 1,0 x 4,0)m;

-Gabion tip GB4: (1,5 x 1,5 x 4,0)m;

-Saltea de gabioane SGB1 (5,0 x 0,3 x 2,0);

-Saltea de gabioane SGB2 (6,0 x 0,3 x 2,0);

Sectiune tip 1 - lucrările de recalibrare urmăresc realizarea unei secţiuni de scurgere

care să asigure tranzitarea debitului de calcul. Secţiunea albiei calibrate are taluze cu pante

de m = 2 şi lăţimi care variază funcţie de secţiuni. Latimea la baza a sectiunii de scurgere

recalibrate este variabila functie de fiecare obiect in parte. Taluzurile malurilor care au fost

afectate de lucrarile de recalibrare vor fi finisate si protejate cu pamant vegatal inierbat.

Sectiune tip 2 - este alcatuita din trei randuri de cosuri de gabioane suprapuse care

se pozeaza pe o saltea de gabioane. Ordinea de pozare a cosurilor de gabioane asa cum au

fost ele denumite este urmatoarea:

- La baza, pe terenul de fundare este pozat stratul de geotextil, la 30 cm sub

terenul natural;

- Peste geotextil se aseaza salteaua de gabioane tip SGB1. Salteaua de gabioane

se pozeaza sub cota terenului natural proiectat la – 0,30 m, iar capătul liber are 3,00 m.

- Peste salteaua de gabioane se aseaza primul gabion GB3;

- Peste gabionul GB3 se monteaza gabionul GB2;

- Peste gabionul GB2 se monteaza Gabionul GB1.

Umplerea gabioanelor se va face cu bolovani de rau sau piatra de cariera, cu greutatea

de 15-50kg/buc.

In spatele gabioanelor pe toată înălţimea lor se va aşeza un filtru din material geotextil

pentru a nu fi antrenat materialul din umplutura din spatele gabioanelor.

Dupa ridicarea zidului din gabioane se va trece treptat la realizarea umpluturilor cu

pamant in spatele gabioanelor.

Deoarece nivelul maxim de calcul este peste coronamentul gabioanelor, coronamentul

platformei (b=1,50m) se protejează cu pereu din beton de 15 cm grosime, care se continuă

pe taluz până la +0,50m peste nivelul de calcul.

Pereul se toarnă pe un strat drenant din balast de 10 cm grosime.In continuarea

pereului, taluzul se protejează cu un strat de pământ vegetal înierbat de 10 cm grosime.

Sectiune tip 3 – Aceasta sectiune este asemănătoare cu secţiunea tip 2 cu diferenţa

că umplutura din spatele gabioanelor este peste cota malului cu 0,50 m, realizându-se o

41


supraînălţare locală a malului. Aceasta sectiune se aplica pe zonele unde malul trebuie

corectat iar cota superioara a acestuia sa fie până la +0,50m peste nivelul de calcul.

Aceasta sectiune este alcatuita din trei randuri de cosuri de gabioane suprapuse care

se pozeaza pe o saltea de gabioane. Ordinea de pozare a cosurilor de gabioane asa cum au



terenul natural;







de 15-50kg/buc.





Deoarece nivelul maxim de calcul este peste coronamentul gabioanelor, coronamentul

platformei (b=1,50m) se protejează cu pereu din beton de 15 cm grosime, care se continuă

pe taluz până la +0,50m peste nivelul de calcul.

Pereul se toarnă pe un strat drenant din balast de 10 cm grosime.In continuarea

pereului, taluzul se protejează cu un strat de pământ vegetal înierbat de 10 cm grosime.

Sectiune tip 4 – este asemanatoare sectiunilor 2 si 3, dar datorita faptului ca nivelul

maxim de calcul este sub coronamentul gabioanelor, taluzul in continuare al malului va fi

protejat cu un strat de pamant vegetal de 10 cm gosime care va fi insamantat. Se renunta

astfel la pereul din beton.

Sectiunea 4 este alcatuita din trei randuri de cosuri de gabioane suprapuse care se

pozeaza pe o saltea de gabioane. Ordinea de pozare a cosurilor de gabioane asa cum au



terenul natural;




42





de 15-50kg/buc.





Sectiune tip 5 - este alcătuită dintr-un rand de gabioane GB2 (1,5x1,0x4,0)m pozat

peste o saltea de gabioane SGB2 (6x0,3x2)m. Pe fundul saltelei de gabioane se va asterne

un strat de geotextil. Sub acest geotextil (asezat la nivelul terenului) va fi ingropat un rand de

gabioane GB3 (2,0x1,0x4,0)m. Salteaua de gabioane se pozează sub cota talvegului

proiectat la 0,30 m, iar capătul liber are 4,00 m. Acesta sectiune se aplica in continuarea

zidului de gabioane existent pe malul drept, care face parte din apararea malului la pragul

din aval de pod. Scopul este de apara taluzul terasamentului podului la ape mari si implicit

zona de racord cu malul natural. In continuarea acestei sectiuni spre aval se aplica sectiunea

tip 4.

Sectiune tip 6 - este alcătuită dintr-un gabion de tip GB2 (1,50x1,00mx4,00)m pozat

sub talvegul proiectat la – 1,30 m. Peste acest gabion se pozează o saltea de gabioane tip

SGB2 (6,00x0,30x2,00)m, având capătul liber spre amonte de 1,00 m şi spre aval de 3,50

m.Pe conturul gabionului si a saltelei de gabioane la pe zona de separatie cu terenul de

fundare se asterne un strat de geotextil pentru a impiedica antrenarea particulelor fine din

patul de fundare si afuierea acestuia in timp.

Sectiune tip 7 – este alcatuita din doua randuri de cosuri de gabioane aşezate pe

saltea din gabioane, astfel:

- La baza, pe terenul de fundare este pozat stratul de geotextil, la 30 cm sub terenul

natural;




- Peste gabionul GB3 se monteaza gabionul GB4.


de 15-50kg/buc.



43




Descrierea constructivă a secţiunilor tip a lucrarilor de consolidare a malului cu ziduri din beton care urmeaza a fi executate

Obiectele investitiei care au propuse ca executie lucrari de consolidare a malului cu

ziduri de de sprijin din betoane sunt urmatoarele:

- Obiect 5 – Zona Moreni – centru civic

- Obiect 8 – Zona Urseiu

- Obiect 9 – Zona Visinesti

Zidurile de sprijin din beton simplu au următoarele caracteristici constructive:

- elevaţia de 3,00 (în zona Urseiu si Visinesti), respectiv 3,60 m (în zona Moreni si

Visinesti)

- fundaţia de cca.1,50 m (în zona Urseiu si Visinesti), respectiv cca. 1,90 m (în zona

Moreni si Visinesti) si coronament de 0,60 m.

- paramentul spre albie are panta 3:1, spre mal este vertical pe zona de elevatie pe o

înălţime de 2,50 m (în zona Urseiu si Visinesti), respectiv 3,10 m (în zona Moreni si Visinesti)

până în treapta pentru lăţirea fundaţiei cu 0,80 m, linia fiind continuată până la talpa fundaţiei

pe 2,00 m şi având o înclinare de 1:10.

In spatele zidului se realizeaza un dren din balast, acoperit la partea superioară de un

dop de argilă. Zidul de sprijin este prevăzut cu barbacane din tuburi de Ø110 mm, iar taluzul

dintre coronamentul zidului şi mal se protejează cu strat vegetal înierbat.

8.1.5 Capacităţi• Ziduri de sprijin din beton pe o lungime de1379 ml.

• Protectii de mal cu gabioane pe o lungime de 8178 ml.

Rezulta capacitatea totala finala a lucrarilor de executie pentru prezentul obiect de

investitie :

- Consolidari de mal = 9557 m, respectand capacitatile avizate la faza SF.

8.1.6. Principalele cantităţi de lucrări Cantitate

Excavaţii în albie 4031sute mcUmpluturi compactate 973 sute mcImpluturi sistematizate 3058sute mc

44


Piatră în gabioane 92518 toGabioane 53800 mcFiltru geotextil 755 sute mpBetoane in ziduri 12081 mcPereu din beton 9470 mp

CAP.9 ORGANIZAREA GENERALĂ A ŞANTIERULUI 9.1 INSTALAREA ŞANTIERULUI :Platforma de organizare de santier, se va amplasa pe malul stâng al raului, pe un

amplasament pus la dispoziţie de autorităţile locale, fiind luate in calcul :

- distanta fata de lucrările de constructii-montaj ;

- departarea fata de retelele de utilitati locale;

si va fi prevazuta cu :

- drum de acces, pozitionat sa nu impieteze asupra utilităţilor existente (retele electrice,

telefonice, apă, canal) si să nu obstrucţioneze accesul la caile de comunicatie ale

rezidentilor localitatii;

- imprejmuire si cabina paza;

- depozite de materiale;

- containere birou si cazare, racordate la utilitati ;

Dupa terminarea lucrarilor de constructie ,antreprenorul va dezafecta amenajarile si

dotarile provizorii aferente organizarii de santier temporare, redând in folosinta anterioara

terenul ocupat de santier, inlaturand toate efectele negative si sursele de poluare a mediului

natural constituite prin activitatea desfasurata in arealul constructiei.

9.1.1 Racordarea la utilităţi se va face astfel :

-apă potabilă : din reţeaua comunei

-canalizare: din reţeaua comunei

-electricitate - se va asigura printr-un racord electric efectuat de către o întreprindere

specializată, autorizată, care va adapta instalaţia în funcţie de puterea comunicată de

antreprenor

-telefonie ; pentru un şantier de dimensiuni relativ reduse amplasat în intravilanul unei

localităţi, se apreciază că telefonia mobilă poate face faţă necesităţilor.

Se va afişa la loc vizibil un panou cu indicaţiile instrucţiunilor de urmat în caz de

accident.

9.1.2 Curăţenia în şantier45


Deşeurile rezultate in urma activităţii din şantier vor fi colectate si depozitate pe sorturi in

pubelele de şantier , întreţinerea zilnica a curăţeniei si igienei locului de munca reprezintă o

obligaţie a fiecărui muncitor.

Trebuie să existe containere destinate colectării pe tipuri clasificate de legislaţie pentru

deşeurile ce vor rezulta de pe urma şantierului.

Aantrepriza va încheia contract pentru ridicarea gunoiului cu firma de salubritate locală.

9.1.3 Curăţarea căilor de accesAntreprenorul este obligat să menţină curate căile de acces şi de circulaţie.

În acest sens, antreprenorul va amenaja un punct de curăţare a autobetonierelor /

autobasculantelor, cu evacuarea apelor uzate conform legislaţiei de mediu în vigoare.

9.1.4 Accesul pe şantierCalea de acces în şantier se va alege aşa încăt să permită cu uşurinţă accesul

utilajelor şi al mijloacelor de transport auto, fără a deranja reţelele de utilităţi sau rezidenţii.

Controlul accesului pe şantierSe vor respecta următoarele reguli :

-Se va realiza un control al acceselor pe şantier cu scopul de a evita orice pătrundere

abuzivă;

-Este interzis accesul oricărei persoane fără autorizaţie de la managerul de proiect,

antreprenor sau coordonatorul de SSM;

-Vizitatorii care au obţinut autorizaţia vor trebui să fie echipaţi obligatoriu cu echipament

de protecţie individuală;

-Activitatea de şantier nu va fi autorizată decât în zilele lucrătoare şi conform orarului

stabilit cu antreprenorul;

-În scopul evitarii furtului de pe şantier, antreprenorul este obligat să îşi ia măsurile de

siguranţă necesare.

CAP.9.2 CERINŢE MINIME SPECIFICE pentru posturile de lucru din santiere (în conformitate cu HG 300/2006 şi HG 1091/ 2006)

9.1. Posturi de lucru din santiere, în interiorul încăperilor1. Stabilitate şi soliditate Încăperile trebuie sa aibă o structura şi o stabilitate corespunzătoare tipului de

utilizare.

46


2. Usi de siguranta Uşile de siguranta trebuie sa se deschidă către exterior şi nu trebuie sa fie incuiate,

astfel încât sa poată fi deschise uşor şi imediat de către orice persoana care are nevoie sa le

utilizeze în caz de urgenta.

Este interzisă utilizarea uşilor culisante şi a uşilor rotative ca usi de siguranta.

3. Ventilaţie Dacă sunt folosite instalaţii de aer condiţionat sau de ventilaţie mecanică, acestea

trebuie sa funcţioneze astfel încât lucrătorii sa nu fie expusi curentilor de aer.

Orice depunere sau impuritate care poate crea un risc imediat pentru sănătatea

lucrătorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminata rapid.

4. Temperatura4.1. Temperatura în încăperile de odihna, încăperile pentru personalul de serviciu

permanent, încăperile sanitare, etc., trebuie sa corespundă destinaţiei specifice acestor

încăperi.

4.2. Ferestrele, luminatoarele şi pereţii de sticla trebuie sa permită evitarea luminii

solare excesive, în funcţie de natura activităţii şi destinaţia incaperii.

5. Iluminatul natural şi artificialLocurile de munca trebuie, pe cat posibil, sa dispună de lumina naturala suficienta şi sa

fie echipate cu dispozitive care sa permită un iluminat artificial adecvat, pentru a proteja

securitatea şi sănătatea lucrătorilor.

6. Pardoselile, pereţii şi plafoanele încăperilor6.1. Pardoselile încăperilor trebuie sa fie lipsite de proeminente, de găuri sau de planuri

înclinate periculoase. Pardoselile trebuie sa fie fixe, stabile şi nealunecoase.

6.2. Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor încăperilor trebuie sa fie realizate

astfel încât sa poată fi curatate şi retencuite pentru a se obţine condiţii de igiena

corespunzătoare.

7. Ferestre şi luminatoare7.1. Ferestrele, luminatoarele şi dispozitivele de ventilaţie trebuie sa poată fi deschise,

închise, reglate şi fixate în siguranta de către lucrători.

Atunci când acestea sunt deschise, trebuie pozitionate astfel încât sa nu prezinte un

pericol pentru lucrători.

8. Uşi şi porţi8.1. Poziţia, numărul, materialele din care sunt realizate, precum şi dimensiunile uşilor

şi portilor sunt determinate în funcţie de natura şi destinaţia încăperilor.

9. Căile de circulaţie

47


Traseele căilor de circulaţie trebuie sa fie puse în evidenta, în măsura în care

utilizarea încăperilor şi echipamentul din dotare necesita acest lucru, pentru asigurarea

protecţiei lucrătorilor.

10. Dimensiunile şi volumul de aer al încăperilor Încăperile de lucru trebuie sa aibă o suprafata şi o înălţime care sa permită

lucrătorilor sa îşi desfăşoare activitatea fără riscuri pentru securitatea, sănătatea sau

confortul lor.

Posturi de lucru din santiere, în exteriorul încăperilor1. Stabilitate şi soliditate1.1. Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la înălţime sau în adancime, trebuie sa fie

solide şi stabile, ţinându-se seama de:

a) numărul de lucrători care le ocupa;

b) incarcaturile maxime care pot fi aduse şi suportate, precum şi de repartiţia lor;

c) influentele externe la care pot fi supuse.

Dacă suportul şi celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate

intrinseca, trebuie sa se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunzătoare şi

sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiva sau involuntara a ansamblului ori a

părţilor acestor posturi de lucru.

1.2. Verificare

Stabilitatea şi soliditatea trebuie verificate în mod corespunzător şi, în special, după

orice modificare de înălţime sau adancime a postului de lucru.

2. Instalaţii de distribuţie a energiei2.1. Instalaţiile de distribuţie a energiei care se afla pe şantier, în special cele care sunt

supuse influentelor externe, trebuie verificate periodic şi întreţinute corespunzător.

2.2. Instalaţiile existente înainte de deschiderea şantierului trebuie sa fie identificate,

verificate şi semnalizate în mod clar.

2.3. Dacă exista linii electrice aeriene, de fiecare data când este posibil acestea trebuie

sa fie deviate în afară suprafeţei şantierului sau trebuie sa fie scoase de sub tensiune.

Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie prevăzute bariere sau indicatoare de

avertizare, pentru ca vehiculele sa fie ţinute la distanta fata de instalaţii.

În cazul în care vehiculele de şantier trebuie sa treacă pe sub aceste linii, trebuie

prevăzute indicatoare de restrictie corespunzătoare şi o protecţie suspendată.

3. Influente atmosferice

48


Lucrătorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot afecta

securitatea şi sănătatea.

4. Caderi de obiecteLucrătorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte, de fiecare data când

aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protecţie colectivă.

Materialele şi echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel încât sa se

evite răsturnarea ori căderea lor.

În caz de necesitate, trebuie sa fie prevăzute pasaje acoperite sau se va impiedica

accesul în zonele periculoase.

5. Caderi de la înălţime5.1. Caderile de la înălţime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, în special cu

ajutorul balustradelor de protecţie solide, suficient de înalte şi având cel puţin o bordura, o

mana curenta şi protecţie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent.

5.2. Lucrările la înălţime nu pot fi efectuate, în principiu, decât cu ajutorul

echipamentelor corespunzătoare sau cu ajutorul echipamentelor de protecţie colectivă, cum

sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere.

În cazul în care, datorită naturii lucrărilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie

prevăzute mijloace de acces corespunzătoare şi trebuie utilizate centuri de siguranta sau alte

mijloace sigure de ancorare.

6. Schele şi scări6.1. Toate schelele trebuie sa fie concepute, construite şi întreţinute astfel încât sa se

evite prăbuşirea sau deplasarea lor accidentala.

6.2. Platformele de lucru, pasarelele şi scarile schelelor trebuie sa fie construite,

dimensionate, protejate şi utilizate astfel încât persoanele sa nu cada sau sa fie expuse

caderilor de obiecte.

6.3. Schelele trebuie controlate de către o persoana competenta, astfel:

a) înainte de utilizarea lor;

b) la intervale periodice;

c) după orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau

cutremur de pământ ori în alte circumstanţe care le-ar fi putut afecta rezistenta sau

stabilitatea.

6.4. Scarile trebuie sa aibă o rezistenta suficienta şi sa fie corect întreţinute.

49


Acestea trebuie sa fie corect utilizate, în locuri corespunzătoare şi conform destinaţiei

lor.

6.5. Schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare.

7. Instalaţii de ridicat7.1. Toate instalaţiile de ridicat şi accesoriile acestora, inclusiv elementele componente

şi elementele de fixare, de ancorare şi de sprijin, trebuie sa fie:

a) bine proiectate şi construite şi sa aibă o rezistenta suficienta pentru utilizarea

căreia îi sunt destinate;

b) corect instalate şi utilizate;

c) întreţinute în stare buna de funcţionare;

d) verificate şi supuse încercărilor şi controalelor periodice, conform dispoziţiilor

legale în vigoare;

e) manevrate de către lucrători calificaţi care au pregătirea corespunzătoare.

7.2. Toate instalaţiile de ridicat şi toate accesoriile de ridicare trebuie sa aibă marcata în

mod vizibil valoarea sarcinii maxime.

7.3. Instalaţiile de ridicat, precum şi accesoriile lor nu pot fi utilizate în alte scopuri decât

cele pentru care sunt destinate.

8. Vehicule şi maşini pentru excavaţii şi manipularea materialelor8.1. Toate vehiculele şi maşinile pentru excavaţii şi manipularea materialelor trebuie sa

fie:

a) bine concepute şi construite, ţinându-se seama, în măsura în care este posibil, de

principiile ergonomice;

b) menţinute în stare buna de funcţionare;

8.2. Conducătorii şi operatorii vehiculelor şi maşinilor pentru excavaţii şi manipularea

materialelor trebuie sa aibă pregătirea necesară.

8.3. Trebuie luate măsuri preventive pentru a se evita căderea în excavaţii sau în apă a

vehiculelor şi a maşinilor pentru excavaţii şi manipularea materialelor.

8.4. Când este necesar, maşinile pentru excavaţii şi manipularea materialelor trebuie sa

fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conducătorul impotriva

strivirii în cazul rasturnarii masinii şi al caderii de obiecte.

9. Instalaţii, maşini, echipamente9.1. Instalaţiile, maşinile şi echipamentele, inclusiv uneltele de mana, cu sau fără motor,

trebuie sa fie:

a) bine proiectate şi construite, ţinându-se seama, în măsura în care este posibil, de

principiile ergonomice;

50


b) menţinute în stare buna de funcţionare;

c) folosite exclusiv pentru lucrările pentru care au fost proiectate;

d) manevrate de către lucrători având pregătirea corespunzătoare.

9.2. Instalaţiile şi aparatele sub presiune trebuie sa fie verificate şi supuse încercărilor şi

controlului periodic.

10. Lucrări de terasamente10.1. În cazul excavatiilor, trebuie luate măsuri corespunzătoare:

a) pentru a preveni riscurile de îngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor

sprijiniri, taluzari sau altor mijloace corespunzătoare;

b) pentru a preveni pericolele legate de căderea persoanelor, materialelor sau

obiectelor, de inundare;

c) pentru a permite lucrătorilor de a se adăposti într-un loc sigur, în caz de incendiu,

inundaţie sau cadere a materialelor.

10.2. Înainte de începerea terasamentelor trebuie luate măsuri pentru a reduce la

minimum pericolele datorate cablurilor subterane şi altor sisteme de distribuţie.

10.3. Trebuie prevăzute cai sigure pentru a intra şi ieşi din zona de excavaţii.

10.4. Gramezile de pământ, materialele şi vehiculele în mişcare trebuie ţinute la o

distanta suficienta fata de excavaţii; eventual, se vor construi bariere corespunzătoare.

11. Lucrări de demolare Când demolarea unei clădiri sau a unei lucrări poate sa prezinte pericole:

a) se vor adopta măsuri de prevenire, precum şi metode şi proceduri

corespunzătoare;

b) lucrările trebuie sa fie planificate şi executate sub supravegherea unei persoane

competente.

12. Construcţii metalice sau din beton, cofraje şi elemente prefabricate grele12.1. Construcţiile metalice sau din beton şi elementele lor, cofrajele, elementele

prefabricate sau suporturile temporare şi schelele trebuie montate sau demontate numai sub

supravegherea unei persoane competente.

12.2. Trebuie prevăzute măsuri de prevenire corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii

impotriva pericolelor datorate nesigurantei şi instabilitatii temporare a lucrării.

12.3. Cofrajele, suporturile temporare şi sprijinele trebuie sa fie proiectate şi calculate,

realizate şi întreţinute astfel încât sa poata suporta, fără risc, sarcinile la care sunt supuse.

CAP.10 DETERMINAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU ŞANTIERUL DE C-TII

51


Identificarea riscurilor la care pot fi supuşi lucrătorii reprezintă un instrument util în

activitatea de proiectare a organizării de şantier şi de organizare a activităţii în condiţii de

sănătate şi securitate.

Identificarea pericolelor sau a factorilor de risc

Mijloace de prevenire

CIRCULATIA PE TEREN Ciocniri/raniri, caderi ale persoanelor, lipsa zonelor de circulatie, insalubritatea, aglomerari de material in zonele de lucru si circulatie.Zone de circulatie in santier Organizare – semnalizare, gabarit, mentinerea in

stare de functionare pentru:- accesul la intrarea in santier spre locurile

personalului.- accesul vehiculelor usoare- accesul echipamentelor de lucru ale santierului- accesul de la un post de lucru la altul- accesul de la zona de cantonament a

personalului la zonele de lucru.- accesul pietonilor- accesul masinilor de transport- accesul la postul de prim-ajutor

Obstacole temporare (la executarea terasamentelor)

-Semnalizarea , protectia lucrarii

Deficiente de iluminare a zonelor de acces

-Organizarea instalatiei de iluminat in cadrul organizarii de santier si mentenanta iluminatului.

Depozitare -Organizarea si intretinerea zonelor de depozitare si a accesului la acestea pentru categoriile de material cu care se aprovizioneaza santierul conform graficului de lucrari.

Ordine si curatenie la posturile de lucru

-Organizarea curateniei de catre o persoana desemnata prin contract: evacuarea benelor de deseuri din zona.

LUCRARI SI CIRCULATIE LA INALTIME Caderi de personae, zonă de lucru instabilăLa marginea sapaturilor -Analiza riscurilor, alegerea mijloacelor de

protectie in functie de procedura de excavare.-Instalarea si intretinerea mijloacelor de protectie-Formarea personalului ce instaleaza mijloacele de

protectie precum si a celui care le utilizeaza.

Montarea cofrajelor şi turnarea betonului Utilizarea podinei prevăzută cu balustrade aşezată pe capre

-Formarea şi instruirea personalului pentru execuţia acestor lucrări

Utilizarea echipamentelor de protectie individuala impotriva

-Definirea punctelor de ancorare si/sau de cuplare a echipamentelor

52


caderilor. Formarea personaluluiMANIPULAREA MANUALA SI POZITII DE LUCRU Lombalgii, reumatism, uzura articulara,Pozitii de lucru dificile, eforturi, lucrul pe pantă

-Mijloace puse in opera pentru reducerea manipularilor manuale:

o organizarea manipulariloro echipamente pentru ridicat si manipulare

mecanica o reducerea incarcaturiloro unelte ce ajuta la manipularea manuala-Formarea personalului-Urmarirea aptitudinilor fizice de catre medicul de

munca-Mijloace puse in opera pentru a evita repetarea

gesturilor/ pozitiilor incomode.-Asigurarea corespunzătoare a pauzelor de odihnă

PRABUSIRI, CADERI DE OBIECTE Accidentari de persoaneTerenuri,transee, sapaturi/taluze -Mijloace de protectie puse in opera

-Organizara altor protectii in raport cu terasamentulDepozitarea -Organizarea utilizarii stricte ale zonelor de

depozitare prevazute in organizarea de santierMateriale sau lucrari. -Stabilitatea materialelor in fiecare faza de utilizare

-Stabilitatea lucrarilor dupa fiecare faza de realizare

-Stabilitatea incarcaturilor inainte de manipulareRIDICARE-MANIPULARE Rasturnarea aparatului de ridicat, prabusirea pe taluz, ruperea accesoriilor, caderea incarcaturilor din cirligUtilajul de ridicat -Alegerea utilajului de ridicat potrivit cu:

o modalitatile de operare si de folosireo zonele de instalare/lucru, natura terenului pentru

stabilitateo incarcaturile de ridicato interferentele de orice felo coactivitate cu alte echipamenteo conditii de amplasare/deplasareo echipamente impotriva rasturnarii, dupa caz

Accesorii de ridicat. -Alegerea dupa:o adaptarea capacitatilor utilajului de ridicato incarcaturile de ridicato conditii de intretinereo organizarea verificarilor

Conditii de utilizare -Formarea personalului si a legatorilor de sarcina-Semnalizarea zonelor de manevra-Luarea in considerare a conditiilor meteo

53


-Formarea personalului ridicator si autorizatia de conducere

-Mijloace de comunicare intre manevrant si alti lucratori

-Verificari tehnice reglementateELECTRICITATE Electrocutare/arsuriDeficiente de organizare. -Alimentarea provizorie corespunzatoare a instalatiei

electrice din cadrul organizarii de santier-Reperarea liniilor electrice interioare inainte de

efectuarea terasamentului-Verificarea instalatiilor electrice-Verificarea si intretinerea materialului electric

Deficiente ale mijloacelor de prevenire si protectie

-Protectie prin diferentialul de 30mA-Distante de securitate fata de liniile aeriene sau

subterane-Semnalziarea pericolelor electrice-Protectia prin tensiuni de 24V in mediu umed-Conformitatea materialului utilizat, a cablurilor, a

prelungitoarelor, a carucioarelor cu tambur, a cutiilor si tablourilor de distributie

-Proceduri de conformitate pentru decuplare/cuplare la interventiile in sistemul de alimentare cu energie electrica

-Impamantarea instalatiilor alimentate prin grup electrogen

Conditii de utilizare. -Abilitarea personalului de electricieni adaptata la cerintele santierului si a lucrarilor ce se executa pentru instalarea echipamentelor electrice.

-Formarea generala a personalului fata de riscurile electrice

-Abilitarea personalului de supraveghere a lucrarilor din apropierea instalatiilor electrice

-Punerea la dispozitie a protectiilor individuale specifice.

-Efectuarea de interventii la instalatiile electrice sa se faca de catre personal si organizatii abiltiate pe baza de autorizatie de lucru pentru interventii la instalatii electrice

-Evaluarea si verificarea corecta a livrarii echipamentelor electrice

-Folosirea unui sistem de izolaer si de marcare a constructiei si echipamentului

-Protejarea spatiilor electrice fata de umiditate si igienizarea lor

RISCURI PARTICULARE Boli profesionale, poluarea mediuluiRetele existente. -Receptionarea retelelor electrice, de gaze, inaintea

inceperii lucrarilor de terasament-Formarea personalului.

CAP.11 MĂSURI DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE PROPUSE

54


11.1 CĂI ŞI ZONE DE DEPLASARE / CIRCULAŢIE PE ORIZONTALĂ Căile de acces spre lucrare vor fi drenate şi menţinute curate pe toată durata de

derulare a şantierului.

Toate intrările, scările, rampele cu balustrada şi drumurile spre lucrări vor fi menţinute în

permanenţă degajate de orice materii şi materiale.

Traficurile principale ce se vor lua în considerare sunt:

-Fluxul de intrare a materialelor necesare construcţiei;

-Fluxuri pietonale: între locurile de muncă, la începutul şi finalul lucrului, intrări şi ieşiri din

şantier.

Principiile de punere în practică sunt:

- Alegerea de preferinţă a sistemelor de transport mecanizate, în faţa celor manuale şi

continue mai curând decât discontinue;

- Sensuri unice de circulaţie pe şantier (de regulă în sensul acelor de ceasornic);

- Evitarea încrucişărilor diferitelor fluxuri;

- Evitarea sau limitarea manevrelor, în special a camioanelor;

- Amenajarea intersecţiilor pentru a uşura vizibilitatea;

- Dimensionarea corectă a căilor de rulare, a suprafeţelor de garare şi de manevră.

- Parcări

- Panouri de reglementare a vitezei (maxim 5km/h);

- Panouri de obligativitate a purtării EIP;

11.2 SEMNALIZAREA LUCRARILORSemnalizarea rutierăPentru a face cunoscute lucrătorilor natura si importanta obstacolelor, semnalizarea

cuprinde 3 niveluri :

Semnalizarea de apropiere care arata:

semnalizare pentru pericole (panouri triunghiulare)

semnalizare de indicatie (panouri rectangulare)

semnalizare de prescriptie (panouri circulare)

Semnalizarea de pozitie poate cuprinde:

unul sau mai multe semnale frontale plasate la marginea santierului

un balizaj lateral cu repetitie, potrivit lungimii santierului

un semnal fin de santier

Semnalizarea fina de prescriptie plasate inainte de santier.

Toate semnalele sunt retroreflectorizante

55


Semnalizarea de securitateIn santiere, semnalizarea de securitate are ca scop de a oferi informatii rapide asupra

unui pericol ce poate exista si de a usura identificarea precisa a acestuia.

Atentie : informatia pe care semnalizarea o furnizeaza nu inlocuieste masurile prescrise

prin reglementarile de securitate !!!

Pentru ca informatia sa fie inteleasa, seful de santier trebuie sa asigure o formare

adecvata a personalului.

Se disting 3 tipuri de semnalizare :

Semnalizare prin panouri

Semnalizare sonora

Semnalizare luminoasa

Semnalizarea prin panouri :i.semnalizare de avertizare a unui pericol – triunghi cu fond galben si contur negru

ii.semnalizare de obligatie – rotund, galben

iii.senmalizare de interdictie – rotund, cerc rosu cu banda neagra ; fond alb, contur negru

iv.semnalizare de salvare – forma rectangulara, fond verde, contur alb

v.semnalizare de lupta impotriva incendiilor – forma rectangulara sau carouri, fond rosu cu

contur alb

vi.semnalizare complementara de informare si instructie – forme rectangulare sau carouri,

fond alb cu scris negru.

