Calimanesti Caciulata 2003 de Predat

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti

Facultatea de Management, Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurala

Inginerie si Management n Alimentaie Public i Agroturism

ORGANIZAREA SI AMENAJAREA TURISTICA A SPATIULUI GEOGRAFIC DIN STATIUNEA CALIMANESTI-CACIULATA

Manda Maria Melania Marcu Adelina Giorgiana Grupa 8215

Bucuresti, 2011

Cuprins: 1. Localizare 2. Relief 3. Clima 4. Hidrografie 5. Flora 6. Fauna 7. Atractii turistice 8. Arta si tehnica populara 9. Creatii artistice 10. Demografia 11. Istoricul asezarii Calimanesti 12. Statiunea balnearo-climaterica 13. Economie 14. Agricultura 15. Dotari tehnico-edilitare 16. Istorie 17. Turism 18. Concluzii 19. Anexe 20. Bibliografie

Calimanesti CaciulataLocalizare Staiunea Climneti Cciulata este situat n judeul Vlcea (inclus administrativ n Regiunea de dezvoltare Sud Vest Oltenia) la poalele Carpailor Meridionali, pe malurile rului Olt. Staiunea este localizat de-a lungul drumului european E 81 (DN 7) la 18 km nord de Rmnicu Vlcea, 81 km sud de Sibiu i la 187 km de Bucureti. Oraul Climneti, mpreun cu localitatea sa component Cciulata, formeaz staiunea balneoclimateric de interes general Climneti Cciulata, declarat staiune prin HG nr. 1122/2002. Oraul Climneti cuprinde pe lng staiunile Climneti, Cozia i Cciulata i satele Pua, Jiblea Veche, Jiblea Nou i Seaca. Are o suprafa de 10.632 ha din care 264 ha constituie vatra oraului sau intravilanul. Este declarat ora nc din anul 1927. Zona se caracterizeaz printr-o via economico-social complex ce este redat de potenialul uman i cel economic, de elementele de civilizaie i cultur. n 1893, probele de ape minerale trimise de la Climneti au fost medaliate cu aur la Expoziia internaional de alimentaie i ape minerale de la Bruxelles. Primele Stabilimente balneare au fost construite n anul 1910, iar astzi baza de tratament cuprinde instalaii moderne pentru bi, electroterapie, hidroterapie, kinetoterapie, sli de gimnastic, buvete pentru cur intern cu ape minerale etc. Staiunea balnear este indicat pentru tratarea afeciunilor hepato-biliare, dischinezie biliar, colecistit cronic, pancreatit cronic, tulburri (dup operaie pe ficat) ale tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, constipaie cronic, colite cronice) ale celor renale i ale cilor urinare, ale bolilor de nutriie i metabolice. n cura extern, apele minerale de aici sunt folosite pentru tratarea bolilor reumatismale, ginecologice. A. Analiza potentialului turistic Relief Este dispus n trepte, ce coboar de la nord (Munii Fgra, cu vf. Ciortea de 2.426 m, reprezentai prin culmile sud-vestice, Coziei, masiv impuntor cu un relief variat i atractiv, Cpnei, n care predomin calcarele jurasice, Lotrului, masiv i monoton, Parng, Dealurile Getice-Podiul Getic i depresiunile subcarpatice) spre sud (dealuri i coline piemontane Cotmeana, Olte, lunca Oltului de 130 m altitudine, din Cmpia Romn). Clima Este temperat continental, cu veri scurte i ierni lungi i geroase, fiind influenat de formele de relief, cu precipitaii neuniforme i vnturi din direcia nord i nord-vest. Prin asezarea sa in apropierea paralelei de 45 grade latitudine nordica, se incadreaza in plina zona temperata. Amplitudinea altimetricade 1000-1200 m fata de ariile depresionare limitrofe impune o etajare evidenta a climei, surprinsa in modificarea valorilor temperaturilor aerului, precipitatiilor etc, o data cu cresterea inaltimii reliefului. Temperatura medie anuala scade treptat cu altitudinea, de la +10 gradeC in valea Oltului, la Calimanesti, pana la +3 gradeC pe culmile de peste 1550 m, ceea ce revine o

scadere de aproape 0,6 gradeC la o crestere altimetrica de 100m. Iarna, in ianuarie, amplitudinea termica este ceva mai redusa, inregistrandu-se in medie valori de 5 gradeC pe vf.Cozia si -2 gradeC la Calimanesti. Vara, in luna iulie, temperatura este intre +14 si +20 gradeC. Data medie de aparitiei a temperaturilor mai mari de 0 gradeC este 21 februarie in valea Oltului si 1 martie pe culmile inalte ale masivului. Pe culmile inalte inghetul poate sa apra in jurul datei de 1 octombrie si sa dureze pana in prima decada a lunii mai, pe cand in valea Oltului intervalul de inghet se desfasoara intre a doua decada a lunii octombrie si a doua decada a lunii aprilie. Precipitatiile atmosferice inregistreaza si ele valori diferentiate, in functie de treptele altimetrice. Astfel, zona inalta montana primeste in medie 1200mm annual, cantitatea de precipitatii scazand pana la 700mm in valea Oltului si depresiunile marginale. Precipitatiile inregistreaza in cursul anului doua cresteri: una la sfarsitul primaverii si inceputul verii, in lunile mai-iulie, cand cad 47% din totalul cantitatilor anuale de precipitatii, si Cu pondere mai mica se fac simtite si vanturile dinspre sud si sud-vest. Hidrografia Caracterul hidrografic dominant al regiunii il constituie orientarea radiara si divergenta a vailor, care isi au obarsia in nordul orohidrografic din partea centrala a masivului, intre vf.Cozia si Omul. Periferic ele sunt colectate de o retea inelara ce inconjura si delimiteaza muntele-Oltul impreuna cu cei doi afluenti ai sai, Baiasu si Coisca(Salatrucel). Configuratia respectiva este impusa atat de pozitia izolata a masivului, cat si de faptul ca acesta este delimitat marginal de intinse arii depresionare-Tara Lovistei, Poiana si Jiblea-Calimanesti. Intreaga retea hidrografica a Coziei apartine bazinului Oltului. Raul Olt, care margineste masivul Cozia in partea sa vestica, strabate, pe o lungime de circa 14 km, intre Varatica si Calimanesti, ultima strapungere transversala a Carpatilordefileul de la Cozia. Pe acest sector al defileului, Oltul are un debit mare de apa, transportand in medie 140 mc/s, dar ajungand in lunile foarte ploioase la cantitati de peste 10 ori mai mari. Paraul Baiasu dreneaza partea de sud a Tarii Lovistei, precum si versantii nord-estici si nordici ai Coziei, avand in total o lungime de 17 km si o suprafata a bazinului de 89 km. In cursul sau superior, pana la micul defileu de la Pripoare, colecteaza apele de pe clina nordestica a masivului, avand ca afluenti mai importanti cursurile torentiale ale vailor Samniceanu, Rosiei si sasei. Dupa ingustarea de la Pripoare, paraul Baiesu primeste pe partea stanga apele colectate de pe versantul nordic al Coziei-Sturului, Urloiu, Calugareasa, Paraul Oii, Piatra Acra, Mocirlele-dupa care conflueaza cu Oltul in dreptul haltei CFR Cornet. Paraul Coisca(Salatrucel) dreneaza apele de pe versantii sud-estici si sudici ai acesteia, dar si din intreaga depresiune subcarpatica Jiblea-Calimanesti; are o suprafata a bazinului de 95 kmp si o lungime de 15 km. Comparativ cu vaile nordice, afluente ale Baiasului, mai scurte si cu panta foarte accentuata, vaile din partea de sud a Coziei sunt mai alungite si cu suprafata de drenaj mai mare. Dintre acestea-paraul Bradisor cu afluentul sau Valea Mare si paraul Patesti cu frumoasele chei ale Cetatii, taiate in gnaisul de Cozia. Paraul Coisca se varsa in Olt la circa 1 km in avale de barajul de la Calimanesti. In afara de apele colectate prin intermediul acestor doua paraie, Oltul mai primeste direct o serie de afluenti cu obarsia in partea centrala inalta a masivului:Lotrisorul, format in cursul superior de vaile Slamnicului si Tisei, cu obarsiile intre varfurile Claia cu Brazi si Omul, Odailor, Varaticii, Slamei, Armasarului, Alunul, La Clopot, Rosia, Turnu, Musetel si Pausa, cu obarsia sub abrupturile dintre muchiile Scortaru si Vladesei. Lacuri -Znoaga, Glcescu, Vadu - lacuri de origine glaciar din bazinul superior al Lotrului, -Ocnele Mari, Ocnia - lacuri srate, fomate n urma prbuirii unor saline,

-Dieti, Rureni, Govora, Vidra - lacuri de acumulare de pe rul Olt i Lotru. Ape termale Apele termale sunt un remediu eficient pentru o serie de afectiuni reumatismale. In statiunea Calimanesti-Caciulata exista, in prezent, sase bazine cu apa termala, trei dintre acestea datand inca din 1973. La momentul respectiv, doar un singur bazin era in aer liber, cel de la Caciulata, celelalte 3 bazine fiind amenajate drept baze de tratament in incinta hotelurilor. In ultimii ani, oamenii de afaceri si-au dat seama ca bazinele termale in aer liber reprezinta o investitie profitabila, iar in prezent sunt patru stranduri cu apa termala neacoperite. Turistii care vin la Calimanesti-Caciulata au la dispozitie bazine cu ape termale clorurosodice, bicarbonatate, sulfuroase sau iodate, care sunt recomandate, in special, in tratamentul afectiunilor reumatice, dar si al celor ginecologice, ORL, dermatologice sau in cazul recuperarilor postoperatorii. Flora Pdurile mbrac n proporie de 93% masivele Cozia, Naru, Doabra-Clineti. Principalele etaje de vegetaie existente sunt reprezentate de pdurile etajate , n functie de altitudine, de la 300 m la 1667 m. Compoziia general a pdurilor din Parcul Naional Cozia este constituit majoritar din fag (57%), gorun (14%), molid (18%) i specii de amestec: carpen, cire, tei, mojdrean, etc. (11%). Suprafaa arboretelor cu vrsta de peste 80 de ani este de 62%, iar arboretele naturale cvasivirgine nsumeaz peste 6000 ha. Valoarea tiinific a Parcului Naional Cozia o constituie existena pe suprafee ntinse a ecosistemelor forestiere i de pajiti naturale, puin modificate de om, de o mare originalitate i variabilitate. Existena concentrat a acestor ecosisteme variabile se datoreaz formaiunii geologice majoritare gnaisul-relieful de tip horst i pantelor abrupte cu expoziii diverse, factori care au contribuit la crearea unor microclimate locale foarte diversificate. Flora micologic. Pn n prezent au fost identificate peste 402 specii de ciuperci. Numrul combinaiilor ciuperci-substrat este de 630 specii, foarte multe ciuperci parazitnd un numr mare de plante. De pe teritoriul parcului au fost descrii patru taxoni noi pentru Romania : Anthracoidea rupestris, Melampsoridium alni, Peronospora eynoglossi, Tamularia thesii. Dintre licheni au fost identificai 71 taxoni. Muntele Cozia prezint un interes deosebit i din punct de vedere lichenologic. Comunitile de licheni de pe scoara arborilor, le considerm drept sinuzii i le vom trata c subordonate formaiunilor forestiere n care vegeteaz. Muchii. Dintre briofite au fost inventariate n total 199 specii. Dintre acestea 41 fac parte din clasa Hepaticae, iar 158 din clasa Musci. Cercetrile s-au efectuat n toate formaiunile vegetale ale muntelui, i s-au recoltat materiale saxicole 35 % , tericole 34 % , corticole 20 % , poliedafice i supralignicole 11 %

