AU APĂRUT fN COLECTIA NOASTRĂ:

H r. 1·2- METEORITUL DF. AUR (pOtteo 1 ,ta 11-al de Octavian SA V A

H r.3-A 12·a VARIAN TĂ de Leonid PETRESCU

Nr. 4-WAREA EXPERIENT Ă de M . .NAUMESCU ''·

PROXIMA CENT AURI . de M. BRA TES

Nr. 1-IHIMĂ DE CI.UT Ă de A. �OGOZ ti C. GHENEA ,,

O INTIMPLARE OBIŞNUITĂ de P. STANESCU

M r. 6 • 7 - 1 N D 1 E M 11 (porteo 1 ti o 11-ol de Vitalii. TRENEV

Nr. 1-URAHIU (1) de A. ROGOZ ti C. GHENEA

u R A N 1 u de A. ROGOZ şi C. GHEN�

PROLOG Karl Waua renunfă la escaladarea Everestuful. Magie $1 moarte. Un dinosaur face concurentă monstrului de la

Lach-Ness. Nimeni nu Îndrăzneşte si mai facă un pas-

Cartea rajahilor din Caşmir ,.RadJataranzina" apăruse pentru prima oarl in limba francezA de-abia in 1846 cu texte paralele. De­parte de a fi un tom de istorie, aşa precum o arăta titlul, cuprindea m'ai ales legende populare şi In mare parte chiar texte de ritual. Manuscrisul· original, scris de Gulla m lc;alha.na, era păstrat insi c11 sfinţenie in castelul maharajalel din Srinagar şi nu fusese vlzut de­cit de citiva europeni norocoşi.

Regel-e Mohamed l(iami! dldu totuşi poruncii in memorabila zi de 11 lulie•l929 să fie adus şi aritat profesorului atnmist german Karl Wassa sau Wassa-sahlb - cum t se spunea la curtea monarbu­Jui. Profesorul intreprinsese o ciilătorle prin nordul peninsulei, nu­miti şi cunoscuti in general sub denumirea de India. Mobilul care a determinat neaşteptata generozitate a regelui l(iamil a fost poate simpatia pe care a simlit,.o pentru jovlalu i siu interlocutur, care de fapt 1 se părea un om cu totul Inofensiv, cu capul in nori sau chiar mal. sus de norii care plutesc ve�rlic deasupra Himal.aiel. Motivul principal era insl faptul ci Wassa-sabib era unul dintre putinii eu­ropeni care vorbea la perfectie vechea şi parfufHata limbi a Caş­mirului.

Karl Wassa era un birbat rubicond, cu obrajii roşii, in toată pu­terea virstei sale de aproape 60 de ani. In aparenţi, aducea fie cu Paganel, eroul lui Jules Verne, fie cu un mister Pickwick plecat nea­părat după noi şi nol descoperiri senzatiouale. Totuşi profesorul era un cercetltor tenace, un om curajos, oricind gata chiar si se sacri­lice de dragul �tiinţei, de dragul muncii sale. Dacl am continua <:omparatla, l-am putea asemui cu căpitanul HuU sau CII veşnici! lupi de mare Bildad şi Pelleg •, vinl!.torii balenei albe.

La ordinul maharajalei, cartea scumpă. fu adusă de patru mari demnitari, in sunetele unei orchestre ascuns! după drapern. Lerat in scoarfe scumpe, bitute în pietre pretioase, volumul era plstrat intr-un chivot aurit, pe care singur rajahul lt putea deschide.