Semnalizarea sonora : zgomotul emis de catre un avertizor (claxon, alarma, trompeta)

semnal de atentionare privind pericolele (reculul unui vehicul, apropierea unui convoi).

Durata sa este, de asemenea, lunga daca situatia o cere.

Pentru a fi eficace, acest sistem trebuie sa fie utilizat intr-un mediu putin zgomotos si sa

nu fie prea des pus in folosinta.

Semnalizare luminoasa : In general lumina intermitenta de culoare galbena pe o

instalatie sau pe un utilaj.

11.3 MIJLOACE DE MANIPULARE / RIDICAREAutomacaraua este frecvent utilizată pe şantiere cu o suprafaţă mare la sol cum este

cazul şantierului hidrotehnic analizat – ca şantier de constructie cu un singur nivel operativ.

Aceasta este însă un utilaj greu şi cere o bună pregătire a căilor de circulaţie şi a zonelor de

primire în şantier.

56


Prin urmare, fiecare operaţiune de ridicare trebuie să facă obiectul unui studiu precis

ţinând cont de poziţia macaralei pe platforma de lucru şi de capacităţile sale tehnice (curba

de sarcină), de capacităţile sarcinii (greutate si volum) şi de poziţia punctului de depunere

(depărtare, nivel de depunere).

11.4 DEPOZITAREA MATERIALELORMaterialele vor fi distribuite în zonele de lucru pe măsură ce este nevoie de ele. Nu vor fi

admise depozitări definitive în zona de lucru a şantierului.

Depozitarea produselor cu potenţial pericol de incendiu în aceste magazii nu va fi

autorizată decât după punerea în funcţiune a mijloacelor de luptă împotriva incendiilor, de

respectare a reglementărilor privind protecţia mediului înconjurător şi după acordul persoanei

însărcinate cu SSM.

11.5 PROTECŢIA COLECTIVĂ IMPOTRIVA CĂDERILOR Protecţiile colective permit limitarea expunerii la riscurile care pot apărea pentru orice

lucrător pe şantier.

În stadiul de proiectare, coordonatorul de SSM asistă managerul de lucrare pentru a

efectua cele mai bune alegeri, punând pe primul plan protecţia colectivă.

Pe toată durata de desfăşurare a şantierului, coordonatorul de SSM se asigură de buna

utilizare a protecţiei colective şi propune măsurile necesare dacă sunt constatate abateri.

Echipamentul de protecţie colectivă la înălţime utilizate în cadrul acestui proiect sunt:

- Podine fixe aşezate pe capre prevăzite cu balustrade

Podina trebuie montată de personal cu experienţă şi responsabilitate. Stabilitatea şi

integritatea ei trebuie verificată înainte de fiecare utilizare.

Protecţia pe teren contra caderii in gol de la inaltime (ex : excavaţia gropii de împrumut)

va fi asigurată prin balustrade de lucru sau prin utilizarea miini curente, prevăzute cu benzi

viu colorate .

11.6 PROTECŢIA INDIVIDUALĂ Antreprenorul va prevedea, în număr suficient, pentru personalul în lucru cât şi

pentru vizitatori, echipamente regulamentare de securitate şi sănătate punând la dispoziţia

acestora, după caz :

- Echipamente de lucru;

- Echipamente de protecţie pe timp de ploaie;

- Căşti în care sunt incluse, după caz, protecţie auditivă;

- Cizme şi încălţăminte de protecţie;57


- Hamuri speciale;

- Ochelari de protecţie;

- Mănuşi de protecţie.

- Filtre de praf ;

- Masca de sudura ;

Este interzisă intrarea la lucru în şantier sau vizita oricărei persoane ce nu deţine EIP prevăzut.

11.7 INSTALAŢII ELECTRICE PROVIZORIIOrice operaţiune de construcţie presupune racorduri electrice provizorii realizate conform

normativelor în vigoare.

Alimentarea electrică provizorie a instalaţiilor comune va fi dimensionată în funcţie de

numărul şi de mărimea construcţiilor provizorii.

În ceea ce priveşte lucrarea de realizat, tablourile electrice provizorii trebuie utilizate

pentru a deservi toţi consumatorii potenţiali (220-380V)

Lungimea cablurilor provizorii (de maxim 25 m) va fi determinată de numărul de tablouri

electrice ce vor fi instalate.

Fiecare ansamblu de aparate sub tensiune instalat pe şantier trebuie să fie

corespunzător normelor europene în vigoare.

Coordonatorul de SSM pentru santierul temporar si mobil trebuie să fie promotorul

utilizării acestor dispozitive.

Montarea instalaţiilor electrice provizorii este încredinţată unei persoane specializate şi

autorizate.

Coordonatorul de SSM pentru santierul temporar si mobil participă, împreună cu

managerul de lucrare la dimensionarea instalaţiilor electrice provizorii; asistă de asemenea la

redactarea documentelor şi le include în Planul general de securitate si sanatate in munca

al lucrării .

Pe toată durata de desfăşurare a şantierului, acesta verifică instalaţiile electrice pentru a

fi menţinute în bună stare şi a corespunde necesităţilor.

Instalaţiile electrice vor avea prevăzute protecţiile şi dispozitivele de siguranţă

următoare:

- Protecţia împotriva supraintensităţii şi a scurt-circuitului.

- Protecţia muncitorilor împotriva maselor puse accidental sub tensiune printr-un

dispozitiv de curent rezidual de înaltă sensibilitate (30 mA).

- Borne de împământare pentru racordarea aparatelor utilizate.

58


Echipamentele electrice folosite pe şantier, trebuie să fie conforme cu normele în vigoare

şi mai ales în privinţa gradului de protecţie ce nu va putea fi inferior I.P. 54.

Materialele electrice purtătoare trebuie să fie de clasa a II-a (dublă izolaţie)

CAP.12 IDENTIFICAREA RISCURILORDescrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri pentru sănătatea şi securitatea

lucrătorilorMĂSURI DE PREVENIRE

Identificarea potentialelor pericole ce pot apare pe masura realizarii categoriilor de lucrari

(vezi Anexa 5) conduce la evaluarea si analizarea globala a riscurilor, permitind propunrea

de masuri de prevenire si de protectie a lucratorilor .

Analizarea etapa cu etapa a activitatilor cuprinse in graficul de realizare a lucrarii ,se

prezinta in fisa de mai jos :

Activitatea Risc Măsuri de prevenireExcavaţii mecanice(buldozer,escavator)

Risc de inundare datorat viiturilor.

-Mijloace de avertizare prealabila clar precizate .

-Informare permanenta dela ANMH despre starea vremii.

-Cai de evacuare in caz de urgenta spre spatii sigure a lucratorilor de la toate posturile de lucru.

[conf Hg 1091/16aug2006 anexa 1/ art4 ]

Prăbuşire de mal -Verificarea terenului înainte de începerea lucrului

-Nu se vor depozita materiale sau utilaje în apropierea malurilor unei excavaţii

-Excavarea gropii de împrumut cu taluze care respectaunghiul de taluz natural

-Asigurarea cailor de acces prin montarea benzilor de avertizare reflectorizante pe conturul gropilor

-Semnalizarea riscului de surpare sau prăbuşire

- Circulaţia muncitorilor si maşinilor la o distanta de minim 2 m fata de marginea superioara a taluzului

- Purtarea obligatorie a EIPObstacole in calea de actiune a utilajului

Descrierea prealabila a amplasamentului cu delimitarea zonei de actiune fara obstacole a utilajului.

Deplasari necontrolate ale utilajului sau ale lamei (cupei).

-Instructaj si purtare EIP de catre lucratori.

-Stabilirea modului de lucru adecvat pentru pastrarea stabilitatii utilajului.

-Formare si instruire adecvata a 59


personalului de pe utilaj si a celorlati lucratori.-Verificare periodica a utilajului conform

graficului de revizie tehnica.

Nesincronizări de operaţii generatoare de coliziuni cu alte echipamente existente pe amplasament.

-Instruirea deservenţilor cu privire la zona pe care trebuie să acţioneze

-Spravegherea lucrului de către un cadru tehnic

Căderi de material din cupa utilajului

-Instructaj si purtare EIP de catre lucratori-Delimitarea zonei de actiune a utilajului

Răsturnări sau prabusiri ale utilajului

-Delimitarea şi semnalizarea zonelor periculoase

-Formare si instruire adecvata a personalului de pe utilaj si a celorlati lucratori.

-Verificare periodica a utilajului conform graficului de revizie tehnica.

-Circulaţia utilajului la o distanta de minim 2 m fata de marginea superioara a taluzului sau malul apei

Pornire si actionare utilaj de lucratori neautorizati.


Deplasări sau staţionări ale utilajelor în zone periculoase


Izbituri produse lucratorilor aflati in raza de actiune a utilajului.


-Delimitarea zonei de actiune a utilajului

Comenzi transmise de lucratori neinstruiti .


Excavaţii manuale Risc de inundare datorat viiturilor.





Efort fizic prea frecvent sau prelungit, care solicita în special coloana vertebrala;

-Se va evita, pe cât posibil, manipularea manuală

-Perioada de repaus fiziologic sau de recuperare;

Risc crescut de accident datorat,unui sol în pantă ce poate prezenta denivelari,

-Purtarea obligatorie a EIP adecvat naturii lucrarii, respectiv bocanci cu talpă antiderapantă

60


poate fi alunecos sau instabil.

Căderea lucrătorilor de la acelaşi nivel prin alunecare, dezechilibrare sau împiedicare

-Se va menţine curăţenia pe şantier !-Se va evita deplasarea pe suprafeţe

noroioase, ude sau îngheţate.-Purtarea obligatorie a EIP adecvat naturii

lucrarii, respectiv bocanci cu talpă antiderapantă.

Căderea lucrătorilor de la înălţime prin alunecare, dezechilibrare sau împiedicare

-Semnalizarea pericolului în zone cu risc de cădere în gol

-Utilizarea echipamentelor de protecţie colectivă

-Purtarea obligatorie a EIP adecvat naturii lucrarii, respectiv bocanci cu talpă antiderapantă.

Surprinderea lucrătorilor de maşini sau utilaje în mişcare


-Delimitarea clară, în incinta şantierului a căilor de acces pentru utilaje

Purtare directa (transport piatră)

Suprasarcină fizică datorată deplasarii pe cai de acces neamenajate .

-Alegere pozitei de lucru ergonomice.-Purtare obligatorie a EIP, respectiv

bocanci cu talpă antiderapantă şi mănuşi de protecţie

-Se va evita deplasarea pe suprafeţe noroioase, ude sau îngheţate.

-Asiguraţi-vă că aveşi drum liber până la destinaţie.

Risc crescut de accident datorat unei manipulari incorecte a pietrei .Contuzii sau raniri ale membrelor.

-Purtare obligatorie a EIP respectiv bocanci cu talpă antiderapantă şi mănuşi de protecţie

-Pe taluzul apărării de mal, piatra se va aşeza manual începând de sus în jos ; Nu vor lucra doi muncitori în acelaşi plan, pentru a evta rănirea celui de jos cu pietre scăpate sau rostogolite de cel de sus.

Efort fizic intens datorat masei prea grea / mare a pietrei, greu de manuit sau prins , sau in momentul in care lucratorul este intr-o pozitie instabila.

-Se va evita, pe cât posibil, manipularea manuală

-Alegere pozitei de lucru ergonomice.-Informare lucrator asupra modului corect

de manipulare a maselor si la riscurile la care acestia se expun.

- Informare lucrator cu privire la manipularea manuală a maselor în funcţie de greutate şi sex

-Stabilire repaus fiziologic suficient in decursul activitatii alternind cu timpi de

61


recuperare.[conf.HG 1051/9 aug 2006 –art 9 si anexa

1-art1,2si3]-Purtare obligatorie a EIP, respectiv


-Efectuarea periodică a controlului medical

Risc crescut impus de mediul de lucru prezinta denivelari implicand pericol de impiedicare sau necesita o pozitie de disconfort.

-Informare lucrator asupra modului corect de manipulare a maselor si la riscurile la care acestia se expun.

-Purtare obligatorie a EIP, respectiv bocanci cu talpă antiderapantă şi mănuşi de protecţie

Risc crescut de accident datorat lucrului in panta.

Arie de lucru fara obstacole Accesibilitatea zonei de actiune.Purtare obligatorie a EIP, respectiv


Compactare umpluturi cu rulou compactor






Răsturnări datorate unei slabe rezistente a solului.





Obstacole in calea de actiune a utilajului

-Păstrarea ordinii şi curăţeniei în şantier-Eliberarea prealabila a amplasamentului

cu delimitarea zonei de actiune fara obstacole a utilajului.

Deplasari necorelate in prealabil ,generatoare de coliziuni cu alte utilaje existente pe amplasament.



Pornire si actionare -Formare si instruire adecvata a 62


utilaj de lucratori neautorizati.

personalului de pe utilaj si a celorlati lucratori.

Comenzi transmise de lucratori neinstruiti


Zgomot -Purtare obligatorie a EIP specific acestei activităţi, respectiv antifoane

Compactare umpluturi cu placă vibrantă; mai mecanic






Zgomot -Purtare obligatorie a EIP specific acestei activităţi, respectiv antifoane

Vibraţii Purtare obligatorie a EIP specific acestei activităţi, respectiv mănuşi

Răsturnare datorită unei utilizări defectuoase

Formare si instruire adecvata a personalului de desrvire a utilajului

Încărcare pământ cu încărcător frontal


Mijloace de avertizare prealabila clar precizate .

Informare permanenta dela ANMH despre starea vremii.

Cai de evacuare in caz de urgenta spre spatii sigure a lucratorilor de la toate posturile de lucru.


Obstacole in calea de actiune a utilajului

Descrierea prealabila a amplasamentului cu delimitarea zonei de actiune fara obstacole a utilajulu

Deplasari necontrolate ale utilajului sau ale cupei.

-Instructaj si purtare EIP de catre lucratori.

-Stabilirea modului de lucru adecvat pentru pastrarea stabilitatii utilajului.



Nesincronizări de operaţii generatoare de coliziuni cu alte echipamente existente pe amplasament.



Căderi de material din cupa utilajului

-Instructaj si purtare EIP de catre lucratori-Delimitarea zonei de actiune a utilajului

63


Răsturnări sau prabusiri ale utilajului sau solului de sub utilaj.





Pornire si actionare utilaj de lucratori neautorizati.


Deplasări sau staţionări ale utilajelor în zone periculoase


Izbituri produse lucratorilor aflati in raza de actiune a utilajului.


-Delimitarea zonei de actiune a utilajului

Comenzi transmise de lucratori neinstruiti .


Demolare beton Risc de inundare datorat viiturilor.






-Purtarea obligatorie a EIP adecvat naturii lucrarii, respectiv cască şi bocanci cu talpă antiderapantă.

Emisii de praf -Formare şi instruire. Purtare obligatorie a EIP specific acestei activităţi, respectiv ochelari şi mască antipraf

Zgomot -Formare şi instruire. Purtare obligatorie a EIP specific acestei activităţi, respectiv antifoane

Vibraţii -Formare şi instruire. Purtare obligatorie a EIP specific acestei activităţi, respectiv mănuşi.

Pregatire suprafete rosturi lucru pt.betonare prin suflare aer comprimat





64




-Purtarea obligatorie a EIP adecvat naturii lucrarii, respectiv cască şi bocanci cu talpă antiderapantă.

Emisii de praf -Formare şi instruire. Purtare obligatorie a EIP specific acestei activităţi, respectiv ochelari şi mască antipraf

Zgomot -Formare şi instruire. Purtare obligatorie a EIP specific acestei activităţi, respectiv antifoane

Vibraţii -Formare şi instruire. Purtare obligatorie a EIP specific acestei activităţi, respectiv mănuşi.

Cofraje Risc de inundare datorat viiturilor.