Flora cormofitic. Din cercetri a rezultat o list de 932 taxoni. Endemitele locale sunt n numr de 6: Achillea coziana, Centaurea coziensis, Galium baillonii, Rosa x argesana, Rosa coziae, Stipa crassiculmis ssp. Heterotricha. Endemitele carpatice sau dacice au un rol aparte n Masivul Cozia: Thlaspi dacicum, Thymus comosus, Genista tinctoria oligosperma, Draba simonkaiana, Doronicum carpaicum, Dianthus henteri, Dianthus spiculifolius, Cirsium boujartii, Athamanta turbith ssp. Hungarica,Sorbus cretica, Cerastium banaticum, Koeleria transsilvanica etc. Dintre speciile rare mentionam : Leontopodium alpinum, Daphne blagayana, Gentiana acaulis, Primula halleri, Stipa crassiculmis ssp. Heterotricha, Lilium carniolicum ssp.jankae, Lilium martagon, Iris ruthenica, Ophrys fusca, Limodorum abortivum etc. De asemenea, avem i specii de interes comunitar, cum ar fi glbenelele Ligularia sibirica, specie protejat conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC, fiind inclus i n Convenia de la Berna. O caracteristic specific a condiiilor ecologice de interferena fitoclimatic diferit o constituie ptrunderea n masivul Cozia a unor specii forestiere xerofiltermofile meridionale dinspre Munii Banatului, cum ar fi: mojdreanul (Fraxinus ornus), nucul (Juglans regia), scoruul grecesc (Sorbus graeca), scumpia (Cotynus coggygria), etc., care vegeteaz la altitudini de circa 700m i mai ales a gorunului mediteranean (Quercus delechampii, Quercus polycarpa), care urc pn la 1200-1300m, record altitudinal n Carpai. Se remarc interferena speciilor eurasiatice cu cele meridionale i atlantice, la care se adaug endemitele carpatice i endemitele locale. Fauna Fauna Parcului National Cozia este bine reprezentat de aproape toate grupele mari de animale. Dintre vertebrate importanta deosebit o prezinta speciile de carnivore mari: ursul brun Ursus arctos, lupul Canis lupus, rsul Lynx lynx, pisica slbatic Felix silvestris, dar i ierbivorele: cpriorul Capreolus capreolus, cerbul Cervus elaphus, capra neagr Rupicapra rupicapra etc. Alte specii ntlnite n parc sunt: jderul de copac Martes martes, jderul de piatr Martes fonya, bursucul Meles meles, veveria - Sciurus vulgaris, prul Glis glis, oarecele de pdure Apodemus silvaticus, ariciul Erinaceus europeus etc.

n ceea ce privete ornitofauna, sunt cunoscute n P.N.Cozia peste 120 specii de psri. Defileul Oltului pe lng importana sa peisagistic, este i un culoar favorabil pentru migraia psrilor dinspre Europa Central spre Marea Egee i invers, iar ca urmare a apariiei lacurilor de acumulare Turnu si Gura Lotrului, s-au creat condiii pentru staionarea temporar i chiar iernarea pasarilor de apa. Dintre speciile de psri amintim : eretele Circus cyaneus, uliul psrar Accipiter gentilis, ciuful de padure Asio otus, ochiul

boului Troglodytes troglodytes, pupza Upupa epops, botgrosul Coccothraustes coccothraustes, turtureaua Streptotelia turtur, strcul cenuiu Ardaea cynerea, cucul Cuculus canorus, corbul Corvux corax, piigoiul mare Parus major, piigoiul de brdet Parus ater, piigoiul de munte Parus montanus, sfrncioc roiatic Lanius collurio, gaia Garrulus glandarius, huhurez mic Strix aluco, mierla Turdus merula, forfecua Loxia curvirostra, cocoul de munte Tetrao urogallus, ierunca Bonasia bonasia etc. La marginea rurilor se ntlnesc frecvent : codobatura galben Motacilla cinerea, codobatura alb Motacilla alba, pescarelul negru Cinclus cinclus, pescaruul razator Larus ridibundus atc. Reptilele sunt prezente prin urmtoarele specii : guterul Lacerta viridis, oparla de munte Lacerta vivipara, oparla de ziduri Lacerta muralis, naprca Anguis fragilis, arpele de ap Natrix tesselata, vipera de munte Vipera berus berus, vipera cu corn Vipera ammodytes etc. Vipera cu corn e protejat prin lege datorita raritaii sale. Din clasa amfibienilor se ntalnesc urmatoarele specii: salamandra Salamandra salamandra, tritonul cu creast Triturus cristatus, tritonul de munte Triturus alpestris alpestris, broasca rioas brun Bufo bufo, buhaiul de balt Bombina variegata, oparla de munte Lacerta vivipara, oparla de cmp Lacerta agilis agilis, guterul Lacerta viridis viridis, arpele de ap Natrix tesselata, nparca Anguis fragilis etc. Fauna acvatic este reprezentat printr-un numar mare de nevertebrate i peste 30 specii de peti specifici rurilor de munte ca de exemplu: pstrvul Salmo trutta fario, zglvocul Cotus gobio, boiteanul Phoxynus phoxynus, scobarul Chondrostoma nasus, mreana Barbus barbus, crapul Cyprinus carpio, nisiparia - Sabanejenia romanica, ultima fiind endemic n Romnia i deci se impune asigurarea nu numai a supravieuirii speciei ca atare, ci i supravietuirea ei in ct mai multe bazine din tar. Fauna de nevertebrate este bogat, ns insuficient cunoscut. n zona Parcului National Cozia se afl numeroase specii de nevertebrate care contribuie la meninerea echilibrului ecologic. Cel mai frecvent se intlnesc specii de coleoptere, lepidoptere, orthoptere, colembole i aranee, n timp ce alte grupe ca chilopodele, formicidele i lumbricidele apar sporadic. Dintre coleoptere merit amintit Carabus aluntensis, o specie endemic. Orthopterele, n numr de peste 30 de specii sunt raspandite att n pajistile golului de munte, ct i n etajele inferioare. Reine atenia specia Chortippus paralellus evideniat n sectoarele nalte aproape de vrful Cozia. Sunt de asemenea remarcabile speciile rare : Odontopodissima carpathica, Isophia harzii i Chortiphus acroleucus, ultimele dou specii fiind endemite ale Masivului Cozia. O meniune aparte trebuie fcut i pentru arahnide, dintre care se evidentiaz pseudoscorpionul Neobisium carpathicum, specie termofil protejat, de origine mediteraneean, frecvent att n Masivul Cozia ct i n Naru. Cercetarile ntreprinse au avut ca finalitate identificarea unui nsemnat numr de specii de nevertebrate, mai ales insecte i arahnide.

Natura protejata Parcul National Cozia Acest taram muntos, este alcatuit din masivul Cozia apartinand Muntilor Fagaras, o parte a Muntilor Capatanii denumita Naratu si a Muntilor Lotrului cu masivul Doabra, Calinesti, Brezoi. In spatiul biogeografic din zonele Cozia, Naratu, Doabra si Calinesti se gasesc elemente naturale cu o valoare deosebita sub aspect geologic, fizico- geografic, floristic, faunistic si hidrologic, care ofera posibilitatea cercetarii stiintifice, desfasurarii unor activitati educative, recreative si turismului. Parcul National Cozia include ecosisteme nealterate efectiv de catre activitatea umana, cu specii de animale si plante ,care necesita o protectie stricta , precum si endemisme specifice masivului Cozia sau Romaniei. Masivul Cozia se constituie ca una dintre cele mai reprezentative zone si se poate considera ca un adevarat muzeu in aer liber. Dintre speciile forestiere gorunul realizeaza, pe versantul sudic, cel mai inalt ecart altitudinal 1350 m.- caz unic in tara, fiind o interesanta inversiune de asezare a etajelor de vegetatie, bradul si fagul coborand pana la 300-400 m., aproape de altitudinea la care se situeaza raul Olt in defileu. In unele locuri din Naratu si Foarfeca coexista intr-un amestec aproape intim bradul cu gorunul, iar printre palcurile de molid, apar exemplare de anin de munte, mesteacan de Cozia, salcie pitica, etc. amestecurile si asocierile de tot felul fiind deosebit de interesante si insuficient studiate. Sub aspect floristic, pe un spatiu relativ restrans sunt identificate un numar de 800 de specii de plante (aproape o cincime din flora spontana a tarii ), din care 8,1% specii endemice (5,8% specii endemice Romaniei si 2,3% specii endemice Coziei). Astfel se gasesc laolalta plante alpine, subalpine (lana caprelor,firuta, afinul), plante termofile ( scumpia, pesma, rototelele Coziei), plante endemice (trandafirul de Cozia, macesul argesan ), si plante rare cu regim ecologic critic (iedera alba, floarea de colt, laleaua pestrita). Dintre numeroasele specii de animale mentionam pe cele care apartin faunei strict protejate: ursul brun, lupul, rasul, pisica salbatica, sau rare cum sunt capra neagra, cocosul de munte, corbul, etc. O mentiune speciala pentru fauna mediteraneana, reprezentata prin vipera cu corn si scorpionul carpatic intalnita mai ales in stancariile cu expozitie sudica din zona Turnu si Basarab. Defileul Oltului, parte integranta a Parcului National Cozia se constituie intr-un coridor ecologic, deschis pasarilor in migratia lor spre si dinspre Europa Centrala si de Nord si continentul african. Dintre pasari au fost identificate un numar de 68 specii, iar dintre amfibieni si reptile, tritonul cu creasta, salamandra, soparla cenusie, gusterul. Regimul climatic este specific de munte, caracteristic muntilor josi, cu o etajare a parametrului climatic, functie de altitudine. Se remarca influenta culoarului raului Olt, care favorizeaza patrunderea aerului mai cald dinspre Sud si care asociat cu o insolatie mai pronuntata a condus la instalarea unui topoclimat mai uscat si mai cald in arealele de sud, spre deosebire de cele din N. si N-V., din calea maselor de ae r mai reci si umede. Temperatura medie anuala de la +10 gr. C pe valea Oltului la 3gr.C la 1500 m. Precipitatii. diferite, functie de altitudine, in zona inalta 1000 1100 mm./ an la 717,5 mm/ an la Calimanesti. Vanturi dominante din N. si N V cu pondere mai mica S. si S-V. La vf. Ciuha Mare 10- 20 m./ s. Parcul National Cozia, se situeaza pe teritoriul administrativ al localitatilor Calimanesti, Brezoi, Salatrucel, Perisani, iar pentru publicul larg interesul principal il reprezinta turismul.

Muntii de aici nu foarte inalti (altitudine max. Vf. Cozia 1667.m), au o accesibilitate relativ usoara si indeamna la drumetie si excursii pe multi turisti, masivul Cozia fiind cel mai solicitat. Din puncte ca Turnu, Pausa Salatrucel,Calimanesti, Gura Lotrului, Perisani, pornesc trasee turistice marcate spre principalele obiective, cele mai multe fiind inspre varfurile muntoase.