Bun cunoscător al ritualurilor orientale, Wassa-sahib stlitea la o distantl ,respectuoasi, a�tepttnd indepHnirea sacramentalel proce-

;}.., ' Ellfd;;l(iŞI P�ll.,g, celebri v!nlitor! de ba lene" ll�rm�jui, ,*lijlle "Mobby Pici<'", pome»iU ta romanul lui

duri. In sfîrşit, dupi citeva clipe. volumul se afla dc�ch:!> In lata lui. Ca un ad( vlrat cercetAtor, Wassa scoase din servld<t, de cart: nu se despărţea niciodatl, ediţia franceză a celebrei rilrtl

- Wassa-s::hlb, sl-fl spun et• 1 se auzi jlla\ul lui hnnnel Khan, unul dintre sletn:cii rajahului Lipsesc multe Cllpljnlc. TlltAI meu a fost unul dintre traducltori. Al citit cumv11 cnrten �

- Din scoarfă in scoarţă, mlirite sahlb. - Atunci sli-ţi arăt, cu perroislunea Mllrlei-S1•ie ra)ahul, Clll'l·

toiul cu privire la muntele prea inteleptului Dj:tl;�nla. Al"CHt capltnl n-a fost tradus pentru eli poporul nostru lşl piileşte locurile �linte de profanarea striilnllor hrilpltrefl. Cititi 1

Aproape cu veneraţie, I smael Khan rlislol cllcvn pnl(lnl ti apul lll.sil. volumul deschis in dreptul unul capitol al drul titlu er11 Inca­drat cu miniaturi florale fltcute cu purpură fi aur. Grijn d�uaebltll cu care erau desenate literele capitale arAta dt rindurile nare urmau erau scrise In parfumatul şi minunatul stil Dlvnnli.

..... Şi incintat peste milsurtl de nurii hurlilor Şt dur••l rr. djinii cei fdrtl de prihantl ti dăruiserll mintmull dtlfllti, sfintul Djaiarllrl se apropie de lanţul de nestemate al norilor şi wr!l ww dinlrfl mi­nunatele sale pilde. iar nruzicile cere�!/ prinsera 11 ri11ta

ş, trecu prea-fericitul peste inaltul nnr/lor, flttllfll 11 pllşi 111<11111-tru/ schit•nic,iei sale. Dar iată ciJ un balaur li ur11!11t lflfru Intim­pinare, gala era sd·l fnghită. Ridică mlm1 prea-.>(1111111. lc1r ba/aw·u/ de sîrg se tnrpietri şi în vecii vecilor In gtlfll prşlnll rtl/lta.HI plllrtic sfîntului şi pilda pentru rei rcli.

T11tuneric era Cn peşteră, dar ci11d pll�i D/ulr�nl<l fltr-'a·.•[lnlul. deodata de pe un stilp făurit din pialrd (işru o ''"" '"" duh'll şi odihnitoare".

Wassa işl ridici( orhii de pe manuscris. Ultlnu·le rinduri 11 dli­durlt o nelinişte pe care orice cercetittor · u shnte In clipa dnd lşl dă seama d a glislt chein unei problrntc indclun� sludluh�.

- Spune-mi, te rog, lsmatl l(han, dumneata 111 lu�t In llr,trrlt '1' - Nu, niciodată! Astea-s legende 1 rli�pun•e curh•unul :r.tmh:nd.

Nu existi. In schimb, ili voi da cea mal bunii d\11\uz!l, ,.,m·-11 va arăta lucruil mal interesante. .

Wassa era incurcat. Nu-şi dltdea se4ma dacA se nflll in lafn unul refuz sau daci Isma el Khan nu apusese d.cll purul ndtvllr.

- Nu, nici nu mi gindesc deocamdatA, spu�e savnnlul. De altfel, de alei voi d.liltorl pe malurile marilor riuri, J1Cnlru c:a r.nle două luni si pot fi la poalele Everestulul. Vreau sil ur,· F.vrrutu . Vii multumesc 1

Wassa ficu o plecidune adîncă şi ceru permisiunea de a se re­trage.

Pe fetele tuturora trecu un zimbet de dutlndere. Rajahul 11 In· (ldul sl·i silrute mina, Iar un rrup de noblll ti c:onduserl In cumera destinati lui.