Căderea podinei de pe capre

-Montarea stabulă a podinei pe capre-Folosire de lucrători instruiţi şi

experimentaţiFolosire produse nocive la ungere panou cofraj

-Instruire asupra realizării corecte şi în condiţii de siguranţă a operaţiunii

Aprovizionare materiale pentru cofrare cu macaraua.

-Evitarea ridicarii panourilor pe vant puternic.

Deformatii şi inchiderea defectuoasă a cofrajului cu riscul de a ceda la umplerea cu beton

-Instruire asupra alcatuirii corecte a cofrajului precum si a ranforsarii suficiente .

Contuzii la decofrare Procedura corecta la demontarea cofrajului.

[conf.HG 1051/9 aug 2006 –art 9 si anexa 1-art1,2si3]

Turnare beton, mortar






Miscarea necontrolata 65


a benei în cârligul macaralei la turnarea betonului putând produce loviri

-Sincronizarea activitatilor la incarcare bena, manevrare bena in cârlig, golire bena la locul de turnare si evacuare beton nefolosit.

Cedarea cofrajelor la turnarea betonului

Verificarea montajului la cofraje înainte de începerea betonării

Contactul cu betonul -Purtarea obligatorie a EIP adecvat pentru evitarea contactului cutanat. În caz de contact, se va spăla cu apă din abundenţă.

Montare, fasonare armături






Manevre gresite la incarcare si descarcare mijloace de transport.

Purtare EIP recomandate sarcinii de lucru .

Strivire, intepare,contuzii la intindere, taiere si fasonare otel beton.transport.

Purtare EIP recomandate sarcinii de lucru .

Lansare saltea fascine

Pericol de înec la lestarea saltelei de fascine

-Se vor folosi lucrători care ştiu să înoate. Aceştia vor purta obligatoriu vestă de protecţie şi vor fi asiguraţi

Informare lucrator asupra modului corect de manipulare a maselor si la riscurile la care acestia se expun.

Transport cu mijloace auto(autobasculanta, autobetoniera)


Mijloace de avertizare prealabila clar precizate .

Informare permanenta dela ANMH despre starea vremii.

Cai de evacuare in caz de urgenta spre spatii sigure a lucratorilor de la toate posturile de lucru.


Pornire si actionare de către lucratori neautorizati.

-Formare si instruire adecvata a personalului

Deplasări necorelate în prealabil, generatoare de coliziuni cu alte echipamente existente pe amplasament



Căderea lucrătorului din mijlocul de

-Coordonare între macaragiu, şofer şi

66


transport la descărcarea materialelor

lucrător

Lovirea de persoane în timpul manevrei în marşarier

-Semnal sonor la mersul inapoi-Purtare EIP recomandate sarcinii de lucru

Risc de incendiu la umplerea rezervorului cu carburant

-Oprirea motorului-Fumatul şi focul deschis sunt strict

interzise-Folosirea unei pâlnii pentru a evita

împroşcarea cu carburant-Existenţa unui extinctor la îndemână

Implicarea în accidente de circulaţie

-Respectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice

-Verificarea stării tehnice înainte de plecarea în cursă

-Adaptarea vitezei la condiţiile meteoAutomacara Risc de inundare

datorat viiturilor.Mijloace de avertizare prealabila clar

precizate .Informare permanenta dela ANMH despre

starea vremii.Cai de evacuare in caz de urgenta spre

spatii sigure a lucratorilor de la toate posturile de lucru.


Răsturnări automacara datorate unei proaste amplasări

-Verificarea solului pe care se amplasează automacaraua

-Automacaraua nu se va amplasa niciodată la marginea unei excavaţii

Răsturnări automacara datorate unei proaste utilizări

-Formare şi instruire adecvată-Control periodic al macaralei

Căderi de materiae din cârlig

-Utilizarea unei tehnici de suspendare corecte

-Delimitarea zonei periculoase. Nu va fi permis accesul lucrătorilor sub sarcina suspendată

-Echiparea automacaralei cu semnal sonor-Nu se va depăşi niciodată sarcina maximă

admisibilă-Nu se va folosi niciodată automacaraua în

condiţii de vânt-Toate macaralele trebuie să fie prevăzute

cu cârlig de siguranţăRupere accesoriilor de ridicare.

-Utilizarea unei tehnici de suspendare corecte

-Revizia tehnică periodicăValabil pentru toate categoriile de lucrări

Expunerea lucrătorilor la căldură, risc de insolaţie

-Creşterea timpului de odihnă-Apă potabilă rece în cantităţi suficiente-Protejarea capului de razele directe ale

soarelui67


hipotermie -Creşterea timpului de odihnă, în încăperi încălzite, cu consum de lichide calde

-Purtare EIP adecvat

CAP.13 INSTRUCTIUNI PROPRII (CONFORM LEGII 319/2006)LUCRĂRI DE TERASAMENTE

Art.1 - Săpăturile in apropierea cărora se circula vor fi marcate vizibil şi amenajate cu

mijloace de protecţie adecvate. Pentru prevenirea căderii mijloacelor de transport sau a

persoanelor. In timpul nopţii, vor fi marcate cu inscripţii luminoase sau felinare avertizoare.

Art.2 - Daca adâncimea excavaţiei este mai mare de 1 m (groapă de împrumut), acestea

vor fi împrejmuite şi vor fi prevăzute cu rampe, care sa permită evacuarea rapida a utilajelor şi

executanţilor in caz de pericol.

Art.3 - Daca sunt depistate instalaţii subterane în apropierea locului unde se executa

săpături, se va opri lucrul, se va stabili precis natura instalaţiilor subterane şi felul cum sunt

amplasate şi se vor prevedea măsuri pentru evitarea avarierii acestor instalaţii şi pentru

eliminarea pericolelor.

Art.4 - Daca la executarea săpăturilor se detectează gaze sau alte substanţe periculoase,

conducătorul procesului de munca va evacua personalul, înştiinţând pe conducătorul tehnic

al lucrării care, pentru continuarea lucrului, va lua masurile necesare de eliminare a cauzelor

ce ar putea duce la accidente de munca sau îmbolnăviri profesionale.

Art.5 - Înainte de începerea terasamentelor trebuie luate masuri pentru a reduce la minimum

pericolele datorate cablurilor subterane şi altor sisteme de distribuţie.

Art.6 - Este interzisa săparea gropiila baza cu pericol de surpare a straturilor de pământ

superioare.

Art.7 - La executarea tuturor săpăturilor, inclusiv a celor din cariere şi balastiere, se vor

prevedea următoarele condiţii minime de securitate şi sănătate in muncă:

- Nu va fi permisa formarea de taluzuri a ieşirilor in consola (,,cozoroace" sau ,,tumbe");

- Starea de echilibru a taluzelor, va fi ţinută permanent sub supraveghere;

-Vor fi îndepărtate de pe taluzuri bucăţile de roca desprinse sau care tind să se

desprindă;

Art.8 - Asigurarea cu mijloace necesare evacuării infiltraţiilor de apa;

Art.9 - Nu se va permite accesul persoanelor deasupra frontului de lucru, în limitele

taluzului natural al rocilor sau în raza de acţiune a utilajelor.

Art.10 - In cazul executaţii săpăturilor - inclusiv cele din cariere şi balastiere - în mai

multe trepte, înălţimea şi lăţimea treptei precum şi berma de siguranţa vor fi stabilite prin

proiect, luându-se în considerare natura rocilor, coeficientul de frecare interioara, felul

68


transportului, înălţimea de tăiere a utilajului, necesitatea circulaţiei personalului pe trepte şi

daca se execută pe treaptă şi alte operaţii.

Art.11 - În apropierea locurilor unde se executa săpături, în raza de alunecare sau de

surpare a rocilor, nu este permisă amplasarea de utilaje, stâlpi etc. şi circulaţia vehiculelor,

decât dacă este verificată in prealabil rezistenta susţinerii la solicitările dinamice rezultate din

sarcinile respective şi dacă au fost luate toate masurile de protecţie a muncii.

Art. 12 - În vederea prevenirii accidentelor prin surpare se vor lua măsuri de consolidare

a săpăturilor, în funcţie de înălţimea şi adâncimea săpăturii precum şi de natura straturilor de

pământ ce va stabili modul de consolidare a săpăturii.

Art.13 - La lucrările de săpături în terenuri cu umiditate naturală, în cazul în care nu

există ape freatice, adâncimea până la care săpăturile pot fi executate cu pereţi verticali, se

va stabili prin proiectul de execuţie.

Art.14 - Efectuarea lucrărilor de săpături care s-au executat în taluzuri şi au fost supuse

modificării după executare parţială, este permisă cu acceptul proiectantului care va stabili

măsuri suplimentare de protecţie.

Art.15 - In tot timpul cât săpăturile rămân descoperite, conducătorul lucrării trebuie să

urmărească starea taluzurilor. In cazul în care se observă apariţia crăpăturilor paralele cu

marginea superioară se vor lua măsuri de consolidare pentru evitarea surpării.

Art.16 - Staţionarea şi circulaţia vehiculelor sau a utilajelor de construcţii în apropiere de

locurile unde se execută săpături fără sprijiniri cu pereţi verticali, sunt permise numai la o

distanţă egală cu de două ori adâncimea săpăturii.

Art.17 - Dacă în timpul săpăturii se produc acumulări de apă, se vor lua măsuri de

evacuare a acesteia.

Art.18 - Pământul provenit din săpătură, precum şi alte materiale se vor depozita la o

distanţă minimă de 0,5 m de la marginea pereţilor săpăturii. La săpăturile eu pereţii în

taluzuri, cu un unghi mai mare decât unghiul natural al taluzului, distanţa maximă dintre locul

de aşezare a pământului aruncat şi marginea săpăturii trebuie stabilită în prealabil prin

proiect.

Art.19 - Se vor lua măsuri suplimentare contra surpării pereţilor săpăturii în cazul când

în apropiere se găsesc utilaje care produc vibraţii în timpul lucrului.

Art.20 - Unghiul de taluz natural are caracteristicile din tabelul alăturat

Felul săpăturii

Adâncimea săpăturii pana la

3 m

Adâncimea săpăturii

peste 3m

un

ghi

tg. a u

nghi

tg. a

69


Teren de umplutura, nisip,

pietriş

39° 1:1,25 34° 1:1,15Nisip argilos 45° 1:1,0 45° 1:1,0Argila nisipoasa 53° 1:0,75 53° 1:0,75Argila 63° 1:0,5 56° 1:0,67Loess uscat 63° 1:0,5 53° 1:0,75Aceste unghiuri sunt valabile in cazul când nu exista ape subterane.

Art.21 - In situaţiile de mai sus, utilajul sau autovehiculul pot circula sau lucra la o

distanta de minim 2 m de la exteriorul senilei sau roţilor pană la marginea superioara sau

inferioară a taluzului natural.

Art.22 Se vor monta plăci avertizoare vizibile atât ziua cât şi noaptea în toate locurile

periculoase.

Art.23 Se va acorda o atenţie deosebită desfăşurării lucrului cu utilajele în vecinătatea

liniilor electrice sub tensiune:

Art.24 În timpul lucrului, se interzice trecerea sau staţionarea persoanelor sub săgeata

sau cupa utilajului sau în zonele de rotire, marcându-se zonele respective;

Art.25 Descărcarea pământului în autovehicul se va face de la înălţime redusă şi din

spatele veiculului;

Art.26 Sãpãturile în apropierea cãrora se circulã vor fi marcate vizibil, pentru prevenirea

cãderii mijloacelor de transport sau a persoanelor.

Art.27 Cãile de acces spre locurile de muncã unde existã pericole de surpãri de maluri,

atingere a firelor electrice sub tensiune, treceri peste ape trebuie prevãzute cu panouri

avertizoare şi afişaje.

CAP.14 INSTRUCŢIUNI SPECIFICE PENTRU UTILAJELE FOLOSITE FRECVENT ÎN CONSTRUCTII

1. REGULI DE BAZA OBLIGATORII PENTRU TOATE UTILAJELEArt.1 - Conducerea utilajelor trebuie încredinţată numai salariaţilor calificaţi şi autorizaţi

de conducerea persoanei juridice ce exploatează utilajele, pe baza de şcolarizare şi verificare a

cunoştinţelor. Reinstruirea conducătorului se va face ori de cate ori i se va încredinţa spre

conducere un alt tip de utilaj. La utilizarea utilajului, competenţele trebuie stabilite clar si

respectate.

Art.2 - Conducătorul utilajului trebuie sa cunoască:

• normelor de securitate şi sănătate în muncă in vigoare

• reguli ale circulaţiei rutiere in vigoare

• domeniul de utilizare al utilajului

70


Art.3 - Se interzice curăţarea sau repararea utilajului in timpul funcţionarii.

Art.4 Lucrările de reparaţii la utilaje trebuie efectuate numai de către personal calificat şi

autorizat, în atelierele specializate.

Art.5 Este interzisa conducerea utilajului sub influenţa alcoolului sau a medicamentelor care slăbesc atenţia sau capacitatea de coordonarea pe timpul lucrului, sau in stare avansata de oboseala.

Art.6 - Se interzice, circulaţia utilajul sau pornirea de pe loc a acestuia cu bena sau cupa

ridicata. Aceasta poate conduce la agăţarea sau ruperea liniilor electrice de orice fel si torsionarea sasiului maşinii.

Art.7 - Se interzice părăsirea utilajului de către mecanicul deservent in timpul funcţionarii

acestuia.

Art.8- Alimentarea cu carburanţi si lubrefianţi se va face numai cu motorul oprit.

Art.9 - Nu porniţi motorul înaintea efectuării plinului cu combustibil si fără sistemele de

evacuare, fără ulei sau răcitor, sau in caz de scurgeri de combustibil.

Art.10 - Folosiţi numai Combustibili autorizaţi. Nu folosiţi combustibili poluanţi sau al căror

sistem de filtrare nu este cunoscut cu precizie.

Art.11 Nu fumaţi si nu apropiaţi utilajul de o flacăra daca rezervorul de benzina este

deschis sau pe timpul umplerii acestuia. Faceţi plinul intr-un loc adecvat. Nu faceţi plinul in

timp ce motorul funcţionează.

Art.12 Efectuaţi orice reparaţie imediat chiar daca nu pare a fi importanta.

Art.13 Reparaţi imediat orice crăpătura sau scurgere chiar daca nu pare sa prezinte

importanta.

Art.14 Nu folosiţi utilajul fără fluid hidraulic in sistemul hidraulic.

Art.15 Nu îndepărtaţi, strângeţi sau lărgiţi nici o conexiune, nici un furtun sau

componenta hidraulica atunci când sistemul se afla sub presiune. Aceste operaţiuni trebuiesc

efectuate doar de către personal calificat si instruit.

Art.16 Aşteptaţi pana când sistemul de răcire a motorului a atins o temperatura mai mica

de 200 C înainte de a deschide capacul de la rezervorul de antigel sau înainte de a efectua

lucrări la sistemul de răcire a motorului.

Art.17 - Toate utilajele care staţionează sau lucrează sub linii electrice de înaltă tensiune

trebuie sa fie legate la pământ.

Art.18 - Se interzice circulaţia oricărui utilaj in apropierea liniei de cale ferata la o distanta

mai mica de 3 m.

Art.19 - Trecerea utilajelor pe sub liniile electrice de înaltă tensiune este permisă numai

atunci când

71


distanta dintre acestea şi partea cea mai ridicata a utilajului este minim:

- 3,00 m - pentru linii de pană la 35 k V inclusiv

- 4,00 m - pentru linii de pană la 110 kV inclusiv



Art.20 – Toate utilajele vor fi dotate cu extinctor.

2. UTILAJEBULDOZERULArt.1 - Orice reparaţie, inclusiv curăţarea lamei de pământ se va face cu lama sprijinita de

sol. Daca. totuşi, este necesara ridicarea lamei, se vor folosi cale de lemn care vor fi introduse

sub lama.

Art.2 - Nu se admite pe malul gropilor formarea de depozite de pământ sau de materiale

pe care buldozerul sa fie nevoit sa le împingă in groapa, deoarece operaţia prezintă pericolul

prăbuşirii buldozerului.