Atracii turistice Zona Parcului Naional Cozia i a vecintilor acestuia este cunoscut ca o destinaie turistic important n Romnia, care prin potenialul ei natural (peisaje, izvoare termale, relief, hidrologie, faun, flor, etc) i antropic (mnstiri, monumente istorice, ), reprezint o destinaie interesant att pentru turitii din ar, ct i pentru turitii din strintate. Monitorizarile fluxului turistic in perioada 2003-2005 au scos in eviden c un numar de aproximativ 50.000 turiti pe an au vizitat aceast zon, dar numarul lor a crescut foarte mult, chiar s-a dublat in anii 2006-2007. Principalele motivaii fiind: - drumeii, plimbri in natur; - practicarea unor sporturi, organizarea de expediii, tabere si concursuri in aer liber; - vizitarea unor lcae de cult, locuri i monumente istorice; - vizitarea unor locuri cu peisaje deosebite, (Defileul Oltului, Cheile Lotriorului, Cascada Gardului, Bulzul); - insuirea unor cunostine despre natur (in general elevi si studeni); O parte din vizitatorii care frecventeaz in general locurile mai accesibile de la intrrile in parc sunt sosii in zon pentru tratament balnear n Staiunea Climaneti Cciulata-Cozia Cum ajungem? E 81 pe sectorul Rm. Valcea Sibiu si drumuri judetene modernizate si nemodernizate pe traseele Calimanesti Salatrucel Cabana Cozia - 27 Km. Calimanesti pr. Lotrisor- Naratu-20 Km. Parcul National Buila Vanturarita

Parcul Naional Buila-Vnturaria, viitor sit al Reelei Ecologice Europene Natura 2000, a fost nfiinat prin HG 2151/2004 i este administrat de ctre RNP Romsilva n parteneriat cu Asociaia Kogayon. Este cel mai mic parc naional din Romnia, cu o suprafa de 4186 ha, fiind situat n Judeul Vlcea, n sudul Munilor Cpnii, pe teritoriul localitilor Costeti, Brbteti i Bile Olneti. Parcul cuprinde creasta calcaroas liniar a Masivului Buila-Vnturaria, cu o lungime de cca 14 km, de la vest de Cheile Bistriei vlcene, pn la est de Cheile Olneti (Folea), creast dominat de cele dou vrfuri care dau numele masivului: Vrful Buila (1849 m) i Vrful Vnturaria Mare (1885 m). Masivul prezint caracteristicile specifice reliefului carstic, cu numeroase forme exocarstice (chei, abrupturi calcaroase, doline, cmpuri de lapiezuri, grohotiuri calcaroase, hornuri, ace, strungi) i endocarstice (peteri i avene). Datorit caracterului de insularitate i

accesibilitii dificile, n masiv s-au pstrat nealterate numeroase elemente ale patrimoniului natural: habitate naturale, pduri virgine, numeroase specii ocrotite ale florei i faunei, situri mineralogice i paleontologice, peteri. Un element de atracie i valoare suplimentar al parcului l constituie existena n perimetrul acestuia sau n imediata apropiere a numeroase obiective cultural-istorice: mnstirile Arnota, Bistria, Horezu, Frsinei, schiturile Ptrunsa, Pahomie, Iezer, Bradu, Jgheaburi, bisericile fostelor schituri 44 Izvoare, Ppua, Peri, bisericile rupestre din Petera Liliecilor, bisericile din localitile din zon, precum i tradiiile, obiceiurile i arhitectura tradiional din satele de la poalele muntelui. Obiective turistice naturale de interes, n parc pot fi vizitate: Cheile Bistriei Cheile Costeti Cheile Cheia, unele dintre cele mai nguste i slbatice sectoare de chei din ar Cheile Olneti Valea Otsului Petera Liliecilor (Sfntul Grigore Decapolitul) de la Bistria Petera Urilor din Cheile Bistriei Dolinele din Muntele Arnota Poiana cu ghiocei bogai (Leucojum vernum) de la Prislop Arcada natural Casa de Piatr de la Ptrunsa Rezervaia de tis de la Cheia Poienile cu orhidee din Valea Cheia Peterile din Cheile Cheii: Petera cu Lac, Petera Laleaua Verde Petera Arnuilor din Cheile Olneti (Folea) n imediata apropiere a parcului mai pot fi vizitate: Rezervaia Natural Muzeul Trovanilor Costeti Rezervaia Natural Sltioara Rezervaia Natural Mlatina Mosoroasa din Bile Olneti Pestera Caprelor Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii Masiv Buila _Vanturarita, in bazinul sup. al Pr Cheia Mtii Stogsoare alt. 950m. Diversitate si bogatie de concretiuni calcaroase, fosile de urs si hiena de pestera. Cum ajungem? Din D.N. 64 A Rm. Valcea Olanesti in dreptul satului Cheia, cca 16Km pe drum modernizat si forestier, apoi poteca nemarcata pe mal stg. al pr. Cheia pana in Cheile Cheii. Pestera Munteanu-Murgoci

Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii Masivul Buila Vanturarita ,muntele Stogsoare ,bazinul sup. al Pr. Cheia la alt. de 930m Adaposteste cea mai mare colonie de lilieci din jud. Valcea, resturi fosile de urs de pestera. Cum ajungem? Din D.N. 64 A Rm. Valcea Olanesti, in dreptul satului Cheia ,cca. 16 km. pe drum modernizat si forestier , apoi poteca nemarcata pe mal stg. al pr .Cheia pana in Cheile Cheii. Pestera cu Lac Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii ,Masivul Buila Vanturarita, bazinul sup al Pr. Cheia, muntele Stogsoare ,alt. 990 m. - Adaposteste un lac de cca 10 mp. si cu adancime de 3 m. in unele puncte . Puncte fosilifere si fauna cavernicola. Cum ajungem? Din D.N. 64 A- Rm. Valcea- Olanesti , in dreptul satului Cheia, cca. 16 km pe drum modernizat si forestier, apoi poteca nemarcata pe mal stg . al pr. Cheia pana in Cheile Cheii . Pestera Pagodelor Petera este situat n peretele vestic al Muntelui Stogoare, n peretele din dreapta al Ogaului Ursului, la o altitudine relativ de 150 m fa de talvegul vii Cheia. A fost explorat i cartat n anul 1976 de ctre speologii vlceni ai Cercului de Speologie Niphargus Rmnicu Vlcea.

Intrarea este dubl, sub forma unei diaclaze, cu o seciune de 1x1 m. Dup o scurt galerie uor descendent, urmeaz o galerie strmt, lung de 18 m, pn la Strmtoarea Nasturilor Pierdui, de unde se lrgete (1-3 m lime i 2-3 m nlime) i continu pe nc 100 m lungime. Are o denivelare total de 10 m i este foarte bogat n speleoteme. Speleotemele, dei modeste ca dimensiuni, sunt foarte frumoase: stalactite conice i stalagmite fistulare, fragile i policrome. Pe podea se afl stalagmite gulerate, care au avut baza inundat, la nivelul apei fiind depus un bru de calcit. Cele mai frumoase sunt pagodele, stalagmite conice n trepte. Aici se gasete i un depozit de argil de un tip mai deosebit, parial litificat, acoperit pe alocuri de o glazur calcitic strlucitoare, depus pe marginile crpaturilor ultimei uscri a materialului. Argila, deosebit de fin, provine dintr-o perioad n care infiltraiile din peter alimentau un mic lac, ale carui ape au fost pierdute prin fisurarea calcarului. Mrturii ale existenei acestui lac sunt brurile care marcheaz nivelurile de depunere a calcitului de pe pereii peterii. Pentru vizitare sunt necesare surse de lumin, haine de protecie, iar datorit dimensiunilor reduse ale galeriilor, vizitarea trebuie facut n grupuri de maxim 3 persoane.

Pestera cu Perle

Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii ,Masivul Buila Vanturarita, bazinul sup. al Pr. Cheia , muntele Stogsoare, la alt de 1100 m. - Se remarca prin prezenta unor concretiuni calcaroase de marimea si forma perlelo si prin prezenta fosilelor de urs de pestera. Cum ajungem? Din D.N. 64 A- Rm. Valcea- Olanesti , in dreptul satului Cheia ,cca. 16 km pe drum modernizat si forestier, apoi poteca nemarcata pe mal stg. al pr. Cheia pana in Cheile Cheii . Pestera Clopot Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii, Masivul Buila Vanturarita, bazinul sup. al Pr. Cheia ,la est de muntele Stogsoare si alt. de 1050 m. - Cele mai mari stalagmite din Jud. Valcea. Cum ajungem? Din D.N. 64 A- Rm. Valcea- Olanesti , in dreptul satului Cheia ,cca. 16 km pe drum modernizat si forestier ,apoi poteca nemarcata pe mal stg . al pr. Cheia pana in Cheile Cheii Pestera Rac Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii Masivul Buila Vanturarita, Muntele Stogsoare si alt. de 925 m. - Fosile de urs de pestera. Cum ajungem? Din D.N. 64 A- Rm. Valcea- Olanesti , in dreptul satului Cheia ,cca. 16 km pe drum modernizat si forestier ,apoi poteca nemarcata pe mal stg . al pr. Cheia pana in Cheile Cheii. Pestera Arnautilor Monument al naturii(Speologic) situat in Mtii Capatanii ,Masivul Buila Vanturarita, bazinul sup. al Pr. Olanesti,in Cheile Manzului ,la alt. de 1000m. - Adaposteste puncte fosilifere si fauna cavernicola .

Cum ajungem? Din Baile Olanesti ,pe drumul forestier de pe valea pr Olanesti, amonte cca 20 km. in Cheile Manzului. Pestera Liliecilor

Monument al naturii (Spelogic) situat in Mtii Capatanii Masivul Buila Vanturarita ,bazinul sup al Pr. Bistrita ,la Alt.de 850 m. - Au fost identificate un numar de 5 specii de lilieci. Cum ajungem? Din D. N. 67- Rm. Valcea Tg. Jiu pe drum modernizat pana in satul Bistrita si de la manastirea Bistrita , poteca de acces betonata si cu balustrade metalice. Pestera Valea Bistrita Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Capatanii , Masivul Buila Vanturarita. Bazinul sup. al Pr. Bistrita, alt. 830 m. - Adaposteste fosile ale ursului de pestera si urme ale culturii Cotofeni. Cum ajungem? Din D.N. 67 Rm Valcea Tg. Jiu , pe drum modernizat pana in satul Bistrita si de la manastirea Bistrita , pe drum forestier pe valea pr. Bistrita cca 1,5 km . Avenul Piciorul Boului Monument al naturii (Speologic) situat in Mtii Fagaras ,la S-Vest de Vf. Prislopul si alt. de 1600m. -Forme specifice in depozite de dolomit si marmura. Cum ajungem? Din drumul european E. 81, in dreptul localitatii Caineni, pe malul stg al raului Olt, din satul Cainenii Mari, pe drumul forestier de pe valea Satului,iar apoi pe poteca nemarcata, pe firul de vale pana la Stana din Valea Cotilor si de aici catre Saua Prislop Rezervaia natural Muzeul Trovanilor n suprafaa de 1,1 ha. Rezervaia Muzeul Trovanilor are ca principal scop protejarea formaiunilor geologice denumite trovani, fiind situat pe teritoriul Comunei Costeti. Din punct de vedere tiinific, zona este valoroas prin faptul c aici apar cei mai reprezentativi trovani, ntr-o densitate foarte mare i n