Rămas singur, primul lucru pe care-I fileu fu si-şi noltzt tutui citit c:u citeva minute n1al inainte Wassa ştia eli nu lntntdenunu fenomenele de fosfuresc:entl se datoresc exclu�tv fosforulul. Unenrl, ele indfd,. e'Xistent11 unor tlemente radloadlve Aci ln,si, radln ti il" tum)noase ��int cu mult mai reduse dec:lt acelea ale fnsfnrulhl. Le· i!'!�.IJ; '!9�� dar despre un astfel de fenomen, Ismael Khan 1-1 con-

firmase. Dintr-un motiv sau altul nu · t se permitea accesul tn locul cu pr!clna. Dacă ar mitui un dregător? lucrul ar li simplu, dar în mod practic, el, Wassa, nu era capabil de aşa ceva. Totuşi va in­(erca să obţină ingAduinta re(lelui.

In timpul in care pro!csorul Wassa era frămlntat de dorinta de a cunoaşte indeaproape misterioasa peşteră a lui Djaianta, in altă inclipere a palatului, I smael Khan discuta cu unul dintre as�stcn1 ii lui Wassa, pe nume Giinther Kriegsfehl, care venise in Caşmir doar pentru două zile.

-· Ce părere aveti, mister Krlegsleld? Profesorul nu e cumva uD agent al lui 1. G. Farben ?

lnterlo('utorul său hohot! de ris. - Cine, moşul ? Fii serios, sir 1 Inteleg si ml bănuieşti pe mine,

dar pe el? E un naiv blitrin ...

- Totuşi, Oiinther-sahib, cred· d notele sale nu sint lipsite dr Interes. Poate veti avea cindva nevoie de ele, făcu Ismael Khan.

- Da!... nu-l riiu ! Nu fi-ar strica să mi le dai. Muzeul nostru iti 'Va rămine recunoscător

- Aş prefera să-mi traduceti această recunoştin!ă in dolari ... - Bruderschaft! strigă Kriegsfeld ridicind paharul. Institutia

noastră satisface toate dorintele colaboratorilor ei... Cel doi bărbaţi lşl sorbiră băuturile reci şi inmiresmate firi a

mai redeschide discuţia.

"O scarii la tropice" 1 Aceste cuvinte au reprezentat titlul mul­tor cîntece languroase şi numele multor parfumuri dulcege. Totuşi farmecul tulburator al unei asemenea seri il putea imbia la rcvene fi pe un om al ştiinţei exacte cum era bătr1nill Karl Wassa.

Intins pe un jllt lîngă balustrada de marrnuri albă a marii le­rase a palatului, Wassa privea ingindurat �tclele.

,.Ce angstromatlcii* ginganle este omul, aflat pe tirrnul ocea­nului galactic 1 Şi totuşi ginganla asta poate ce-i cu neputintli şi vede ce nu poate fi văzut. Cu telescopul de 5 m putem vedea acum pjnl la deplrtliri de două miliarde de ani-lumină, Iar Imaginea astrali, pe care nici măcar fotografiile luate cu acest gigantic In­strument nu ne-o dau, o putem cerceta cu plăci speciale, sensibile la radlafllle ultraviolete" ...

G:ndurlle omului de ştiinţi furii intrerupte de o tuse dlscreti. In spatele lui se oprise Krlegsfeld, cu o servleti la subtioară.

- Ce e, Giinther ? - Domnule profesor, v-aş ruga sl-ml permiteti si plec:. Nu

pot suporta clima ... - Nu vrei si urcăm pe Himalala ? - Nu, n-aş putea ... şi pe urmă ... sii vă spun sincer, mi-e teami

el ml \"Oi căsători. De aceea ar trebui să mi intorc in Germania cit mai curind posibil.

- Aa? Iar te lnsorll Wassa incepu sii ridii cu pofti. Cred eli stai sii-rnl am:ntesc precis - eşti la a optsprezecea logodnici pe anul acesta. Mi gindesc insi care 1-a lăsat pe celalalt. Hal?

;v;.:.1ng��j:/jf:,aflc - t!c la nngslrl'>m. mAsurK de lungime e11all cu 10·7 mm. adfc4•..3 �ecea'.\milloana parte dlntr·un ml11mctru,

3

- Ta fine, au fost motive suficient de puternice. De da� aceasta, Insi, e vorba de ceva serios. Vl asigur.