Art.3 - Se interzice întoarcerea buldozerului in panta, întrucât o manevra greşita poate

conduce la răsturnarea lui.

a). Manevrarea şi întreţinerea utilajului pot fi făcute numai de către un personal instruit şi

autorizat.

b). Atunci când se efectuează manevre sau se întreţine utilajul, este obligatorie

respectarea regulilor de securitate si sănătate in munca, precum şi respectarea instrucţiunilor

din cartea tehnică.

d). Atunci când se lucrează cu un alt operator sau cu o persoană dintr-un şantier cu

trafic greu, asiguraţi-vă că tot personalul înţelege toate semnalele manuale care se vor

utiliza.

e). Operatorul trebuie sa se informeze despre existenta eventualelor linii de cabluri

subterane.

Art.4. Echipări de siguranţă:

a). Asiguraţi-vă că toate apărătoarele şi capacele de protecţie se află montate corect la

locul lor, iar dacă acestea sunt deteriorate, trebuie imediat reparate.

b). Insuşiţi-vă modul de utilizare a echipărilor de siguranţă şi utilizaţi-le în

mod corespunzător.

c). Este interzisa demontarea sau scoaterea echipamentelor de siguranţă. Acestea

trebuie menţinute permanent în stare bună de funcţionare.

Art.5 îmbrăcămintea şi articole de protecţie a personalului:

72


a). Nu purtaţi îmbrăcăminte largă şi accesorii. Aceasta reprezintă un pericol căci pot să

se agate de manetele de comandă sau de obiecte ascuţite.

b). Daca purtaţi păr lung şi atârnă de sub cască, trebuie legat cu grijă întrucât exista

pericolul de a fi prins în utilaj.

c). Purtaţi întotdeauna cască dură de protecţie şi bocanci de protecţie. Dacă natura

lucrului reclamă aceasta, purtaţi ochelari de protecţie, mască, mănuşi, dopuri în urechi şi

centură de siguranţă atunci când efectuaţi operarea sau întreţinerea maşinii.

d) Înainte de a utiliza echipamentul, verificaţi dacă tot echipamentul de protecţie

funcţionează corect.

Art.6 Urcarea si Coborarea:

a). Nu săriţi niciodată din utilaj şi nu vă urcaţi sau coborâţi dacă acesta este în mişcare.

b). Dacă utilaj s-a pus singur în mişcare, nu săriţi înăuntru pentru a încerca să-l opriţi.

c). Pentru a preveni rănirea personalului datorită alunecării sau căderii de pe utilaj, se va

proceda astfel:

- Urcarea şi coborârea în sau din cabină se va face numai prin faţa maşinii.

- Se vor folosi mânerele şi scările, atunci când vă urcaţi sau coborâţi în sau din utilaj.

- Nu vă urcaţi şi nu coborâţi în sau din cabină prin lateral sau prin spate.

- Nu vă ţineţi de manetele de comandă la urcarea sau coborârea în sau din utilaj.

- Nu vă urcaţi niciodată pe capota motorului sau pe antiderapant.

- Înainte de a vă urca sau coborî în/din utilaj, verificaţi daca mânerele si scările sunt

murdare de ulei, unsoare sau noroi dacă există ulei, unsoare sau noroi pe acestea, încercaţi

sa le curăţaţi si apoi urcaţi in utilaj, preîntâmpinând in felul acesta accidentarea prin

alunecare sau cădere de pe utilaj.

- Nu vă urcaţi sau coborâţi în/din utilaj având scule în mână.

Art.7 Prevenirea Opăririlor

a). Pentru a preveni opăririle cu apă fierbinte sau cu vapori care ţâşnesc atunci când

verificaţi sau scurgeţi lichidul de răcire, aşteptaţi mai întâi ca apa să se răcească până la o

temperatură la care puteţi pune mâna pe buşonul radiatorului şi apoi porniţi operaţia. Dar

chiar şi după răcire, slăbiţi încet buşonul pentru a depresuriza sistemul şi abia apoi scoateţi

buşonul.

CILINDRUL COMPACTORArt.1- Cilindru compactor trebuie sa fie in perfecta stare de funcţionare si sa aibă

montate toate dispozitivele de protecţie prevăzute in construcţia maşinii.

73


Art.2- Se interzice curăţarea sau repararea cilindrului in timpul funcţionarii.

Art.3- Cilindru compactor trebuie prevăzut cu semnal acustic, iar semnificaţia semnalului

trebuie cunoscuta de muncitorii din şantier.

Art.4- La cilindri compactori se va avea in vedere posibilitatea alunecărilor de teren.

Art.5- Cilindru compactor trebuie prevăzut cu stingător de incendiu.

Art.6- Este interzis cu desăvârşire sa se treacă cu cilindru compactor peste cablurile de

suprafaţă.

Art.7 - Coborârea pantelor de către utilaje se va realiza in mod obligatoriu in viteza I-a.

Art.8- Este interzis a se lăsa cilindru compactor de-a curmezişul drumului sau in mijlocul

acestuia.

Art.9- După terminarea lucrului cilindru va fi frânat, iar daca oprirea se face in panta, pe

lângă frânare se va asigura ruloul cu traversa sub tambur.

Art.10- Este interzisa urcarea pe cilindru in timpul lucrului.

Art.11- Lucrul pe timp de noapte este posibil numai daca locul de munca este iluminat in

bune condiţii si instalaţia electrica a utilajului este in stare de funcţionare, având in funcţiune

farurile din fata si luminile de semnalizare din spate.

COMPRESORULArt.1- Compresorul trebuie sa fie in perfecta stare de funcţionare si sa aibă montate

toate dispozitivele de protecţie prevăzute in construcţia maşinii.

Art.2- Instalarea compresorului se va face conform instrucţiunilor tehnice din cartea tehnică.

Art.3- Este interzis mersul in gol al sculei, iar la terminarea lucrului se închide robinetul

de aer comprimat.

Art.4- Apa si uleiul din răcitoarele intermediare si din separatoare trebuie sa fie evacuate

înainte de punerea in funcţiune, daca apa nu poate fi evacuata pornirea se va face foarte lent.

Art.5- In timpul lucrului cu compresorul de aer comprimat se va tine seama de următoarele

condiţii:

- legarea si dezlegarea conductelor si uneltelor la recipientul compresorului este permisa

numai după întreruperea admisiei

- înainte de legarea conductelor, acestea vor fi curăţate prin suflare cu aer

- admisia aerului se va face numai după poziţionarea uneltei de lucru

- mersul in gol a uneltelor este permis numai in vederea verificării lor, in vederea

începerii lucrului sau in cursul reparaţiilor

- in timpul lucrului muncitorii vor purta ochelari si mănuşi de protecţie

74


EXCAVATORUL Art.1- Excavatorul trebuie sa fie in perfecta stare de funcţionare si sa aibă montate toate

dispozitivele de protecţie prevăzute in construcţia maşinii.

Art.2- Excavatorul trebuie prevăzut cu semnal acustic, iar semnificaţia semnalului trebuie

cunoscuta de muncitorii din şantier.

Art.3- Trecerea sau staţionarea sub cupa excavatorului este strict interzisa.

Art.4- Excavatorul trebuie prevăzut cu stingător de incendiu.

Art.5- Daca excavatorul se deplasează prin propriile sale mijloace pe drum săgeata

trebuie îndreptată in direcţia deplasării iar cupa sa fie ridicata la cel puţin 0,5-0,9 m de la sol.

Art.6- La oprirea excavatorului, chiar si pentru scurt timp, cupa se va lasă pe pământ.

Art.7- Este interzis a se trece cu cupa pe deasupra cabinei autovehiculului si a se

descărca in autovehicul de la înălţime.

Art.8- Conducătorul de utilaj este obligat sa observe starea abatajului si, in caz de

pericol de surpare sa îndepărteze utilajul din zona periculoasa.

Art.9- Este interzisa urcarea pe excavator in timpul lucrului.

Art.10- Conducătorul de utilaj este obligat sa observe starea săpăturii si, in caz de

pericol de surpare sa îndepărteze utilajul din zona periculoasa.

Art.11- Este interzis ca senilele excavatorului sa depăşească marginea gropii, cu peste

jumătate din lungimea dintre axele senilei, in condiţiile in care taluzul este natural, iar

excavatorul are cupa îndreptata spre fundul gropii.

Art.12- Este interzis excavatorului sa lucreze, poziţionat cu senilele paralel cu marginea

gropii.

Art.13- Este interzisa urcarea pe excavator in timpul lucrului.

GRUP ELECTROGENArt.1- Nu atingeţi grupul cat timp aveţi mâinile sau picioarele umede.

Art.2- Este interzisa stropirea sau udarea grupului cu lichide sau lăsarea afara in cazul in

care sunt intemperii.

Art.3- Asiguraţi-va ca, cablurile si conectorii sunt in stare buna.

Art.4- Este interzisa alimentarea cu carburant in timpul funcţionarii sau când grupul este

cald.

Art.5- Este interzisa depozitarea produselor inflamabile lângă grup in timpul funcţionarii

precum si a produselor explozive.

Art.6- Generatorul trebuie prevăzut cu stingător de incendiu.

Art.7- Nu atingeţi motorul sau eşapamentul in timpul funcţionarii grupului. Pericol de ardere!

75


Art.8- Orice defecţiune a sistemului de evacuare produce poluare fonica.

Art.9- Este interzisa scurgerea uleiurilor in sol precum si in sistemele de apa menajera.

Art.10- Înaintea folosirii generatorului asiguraţi-va ca se cunosc toate comenzile de

control si comanda de oprire de urgenta.

Art.11- Înlocuirea filtrului de carburant se va face când motorul este rece pentru a se evita

pericolul de incendiu.

Art.12- Este interzisa ungerea exterioara a generatorului in vederea protejării anticorosive.

Art.13- Este interzisa acoperirea generatorului cu alte materiale in timpul funcţionarii sau

imediat după oprire.

ÎNCĂRCĂTOARE FRONTALEReguli generaleArt.1 - La exploatarea încărcătoarelor frontale, trebuie să se respecte prevederile din

prezenta norma specifică.

Art.2 - La operaţia de încărcare cu încărcătorul frontal se vor respecta următoarele:

• conducătorul va semnaliza pentru atenţionare şi va începe manevra numai după

retragerea tuturor persoanelor din raza de acţiune a utilajului:

• conducătorul nu va aşeza sarcina în mijloacele de transport decât după ce s-a asigurat că

conducătorul auto şi lucrătorii s-au retras din acestea;

• bascularea sarcinii în mijlocul de transport este permisa numai după staţionarea utilajului

şi încetarea balansării sarcinii;

• Operatorul trebuie sa cunoască greutatea materialelor de care se ocupa si sa

evite depăşirea capacităţii operative, sa se încadreze in tabela de încărcătura a utilajului .

Materialele foarte dense sunt mai grele decât acelaşi volum de materiale mai puţin dense.

Reduceţi mărimea încărcăturii daca aveţi de-a face cu materiale dense.

Art.3 - Pe timpul încărcării sau descărcării, este interzisa staţionarea lucrătorilor pe

caroseria autovehiculelor , în faţa sarcinilor sau în raza de acţiune a încărcătoarelor frontale.

Art.4 - Este interzisă deplasarea încărcătoarelor frontale înainte de ridicarea

sarcinii şi desprinderea completa a acesteia din stiva, din mijloacele de transport sau de pe

sol.

Art.5 - Se interzice depunerea sarcinilor în stive, în mijloacele de transport sau la sol, de

la o înălţime mai mare de 0,5 m.

Art.6 - La efectuarea manevrelor de încărcare-descărcare şi transport a materialelor

granulare, utilajul va fi acţionat încet, atât la umplerea şi golirea cupei cât şi pe parcursul

deplasării.

76


Art.7 - Se interzice conducătorului să părăsească utilajul având sarcina ridicata de la sol.

Art.8 - Părăsirea încărcătorului frontal se va face numai după oprirea motorului, blocarea

frânei şi închiderea cabinei, furca utilajului fiind sprijinită pe sol.

Art.9 - Pe timpul transportului sarcinilor cu încărcătoare frontale se vor respecta

următoarele:

- deplasarea se va face menţinând sarcina la o înălţime de maximum 0,5 m fata de sol;

ridicarea sarcinii la înălţimi mai mari este permisa numai pentru trecerea prin locurile înguste,

cu viteza redusa, pana Ia evitarea oricărui pericol de accidentare;

- se interzice circulaţia cu sarcina, pe terenuri cu panta mai mare de 10%

- la trecerea peste podeţe sau poduri, se va tine seama de capacitatea de rezistenta a

acestora;

- se interzice deplasarea sarcinilor ale căror dimensiuni nu se încadrează în gabaritele

cailor de circulaţie sau a celor care periclitează echilibrul utilajului;

- este interzisa oprirea pe pasajele de trecere de cale ferată sau în raza de acţiune a

altor utilaje.

Art.10 - Deplasarea încărcătoarelor frontale în incinta este permisa numai pe căile de

circulaţie stabilite, cu o viteza care să asigure evitarea pericolelor de accidentare, stabilite prin

instrucţiunile proprii locului de munca.

Art.11 - Se interzice sa se facă rotaţia încărcătorului pe o panta transversala de peste 10°.

Art.12 - Când este necesara deplasarea încărcătoarelor frontale pe drumurile publice,

trebuiesc respectate prevederile ,,Regulamentului privind circulaţia pe drumurile publice" şi

Art.13 - La transportul unor sarcini voluminoase, care restrâng vizibilitatea

conducătorului, manevrarea va fi dirijata de o persoana aflata în afara utilajului şi în raza de

vizibilitate a conducătorului.

Art.14 - În timpul deplasării încărcătorului frontal, îndeosebi în locurile aglomerate,

conducătorul va reduce viteza, se va asigura conducătorul auto ca nu este pericol de

accidentare, dând totodată semnale sonore de avertizare.

Art.15 - Se interzice transportul persoanelor cu încărcătoare frontale.

Art.16 - Este interzisă deplasarea sau lucrul pe întuneric, cu farurile defecte sau stinse.

Art.17 - Pe timpul funcţionarii, încărcătorul frontal trebuie să corespundă din punct de

vedere tehnic prevederilor cărţii tehnice, fiind utilizat în limitele caracteristicilor lui tehnice.

Capacitatea de ridicare va fi înscrisa pe o tăbliţa indicatoare, conducătorul fiind obligat să

verifice permanent existenta acesteia.

Art.18 - Este interzisă folosirea încărcătoarelor frontale pentru executarea unor lucrări

neadecvate.

77


Pentru sarcini specifice, trebuie să se dispună de echipamentul auxiliar şi sculele

anexate, corespunzătoare operaţiei ce se executa, fiind interzisa recurgerea la improvizaţii.

Art.19 - Se interzice utilizarea încărcătoarelor frontale pentru împingerea şi

tragerea autovehiculelor, a vagoanelor sau a altor mijloace de transport.

Art.20 - Este interzisă acţionarea brusca sau forţată a comenzilor încărcătorului frontal

(manete, pedale etc.)

Art.21 - Este interzisă manipularea de la sol a pârghiilor de acţionare.

Art.22 - Este interzisă manevrarea sarcinii atunci când motorul este oprit din funcţionare.

Art.23 - Se interzice manevrarea echipamentului auxiliar concomitent cu frânarea bruscă

a încărcătorului frontal.

Art.24 - În cazul unor defecţiuni, conducătorul este obligat să întrerupă lucrul şi să

procedeze la remedierea acestora, daca este posibil.

Art.25 - Încărcătoarele frontale trebuie să aibă, lateral, la geamuri, bare sudate pentru a

împiedica conducătorul utilajului să scoată capul în afara, evitându-se astfel accidentarea

acestuia.

Art.26 - Verificarea echipamentului auxiliar trebuie să se facă numai când acesta este aşezat

pe sol.

Art.27 - Încărcătorul frontal trebuie să aibă reviziile tehnice şi lucrările de întreţinere

efectuate la termen, conform graficului.