plus, aici a fost amenajat singurul muzeu cunoscut de acest gen.. Trovantii sint cimentari pe nisip care au, de regula, forme sferice. Cum ajungem? - DN 67 (Ramnicu Valcea Targu-Jiu), in satul Costesti, comuna Otesani, la aproximativ opt kilometri de orasul Horezu Rezervaia Natural Piramidele din Valea Stncioiului, cu o suprafa de 12 ha, este o rezervaie geologic datorit varietii deosebite de forme sculpturale pe pietriuri si nisipuri, cimentate pe marne i argile. Este situat n Subcarpaii Getici (subdiviziuneaSubcarpaii Vlcii), mai exact n cartierul Goranu al Municipiului Rmnicu Vlcea. Aici apele de siroire, rezultate din ploi si din topirea zapezilor, au creat unele masive piramidale de pamant, turnuri gigantice de 80 m naltime. De asemenea, aceste ape de siroire au creat adancuri de pana la 10 m n versantul vaii, creand forme cu aspectul unor imense tuburi de orga. Cum ajungem? - Din cartier Goranu , pe linia de centura a drumului E. 81 ,pe drum modernizat pana la confluenta pr V. Stancioiu cu raul Olt , si de aici pe poteca nemarcata cca. 300m Rezervaia Natural geologic Ocnele Mari are o suprafa de 15 ha. Rezervaie natural situat pe teritoriul oraului Ocnele Mari, n bazinul prului Srat, afluent de pe dreapta al rului Olt. Are drept scop conservarea microreliefului spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovani. Rezervaia paleontologic Goleti are o suprafa de 10,0 ha. Este situat n comuna Goleti, sat Poienia n bazinul prului Smnic. Are drept scop conservarea numeroaselor fosile de vertebrate i, impresiuni ale unor frunze de plante (ulm, salcie, mesteacn, tei, pin, molid) ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului. Rezervaia Natural Piramidele de pmnt de la Sltioara cu o suprafa de 10,5 ha. Este situat n comuna Sltioara, fiind prezente o varietate de forme sculpturale,conglomerate, nisipuri, pietriuri slab cimentate create prin aciunea a numeroase organisme toreniale. Rezervatia naturala Caldarea Calcescu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Parang, catre extremitatea estica, la obarsiile Pr. Lotru. si alt. cuprinse intre 1850 la 2295 m. Conserva habitate de tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron sp.si de pajisti alpine, bogate in specii de Nardus. Valoare peisajistica dosebita a reliefului, care include in circurile glaciare, lacurile glaciare Calcescu ( 3,2 ha si 9,3 m.), Pencu,Vidal si Pasari. Elemente deosebite ale florei salbatice include, pe langa cele dominante reprezentate prin jneapan si bujor de munte si floarea de colt, ghintura etc iar din fauna ursul brun, capra neagra, cocosul de munte. Cum ajungem? De la localitatea Voineasa pe D.N. 7 A pana la Obarsia Lotrului de aici pe drumul forestier de pe Valea Lotrului superior cca 7Km. si continua pe poteca cu marcaj turistic . De mentionat ca accesul se poate face si dinspre Petrosani sau din alte directii, atat pe trasee turistice cu marcaje sau fara marcaje. Rezervatia naturala Iezerul Latoritei

Rezervatie naturala mixta situata in partea de vest a Mtilor Latoritei , in bazinul superior al Pr. Latorita si alt cuprinse intre 1350- 1700 m. Conserva relieful de excavatie generat de larga dezvoltare a ghetarului Muntinu,lacurile glaciare (Iezerul Latoritei 0,8 ha , 1,5 m. adancime situat la cea mai joasa altitudine din tara-1530 m.),cascadele si zonele cu turbarii active (in care predomina musciul de turba Sphagnum). Cum ajungem? : Din D.N.67 C Brezoi- Voineasa se urmeaza soseaua catre satul Ciunget ,se continua cu drumul de pe valea Latorita (partial modernizat ), cca. 30 km., inspre lacurile Petrimanu si Galbenu. De la coada lacului Galbenu se urmeaza poteca nemarcata ,in susul vaii Latorita de Mijloc. Rezervatia naturala Cristesti Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Lotrului (Steflesti) in sud estul culmii principale dominata de Vf. Cristesti ,la alt . intre 1900 2053 m. Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp.(jneapan si bujor de munte) in care se adaposteste ursul brun sai pe stancarii capra neagra. Cum ajungem? : Drum nemodenizat , in susul Vaii Lotrului,,Voineasa CataracteVidra , iar in punctul Gura Vaii Hanesului pe drumul forestier de pe Valea Hanesului si apoi poteca nemarcata. Rezervatia Miru-Bora Rezervatie naturala mixta situata in vestul Muntilor Latoritei, in N-Estul Vf. Bora,la alt. de 1800 2030 m. Conserva unul dintre cele mai bine reprezentate habitate de Pinus mugo (jneapan),din judetul Valcea,unde isi gasesc adapost ursul brun , cocosul de munte. Cum ajungem?: Din D.N. 7 Voineasa Petrosani, la Obarsia Lotrului pe drumul strategic spre Ranca-Novaci, pana in Saua Stefanu,de aici poteci nemarcate. Accesul se mai poate face si dinspre Valea Latoritei sau din alte puncte de pe valea Lotrului,pe drumuri forestiere sau poteci de munte nemarcate. Rezervatia Sterpu Dealul Negru Rezervatie naturala mixta situata pe flancul sudic al Mtilor Lotrului, pe culmea ce separa valea Pr. Voinesita de valea Pr. Pascoaia ,la sud de Vf. Sterpu si la alt. intre 1750 2000 m. Conserva habitat natural de tufisuri de Pinus mugo cu Rhododendron sp. ( jneapan si bujor de munte) in care isi gaseste adapost ursul brun,iar in zonele stancoase, capra neagra. Cum ajungem?: Din comuna Voineasa se urmeaza drumul forestier in susul vaii pr. Voinesita pana la poalele Gruiului Voinesita,iar de aici pe poteca marcata catre Vf. Sterpu . Padurea Latorita Rezervatie naturala mixta situata in Nord- Vestul Mtilor Capatanii, pe versantul nordic al Culmii Tarnovului,in partea dreapta a defileului Pr. Latorita, cu alt. intre 800- 1350 m.Conserva genofond forestier valoros ,habitat de padure alpina cu Larix decidua (larice,cu exemplare seculare), alaturi de specii de plante rare ( floarea de colt, bujorul de munte, angelica, ghintura) . Cum ajungem? : Din satul Ciunget ( com. Malaia) pe poteca fara marcaj ,catre Dealul Vatajelul Mare, Saua cu Larice, Izvorul Mierlei, Culmea Tarnovului.

Muntele Stogu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii, intre Valea Cheii si Valea Olanesti,cu alt. intre 1200 1493,7m. Conserva forme de relief spectaculoase modelate in calcare masive jurasice, habitat natural de grohotisuri calcaroase cu peste 35 de grote si pesteri, flora cu specii de plante rare( floarea de colt, ghintura, iedera alba ), plante endemice ( Dianhus spiculifolius Linum uninerve ),iar din fauna specii de animale periclitate si rare (ursul brun ,rasul, capra neagra, cocosul de munte, vipera cu corn). Cum ajungem? : Din satul Cheia (Oras B.Olanesti ) pe drum forestier ,in susul Vaii Cheia cca 16 km., apoi poteca cu marcaj turistic pana la poalele muntelui, de aici poteci nemarcate. Padurea Valea Cheii Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii,Masivul Buila Vanturarita, in bazinul hidrografic superior al Pr. Cheia ,In versantul drept al Cheilor Cheii, la alt. cuprinse intre 900 1300m. Conserva habitat natural de grohotisuri calcaroase ale etajelor montane cu Taxus baccata (tisa),la care se adauga specii de plante rare ( ghintura, floarea de colt,iedera alba, tulichina mare)si plante endemice( Dianthus spiculifolius, Oxytropis carpathica, Linum uninerve). Cum ajungem? : Din D.N. 64 A Rm. Valcea Olanesti ,in dreptul satului Cheia pe drum modernizat si forestier cca 16 km. ,in susul vaii Cheia , apoi poteca nemarcata pe partea dreapta a Pr. Cheia pana in Cheile Cheii Rezervatia Radita Manzu Rezervatie naturala mixta situata in Mtii Capatanii , Munceii Olanestilor, bazinul superior al Pr. Olanesti,(pe Pr. Cainelui -afluent de dr.) si alt. intre 650- 950 m. Conserva forme de relief spectaculoase cu aspect ruiniform, din flora salbatica, specii rare ca floarea de colt ,iedera alba , stanjenei, tulichina mare iar din fauna specii periclitate si rare-ursul brun, capra neagra. Cum ajungem? Din Olanesti se merge pe drum forestier ce urca in lungul vaii Olanesti, pana la confluenta cu Pr. Cainelui si de aici pe drum forestier pana in rezervatie . Jnepenisul Stricatul Rezervatie naturala mixta situata pe falancul sudic al Muntilor Lotrului, in zona Vf. Balindru si Stricatul,delimitata de vaile Pr. Balindru, Hoteagu si Pr. Furnica Mare si la alt. de la 1750m la 1950m. - Conserva din flora ,habitat cu jneapan (Pinus mugo) si din fauna strict protejata si rara ursul brun, capra neagra. Cum ajungem? : Din comuna Voineasa pe drum nemodernizat pana in zona La Cataracte si lacul Balindru ,iar de aici pe drum forestier catre muntele Furnica si Stricatul, apoi pe poteca nemarcata catre Vf. Balindru Mare. Padurea Silea Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic, in bazinul Pr. Silea ,afluent de stg. al Pr. Mamu ,la alt. de 220- 290,5 m. Conserva habitate naturale de gorun si carpen cu

exemplare seculare de gorun si specia rara de ghimpe ( Ruscus aculeatus).Din fauna, avifauna este reprezentata prin barza neagra ,ciuful de padure, huhurezul mic ,cucuveaua, sorecarul ,specii care necesita protectie stricta. Cum ajungem? : De la Dragasani ,pe drumul de acces partial amenajat ,catre comuna Lungesti si satul Fumureni si de aici drumuri forestiere si poteci nemarcate Padurea Tisa Mare Rezervatie naturala mixta situata in Piemontul Getic, in bazinul Pr.Tisa Mare, afluent de stg .al Pr. Mamu, la alt de 220 la 298m.- Conserva habitate naturale de padure panonica de Quercus petraea si Carpinus betulus ( gorun si carpen), cu exemplare seculare de gorun si specia rara de arbust, Ruscus aculeatus. Tulichina ( Daphne mesereum) la cea mai joasa altitudine din tara. Elemente de fauna , respectiv avifauna care necesita protectie stricta ca ciuful de padure, huhurezul mic, cucuveaua,sorecarul etc. Cum ajungem?: De la Dragasani, pe drum partial amenajat catre comuna Lungesti ,respectiv pana in nordul satului Dumbrava si de aici pe drum forestier in rezervatie. Padurea Calinesti Brezoi (In prezent este inclusa in Parcul National Cozia) Rezervatie naturala mixta situata in flancul sud- estic al Muntilor Lotrului, la alt. cuprinse intre 340m 815m. - Conserva elemente geomorfologice de relief modelat in conglomerate de Brezoi ,deosebit de spectaculoase cu aspect ruiniform ,iar din elementele de flora se remarca prezenta ,la una din cele mai joase statiuni din tara (340 m .) , pentru floarea de colt . Cum ajungem? : Din orasul Brezoi accesul se poate face pe vaile Pascoaia, Doabra ,Betel, Calinesti folosind drumurile forestiere si potecile marcate si nemarcate. Mlastina Mosoroasa Rezervatie naturala botanica situata in Subcarpatii Getici (Subcarpatii Valcii) ,la cca 0,5km. sud de satul Mosoroasa , la altitudinea de 700m. Conserva un habitat de depresiune pe substraturi turboase (mlastina mezooligotrofa- muschiul de turba si relictul glaciar Drosera rotundifolia). Cum ajungem? : Din D.N. 64 A. Rm. Valcea- Olanesti,fie in dreptul localitatii Vladesti,sau Pausesti- Maglasi se desprind drumuri comunale nemodernizate catre satul Mosoroasa si catre Dealul Lacul Frumoasei Rezervatia Ocnele Mari Rezervatie naturala geologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii) In bazinul Pr. Sarat, afluent de dreapta a raului Olt si alt. intre 360 440 m. - Conserva microrelief spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanti. Cum ajungem? : Din drumul catre Ocnita , se traverseaza Pr. Sarat si se continua pe drum auto catre Dealul Evantaiul ,apoi pe firul de vale Evantaiul cca. 100m. Pana la Rapa Evantaiul. Rezervatia paleontologica Golesti Rezervatie naturala paleontologica situata in Subcarpatii Getici ( Subcarpatii Valcii), bazinul Pr. Samnic la alt. de cca. 550m. Conserva numeroase fosile de vertebrate si