- Bine, treaba ta... dar o;ă nu uit Cum aJuniii ta Berlin, tri­mite-mi te rog nişte talete aşa cum imi plac mie.

- Pe alea pe care le-atJ terminat, nu mi le dafl al le duc acasi?

- Nu . . . de ce sl te cari cu lucruri Inutile ? ŞI, zll Pleci J Voiam sll te iau cu mine. Ştii, m-am răzglndlt. Deflcamdatl nu mii urc Everestul Voi face aci in Caşmlr unele prospectlunl. Vorbesc eu

aliine cu rajahul. In orice caz, imi parc riu el mll plrlse,tl. ..

.. .. După două riie de la aceastl discutie, trei caravane plrise"ll

Srinagarul pe trei eli diferite. Două porneau spre munjl, iar • tf:C!Ia spre Karacl . Una avea in mijlocul ei pe profesorul Kart Wassa. care se finea in şa ca un vrednic maestru de echitatie, alta era cotnpusl numai din indigeni, iar a treia, condusii de Kriegsfeld, tnasporta pe spatele cămilelor nenumărate obiecte de arii destinate IIIU&eulul din Berlin, dacă ar 11 si Re lui.m dupii actele respecliYel caravane.

W.assa cilbea in fr.untea unul convoi de apr<tape o tati de cal. lmpreună cu el călllrea un b!itrln dervlş, dr11ia palatul Jl dlduse rnlsianea de c.llluzl.

Exploratorul nostru era ind foarte mirat de laptal el obtinuse autorizatia cillltoriel aproape fără nici un fel de re&erve. Din acest motiv (pentru clt ştia din experienţă di ori de cite ori vlzlrll nu cereau bani sau alte daruri �ntru astfel de expedljll, era ceva sus­pect) işl t:nea pregătit revolverul.

In unna lui, venea o escertl de doullzeci de soldat' .-rbofl, hn­bricafl ca oştenit basmelor, cu săbii, lnta�o:;\lle, fiinte, rtYOiftre ti, Inel o serie de astfel de ,.unelte". Grupa sohla!llor de earortl era lnq�ăr­fită in două. Un pluton care venea In urmn uploratoralul, Iar altul ca avangardl, In UTma catlrtlor de povarA.

Totul a mers bine pinl tind s-a ;1jun� la Jloalfla muntelui D)a­lanta Devy.

- Sahib, de aci trebuie si dearllccllm, anunti rltuoa Kassim AU, dervişul. Ani.,alele nu pot UTCa muntele nostrn Htt1l.

- Dar cele slllbatlce ? - Pe cele sllbatlce le omorim sau le gonhn tu dftC.C de tobe. Intr-adevăr, din mijlocul ra)altor, atlkl al harnaHior, leştrl patru

flii.căl, care prinseră a bate imediat In tobele dtn piele de malmu1i\ •�tate de gitul lor. In sunetul lurubru al tobtlor, porniri ea o ade­vArati procesiune sll escalrierc muntele.

La o distanfă apreciabilă de cei patru darabanfll, ftfteau doi vtnitorl, Jar In UI'Ria lor, cu miinile la spate, ln�lt de l(aulm Ali, păşea Wassa-sahlb.

Pămîntul era acoperit de o juntil deasA CII perla. lnt.etllatl de mii de dirărul cunescate numai de localnlci. Din cinci In rind, prin apropierea exploratorUor risunau sanete curioase - necun01cute ure-­chilor unul european, dar familiare lndlrenllor. R,olurl denae de fin­tari şi musculife ii Riplldeau şi lrebu._u duse adevArate lupte cu aceste bestll, care nu se tem nld de tobe, nld de arme de toc aou arme. a!bţ.

; "tnediat,idupl al doflea val de tintari, Wassa opri ln11lnt11rea CJI· rav� �'J'llcţlcos, sub privirile mirate ale lnsotltorllor, Kotocl lo-

tr-un sac dus de un raja şi scoase de acolo un borcan cu pastile de tlalninl şi plasmochin pe care le împărţi tuturora. Urmlrl liniştit ca fie<-are al·şl in!fhltl ratia şi abia dupi aceasta porniri Iar la drum.