Art.28 - În caz de avarie, remarcarea încărcătorului defect se face numai cu ajutorul unei

bare de remorcare, conform prevederilor ,,Regulamentului privind circulaţia pe drumurile publice".

Art.29 - Lucrările de reparaţii la încărcătorul frontal trebuie efectuate numai de către

personal calificat şi autorizat, în atelierele specializate.

MACARALEArt.1 - Macaralele se vor încredinţa persoanelor in vârsta de cel puţin 18 ani, care au

absolvit o scoală elementara, au promovat examenul medical, au lucrat neîntrerupt cel puţin

150 ore ca ajutor de macaragiu, conform Instrucţiunilor CR 5/77, au unnat cursul de

autorizare şi au promovat examenul in vederea obţinerii autorizaţiei de macaragiu.

Art.2 - Macaragiul va nota in registrul de supraveghere defectele constatate şi remedierile

efectuate in timpul lucrului.

Art.3 - Toate macaralele şi instalaţiile de ridicat prevăzute cu cabina vor avea o scara de

acces care, începând de la înălţimea de 2 m, va fi prevăzuta cu împrejmuiri in forma de inele.

Art.4 - Cablurile mecanismelor de ridicat trebuie sa aibă o asemenea lungime încât la

poziţia cea mai de jos a cârligului sa rămână înfăşurate pe tambur cel puţin 3 spire.

78


Art.5 – Macaraua trebuie prevăzută cu cârlig de siguranţă care să împiedice dislocarea

accidentală a încărcăturii.

MOTOPOMPAArt.1- Este interzisa folosirea motopompei in locuri neventilate.

Art.2- Este interzisa stropirea sau udarea motopompei cu lichide sau lăsarea afara in

cazul in care sunt intemperii.

Art.3- Se interzice curăţarea sau repararea motopompei in timpul funcţionarii.

Art.4- Este interzis fumatul sau producerea de scântei in timpul alimentarii cu carburant.

Art.5- Este interzisa alimentarea cu carburant in timpul funcţionarii sau când motopompa

este calda.

Art.6- Este interzisa depozitarea produselor inflamabile lângă motopompa in timpul

funcţionarii precum si a produselor explozive.

Art.7- Motopompa trebuie prevăzută cu stingător de incendiu.

Art.8- Nu atingeţi motorul sau eşapamentul in timpul funcţionarii motopompei. Pericol de

ardere!

Art.9 - Orice defecţiune a sistemului de evacuare produce poluare fonica.

Art.l0 - Este interzisa scurgerea uleiurilor in sol precum si in sistemele de apa menajera.

Art.11 - A se evita pe cat posibil amplasarea motopompei lângă clădiri deoarece

fenomenal de reverberare sonora duce la amplificarea zgomotului.

Art.12- Înaintea folosirii motopompei asiguraţi-va ca se cunosc toate comenzile de

control si comanda ce oprire de urgenta.

Art.13- Înlocuirea filtrului de carburant se va face când motorul este rece pentru a se evita

pericolul de incendiu.

Art.14- Este interzisa ungerea exterioara a motopompei in vederea protejării anticorosive.

Art.15- Este interzisa acoperirea motopompei cu alte materiale in timpul funcţionarii sau

imediat după oprire.

Art.16- Este interzisa înclinarea motopompei pentru a se evita pătrunderea uleiului de

motor in camera de ardere.

PLACA VIBRANTAArt.1 - Placa vibranta trebuie sa fie in perfecta stare de funcţionare si sa aibă montate

toate dispozitivele de protecţie prevăzute in construcţia maşinii.

Art.2 - Alimentarea cu carburanţi si lubrefianţi se va face numai cu motorul oprit.

79


Art.3 - Se interzice curăţarea sau repararea plăcii vibrante in timpul funcţionarii.

Art.4 - Este interzisa stropirea sau udarea plăcii vibrante cu lichide sau lăsarea afara in

cazul in care sunt intemperii.

Art.5 - Este interzis fumatul sau producerea de scântei in timpul alimentarii cu carburant.

Art.6 - Este interzisa alimentarea cu carburant in timpul funcţionarii sau când placa

vibranta este calda.

Art.7 - Este interzisa depozitarea produselor inflamabile lângă placa vibranta in timpul

funcţionarii precum si a produselor explozive.

Art.8 - Nu atingeţi motorul sau eşapamentul in timpul funcţionarii plăcii vibrante. Pericol

de ardere!

Art.9 - Orice defecţiune a sistemului de evacuare produce poluare fonica.

Art.10 - Este interzisa scurgerea uleiurilor in sol precum si in sistemele de apa menajera.

Art.11 - Înaintea folosirii plăcii vibrante asiguraţi-va ca se cunosc toate comenzile de

control si comanda de oprire de urgenta.

Art.12 - Înlocuirea filtrului de carburant se va face când motorul este rece pentru a se

evita pericolul de incendiu.

Art.13 - Este interzisa ungerea exterioara a plăcii vibrante in vederea protejării

anticorosive.

Art.14- Este interzisa acoperirea plăcii vibrante cu alte materiale in timpul funcţionarii

sau imediat după oprire.

Art.15 - Este interzisa înclinarea plăcii vibrante pentru a se evita pătrunderea uleiului de

motor in camera de ardere.

CAP.15 ORGANIZAREA ÎN CAZUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ15.1PREVENIREA INCENDIILORÎn cazul declanşării unui incendiu, lucrătorii au următoarele obligaţii

-sa respecte reglementările tehnice si dispoziţiile de apărare împotriva incendiilor si sa

nu primejduiască, prin deciziile si faptele lor, viata, bunurile si mediul.

-daca observa un incendiu are obligaţia sa anunţe prin orice mijloc si cat mai repede

şeful ierarhic si serviciile de urgenta, la telefon 112 si sa ia masuri, după posibilităţile sale,

pentru limitarea si stingerea incendiului.

-în cazul in care anunţa incendiul este obligat sa confere identitatea, locaţia, societatea

si alte date de identificare a incendiului precum si numarul de telefon de pe care face

solicitarea de intervenţie.

80


- In caz de incendiu, sa acorde ajutor, când si cat este raţional posibil ( fără ca prin aceasta sa pună in pericol propria persoana ), semenilor aflaţi in pericol sau in dificultate, din proprie iniţiativa ori la solicitarea victimei, a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum si a personalului serviciilor de urgenta:

- sa respecte regulile si masurile de apărare 'împotriva incendiilor, asupra cărora a fost

instruit de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz;

- sa utilizeze substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura si

echipamentele, potrivit instrucţiunilor tehnice, precum si celor date de administrator sau de

conducătorul instituţiei, după caz;

- sa nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor si

instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor;

- sa comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de munca orice încălcare

a normelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind

un pericol de incendiu, precum si orice defecţiune sesizata la sistemele si instalaţiile de

apărare împotriva incendiilor;

- sa coopereze cu salariaţii desemnaţi de administrator, după caz, respectiv cu cadrul

tehnic specializat, care are atribuţii in domeniul apărării împotriva incendiilor, in vederea

realizării masurilor de apărare împotriva incendiilor;

- sa acţioneze, in conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, in cazul apariţiei

oricărui pericol iminent de incendiu;

- sa nu încuie uşile de evacuare pe timpul prezentei lucrătorilor si copiilor asistaţi;

- sa nu blocheze sau sa depoziteze materiale pe căile de evacuare in caz de urgenta;

- să cunoască locul de amplasare a extinctoarelor din şantier, sa-si însuşească modul de

folosire a mijloacelor de intervenţie, sa cunoască instrucţiunile proprii societăţi privind

apărare împotriva incendiilor si sa acţioneze in conformitate cu acestea;

- sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele si informaţiile de care are cunoştinţa,

referitoare/legate de producerea unui incendiul.

15.2 PROTECŢIA CIVILĂÎn cazul declanşării unui situaţii de urgenţă ( cutremur, viitură, accidente nucleare),

lucrătorii au următoarele obligaţii:

-sa utilizeze in mod corespunzător echipamentul de protecţie individuala, sa accepte

tratamentul medical şi antidoturile stabilite, in cazul accidentelor nucleare, chimice sau

biologice;

-sa accepte masurile de protecţie sociala prevăzute prin legea protecţiei civile pentru

81


perioadele de întrerupere a activităţii, impuse de situaţiile de protecţie civila;

-sa respecte normele, regulile şi masurile de protecţie civila stabilite de autorităţile in

domeniu;

-sa participe la instruiri, exerciţii, aplicaţii şi la alte forme de pregătire specifica

organizate la locul de munca .

-sa duca la indeplinire masurile de protectie civila dispuse, in conditiile legii, de

autoritatile competente sau de personalul investit cu exercitiul, autoritatile publice din cadrul

serviciilor publice de urgenta;

-sa informeze autoritatile sau serviciile de urgenta abilitate, prin orice mijloace, inclusiv

telefoni, prin apelarea numarului 112, despre iminenta producerii sau producerea oricarei

situatii de urgenta despre care iau cunostinta din surse sigure.

-sa informeze serviciile de urgenta profesioniste sau politia , dupa caz, inclusiv telefonic,

prin apelarea numarului 112, despre descoperirea de munitie sau elemente de munitie

ramase neexplodate fara a face vreo interventie la aceasta;

-sa participe la pregătirea de protecţie civila la locul unde îşi desfăşoară activitatea:

-de menţinerea in stare de curăţenie a echipamentelor si utilajelor folosite;

-trebuie sa asiste la întâlnirile privitoare la siguranţa si la inspecţiile de şantier, daca este

cazul;

-sa raporteze superiorului sau orice accident, incident sau situaţie periculoasa pe care o

va constata;

-sa respecte consemnele de securitate in special in caz de accident grav sau presupus

grav, ca si in caz de incendiu.

15.3 ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR

Trusa de prim-ajutorFiecare şantier are în dotarea o trusa de prim ajutor. Trusa de prim-ajutor există la toate

locurile de muncă cu mai mult de 5 persoane, una la cel mult 25 persoane şi la locurile de

muncă dispersate, indiferent de numărul de angajaţi. Componenţa trusei sanitare (cantităţi

minime prevăzute) este stabilită conform ordinului MSF nr.427/2002 pentru aprobarea

Componenţei trusei sanitare şi a baremului de materiale ce intră în dotarea posturilor de

prim-ajutor fară cadre medicale din 14.06.2002 (MO 531/22.07.2002)

Trusele de prim-ajutor trebuie să fie în număr suficient, amplasate la vedere, accesibile

şi dotate corespunzător

82


Instruirea PersonaluluiPeriodic, pesonalul este instruit pentru acordarea primului ajutor în caz de accidente.

Pentru fiecare loc de munca, la max. 15 persoane există câte un salvator specializat,

persoană instruită de către medicul de madicina muncii sau altă autoritate autorizată să

acorde primul ajutor în caz de accident.

Se vor afişa în locuri vizibile numerele de telefon pentru înştiinţare in caz de situaţii de

urgenta.

Telefoane utile :

- salvare 112

- politia 112

- pompieri 112

Primul ajutor in caz de accidentare, trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul, de către orice persoana care este pregătita pentru aceasta. Viaţa celui accidentat poate să depindă debuna organizare a acordării primului ajutor.

La acordarea primului ajutor participa :- martorul accidentului sau prima persoana anunţata

- salvatorul (salvatorii)

- medicul de societate

- asistente medicale, infirmiere

- serviciul de sănătate si securitate a muncii

- pompierii societăţii

- conducerea societăţii

- comitetul de securitate si sănătate in munca

Din afara unităţii:- pompierii

- serviciul de ambulanta

- SMURD

- Medici, asistente

- politie, jandarmerie

Mijloace disponibile:- telefon 112

- apel verbal

- radio, semnal de alarma

- dispensar, cabinet medical

83


- ambulanta, elicopter

- vehicolele societăţii

- materiale speciale: trusa de prim ajutor, targa

In cazul producerii unui accident, intervenţia imediata a salvatorului are in vedere:- analiza situaţiei

- protejarea victimei

- examinarea victimei

- anunţarea accidentului

- acordarea primului ajutor

- supravegherea victimei

La sosirea echipei de specialitate, va comunica medicului toate informaţiile obţinute

despre accidentat si despre starea victimei şi va ajuta la transportul victimei la ambulanţă

însoţind victima la spital daca medicul solicită acest lucru.

In caz de accident (rănire, cădere, lovire, traumatism etc.) se va declara accidentul de

munca si se va face cercetarea evenimentului conform legislaţiei.

MASURI DE PRIM-AJUTOR (pentru diferite tipuri de accidente):ASFIXIERESimptome:- încetarea respiraţiei

- fata vânata, mâini si picioare reci

- bătăi slabe ale inimii, imperceptibile

Prim-ajutor:- Se îndepărtează persoana de locul unde s-a produs asfixia.

- Se apelează la Serviciul de Ambulanta.

- Persoana se aşează pe spate, cu capul intr-o parte.

- Se asigura libertatea mişcărilor respiratorii.

- Se încearcă respiraţia artificiala pana când persoana începe sa respire.

ÎNEC

Primul ajutor:

84


- Se apelează urgent la Serviciul de Ambulanta.

- Persoana se scoate din apa, se întinde pe spate si i se verifica respiraţia.

- Se încearcă eliminarea lichidului înghiţit prin exercitarea unor presiuni consecutive

asupra abdomenului - Metoda Heimlich

FRACTURA, LUXATIE, ENTORSA

Simptome:- Fractura - ruptura oaselor (fracturi închise) sau a oaselor si a pielii (fracturi deschise).

- Entorsa - îndoirea, răsucirea sau întinderea forţată a ligamentelor fără deplasarea

oaselor din articulaţie.

- Luxaţia - întinderea sau ruperea ligamentelor si deplasarea osului in articulaţie.

Prim-ajutor:- La fracturi închise si luxaţii, se imobilizează partea vătămata in poziţia cea mai

comoda (pentru evitarea transformării fracturilor închise in fracturi deschise).

- Se transporta urgent accidentatul la spital.

LEŞIN (LIPOTIMIE)Simptome:- Pierderea temporara a cunoştinţei fără dispariţia pulsului (putând indica o afecţiune

grava).

Prim-ajutor:- Persoana se aşează pe spate, cu capul mai jos decât trunchiul, in scopul irigării

creierului.

- Se verifica pulsul si respiraţia si se îndepărtează hainele strâmte.

- Daca este necesar, se apelează la Serviciul de Ambulanta.

ARSURIPrim-ajutor:- In cazul arsurilor grave, se îndepărtează cu precauţie hainele si încălţămintea.

- Pansarea rănilor cu materiale sterile pentru evitarea producerii infecţiilor.

- Spălarea imediata a rănilor provocate de arsuri cu substanţe chimice (acizi, substanţe

alcaline si caustice) sub jet de apa (10-15 minute).

- Transportarea victimei la spital.

85


HEMORAGIEPrim-ajutor:- Hemoragiile pot fi oprite prin presiune digitala si prin aplicarea garoului.

- In primul caz, pana la oprirea hemoragiei (hemostaza) se apasă direct pe rana

folosind un pansament curat.

- Garoul poate fi improvizat dintr-un tub de cauciuc, o curea sau o faşă de tifon (putând

fi menţinut maxim o ora si jumătate).

- Garoul se aplica in cazul hemoragiilor membrelor, la o distanta de rana, deasupra

cotului sau a genunchiului, prin strângere treptata.

- Garoul se desface la fiecare 15-20 minute pentru a permite sângelui sa circule.

- Se transporta persoana accidentata la cel mai apropiat spital.

ELECTROCUTAREPrim-ajutor:- Electrocutarea poate produce moartea aparenta, îndepărtarea persoanei de sursa de

tensiune.

- Scoaterea de sub tensiune a instalaţiei ce a provocat electrocutarea.

- Victima se pune in poziţia culcat pe loc uscat (pe paturi sau pe haine); se desface

gulerul, cureaua si eventual, se scot hainele si se pun sticle cu apa calda in jurul corpului.

- Se face respiraţie artificiala pana la apariţia semnelor vitale.