nevertebrate de varsta meotiana ,impresiuni ale unor frunze de plante ( ulm, salcie, mesteacan, tei, pin, molid)ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului. Cum ajungem? : Din D.N. 73 C Rm Valcea C.de Arges ,drum nemodernizat catre satul Poienita cca 10 Km ,apoi poteca nemarcata cca .600m , in versantul drept al vaii Pr. Samnic. Vestigiile arheologice n categoria acestora, de menionat sunt: cetatea dacic de la Buridava i Castrul Roman de la Arutela, situat pe celebra "Cale a lui Traian", Castrul Roman "La Canton" situat n comuna Deti i Castrul de la Titeti-Periani, acestea datnd din primele secole ale mileniului I. Instituii i evenimente cultural-artistice O alt resurs turistic antropic de importan deosebit o constituie muzeele, amenajate n 16 uniti de profil n ntregul jude. Cel mai valoros tezaur muzeistic se afl la Muzeul Judeean de Istorie din municipiul Rmnicu Vlcea, care dispune de un inestimabil patrimoniu. Sunt adunate i expuse aici aproape 50.000 de mrturii care vorbesc despre existena neamului romnesc din cele mai vechi timpuri i pn n prezent. Un real interes l reprezint i celelalte uniti muzeale: Muzeul de Art "Casa Simian", Casa Memorial "Anton Pann" din Rmnicu Vlcea Memorialul "Nicolae Blcescu" din Comuna Milcoiu Colecia de arheologie Bujoreni Complexul Muzeal "Gheorghe Magheru" de la Troianu, Muzeul de arheologie i art bisericeasc "Gheorghe Petre" din Govora Muzeul Viei i Vinului i Expoziia "Gib I.Mihescu" din Drgani Complexul Muzeistic Mldreti Expoziia de arheologie de la Ocnele Mari Arhitectura i tehnica popular Dei poate prea auster la o prim vedere, casa vlcean i tot ce ine de mediul construit al omului din acest inut poart pecetea unei intense preocupri pentru estetic, pentru detaliul mrunt al ornamentaiei, pentru ncadrarea armonioas n peisaj. n arhitectura populara vlcean, se poate vorbi despre o adevrat civilizaie a lemnului. Tradiia arhitectonic a lemnului s-a transmis i s-a combinat cu tradiia marilor construcii medievale de zid. Cu materiile prime avute la ndemn, folosind tehnicile dezvoltate n condiiile istorice i economice tiute pentru rile Romne, meterii vlceni au construit una dintre cele mai reuite opere arhitectonice rneti: casa cu foior. Aceasta i gsete aici, n Vlcea, una din cele mai artistice ntruchipri i are o frecven neegalat de alt inut romnesc. Creaia artistic Pdurile, care ocup o zon ntins n Vlcea, au pus la dispoziia omului un material bogat, uor de prelucrat, menit s-i satisfac cele mai variate cerine de via i confort.

Astfel c, prelucrarea lemnului este un alt meteug care reprezint o constant in arta tradiional vlcean. Meterii lemnari confecioneaz o mare diversitate de obiecte: lzi de zestre, lcrie, mese cu scaune ornamentate, dulapuri nalte, hambare. Caracteristica principal o constituie unitatea de o mare originalitate combinat cu simplitatea i fineea formelor decorative. Confecionarea fluierelor a dus faima meterilor vlceni pn departe. Localitatea de unde s-a dezvoltat acest meteug este Vaideeni. Scoara vlcean, a crei vechime se pierde n negura vremurilor, era destinat, in epoca feudal, decorrii interioarelor caselor boiereti. Scoarele erau lucrate in gospodrie, la rzboiul de esut orizontal, sau la mnstiri, unde se utiliza rzboiul vertical. Ele se caracterizau prin folosirea motivelor decorative geometrice, florale, zoomorfe si antropomorfe. Dezvoltarea esutului scoarelor este n strns legtur cu centrele specializate din sudul Dunrii, dar stilul este original i se datoreaz unor meteri locali i a unui centru specializat care s-a aflat, cel mai probabil, la mnstirea Horezu. Velinele au un decor mai simplu dect al scoarelor. Acesta se compune din simplul joc al alternrii culorilor. Stilul decorativ al acestor esturi este preponderent geometric: dungi colorate, dispuse orizontal pe toat suprafaa sau dungi alternnd cu motive romboidale. Dac scoarele au rol preponderent decorativ, velinele au rol practic, fiind folosite frecvent n gospodriile rneti. Prelucrarea argilei, n depresiunea Horezu, a determinat apariia centrelor: Sltioara i Olari-Horezu. Lng oraul Rmnicu-Vlcea sunt menionate ca centre ceramice: Buda i Vldeti. Olritul a fost i continu s fie n anumite localiti rurale din judeul Vlcea o activitate specializat, pe care doar anumii steni o practic, alturi de ocupatiile specifice zone. Gama motivelor decorative folosite de olarii vlceni nu este prea mare, dar motivele se combin, conducnd la o mare varietate decorativ Printre cele mai importante manifestri tradiionale, pot fi amintite: Festivalul de folclor "Cntecele Oltului" din Climneti Trgul Ceramicii Populare "Cocoul de Hurez" Trgul Meterilor Populari Festivalul folcloric al pstorilor din Carpai nvrtita dorului din Vaideeni Realizrile tehnico-economice recente , constituie, de asemenea, elemente de atracie turistic: Amenajarea hidro-energetic Olt- Lotru Hidrocentrale: Govora, Drgani, Gura Lotrului, Turnu, Ciunget, Brdior, Robeti, Climneti etc. Dintre lacurile antropice, importante sunt lacurile srate de la Ocnele Mari i Ocnia, formate n urma prbuirii unor saline. De menionat sunt i lacurile de acumulare de pe Olt: Deti, Rmnicu Vlcea, Rureni, Govora, Ioneti, Zvideni, Drgani, i de pe Lotru: Vidra, Malaia. La acestea se adaug acumulrile Jidoaia de pe rul cu acelai nume i Petrimanu pe Latoria, de dimensiuni mai reduse. B.Potentialul turistic antropic Demografie Populaia stabil a Climnetiului la 1 martie 2002 numra 8.605 de locuitori, reprezentnd 2,1% din populaia judeului. n perioada 1995 2002 s-a nregistrat o scdere a

numrului populaiei pe fondul scderii ratei natalitii, mbtrnirii populaiei i a migraiei populaiei ctre oraele mai mari. Numrul locuinelor la nivelul anului 2002 era de 3.147 Densitatea medie n teritoriu este de 80,8 loc./km2, nivel superior mediei pe jude (71,7 loc./km2). n realitatea, densitatea populaiei este mult mai ridicat, datorit turitilor sosii n staiune pe parcursul anului.

Ani

Anul 2006 Sexe Medii de rezidenta Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

UM: Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Total

Total

Valcea

415047

412337

410309

408518

407431

-

Urban

Valcea

188449

187753

186538

185618

185388

-

Rural

Valcea

226598

224584

223771

222900

222043

Masculin Total

Valcea

203518

202290

201123

200191

199664

-

Urban

Valcea

91140

90857

89994

89422

89322

-

Rural

Valcea

112378

111433

111129

110769

110342

Feminin

Total

Valcea

211529

210047

209186

208327

207767

-

Urban

Valcea

97309

96896

96544

96196

96066

-

Rural

Valcea

114220

113151

112642

112131

111701

Ani

Anul 2006 Niveluri de instruire Sexe Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

UM: Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Total

Total

Valcea

5435

5327

5400

5273

-

Masculi n

Valcea

1651

1564

1579

1522

-

Feminin

Valcea

3784

3763

3821

3751

In invatamantul prescolar

Total

Valcea

762

791

807

793

-

Masculi n

Valcea

:

2

:

:

-

Feminin

Valcea

762

789

807

793

In invatamantul preuniversitar

Total

Valcea

4633

4497

4543

4440

-

Masculi n

Valcea

1641

1551

1559

1510

-

Feminin

Valcea

2992

2946

2984

2930

In invatamantul primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special)

Total

Valcea

3175

3026

3146

3104

-

Masculi n

Valcea

1052

957

1008

991

-

Feminin

Valcea

2123

2069

2138

2113

In invatamantul primar (inclusiv invatamantul special)

Total

Valcea

1158

1111

1118

1112

-

Masculi

Valcea

259

228

246

239

n

-

Feminin

Valcea

899

883

872

873

In invatamantul gimnazial (inclusiv invatamantul special)-secundar ciclul 1

Total

Valcea

2017

1915

2028

1992

-

Masculi n

Valcea

793

729

762

752

-

Feminin

Valcea

1224

1186

1266

1240

In invatamantul primar si gimnazial

Total

Valcea

3127

2979

3100

3059

-

Masculi n

Valcea

1042

945

998

980

-

Feminin

Valcea

2085

2034

2102

2079

In invatamantul primar

Total

Valcea

1134

1083

1098

1089

-

Masculi n

Valcea

253

221

242

233

-

Feminin

Valcea

881

862

856

856

In invatamantul gimnazial secundar ciclul 1

Total

Valcea

1993

1896

2002

1970

-

Masculi n

Valcea

789

724

756

747

-

Feminin

Valcea

1204

1172

1246

1223

In invatamantul special primar si gimnazial

Total

Valcea

48

47

46

45

-

Masculi n

Valcea

10

12

10

11

-

Feminin

Valcea

38

35

36

34

In invatamantul special primar

Total

Valcea

24

28

20

23

-

Masculi n

Valcea

6

7

4

6

-

Feminin

Valcea

18

21

16

17

In invatamantul special gimnazial

Total

Valcea

24

19

26

22

-

Masculi n

Valcea

4

5

6

5

-

Feminin

Valcea

20

14

20

17

In invatamantul secundar ciclul 2

Total

Valcea

1430

1443

1378

1320

-

Masculi n

Valcea

588

584

544

514

-

Feminin

Valcea

842

859

834

806

In invatamantul liceal

Total

Valcea

1409

1424

1357

1320

-

Masculi n

Valcea

571

570

529

514

-

Feminin

Valcea

838

854

828

806

In licee si colegii teoretice

Total

Valcea

678

781

618

586

-

Masculi n

Valcea

259

317

232

225

-

Feminin

Valcea

419

464

386

361

In licee tehnice - total, din care:

Total

Valcea

268

190

330

305

-

Masculi n

Valcea

135

90

146

134

-

Feminin

Valcea

133

100

184

171

- In licee tehnice

Total

Valcea

:

:

330

305

-

Masculi

Valcea

:

:

146

134

n

-

Feminin

Valcea

:

:

184

171

In licee agricole

Total

Valcea

86

:

:

:

-

Masculi n

Valcea

40

:

:

:

-

Feminin

Valcea

46

:

:

:

In licee silvice

Total

Valcea

91

82

71

69

-

Masculi n

Valcea

39

36

30

29

-

Feminin

Valcea

52

46

41

40

In licee veterinare

Total

Valcea

:

76

84

88

-

Masculi n

Valcea

:

34

34

32

-

Feminin

Valcea

:

42

50

56

In licee economice

Total

Valcea

154

166

171

153

-

Masculi n

Valcea

49

46

56

41

-

Feminin

Valcea

105

120

115

112

In licee administrative si de Total servicii

Valcea

:

:

:

13

-

Masculi n

Valcea

:

:

:

1

-

Feminin

Valcea

:

:

:

12

In scoli normale

Total

Valcea

95

90

49

41

-

Masculi n

Valcea

30

30

17

15

-

Feminin

Valcea

65

60

32

26

In licee de muzica

Total

Valcea

28

30

25

33

-

Masculi n

Valcea

12

10

8

16

-

Feminin

Valcea

16

20

17

17

In seminarii teologice

Total

Valcea

9

9

9

8

-

Masculi n

Valcea

7

7

6

6

-

Feminin

Valcea

2

2

3

2

In licee speciale tehnice total, din care:

Total

Valcea

:

:

:

24

-

Masculi n

Valcea

:

:

:

15

-

Feminin

Valcea

:

:

:

9

- In licee speciale tehnice

Total

Valcea

:

:

:

24

-

Masculi n

Valcea

:

:

:

15

-

Feminin

Valcea

:

:

:

9

In invatamantul profesional Total

Valcea

21

19

21

:

-

Masculi n

Valcea

17

14

15

:

-

Feminin

Valcea

4

5

6

:

In scoli profesionale speciale

Total

Valcea

21

19

21

:

-

Masculi n

Valcea

17

14

15

:

-

Feminin

Valcea

4

5

6

:

In invatamantul postliceal

Total

Valcea

28

28

19

16

-

Masculi n

Valcea

1

10

7

5

-

Feminin

Valcea

27

18

12

11

In scoli postliceale de specialitate

Total

Valcea

28

28

19

16

-

Masculi n

Valcea

1

10

7

5

-

Feminin

Valcea

27

18

12

11

In invatamantul universitar

Total

Valcea

40

39

50

40

-

Masculi n

Valcea

10

11

20

12

-

Feminin

Valcea

30

28

30

28

Evoluia populaiei la recensminte: Structura etnic a populaiei Romni: Maghiari: Romi (igani): Ucraineni: Germani: Total: Romn: Maghiar: Rromanes (igneasc): Ucrainean: German: Alta limb matern: 8,308 15 278 1 3 8,605 8,531 14 54 1 3 2 99.14 % 0.16 % 0.62 % 0.01 % 0.03 % 0.02 % 96.54 % 0.17 % 3.23 % 0.01 % 0.03 %

Structura populaiei dup limba matern

Total: Structura populaiei dup religie Ortodox: Romano-catolic: Reformat: Penticostal: Greco-catolic: Adventist de ziua a aptea: Unitarian: Alt religie: Religie nedeclarat:

8,605 8,519 10 1 22 5 32 5 10 1 99.00 % 0.11 % 0.01 % 0.25 % 0.05 % 0.37 % 0.05 % 0.11 % 0.01 %

Structura populaiei pe sexe si vrste 0-14 ani, barbai: 0-14 ani, femei: 15-59 ani, barbai: 15-59 ani, femei: 60+ ani, barbai: 60+ ani, femei: 787 757 2,756 2,756 639 910 9.14 % 8.79 % 32.02 % 32.02 % 7.42 % 10.57 %

In ceea ce priveste situaia demografic, se observ urmtoarele: * distribuie relativ echilibrat pe sexe, respectiv 49,0% populaie de sex masculin i 51,0% populaie de sex feminin; * numrul celor care se stabilesc cu reedina n Climneti este mai mic dect al celor care prsesc localitatea; * sporul natural este negativ, respectiv 2,8 ; * populaia oraului Climneti se confrunt cu probleme sociale mari datorit faptului c n zon nu exist industrie, agricultur se practic pe zone restrnse avnd un relief de deal i munte, n genere fiind un ora unde predomin turismul. Gradul ridicat al srciei n oraul Climneti (aproximativ 40% din totalul populaiei oraului Climneti se confrunt cu aceast problem) a dus la apariia urmtoarelor aspecte : - lipsa locurilor de munc au generat omaj, dar i migrarea forei de munc tinere; rata omajului a fost de 14% in 2002 ; - completarea veniturilor din munci agricole nu acoper necesitile unei familii pentru cheltuielile zilnice , suprafeele exploatate fiind extrem de mici nu pot fi apreciate ca surse de cretere a nivelului de trai. - cei mai muli copii instituionalizai provin din familii dezorganizate, unde se ntlnesc

foarte des cazuri de violen familial, prini alcoolici sau privai de libertate i/sau prini analfabei La nivelul Climnetiului populaia salariat reprezint 25% din populaia localitii. Cea mai mare parte a populaiei salariale o regsim n turism (30,0%), comer (19,0%), industrie (16,8%) Activitatea turistic, prin efectul su multiplicator, genereaz locuri de munc i n alte domenii, precum comer (comercializarea de produse i servicii ctre turiti), construcii (reabilitarea i construirea de uniti de cazare, alimentaie etc.), sntate (n cadrul bazelor de tratament) etc. Lipsa locurilor de munc a generat omaj, dar i migrarea forei de munc tinere. Istoricul aezrii Calimanesti Aceast localitate, n care Mircea cel Btrn a ctitorit mnstirea Cozia, este cunoscut nc din vremea dacilor, care au descoperit efectele benefice ale apelor termale din zon. n anul 138 romanii cucerind Dacia ridic aici un castru de aprare n locul numit Bivolari sub poalele muntelui sfnt al dacilor, Kogaionon (muntele Cozia de astzi), cunoscut sub numele de castrul roman "Arutela", Arutela fiind denumirea roman a rului Olt. Construcia castrului a fcut ca n jurul lui s se dezvolte o aezare rural bine nchegat i bine dezvoltat pe ambele maluri ale Oltului. ns aceast obte steasc se va destrma n secolul V, fiind mprit ntre conductorii ei, Climan, erban, Stoian i Bogdan. Noile aezri se vor numi Climneti pe locul actualului ora, Stoieneti, Serbneti pe dealul de sub masivul Cozia, i Bogdneti la sud de actualul ora pe malul drept al Oltului. Climnetiul are un trecut zbuciumat, determinat de mprejurrile istorice i sociale ale epocilor trecute. Satul lui Climan, a luat fiin n jurul mnstirii Cozia. Legenda spune c mnstirea Cozia - de care este legat naterea satului - a fost ridicat n apropierea alteia, zidit de Negru Vod, care se gsete la poalele muntelui Capra, ceva mai la nord de mnastirea Cozia. ntemeierea Principatelor Romne la 24 ianuarie 1859, gsete n jurul mnstirii Cozia un mnunchi de case mici, satul Cozia, ce coborau pe poalele munilor pn spre apa Oltului. "n aceste case i triau nevoile civa romni care, poate fceau puntea de legtur dintre strmoii notri daco-romani i noi romnii" [2]. Localitatea sub denumirea de Climneti este atestat documentar prima dat la 20 mai 1388 de ctre Mircea cel Btrn "...a binevoit domnia mea s ridic din temelie o mnstire...la locul numit Climneti pe Olt, care a fost mai nainte satul boierului domniei mele Nan Udob pe care cu dragoste i mult osrdie, dup voia domniei mele, l-a nchinat mai nainte zisei mnstiri". n afar de mnstirea Cozia ctitorie a marelui voievod Mircea cel Btrn, unde se afl locul de venic odihn al su i al maicii Teofana, mama celui care la nceputul veacului al XVII-lea a realizat prima unire a principatelor romne, Mihai Viteazul, se mai gsesc Schitul Ostrov i mnstirile Turnu i Stnioara construite n diferite epoci ale istoriei. Climnetiul,a fost vizitat dealungul existenei sale de oameni deosebii ai culturii romne. Amintim, c Mihai Eminescu, poetul naional al romnilor, trecnd prin aceast aezare venind dinspre Ardeal i vizitnd mnstirea Cozia, n anul 1882, face o remarc zguduitoare a strii de fapt a ceace ajunsese locaul ctitorit i totodata loc de odihn venic a marelui domn Mircea cel Btrn. Arat poetul n ziarul Timpul din 12 septembrie 1882: "Cozia, unde este mormntat Mircea I, cel mai mare domn al rii Romneti, acela sub care ara cuprindea amndou malurile Dunrii pn n mare, Cozia locul unde e mormntat familia lui Mihai vod Viteazul, un monument istoric aproape egal ca vechime ca ara - ce-a devenit aceasta? Pucrie."