Prima tabilrl o stabiHrl pe un mic platou destul de Inalt. Cor­turile erau protejate de focuri. Tohoşatii furi schimbati cu altii, aşa �·a Wassa se .vlzu silit si adoarml sub impresia acestei muzici puţin obişnuite pMtru un cintec de leagln.

l}eodată rlsunl un răcnet. Ca apucat de lele, unul dintre sol­daji fugea in jurul unul foc. Wassa siri din somn, işi luă arma fi, dpllcl t, se opri în mijlocul taberei,

- Ce-l, ce s-a intimplat ? - Nu-l nimic, sahib, li linişti Kasslm AII. Au venit lipitorile.

Ilai, aduceţi sare 1 se adresl el unul om din apropiere. Nenorocitul era acoperit de nişte vietitl negre din specia hlrudl­

neelor, deci foarte asemlnltoare lipitorilor de bllfl Wassa voi să le tale cu cuţitul, dar cli.lăuza il opri net. Lui un pumn de sare, 11 llmestecl cu apl şi apoi turnl saramura peste viennU care căzură Imediat.

- Dacli le tai, capetele lor se desprind greu, Iar singele curge de nu-l mal poţi opri. Aşa insi nu rimine decît o tiieturl Ingusti ca de pumnal.

Lipitorile acestea terestre, specifice celor doul versante ale Hi­malaiel, strlbat mlh! Intregi in roiurl ca si atace oamenii sau anima­lele. Singurul lucru care le face să devină Inofensive este saramura.

Toatl tablra inarmati ru saramurl pornise la vlnătoare de lipi­tor!, viniUoare puţin primejdioasl şi care din fericire nu dură prea multi vreme. .

A doua zi, in zori, Wassa fu anuntat el de fapt se aflau pe te• ritorlul sudic al Tibetului.

Ascensiunea contlftui liniştit şi firi peripefil deosebite. lot ceea ce se petrecea nu avea darul 'nid sl uimeasci, nici să punl in ln­curciturl pe încercatul exp lorator. O singură dati Wassa fu nevoit sl intervină. In zare se Ivise o ceatl de clllreţl lmbrăcaţi in blinuri de lup. Erau desigur tlbetanl. Se opriri la o distant� apreciabila., răsunari citeva pc.:nde de puşd, r.pol işl strunlrl călujli şi f!curi slinga-mprejur. Oamenii din escorta profesorului eran gala sl treacă la urmirirea aşa-zişilor atacznil. Pacea fu in�ii sta bllitll datoritli merglei lui Wassa.

De la un anumit punct, 111 care drumul trebuia sâ urce coasta al>ruptl a muntelui, upeditla se impilrfl in doul. Caii şi cele mai mullc dintre bagaje trebuirl., să rilminl jos la o tablr4 fid, Iar restul de bagaje-, format din alimente şi imbrid(minte duse pe spa· tele rajallor, il însoţeau pe profesor spre peştera mlsterloasl a lui l>jalanta IJevy. lntraserl in zona zlpezilor veşnice, ToatA lumea purta ochelari, profesorul - din acela cu lentile de sticll, iar indl­"t•nli budtl de piele sau de lemn cu o giurică la miJloc. Aerul caro devenea din ce in ce mai rece şi mal rarefiat ii firea pe cei mal multi sii se slmtl riu. Curind unii lşl plerduri slmfirile, lncepuri să aiureze, ba chiar un Indian gurkha fu apucat de un adevArat arnok. Numai Kassim Ali inainta netulburat prin zăpada scinteie­toare.

Mataveau de urcat aproape 1.000 m, cind in preajma expediţie! aplru un�' )nup de şase blirbaţi, lmbrlcafi in zdrenţe, care se rugari de'el s!�ilapinli. la peşteră.

5

. Wassa; după ce-şi aşezi tabăra pe un mic platou, se lnleresl de noii venlfl şl-i c:hemii in cortul său.