OTRĂVIRE Simptome:- Dificultăţi respiratorii, transpiraţie, dureri abdominale sau de piept.

- Voma, diaree, greaţa.

- Pierderea cunoştinţei.

- Buze uscate, arsuri in jurul buzelor sau ale pielii.

Prim-ajutor:- Se analizează locul si modul in care s-a produs otrăvirea si se transporta persoana in

cauza departe de sursa de otrăvire.

- Se verifica daca persoana este conştienta, respiraţia si pulsul acesteia.

- Daca este necesar, se apelează Serviciul de Ambulanta.

86


- Daca mai exista alte persoane suspecte, se încearcă aflarea tipului de otrava si

cantitatea ingerata.

- In caz de voma, persoana se poziţionează pe o parte.

Întocmit,

Ing. Ruxandara GRUIA

ANEXA 1.REGULAMENTUL DE SANTIER

Regulamentul de şantier se stabileşte de către coordonatorul SSM în perioada de

proiectare şi se adaptează şi se definitivează prin acordul comun dintre coordonatorul SSM

din perioada de execuţie şi AG. Funcţie de condiţiile reale existente la data începerii

execuţiei lucrărilor (dacă în urma licitaţiei de atribuire, execuţia va fi realizată de o singură

antrepriză sau mai multe, modul în care AG îşi propune să asigure spaţiile de cazare, masă,

grupurile sociale, etc)

1. DISPOZITII GENERALEPrezentul document a fost stabilit in conformitate cu prevederile legislative în vigoare,

dupa care a fost comunicat tuturor pesoanelor fizice sau juridice implicate.

Toate persoanele prezente pe santier, indiferent de locul de munca in care se gasesc,

trebuie sa se conformeze planului prezentului regulament.

In mod general, notele de servici pot completa dispozitiile acestui regulament sau

modalitatile sale de aplicare daca acesta contine prescriptii generale in materie se sanatate

si securitate precum si in materie de disciplina.

In mod particular, notele de servici pot face obiectul unei comunicari specifice (se

adreseaza doar unor lucratori si numai pentru o anumita lucrare) si atunci acestea se aplica

direct.

In prezentul regulament prin angajator se intelege orice persoana juridica care utilizeaza

forta de munca pentru realizarea lucrarilor contractate.

2. SANATATE SI SECURITATE Fara ca angajatorul sa fie exonerat de raspunderi, prevenirea accidentelor de munca si

a imbolnavirilor profesionale implica constientizarea din partea salariatilor proprii, dar si a

celor apartinand altor angajatori, a riscurilor care exista la locul de munca, a respectarii

regulilor al caror scop este reducerea si suprimarea accidentelor.

87


Toate persoanele prezente pe santier trebuie sa se conformeze dispozitiilor generale

prevazute in legislatie sau in normele interne, precum si celor prevazute in prezentul

regulamentul de santier.

2.1. Sali de meseAccesul in sala de mese este permis numai in intervalele fixate pentru servirea mesei.

Este interzisa servirea mesei la locul de munca sau in vestiare.

Dupa fiecare masa, angajatorul trebuie sa supravegheze la curatarea locatiei de servire

a mesei.

Cel care a amenajat sala de mese sau o are in administrare se ocupa direct si nemijlocit

de aceasta.

2.2. Vestiarele si grupurile sanitare ale intreprinderilorAccesul la vestiare nu este permis decat la orele normale de venire si de plecare –

exceptie fac cazurile cand exista acordul conducerii.

Dulapurile-vestiare utilizate de catre lucratori trebuie pastrate in stare ce curatenie si

igiena (titularul va asigura curatarea acestora cel putin odata pe luna, sau de cate ori se

impune acest lucru).

Antreprenorul general (AG) va supraveghea folosirea corecta a instalatiilor puse la

dispozitie: dusuri, chiuvete, toalete, etc.

Intretinerea si curatenia va fi asigurata de catre fiecare angajator in parte. Coordonarea

acestei activitati o va face AG.

Lucrătorii au obligaţia să păstreze curăţenia la grupurile sociale pe care le utilizează.

Acest lucru nu exonereaza de raspundere nici pe AG dar nici pe angajatorii carora le-a

fost pus la dispozitie un spatiu sau teren pe care sa-si faca amenajarile necesare.

2.3. Bauturile alcooliceIntroducerea si consumul oricarei bauturi alcoolice pe santier este interzisa.

Este interzisa prezentarea la munca si ramanerea pe santier a persoanelor aflate sub

influenta alcoolului.

Atunci cand se observa o stare anormala a unuia sau mai multor lucratori, acestia vor

putea fi supusi unei verificari prin testare cu “alcooltest” sau cu alte metode.

2.4. Substante stupefiante, halucinogene sau psihotropice

88


Este interzisa prezentarea la munca si ramanerea pe santier a persoanelor aflate sub

influenta substantelor stupefiante, halucinogene sau psihotropice.

Introducerea, detinerea, comercializarea sau consumul acestor substante este interzisa

in incinta santierului.

2.5 FumatulFumatul este interzis in spatiile comune, in baraci, magazii, sali de mese, precum si in

toate locurile unde acesta poate prezenta un risc sau exista un panou de interdictie.

Respectand aceste reguli pot fi amenajate locuri speciale de fumat, care vor fi

semnalizate si dotate corespunzator. Cel care amenajeza locurile de fumat este obligat sa le

doteze corespunzator.

3. MEDICINA MUNCII

3.1.Fisa de aptitudiniToti lucratorii care intervin pe santier, prin grija angajatorului propriu, trebuie sa posede

un document eliberat de catre medicul de medicina muncii din intreprinderea sa din care sa

reiasa in mod clar si fara echivoc ca sunt apti din punct de vedere medical pentru

exercitarea meseriei (ocupatiei) in conditiile specifice santierului.

Acest lucru se refera si la controalele medicale specifice exercitarii unor meserii ce

necesita o autorizare speciala.

Aceste documente trebuie sa fie valabile, atat ca data a eliberarii cat si a riscurilor care

au fost luate in vedere la eliberarea lor.

În cazul în care pe şantier îşi desfpşoară activitatea mai multe antreprize, fiecare

angajator va depune la biroul AG o lista, semnata si stampilata, a personalului propriu,

prezent pe santier dupa urmatorul tabel:

Angajator – date de identificarenr inreg.

Confirmare de primire AGdata primirii

nr

Nume/ prenume

Ocupatiaprofesiameseria

Contractde munca

Nr contract de munca

Nr si data fisei de

aptitudini

Observatii- apt / inapt pentru

1

...

..... ..... .... .... .... ....

n ..... ..... .... .... .... ....

89


semnatura si stampila angajatorului

Aceste liste vor fi actualizate ori de cate ori este nevoie de catre angajator. Orice abatere

constatata va fi aspru sanctionata.

AG va pastra aceste liste pe durata efectuarii lucrarilor in dosarul antreprizei in cauza.

3.2. Punctul de prim-ajutorUn punct de prim-ajutor va fi instalat in santier, odata cu deschiderea lucrarilor.

Localizarea acestuia prin semnalizare si asigurarea dotarii minime vor fi facute prin grija AG.

Dotarea si asigurarea serviciului de permanenta la punctul de prim-ajutor va fi adaptata

la numarul de persoane existente pe santier in acel moment.

Chiar in cazul in care pe santier se afla doar un singur angajator, punctul de prim-ajutor

va fi dotat cu cel putin o trusa de prim-ajutor, un sistem de comunicare cu serviciul local de

urgenta si semnalizare corespunzatoare.

Fiecare angajator are obligatia de a numi cel putin o persoana, instruita corespunzator,

care sa poata acorda ingrijiri medicale pana la sosirea serviciului local de urgenta.

Orice ranire, vatamare sau stare de indispozitie trebuie semnalate imediat si acordate

ingrijirile medicale necesare.

3.3 Conduita in caz de accidentOrice accident, chiar si usor, survenit cu ocazia sau in cursul muncii (inclusiv accidentele

de traseu) trebuie sa fie imediat comunicate de catre cei care au cunostinta de producerea

lor urmatorilor :

- angajatorului propriu

- antrepenorului general

- coordonatorului cu sanatatea si securitatea în muncă

Aceste comunicari nu inlocuiesc si nici nu se substituie obligatiilor legale privind

comunicarea evenimentelor asa cum sunt ele prevazute in HG 1425 / 2006, ci vin in sprijinul

acestora.

4. PREVENIREA SI SECURITATEA MUNCII4.1. Primirea personaluluiLa intrarea pe santier fiecare lucrator trebuie sa figureze pe lista de personal depusa de

angajator la AG, sa aiba fisa de instruire completata la zi, echipamentul individual de

90


protectie general santierului si pe cel specific desfasurarii activitatii proprii asupra sa

(acestea trebuie sa fie corepunzatoare, in stare buna, adaptate utilizatorului,etc).

Acesta va fi informat si va primi explicatii privind:

- principalele riscuri prezente pe santier si conduita care trebuie adoptata in caz de

incident sau de accident

- conditiile, regulile si masurile de protectie de ordin general si cele proprii locului de

munca

- conditiile de acces si de circulatie in santier, accesele spre locurile de munca si la

amenajarile sociale

- operatiunile pe care le va executa pe santier

În continuare, prin grija angajatorului propriu, acesta va fi instruit conform prevederilor

din HG 1425/2006 SECŢIUNEA a 4-a Instruirea periodică, iar acest lucru va fi consemnat in

fisa individuala de instruire.

Numai dupa indeplinirea acestor obligatii lucratorul isi poate incepe activitatea pe

santier.

Dovada indeplinirii acestor obligatii va fi pusa la dispozitia AG si coordonatorului cu

sanatatea si securitatea pe santier.

4.2. Dispozitii de sanatate si securitateDispozitiile de sanatate si securitate, de orice natura ar fi acestea, (scrise pe panouri, foi,

note, proceduri sau verbale primite pe cale ierarhica) trebuie respectate cu scrupulozitate,

mai ales cele referitoare la :

- autorizarea lucrarilor

- proceduri ce includ permise speciale de lucru

- purtarea sau utilizarea echipamentelor speciale de protectie obligatorii in anumite

zone ale santierului sau pentru executarea anumitor lucrari

- privind accesul in anumite locuri

AG este obligat sa foloseasca si sa completeze informarea personalului cu ordinele de

securitate aplicabile in indeplinirea lucrarilor pe care le executa si sa controleze respectarea

lor.

4.3 Situatia de pericol grav si iminentOrice salariat sau grup de salariati, care are un motiv intemeiat sa aprecieze ca o

situatie prezinta un pericol grav si iminent pentru viata sau sanatatea sa si a celorlalti

lucratori, are dreptul de a se retrage imediat din acesta situatie de lucru, asigurandu-se

91


inainte de plecare ca echipamentul de lucru ramane in siguranta si nu creeaza un pericol

suplimentar.

Salariatul sau grupul de salariati vor impiedica accesul oricarei persoane in zona vizata.

AG, angajatorul propriu si CSSM vor fi anuntati imediat.

Informatiile referitoare sa situatia de pericol grav si iminent vor fi consemnate in scris in

JC (registrul de coordonare).

Beneficiarul, Managerul de proiect, prin AG, precum si CSSM pot sista continuarea

lucrarilor in situatia in care conditiile de protectie a sanatatii sau securitatii lucratorilor sunt

compromise.

Beneficiarul, Managerul de proiect precum si CSSM pot face apel la lucratori pentru

restabilirea conditiilor de munca in care sa fie asigurata protectia sanatatii si securitatii

lucratorilor.

4.4. Echipamente de securitateMaterialele si echipamentele de securitate trebuie sa fie instalate pe santier, prin grija

AG(cele comune) sau prin raspunderea fiecărei antreprize (cele proprii sau specifice).

Pentru riscurile generale ale santierului acestea vor fi instalate de catre AG, pentru

celelalte riscuri fiecare antrepriză va instala echipamentele de securitate, utilizandu-se

principiul “cine creeza un risc ia si masurile de prevenire corespunzatoare”.

Este interzisa utilizarea echipamentelor de securitate necorespunzatoare (incomplete,

defecte, gresit montate, inadecvate riscului analizat, etc).

Orice instalare sau dezinstalare de dispozitive de securitate poate fi efectuata numai cu

acordul AG, iar prin grija acestuia va fi comunicata si celorlalte antreprize.

4.5. Echipamente de lucruFiecare angajator trebuie sa-si instruiasca si sa verifice modul de utilizare a materialelor

si a echipamentelor, verificand in special ca acestea sa fie folosite conform scopului pentru

care au fost create.

Personalul nu este autorizat sa scoata din functiune, sa schimbe sau a deplaseze in

mod arbitrar dispozitivele de protectie ale aparatelor, echipamentelor, instalatiilor, etc.

Orice modificare, oprire a functionarii acestora sau functionare necorespunzatoare

trebuie adusa de indata la cunostinta AG sau a angajatorului propriu.

4.6. Autorizarea personalului

92


Numai personalul autorizat poate utiliza sau solicita, in incinta santierului, echipamente,

utilaje sau permisiunea de manipulare (coordonare, legare, ridicare, deplasare, transport,

coborare, pozitionare, fixare, dezlegare) pentru conducerea carora este nevoie de o

autorizare speciala sau un acord al AG sau al CSSM.

Aceasta prevedere se aplica si pentru coordonatorul operatiilor de incarcare-descarcare

(coordonare, legare, ridicare, deplasare, transport, coborare, pozitionare, fixare, dezlegare)

si pentru legatorii de sarcina sau coordonatorii acestora.

Fiecare angajator are obligatia de a depune, sub semnatura, la biroul AG lista

personalului autorizat sa efectueze aceste operatii si sa actualizeze lista ori de cate ori este

nevoie. Aceasta lista se depune inaintea inceperii oricarei lucrari sau interventii.

Se va utiliza modelul de mai jos :

Angajator – date de identificare Confirmare de primire AG

nr

Nume / prenume

Ocupatia AutorizatieObservatii

- apt / inapt pentru

1Popescu Ion

macaragiunr

data scadentaapt/inapt pentru...................

... ... ... ... ...

n ... ... ... ...

Semnatura si stampila angajatorului

4.7. Echipamente de protectie colectiva si individualaAG va avea ca sarcina sa furnizeze echipamentele de protectie colectiva impuse pentru

activitatea desfăşurată pe şantier.

Fiecare antrepriză care desfăşoară activitate pe şantier va avea in sarcina sa furnizeze

echipamentele individuale de protectie pentru el si pentru fiecare din salariatii sai.

Utilizarea echipamentelor individuale de protectie este obligatorie pentru toate

persoanele care se deplaseaza sau intervin pe santier.

4.8 Circulatia pe santierEste interzis accesul in santier a vehicolelor care nu sunt autorizate.

Circulatia in interiorul santierului se supune prevederilor din codul rutier cu completarile

aduse privind stabilirea vitezei maxime de deplasare.

93


Regulile si viteza de deplasare pe santier se stabilesc prin decizia scrisa a AG, pentru

fiecare faza de executie si sunt comunicate tuturor antreprizelor si semnalizate pe caile de

circulatie.

Este interzis accesul autovehicolelor personale in incinta santierului.

5. REGULI GENERALE DE DISCIPLINALucratorii sunt obligati sa se conformeze instructiunilor pe care le primesc de la

responsabilii ierarhici precum si ordinelor si dispozitiilor aduse la cunostinta prin note de

serviciu sau prin consemne (verbale sau scrise).

Orice persoana prezenta pe santier, indiferent de functia sa, este obligata sa respecte

prezentul regulament de santier.

Este interzisa orice actiune care ar tulbura ordinea si disciplina din santier.