ntr-o iarn geroas a anului 1909, "poetul ptimirii noastre", Octavian Goga, a venit la Climneti pentru a pregti apariia volumului "Ne cheam pmntul". A stat ntr-o csu din Cciulata, aproape de malul Oltului ngheat, al acelui Olt cruia la Budapesta fiind, i dedicase poezia cu acelai nume, fr s-l vad vreodat. Fiecare epoc i-a pus amprenta asupra localitii, mrturiile fiind pstrate i astzi, constituind preuirea de care ele s-au bucurat din partea localnicilor. Staiunea balneo-climateric Legenda spune c un cioban se spovedete clugrilor mnstirii Cozia spunndu-le c el s-a vindecat de "metehnele trupului" scldndu-se ntr-un lac din "cmpul lui Climan". Crede c acest lac are "puteri cereti din moment ce el nu mai are dureri de spate, iar oile rnite s-au vindecat". Clugrii au verificat mrturia ciobanului i au gsit chiar n jurul mnstirii izvoare de unde "cur piatr pucioas". Meteri n a vindeca diferite "metehne ale trupului" construiesc pe lng mnstire o "bolni" (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin s se trateze. nsui ctitorul mnstirii Cozia domnitorul Mircea cel Btrn a venit i s-a tratat aici la btrnee. Mai trziu va veni spre vindecare i urmaul su Matei Basarab. Pe la jumtatea secolului XIX doctorul Carol Davila recomand mpratului Napoleon al III-lea, care suferea de o boal a ficatului, apa actualului izvor nr. 1 de la Cciulata. Apa era mbuteliat i dus cu potalionul la Paris. De asemeni Franz Joseph, regele Austro-Ungariei a beneficiat de tratamentul apelor minerale de la Cciulata. Datorit faimei apelor miraculoase staiunea Climneti nu a mai parcurs toate etapele dezvoltrii de la ctun la sat, comun, ora, ci a trecut direct la stadiul de staiune. Frumuseea locurilor este aceea care-i determin pe marii potentai ai nceputului de secol XX s-i construiasc splendide vile n stil elveian, un sanatoriu i cazinouri (cldirea actualei biblioteci i unul pe insula Ostrov) pentru petrecerea vacanelor ntr-un peisaj ncnttor a Vii Oltului, plin de verdea i de aerul curat al munilor. Dup 1900 la Climneti se construiete "Hotel Central", dotat cu o baz de tratament, la nceput bi, iar apoi cu diferite proceduri balneare. Tot odat pacienii fac i cure interne cu ape minerale de la izvoarele care se afl att la Climneti-Centru, ct i la Cciulata. n anul 1912, pe insula Ostrov, unica insul a rului Olt locuibil, de fapt unica insul a unui ru interior din Romnia, n cadrul mirific al unei pduri seculare de brad se construiete un cazinou n partea de sud la locul numit la Vltoare. n acest loc de-a lungul timpului au avut loc ntreceri sportive ale nottorilor locali. Deasemeni a fost amenajat o popicrie i o scen, locul prezentrii unor spectacole artistice. Insula a atras viligiaturitii nu numai prin prezena cazinoului, pdurii seculare i susurului cristalin al apelor btrnului Alutus. Insula a fost i este locul Schitului Ostrov, ctitorie a lui Neagoe Basarab. De remarcat este faptul c n anii 1975-1980, datorit lucrrilor de amenajare hidrotehnic a Oltului insula a fost supranlat, de asemeni i schitul, ns autorittile de atunci au considerat c nu este necesar i reconstrucia cazinoului. Dar ce a fost mai dezastros a fost ca toat pdurea secular a fost distrus, aceea replantat nefiind nici pe departe de ceea ce a fost cndva. i mai mult, fr niciun respect cel puin de o ctitorie a unuia din importanii domnitori ai neamului romnesc, ce s mai discutm de un lca de nchinciune, lng schit au construit un trand. Dup 1989, lucrurile au intrat ntr-un fga normal, insula fiind acum cedat schitului. Tot cu aceast ocazie a lucrrilor hidro, au disprut i cele dou bacuri care traversau Oltul la Pua i din insula Ostrov la fosta halt CFR, Climneti.

Staiunea, n timp se extinde ctre Cciulata unde exist izvoare termale i minerale din belug, iar apoi ctre Cozia, prin construirea de hoteluri i baze de tratament. La Pua se afl una din cele mai mari tabere colare i studeneti, locul unde generaii de elevi i studeni au petrecut clipe de neuitat ale vacanelor colare. De aici au pornit n drumeii spre mnstirile Turnu, Stnioara, Cozia, ori Cornetu, Masa lui Traian(azi sub apele amenajerii hidroelectrice a Oltului) i muntele Cozia, magnificul urs de piatr culcat pe spate. Tot neuitate au rmas i serile dansante organizate pe terasele diferitelor vile. Industria de baz a oraului este cea a turismului balnear. Economie TURSMUL in zona s-a deszvoltat rapid . Statiunea Calimanesti Caciulata dispune un numar mare de hoteluri, vile turistice, pasuri si chiar popasuri turistice, dupa cum urmeaza: Vila Vila I Casa Verde * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Traian * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Strand Termal Caciulata * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Seaca * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Randunica * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Pausa * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Oltul * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Hotelul Oltour * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Camera de inchiriat Neldami * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Motelul Lotrisor Petrom * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Pensiunea International * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Ghiocelu * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Vila Flora * * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Popasul Fantanita * Valcea > Calimanesti-Caciulata Pensiunea Dada * * Valcea > Calimanesti-Caciulata Agricultura SECTORUL AGRICOL Situat la o altitudine medie, in mijlocul dealurilor subcarpatice si avand o clima blanda, judetul Valcea este renumit pentru legumele si fructele sale. In zona Dragasani se obtine o mare varietate de vinuri si de asemenea de struguri de masa. Speciile pomicole sunt din cele mai variate, de la pruni si meri la aluni si nuci. Bine reprezentate sunt de asemenea culturile de cereale (porumb, orz, grau), de legume si fructe. Cel mai bine reprezentate sectoare agricole din judetul Valcea sunt cel viticol si cel pomicol, datorita in primul rand reliefului deluros si climei potrivite. Activitatea agricola din judetul Valcea este asistata in teritoriu de doua institute de cercetari: -Statiunea de Cercetare si Productie Viti - Vinicola Dragasani, situat in mijlocul uneia dintre cele mai importante zone viticole din tara; viile din aceasta zona sunt printre cele mai vestite si mai vechi din tara. -Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Ramnicu Valcea dezvolta programe intensive pentru: -imbunatatirea genetica a speciilor de pomi fructiferi ca prunul, nucul si alunul; -determinarea celor mai potrivite specii pentru a fi cultivate in zona;

-dezvoltarea de noi tehnologii pentru inmultirea si -imbunatatirea metodelor de impadurire a terenurilor alunecoase.

cresterea

puietului;

Ani

Principalele culturi

Forme de proprietate

Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

UM: Kg/ ha

Kilograme

Kilogram e

Kilogram e

Kilogram e

Kilogram e

Cereale pentru boabe

Total

Valcea

4031

3743

2179

3082

4545

-

Sector privat

Valcea

4033

3741

2179

3083

4545

-

din care: Exploatatii agricole individuale

Valcea

4077

3746

2187

3089

4563

Grau si secara

Total

Valcea

:

2690

2052

3182

3167

-

Sector privat

Valcea

:

2690

2052

3182

3167

-


Valcea

:

2705

2123

3222

3187

Grau - total

Total

Valcea

3258

2690

2052

3182

3167

-

Sector privat

Valcea

3260

2690

2052

3182

3167

-


Valcea

3337

2705

2123

3222

3187

Grau comun

Total

Valcea

3258

2690

2052

3182

3167

-

Sector privat

Valcea

3260

2690

2052

3182

3167

-


Valcea

3337

2705

2123

3222

3187

Grau dur

Total

Valcea

:

:

:

2000

:

-

Sector privat

Valcea

:

:

:

2000

:

Orz si orzoaica

Total

Valcea

3016

3007

2555

2848

3612

-

Sector privat

Valcea

3016

3007

2555

2848

3612

-


Valcea

3018

3007

2555

2829

3612

Orz

Total

Valcea

2834

2993

2732

2936

3995

-

Sector privat

Valcea

2834

2993

2732

2936

3995

-


Valcea

2841

2993

2732

2917

3995

Ovaz

Total

Valcea

2008

2137

1346

1616

1559

-

Sector privat

Valcea

2008

2136

1346

1616

1559

-


Valcea

2013

2140

1345

1615

1558

Porumb boabe

Total

Valcea

4487

4063

2249

3173

5089

-

Sector privat

Valcea

4486

4060

2249

3174

5089

-


Valcea

4489

4057

2246

3177

5091

Sorg

Total

Valcea

:

:

2000

3000

3000

-

Sector privat

Valcea

:

:

2000

3000

3000

-


Valcea

:

:

2000

3000

3000

Mazare boabe

Total

Valcea

:

:

1250

:

:

-

Sector privat

Valcea

:

:

1250

:

:

Fasole boabe

Total

Valcea

1415

794

895

1187

1188

-

Sector privat

Valcea

1415

794

895

1187

1188

-


Valcea

1415

794

895

1187

1188

Floarea soarelui

Total

Valcea

712

1517

459

939

835

-

Sector privat

Valcea

712

1517

459

939

835

-


Valcea

:

1573

383

:

:

Rapita

Total

Valcea

:

:

1774

1165

:

-

Sector privat

Valcea

:

:

1774

1165

:

Sfecla de zahar

Total

Valcea

:

:

22000

:

:

-

Sector privat

Valcea

:

:

22000

:

:

-


Valcea

:

:

22000

:

:

Tutun

Total

Valcea

400

:

:

:

:

-

Sector privat

Valcea

400

:

:

:

:

Cartofi - total

Total

Valcea

11983

11666

13805

11995

17267

-

Sector privat

Valcea

11983

11666

13805

11995

17270

-


Valcea

11987

11666

14031

11993

17276

Cartofi timpurii,semitimpurii si de vara

Total

Valcea

13605

10029

7174

11105

10973

-

Sector privat

Valcea

13605

10029

7174

11105

10973

-


Valcea

13605

10029

10307

11105

10973

Cartofi de toamna

Total

Valcea

11803

11803

14162

12141

18066

-

Sector privat

Valcea

11803

11803

14162

12141

18070

-


Valcea

11808

11803

14170

12139

18078

Tomate

Total

Valcea

8883

15131

14164

14527

13998

-

Sector privat

Valcea

8804

15135

14164

14527

13997

-


Valcea

8732

15134

14155

14526

13991

Ceapa uscata

Total

Valcea

12493

12690

10089

10251

10891

-

Sector privat

Valcea

11870

12692

10089

10251

10891

-


Valcea

11685

12692

10088

10262

10889

Usturoi uscat

Total

Valcea

4755

4972

4703

4523

4912

-

Sector privat

Valcea

4752

4963

4703

4523

4912

-


Valcea

4739

4963

4711

4520

4912

Varza alba

Total

Valcea

11761

27995

18321

17051

18305

-

Sector privat

Valcea

11733

28006

18321

17051

18304

-


Valcea

11704

28005

18331

17052

18300

Ardei

Total

Valcea

14867

16455

11539

11945

15910

-

Sector privat

Valcea

14888

16471

11539

11945

15910

-


Valcea

14875

16489

11543

11945

15915

Pepeni verzi si galbeni

Total

Valcea

:

19000

6000

:

20538

-

Sector privat

Valcea

:

19000

6000

:

20538

-


Valcea

:

19000

6000

:

20538

Furaje perene

Total

Valcea

15720

14727

15371

15405

15374

-

Sector privat

Valcea

15739

15004

15341

15606

15608

-


Valcea

17181

15042

15314

15610

15620

Lucerna (in echivalent masa verde)

Total

Valcea

20105

18155

17129

17689

17429

-

Sector privat

Valcea

20105

18156

17090

17692

17433

-


Valcea

20535

18153

17063

17695

17442

Trifoi (in echivalent masa verde)

Total

Valcea

11823

10024

12863

12769

13258

-

Sector privat

Valcea

11823

10024

12861

12769

13256

-


Valcea

16000

10021

12831

12768

13254

Furaje verzi anuale

Total

Valcea

8176

7403

12366

14628

14597

-

Sector privat

Valcea

8176

7403

18286

14628

14597

-


Valcea

8121

7320

18071

14620

14597

Porumb verde furajer Total

Valcea

30000

25500

13000

15250

31600

-

Sector privat

Valcea

30000

25500

13000

15250

31600

-


Valcea

:

25500

11500

15250

31600

Ani

Imbunatatiri funciare

Modul de folosinta a terenurilor

Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

UM: Ha

Hectare

Hectar e

Hectar e

Hectar e

Hectar e

Lucrari de combaterea eroziunii si de ameliorare a terenurilor - total

Suprafata totala amenajata

Valcea

65102

65102

65102

65102

65102

-

Suprafata agricola amenajata

Valcea

59010

59010

59008

59001

59001

-

Teren arabil

Valcea

12992

12992

12991

12991

12991

-

Pasuni naturale

Valcea

18751

18751

18751

18749

18749

-

Fanete naturale

Valcea

6861

6861

6861

6857

6857

-

Vii, pepiniere viticole si hameisti

Valcea

4490

4490

4490

4490

4490

-

Livezi de pomi, pepiniere, arbusti fructiferi

Valcea

15916

15916

15915

15914

15914

Lucrari de drenaj total

Suprafata totala amenajata

Valcea

2470

2470

2470

2470

2470

-

Suprafata agricola amenajata

Valcea

2470

2470

2470

2470

2470

-

Teren arabil

Valcea

1740

1740

1740

1740

1740

Dotari tehnico-edilitare Datorit atraciilor naturale i antropice deosebite din staiune i din mprejurimi, a factorilor naturali de cur, n staiune au fost construite o serie de uniti de cazare, nc din 1882 -1884.