- s:ntem pelerinl şi merfem să ne lnchlnlm sfintului, 11 asl�rură cu seriozitate in glas conduc torul celor fase, un bărbat vînjos, el­rula părea di nu-l pasi de nimic : nici de frig, nici de .rreulalea ur­c:uşulul.

Caşmireni ? Intrebi Wassa incruntlndu-se deod11tli. Da, sahib.

- Şi adr.pfl al lui Djaianta Devy ? - Desigur. - Nu-l adevllrat, răspunse cu asprime profesorul. Dacll ar fi

aşa, n-afi purta turbanul înflişurat ca mahomedanll. Pe urmil vild că ai un .,Jakhdam" la tine : daci e adevărat ce spui, de ce-11 trebuie lopăfica Thug ilor. Sll plecaţi Imediat de ac:J.

Spunind acestea, il smulse de la briu o loplljidi de fier cu mi-ner ghlntult şi cu lntarsll * de aur.

- Dar, sahib ... vi înşelaţi... se cunoaşte eli sînlefl strtlin. - Kasslm Ali 1 Căliuza intrll In cort de cum se auzi strllfall Jl, In urma lui,

aplirură doi ascaryi- soldati din escortll. - li cunoşti, Kassim Ali-ata? - Nu... S-au luat după noi... --:- Uită-te bine la el, zise Wassa piplUndu-'1 nervos photolul. Din

ce sectă face parte. Dupi o clipă caşmireanul se inglil�eni de spalml fi lncef'll sli

tremure. In fata lui se afla loplifica. - .,Lakhdam'' - Jopăflca Thugilor 1 murmurl el. Toti locuitorii din nordul Indiei cunosc secta Thurllor, care se

năimesc ca sll ucldl, Iar loplflca de arlllnt, denumltl ,.lakhdarn", fo­losită la îngroparea victimelor, este de uemenea bine .:unoscută. Thugii au fost zugrlvlfi de mu l ti scriitori drept nltte eroi rnmantkl, dar in realitate nu sint decit nişte ucltfa$1 şi tilhari de drumul mare.

Incidentul odatl lămurit prin Izgonirea bandltilor, profesorul fşl luă o serie de precautii la care nici nu se �lndl5e pinii atunci. Caietele cu însemnări şi le indesl in rucsacul pe ure-I rol! de alte lucruri.

In cea de a doua zi, mai urcară aproape 50U 111 pe 'tlnca alune­coasă şi acoperită cu zăpndi subtire �i mlndnoasll. Nlclodatl nu 5e putea $11 ce ascunde sub ea. Ziua era seninl şi svarele dol(nrea. Mergeau intr-un convoi neintrerupt firii si lntllnensl'll nici tlpenie de om. O singuri datli, o panteră mare clt un dullu dnhllnuc 1e apro­pie de ei, dar un glonte bine tintit o 1nţepenl pe vede.

Pe cind se apropi!l amurgul, Ka��im Al! �e opri din nlnrt şl-1 arltă profesor.ului o stîncă ascuţită care pnrdl atlma deuupra lor. Forma stlncii era deosebit de curioa�li. Pilrea un cioc de pullre din care ieşeau doi colfi monstruo�i.

- Capul Dragonulul, sahib 1 anunţă cllliuza. Alei n-am adus inel pe nimeni şi nici nu trebuia să ajungem. Daci n-ar fi Iust Thugii, nu veneam la pe�tera balaurului şi vi rog si nu vorbiti nlml­nul de ea.

Wassa privi in sus, spre punctul arâtat de ca�mlrean. DupA clfhlll paş� zlrUn laţi o deschlzlturl in zidul de piatrA al munltlul. Era � --c -�G:�

�"' * /f!IIJI'iil ,- lncrusta\11.

(:ura Peşterii Dragonulul, Iar ciudata stinci se numea Capul Dra­�enulul.