Lucrătorilor le este interzis :

- să deterioreze, voluntar, patrimoniului firmei

- să introducă sau să consume bauturi alcoolice pe santier, precum si prezentarea la

munca sub influeţnta alcoolului

- să introducă pe santier marfuri destinate comercializarii

- să introducă sau să faciliteze accesul persoanelor care nu sunt autorizate sa patrunda

pe teritoriul santierului

- să perturbeze desfasurarea activitatii, fara motiv sau fara autorizare, in afara de

situatia in care se constata un risc la locul de munca

- să rămână la locul de munca, fara autorizare, in afara orelor de program fixate prin

orarul santierului

- parasirea locului de munca, fara autorizare si fara un motiv justificat

- fumatul in alte locuri decat cele amenajate in acest sens

- realizarea de lucrari personale

- permiterea si dedarea la glume sau violenţe care pot provoca accidente sau daune

materiale

- insultele si amenintarile la adresa oricui, lipsa de respect fata de colegi si de sefii

ierarhici

- afisarea pe orice suport, inclusiv pe cel al videoterminalelor a imaginilor care sunt

impotriva bunelor moravuri

- absentele nemotivate

- dormitul în timpul programului

94


- furtul de materiale sau imprumutul acestora fara autorizatie

- índepărtarea, fară autorizatie, a dispozitivelor de protectie si de apărare sau inceperea

lucrului fară aceste dispozitive;

- este interzis ca pe timpul lucrului să se faca glume sau orice alte acte care ar putea

sustrage atentia salariatilor din jur si să-i puna in primejdie;

Lucrătorii au următoarele obligaţii:

- să participe in mod regulat la instructajul de protectie a muncii si să-şi insusească

cunostintele cuprinse din normele respective, potrivit meseriei pe care o practică;

- sa nu execute lucrări pentru care nu sunt califícati si instruiti, sau lucrări de o tehnicitate

sau periculozitate care depăsesc nivelul sau experienta si califícare lor in munca;

-sa poarte echipamentul de protecţie şi de lucru în timpul programului, în toate punctele

de lucru, unde acesta se atribuie potrivit normativelor in vigoare; echipamentul de protecţie şi

de lucru va fi potrivit pe corp, pentru a evita prinderea lui in organele maşinilor aflate in

mişcare;

- să desfăşore activitatea în aşa fel încât să nu existe pericol de accidentare nici pentru

propria persoana, nici pentru celelalte persoane participante la procesul de muncă;

- să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă accidentele de muncă suferite

de propria persoană, cât şi de alte persoane participante la procesul de muncă:

- să acord primul ajutor persoanelor rănite, conform normelor în vigoare privind situaţiile

speciale de urgenţă (incendii, avarii tehnologice, sau cataclisme),

Deservenţii de utilaje au următoarele obligaţii:

-Înainte de inceperea lucrului să verifice daca uneltele de lucru, utilajele, masinile,

instalatiile, dispozitivele de protectie si echipamentul individual de protectie sunt in buna

stare;

- să ceară conducătorului locului de muncă să le arate toate locurile periculoase la

maşinile pe care vor lucra, precum şi modul corect de lucru şi numai după cunoaşterea şi

însuşirea acestora, să lucreze pe ele;

- să verifice existenţa dispozitivelor de protecţie şi să nu pună in funcţiune utilajul decât

după montarea lor;

- atunci când sesizeză vreo defecţiune în funcţionarea unui utilaj, să-l oprească imediat

şi să anunţe conducătorul locului de muncă; nu îi este permis să-l repună în funcţiune decât

după ce acesta a fost reparat;

- la apariţia unor defecţiuni la utilajul sau autovehiculul pe care îl deserveste şi care pun

în pericol siguranţa în exploatare, să oprească imediat utilajul în aşa fel încât sa nu

95


stânjenească circulaţia sau procesul de producţie şi să anunţe conducerea atelierului de

reparaţii;

- să depoziteze alimente, materiale inflamabile sau explozive, ímbrăcăminte, scule, pe

masini, in jurul masinilor, sau pe aparatele, conductele, sau pe tablouri electrice etc.;

- să părăsească utilajului in timpul functionarii;

- să oprească maşinile atunci când efectuează curăţenia sau ungerea acestora;

- să păstreze utilajul sau autovehiculul pe care îl au în primire în perfectă curăţenie şi să

respecte graficul de întreţinere aprobat;

Prezenta lista nu are pretentia de a fi completa, ea putand a fie modificata sau

completata ori de cate ori este nevoie.

5.1.Materiale, materii, unelte si substante periculoaseToti salariatii care efectueaza o operatie in care sunt expusi substantelor sau

preparatelor periculoase sunt obligati sa utilizeze si sa manipuleze aceste substante sau

preparate conform informatiilor continute in documentatii si conform instructiunilor date de

catre sefi (angajatori).

Masinile, uneltele, aparatele, materialele, substantele periculoase ce apartin

intreprinderii nu pot fi folosite de catre lucratori in interes personal.

5.2 Programul de lucruOrarele de lucru sunt stabilite de catre AG, comunicate antreprizelor precum si tuturor

lucratorilor, prin angajatorii proprii. Raspunderea comunicarii si a asigurarii prezentei cade in

sarcina fiecarui angajator pentru personalul propriu.

Fiecare salariat trebuie sa fie la postul sau, in tinuta de lucru, la orele fixate pentru

inceperea si incheierea activitatii.

5.3. Accesul si deplasarea in incinta santieruluiLucratorii nu au acces in incinta santierului decat pentru executarea obligatiilor privitoare

la sarcina de munca.

Intrarea si iesirea lucratorilor se face urmand itinerariile stabilite si doar prin portile

prevazute acestui scop.

La intrarea in santier toti lucratorii sunt obligati sa-si decline identitatea.

Este cu desavarsire interzisa deplasarea lucratorilor in alta zona a santierului, fara

acordul sefului ierarhic.

96


Este interzisa scoaterea de materiale si de documente fara acordul proprietarului si fara

un document de insotire (bon de iesire).

AG poate efectua controale la intrarea si la iesirea din incinta santierului, solicitand

lucratorilor sa prezinte continutul bunurilor.

Lucratorii avand dreptul de a refuza, AG isi rezerva dreptul de a anunta politia

comunitara.

5.4. Parcarea autovehicolelorAccesul si parcarea autovehicolelor personale in incinta santierului este interzisa, in

afara situatiilor bine justificate si numai dupa obtinerea unei aprobari scrise din partea AG.

Orice dauna ivita la autovehicolele personale (zgarieturi, lovituri, furturi, etc) ii privesc

numai pe proprietarii acestora.

6. SANCTIUNI DISCIPLINAREDisciplina pe santier este formata din ansamblul regulilor care au ca subiect organizarea

colectiva a muncii si organizarea vietii colective dupa cum au fost definite mai sus.

Atunci cand acestea imbraca un caracter permanent aceste reguli sunt constituite din

dispozitiile prezentului regulament si completarile sale.

Ele pot sa rezulte si din notele de serviciu (speciale sau punctuale) atunci cand sunt

destinate sa fixeze masuri lipsite de caracter general sau permanent.

Faptele si comportamentele gresite, care contravin prevederilor din prezentul

regulament, trebuie corectate si luate masuri ca acestea s nu se mai repete.

Aceste prevederi specifice sunt completate, fara a fi nevoie de prezentarea lor, de

obligatiile prevazute in legislatia privind asigurarea sanatatii si securitatii lucratorilor aplicabila

in Romania, precum si a altor reglementari generale.

6.1. Definirea sanctiunilorConstituie sanctiune orice masura, alta decat observatiile verbale, luata de catre AG,

CSSM, Şef antrepriză, sau de orice alta peroana autorizata, ca urmare a aprecierii ca si

gresit a unui comportament al unui lucrator, fara ca aceasta masura sa afecteze imediat sau

nu prezenta lucratorului sau a antreprizei pe santier.

Sanctiunile impuse de prezentele dispozitii sunt cele susceptibile de a interveni in cazul

in care un lucrator isi incalca indatoririle.

In cazul in care se constata ca un SC, aflat in cunostinta de cauza privind incalcarea

prezentelor dispozitii de catre un lucrator al sau, nu ia masurile corespunzatoare acestea pot

97


fi luate de catre AG.

Dispozitia AG va privi direct si sanctionarea antreprizei, lucru care va fi consemnat

obligatoriu si in registrul jurnal de coordonare. Sanctionarea anteprizei este de natura

materiala (financiara) si nu poate fi mai mica de 1000 lei/abatere. Fiecare abatere va fi

sanctionata si va fi dedusa din decontarea lunara intre parti.

In cazul in care se constatata ca AG tolereaza abateri ale anteprizei, sau el insusi nu

respecta, prevederile legislatiei in domeniul sanatatii si securitatii in munca aplicabile in

Romania, sau alte prevederi prevazute in planul general de coordonare si in anexele sale

acesta va fi deasemenea sanctionat, in acelasi mod si cuantum ca si oricare antrepriză.

In caz de recidiva antrepriza poate fi sanctionată cu suspendarea pe o perioda de timp

(pana la luarea masurilor corective) sau definitiv a interventiei in santier. Acest lucru nu il

exonereaza de indeplinirea obligatiilor contractuale fata de AG.

Orice inlocuire sau intarziere cade in sarcina si/sau in raspunderea antreprizei, acesta

nu poate apela la faptul ca unui lucrator sau utilaj (echipament) al sau i-a fost interzis accesul

in santier pentru a obtine un nou termen de realizare sau un alt pret al lucrarii.

Acestea pot fi referitoare la :

- incalcarea regulilor de disciplina

- incalcarea regulilor de sanatate si securitate

Aceste masuri nu au caracterul de sanctiune asa cum sunt ele prevazute in Codul

Muncii. Aceste masuri subliniaza raporturile contractuale intre AG, subcontractori sau alti

lucratori sau intervenienti.

6.2. Tipul sanctiunilorIn caz de incalcare a unei prescriptii a prezentului regulament de santier (sau a notelor

de serviciu sau a ordinelor de aplicare) beneficiarul, managerul de proiect, AG sau CSSM

pot aplica sau solicita aplicarea uneia din urmatoarele sanctiuni:

- avertisment scris

- interzicerea accesului persoanei vizate pe santier

- amendarea antreprizei

- suspendarea activitatii antreprize

- sistarea activitatii antreprize

Aceste masuri pot fi asociate si cu sanctiuni financiare asupra angajatorului (antrepriză

vizată), sau in anumite cazuri prin sanctionarea financiara a AG.

6.3. Hartuirea sexuala

98


Nici un salariat nu poate face obiectul unei sanctiuni sau concedieri pentru ca ar fi fost

agresat sau hartuit de catre o alta persoana in scopul de a obtine favoruri de natura sexuala

in folosul sau al altei persoane.

Nici un lucrator nu poate fi sanctionat sau concediat pentru ca a fost martor sau a relatat

intrigi definite la alineatul precedent.

Este pasibila de sanctiune disciplinara, orice persoana care in exercitiul functiunii a

comis asemenea acte.

6.4. Hartuirea moralaEste interzisa hartuirea morala.

Nici un salariat nu trebuie sa suporte intrigi de hartuire morala care au ca obiect sau ca

si efect o degradare a conditiilor de munca susceptibile sa aduca o atingere a drepturilor

sale, a demnitatii sale, sa-i altereze sanatatea fizica si mentala sau sa-i compromita viitorul

profesional.

Nici un salariat nu poate fi sanctionat, concediat sau sa faca obiectul unei masuri

discrimatorii directe sau indirecte fiindca a fost supus sau a refuzat sa se supuna actelor de

hartuire morala, sau pentru ca a relatat asemenea comportamente.

7.DIFUZAREA REGULAMENTULUIPrezentul regulament este afisat pe santier prin grija AG. Acesta este difuzat tuturor

partilor implicate tot prin grija AG.

AG trebuie sa fie in posesia dovezii ca procedura de luare la cunostinta a fost

indeplinita.

Fiecare salariat are obligatia sa observe ordinele si modificarile care pot aparea ulterior.

Orice modificare a prezentului regulament de santier va fi adusa la cunostiinta tuturor

partilor interesate, in acelasi mod ca si regulamentul initial.

99


ANEXA 2.

REGISTRUL JURNAL DE COORDONARE (RJC)

Registrul de coordonare cuprinde ansamblul de documente redactate de către

coordonatorii în materie de securitate şi sănătate, informaţii privind evenimentele care au loc

pe şantier, constatările efectuate şi deciziile luate.

Coordonatorii în materie de securitate şi sănătate trebuie sa consemneze în registrul

de coordonare:

a) numele şi adresele antreprenorilor, subantreprenorilor şi data intervenţiei fiecăruia

pe şantier;

b) lista cu efectivul lucrătorilor pe şantier şi durata prevăzută pentru efectuarea

lucrărilor;

c) evenimentele importante care trebuie luate în considerare la realizarea proiectului,

respectiv a lucrărilor, constatările şi deciziile adoptate;

d) observaţiile, informaţiile şi propunerile privind securitatea şi sănătatea în munca

aduse la cunostinta beneficiarului, managerului de proiect sau celor care intervin pe şantier şi

eventualele raspunsuri ale acestora;

e) observaţiile şi propunerile antreprenorilor şi subantreprenorilor privind securitatea şi

sănătatea în munca;

f) abaterile de la prevederile planului de securitate şi sănătate;

g) rapoartele vizitelor de control pe şantier şi ale întrunirilor, dispoziţiile care trebuie

transmise;

h) incidente şi accidente care au avut loc.

Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului

lucrării trebuie sa transmită coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata

realizării lucrării registrul de coordonare, pe baza unui proces-verbal care va fi atasat la

registru.

Coordonatorii în materie de securitate şi sănătate trebuie sa prezinte registrul de

coordonare, la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de munca şi inspectorilor sanitari.

Registrul de coordonare trebuie păstrat de către coordonatorul în materie de

securitate şi sănătate timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.

100


ANEXA 3.

DOSARUL DE INTERVENŢII ULTERIOARE (DIU)

Dosarul de intervenţii ulterioare trebuie sa cuprindă:

a) documentaţia de intervenţii ulterioare, cum ar fi planuri şi note tehnice;

b) prevederi şi informaţii utile pentru efectuarea interventiilor ulterioare în condiţii de

securitate şi sănătate.

Dosarul de intervenţii ulterioare se întocmeşte încă din faza de proiectare a lucrării de

către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului

lucrării sau de către proiectant, după caz.

Dosarul de intervenţii ulterioare trebuie sa fie transmis coordonatorului în materie de

securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, pe baza de proces-verbal care se ataşează

la dosar.

După recepţia finala a lucrării dosarul de intervenţii ulterioare trebuie transmis

beneficiarului pe baza unui proces-verbal care se ataşează la dosar.

În cazul unei intervenţii ulterioare, beneficiarul trebuie sa pună la dispoziţie

coordonatorului în materie de securitate şi sănătate desemnat pe durata interventiilor

ulterioare un exemplar al dosarului de intervenţii ulterioare.

Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate desemnat pe perioada interventiilor

ulterioare trebuie sa completeze dosarul de intervenţii ulterioare şi sa efectueze eventuale

modificări cerute de noile lucrări.

Acesta va cuprinde 5 părţi:o informaţii administrativeo fişele referitoare la intervenţiio documente anexe (elemente din dosarul operaţiunilor, plan acces şi de

circulaţie etc)o borderou al documentelor neadăugateo P.V. de transmitere DIU coordonatorului SSM din faza de realizare, dacă e

diferit de coordonatorul din faza de proiectare Ansamblul acestor documente vor fi repertorizate pe un borderou

101


ANEXA 4.

DECLARAŢIA PREALABILĂ

Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie sa întocmească o declaraţie

prealabilă în următoarele situaţii:

a) durata lucrărilor este apreciată a fi mai mare de 30 de zile lucrătoare şi pe şantier

lucrează simultan mai mult de 20 de lucrători;

b) volumul de mana de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni-zi.

Declaraţia va fi va fi comunicată inspectoratului teritorial de munca pe raza căruia se vor

desfasura lucrările, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea acestora.

Textul declaraţiei prealabile trebuie sa fie afişat pe şantier, în loc vizibil, înainte de

începerea lucrărilor.

Textul declaraţiei prealabile trebuie actualizat ori de câte ori au loc schimbări.

102

CRICOV SSM Final Predat

Documents

Transcript of CRICOV SSM Final Predat