Dup 1990 au aprut structuri noi de cazare turistic, precum vilele (n anul 2004 funcionnd 19 astfel de uniti) i pensiunile urbane (n numr de 8, la nivelul anului 2004) Structura capacitii de cazare pe tipuri de uniti n anul 2004, comparativ cu anul 1989, se prezenta astfel:

Dac n anul 1989 numrul structurilor de cazare era de 53, dintre care 42 case de odihn, n 2004, acesta este de 38. n anul 1989, o pondere important n capacitatea de cazare o deineau casele de odihn, acestea fiind n numr de 42, avnd 624 camere i 1.421 locuri. La nivelul anului 1989, existau 53 uniti, cu 2.157 camere i 4.582 locuri. Comparativ cu anul 1989, n 2004, structura unitilor de cazare s-a diversificat; cele 38 de uniti de cazare au 1.653 de camere i 3.425 locuri.

La nivelul anului 2004, structura capacitii de cazare din staiunea Climneti Cciulata este urmtoarea:

din totalul de 38 uniti, 6 uniti sunt de 3*, 16 uniti sunt de 2* i respectiv 16 uniti sunt de 1*; din cele 3.425 de locuri, 139 sunt de 3* (respectiv 4,1 %); 2.058 de 2* (respectiv 60 %) i 1.390 de 1* (respectiv 35,9 %); din cele 139 locuri de cazare de 3*, 67,7 % sunt n vile i 32,3 % n pensiuni urbane; cele 2.058 locuri de cazare de 2* au urmtoarea distribuie pe tipuri de uniti de cazare: 89,4 % n hoteluri; 0,7 % n moteluri; 7,2 % n vile; 2,7 % n pensiuni urbane; cele 1.390 de locuri de cazare de 1* au urmtoarea distribuie pe tipuri de uniti de cazare: 20,7 % n hoteluri; 5,8 % n moteluri; 35,9 % n vile; 1,7 % n cabane turistice; 2,3 % n pensiuni urbane; 2,3 % n popasuri i respectiv 31,3 % n csue turistice; la nivelul hotelurilor 86,5 % din locurile de cazare sunt de 2*, restul de 13,5 % fiind de 1*.

Hotelul Cciulata a fost modernizat, fiind n prezent n procedur de reclasificare la 3*. Alte dou hoteluri, respectiv Cozia i Oltul, urmeaz a fi renovate i modernizate i supuse procedurii de reclasificare. n staiune mai exist hotelul Vlcea, cu circuit nchis, aflat n administrarea Serviciului Romn de Informaii. Acesta are o capacitate de 200 de camere i 400 de locuri.La nivelul anului 2004, n localitate funcioneaz 8 restaurante, cu un total de 2.312 locuri la mese i 332 locuri la mese pe teras. Majoritatea acestora se regsesc n componena unor uniti de cazare, n principal hoteluri (Cciulata, Cozia, Oltul, Central, Traian). Raportul dintre numrul locurilor la mas i numrul locurilor de cazare este de 1,12. raport ce arat o distribuie destul de echilibrat. La nivelul localitii exist i alte uniti de alimentaie, ce totalizeaz 274 locuri la mese. Baze de tratament n ceea ce privete dotrile pentru turismul balnear, staiunea Climneti Cciulata dispune de instalaii de tratament n cadrul hotelurilor deschise tot timpul anului. Instalaii de tratament i proceduri de tratament:

buvete cu ape minerale pentru cur intern; bazine cu ap termal pentru kinetoterapie;

instalaii pentru hidroterapie: afuziuni, bi de plante, bi cu bioxid de carbon, du scoian, du subacval, bi pariale sau totale, bi galvanice, du masaj; mpachetri cu parafin; inhaloterapie (inhalaii); instalaii pentru aerosoloterapie; instalaii pentru electroterapie; sal de gimnastic medical; acupunctur; trand termal cu ap sulfuroas, n aer liber, pentru afeciuni reumatismale; laboratoare pentru teste funcionale; cabinete medicale pentru diverse aciuni.

Bazele de tratament aferente hotelurilor din staiune sunt urmtoarele:

Climneti pentru hotel Central, cu 2.200 proceduri om/zi posibile; Cozia - pentru hotelurile Cciulata, Cozia, Oltul, cu 3.100 proceduri om/zi posibile; Vlcea - pentru hotel Vlcea (cu circuit nchis, n administrarea Serviciului Romn de Informaii ); 5 cabinete medicale pentru hotelurile Cciulata, Cozia, Oltul; 1 cabinet medical pentru Hotel Central.

Cciulata gzduiete un sanatoriu de copii profilat pe tratamentul urmrilor hepatitei. Tot aici se afl i singurul sanatoriu din ar pentru cei bolnavi de silicoz. n staiunea Climneti se afl o clinic aparinnd Institutului de Balneofizioterapie i Recuperare Medical din Bucureti, o secie a Catedrei de specialitate din cadrul Universitii de Medicin i Farmacie Bucureti, precum i o staie de mbuteliere a apei minerale. Dotri de agrement Posibilitile de agrement la nivelul staiunii sunt diverse, de la drumeii montane, la vizitarea obiectivelor religioase i culturale din mprejurimi. Totodat, n staiune exist un numr redus de dotri specifice de agrement, care s poat oferi turitilor posibilitatea petrecerii plcute a timpului liber. Dotrile de agrement din staiune sunt:

Piscine Acoperite (ap geotermal) Hotel Central - 2 bazine, 30 locuri concomitent; Hotel Cozia - 2 bazine, 40 locuri concomitent. Descoperite Hotel Oltul - 1 bazin, 60 locuri concomitent; Popas turistic Cciulata - 1 bazin, 60 locuri concomitent; trand Climneti - 2 bazine, 80 locuri concomitent. Terenuri de sport - 4 terenuri de tenis la complexul hotelier Oltul Cozia Cciulata. Sli de gimnastic (hotelurile Cciulata, Cozia, Oltul). Sal sport la coala General erban Vod Cantacuzino Climneti Cas de cultur (cu sal de spectacole).

Cinematograf. Biblioteci (hotelurile Cciulata, Olt, Central). Sli de jocuri. Discotec.

Resurse naturale Factorii naturali terapeutici ce se regsesc n staiunea Climneti Cciulata sunt:

Bioclimat sedativ, de cruare - nconjurat de jur imprejur de pduri, staiunea are un aer curat i sntos, bogat n ozon. Ape minerale sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene, iodurate, bicarbonatate, n principal hipotone, dar i hipertone, avnd compoziii chimice i temperaturi variabile (mineralizare ntre 0,5 si 11,5 gr/l; atermale, mezotermale 41 grade Celsius i hipertermale 49,5 grade Celsius). n staiune exist 12 izvoare atermale i 3 izvoare termale.

Teritoriul oraului din punct de vedere al reliefului, se poate grupa n trei zone : lunca rului Olt, dealurile i muni. Zona de lunc este favorabila culturilor agricole, predominante fiind cele de porumb i cartof. Zona colinar este bogat n plantaii de pomi fructiferi, n special mr i prun. Zona mpdurit este variat ca specii arboricole, dominante fiind ns padurile de foioase (n special fag) pn la altitudinea de 1200 metri i de rinoase (brad, molid, pin) mai sus de acest nivel. La nlimi de peste 1500m domin punile i golurile alpine. Pdurea care acoper peste 73,77% din teritoriu ofer o serie de resurse naturale cu valoare economic dintre care cele mai importante sunt lemnul, fructele de pdure, ciupercile i fondul cinegetic.

C.Potentialul turistic cultural-istoric Istorie

ntiul document care vorbete de Calimaneti, ca de altfel i despre Manastirea Cozia, este datat la 20 mai 1388 (6896). Aici Mircea cel Batrn spune ca: ,, a binevoit Domnia mea sa ridic din temelie o manastire .. . la locul numit Calimaneti, pe Olt, care a fost mai nainte satul boierului domniei sale Nan Udoba, pe care cu dragoste i multa osrdie, dupa voia domniei mele, la nchinat mai nainte, zisei manastirii.

Prima descriere a meleagurilor Coziei o datoram lui Gavril preotul de la Athos, aratnd ca ,,este plina de toate bunatatile, ,,care i noi am vazut cu ochii notri acel loc i i-am zis pamntul fagaduit. Cele mai vechi urme arheologice dateaza din perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului, ceramica recoltata aici ncadrndu-se n culturile Cotofeni i Glina3. Descoperirile de la Cozia Veche, tezaurul de monede dacice, format din 300 piese gasit la Jiblea, precum i monedele de la Bivolari, atesta existenta unei zone cu puternice aezari dacice, unde se afla i un puternic nod rutier. Dupa cucerirea Daciei, romanii au mpnzit teritoriile care nconjurau masivul Cozia cu puternice fortificatii. Pe malul stng al Oltului, n poiana Bivolari, n timpul lui Hadrian, romanii au ridicat castrul Arutela n anii 137 138, ca punct strategic de aparare al Limes Alutanusului. Marile evenimente petrecute n istoria neamului au avut rasunet i corespondente i n acest loc de tara. 1821 Tudor Vladimirescu lasa 100 de panduri la Cozia pentru a ngriji zaharelele ce sunt acolo i tot aici i-au gasit refugiu paoptitii Dinicu Golescu, Popa apca i altii, iar A. I. Cuza va cunoate entuziasmul locuitorilor cu prilejul vizitei facute pe meleagurile Oltului n iunie 1859. n anii urmatori lui 1864, Calimaneti i stabilete definitiv vatra prezentnd n cadrul plaiului Cozia 5 catune: Calimaneti, Gura Vaii, Seaca, Tigania i Caciulata. Urmnd firul istoriei strabatem evenimentele Primului Razboi Mondial n care i-au gasit sfritul multi locuitori din Calimaneti i Jiblea, urmnd apoi cel de al Doilea Razboi Mondial n care filele cronicilor au fost scrise cu jertfe i snge. Fiecare generatie trebuie sa-i cunoasca istoria neamului, istoria locurilor unde traiete, nici noi nu o putem uita, de aceea ne-o amintim i astazi. Istoria acestor locuri mai este legata de o comoara izvoarele tamaduitoare - i cum spunea Alexandru Golescu Negru n 1859 ,,o comoara, un izvor unic n felul sau Caciulata. Efectul terapeutic al apelor minerale din Calimaneti l mentioneaza C. Marsil n 1827 n ,,Curierul Romnesc iar prima analiza a apelor a fost facuta n 1830 de dr. C. Fr. Siller iar apei de Caciulata de doctor Bernard n anii 1868 1869. Alexandru Golescu Negru a facut prima captare, ferind izvorul de furia apelor. n temeiul raportului efectuat de doctorul Carol Davila, domnitorul Barbu tirbei

Calimanesti Caciulata 2003 de Predat

Documents

Transcript of Calimanesti Caciulata 2003 de Predat