Oeschizlitura peşt erii era relativ micii. In schimb, chiar de In intraTe, după nunwi cîţiva p_aşi, bolta se ridic a măreafă ca a unei ,·upole de catedrall. O împodobeau stalactite şi stalagrnite de calciu �trăvezlu cu forme bizare de coloane, de animale nemaicunoscute şi '� flori. fundul îndepărtat se p ierdea intr-un intuneric de nepll.truns. In peşteră era o temperatură constantă. Se apropia de - 10°, ceea

ce le dl!.du impresia de căldură. Nu ridicară corturi. Insotit de cinci oameni din escortă , Wassa

inaintă spre fundul vlgiiunii, in timp ce bătrînul Kassim Ali lm­a;-reună cu ceilalli aranja u baloturile şi incercau să facă un fel de redută. La mijlocu l el, din bucllţl de tizic injgheba ră un foc.

La lumina fiicllllor, zidurile albe ale peşterii sclntelau feeric. Crlstalele de cuarţ păre au aprinse pe dinăuntru cu mii de beculeţe, ca nişte pomi de iarnl, care-şi aşteptau copiii. Deodatll. profesorul se a plecă · şi ridică de jos o bucati de piatră.

- .. Ursul cavcrnelor" 1 murmură el. · linea In mină un colt care apnrtinuse cindva, in unnă cu multe

rnll de ani, acestui animal pretstorlc. De jur imprejur se aflau sute de resturi de oase fosile. Wa�sa le Cf'rcet ă o vreme şi se intoarse ginditor la tabăra proaspăt injghebată.

Cu totii se strecurară la flacăra plăpindl a focului : un cealnic fisiia srătos. Cei mai mulţi dintre oamenii escortel se ghemuiserll. pe jns incercind să adoarmă. l>eodată se auzi un geamU prelung. 1 otl tresilrlri. <Jeamătul lncetă. Se aşternu o clipă de linişte. Kassim Ali se ridică in picioare. lşl strtngea in miini carabina, iata s.\ tragă. Zgomotul se repetă, de astă dati parcii şi mal puternic. Ci.­lăuza <�sculti atf'nli, tldlcă arma şi slobozi un glonte spre fundul reşterH, dar, spre mirarea tuturora, in locul bubuitulul se auzi un :z ,.omot slab ca o trosnlturi. Pllrea el un uriaş perete de vată absor­bise bubuitura aşteptată.

Jndlgenil se trlntlrl cu totii la pămint, numai Wassa, deşi zlpl­cit, rămăsese In picioare alitur l de bătrîn.

- Uite, sahib, acolo 1 mina tremurătoare a bătrînului se in­drepti spre un puoct pierdut in beznl. Privirea atomistului se intoarse spre directia arătatl. Un punct luminos se vedea din ce in ce mai c:lar. Scinte ierea albăstruie cu reflexe violete creştea tot mal mult.

Wassa flicu citiva paşi spre sursa luminoasă, dar de data aceasta un răget Jnfrlcoşător umplu peştera şi o palil de vint stinse focul. Urletul se amplifica atit de tare incit stalactltele din apropiere vi­brau. Profesorul inşlăcl o făclie, o aprinse cu ireu şi singur, cu re­\'olverul in mină, porni in �anl spre fundul peşterii, unde se d­rea misterioasa lumină. Dupl vreo cincizec:i de paşi se opri. Nu se mal auzea nimic. Privi fndilrăt. Insotitorii sll rlmlseserl cu fefe!t! la plmlnt.

- Kasslm Ali 1 Wassa il strigl pe ghid, dar acesta continui si stea intepenit pe

locui pe care-I lăsase. - Kassim Ali 1 De data aceasta, profesorul rlicnlse din toate puterile, dar fărll.

nld ua rezultat. .. Wassl!i· �e mapole in fug� la tablră. Cind se a'lil insi la vreo

ISc��; ri,����l il răsunA din nou in urechi.

- Kasslm Ali, mal departe nu se aude nJmlc, spuse Wassa. - Mal departe nu mergem, sahib, ri!.spunse biltrinul. Ard ochii

balaurului şi fiara-1 setoasj de singe. Ca la o comandl, ricnetu� se curmă dintr-o dati. Lumina, In

schimb, se menjinea la feJ de vie. Oamenii mai rllmaserl citeva clipe pfosternati, apoi se ridicară palizi la fată, cu fl�rurile rlviflte d� groa.d.

- Aci e Ardeny l Dzu 1 spuse unul dintre el. Ari e fura ladulul. Cel care vorbise era un tlbetan miirunt cu pomefil teşltl. De aid ies diavoli! ziua, Iar noaptea se intorc. Mal depute e sllaşul lor. Aici c (ura ladulul... Ardenyi Dzu. ..

- Aşteptaţi putin 1 Wassa se calmase. Prima spaimA 11 trecuse. Trebuia sl explo­

reze peştera. Avea In fafă un fenomen acustlc pe care trebuia sil-I dezlege.

- Cine are curajul si meargA cu mine in•l o sută de paşi ? Tremurind, se ridicară citiva. Erau trei flăcăi voinici. - Bine. Voi veniti cu mine, iar ctnd vom ajunge unde vreau eu,

tu, Kassim Ali, sl tragi un foc de carabini. Bine ? - Da, da, ingiUmi călăuza. După citeva minute, rrupul se afla pe locul dorit de Watsa, ti

profesorul li făcu semn bătrinulul si tra�A. Chiar in acel&fl moment, cilluza apllsă pe trl�raci. Atit Wassn cit şi cellalll trei furl nevoiti sl-şl astupe urechile. Bubuitura ii asurzlse. Cel trei futlrl Inapoi in tabără. Wassa vc:nea liniştit şi c:hiar vesel ," urma lor,

- Alei, unde ati tras, s-a auzit l:ubultura ? - Nu, sahlb, răspunse .tibetanul. - ·Noul ne-a spart urechile, adause rerede unul dintre cel trei. - Vedefi, nu ral(e nici un balaur. Totul se aude a,a numai din

rrlcină cii peştera are o anumiti formă şi el e deosebit de adinci. Cum al vl spun ca să m.l-njelegetl "1

- Ba e plină de diavoli, se auzi bomblnltul tlbctanulul. Nu-l vedeti ochii ? Slrur că er� si vli sparrl ure('hlle daci ati trecut din­colo de graniţa lui.

- Bine, daci nu credeti , vl voi face si auziti din nou mu�retul balaurului.

Multi zlmbiri nelncrezitorl, Iar altii il an•ncarl priviri eludate. Totuşi exploratorul se indrepti hotlrlt spre fundul pefterll. Intr-� mini ducea o tort! care acum ardea neatlnrherltl, Iar In cealalta revolverul încărcat. Păşea nervos cu paşi mari aphatl. Trecuse de mult limita celor o sutl de paşi flcttfl mal Inainte. Se opri In Joc, privi spre franjurlle delicate care coborau ca nişte cortine din tava· nul inalt parcă lipite acolo milimetric, DeodatA pc:rrepu nltte mur· mure neclare. Mal ticu un pas şi, de data aceasta, auzi firi sl vrea o discutie vorbiti in şoapti.

- Ismael Khan ne-a spus să-I lulm clrflle. Acolo line toate vrljile lumii !

- Le are cu el... - Eu spu11 di trebuia si le lulm de mult, Acum vezt-1 cum

lntrl In gitlejul Draronului. Eu unul nu le-ating nici !)tntru tot aarul lumii... Nu ml duc mal Incolo ...

Ald tii scufia se curmll. • j,Sea-ef),!Ji'sllll Alhambra din Grenada" ti ful�rerl prin minte lui

Wass�; cf,Ş�e'�> ştiut el· tn marele palat, construit de maurl In Gre·

n11 da, era o sa lă denumi tă ,.sala secretelor", u nde di n a numite locuri 1 1 1 1 se puteau a uzi absolut nic i u n zgomot stirnit in restu l săl i i . I n uhlmb, existau ş i a lte Jocuri, l a distantă mare u nu l d e cell lalt, uncie, cladi stăt eau două persoane, se puteau înţelege în şoaptă , firi ca ua rnenli d in Jur să poată mllc or şt i el vorbesc . Aceste fenomene c iu­date se datoresc exclusiv ref lecţiei unde lor sonore.

Atomist u l nostru, ştiind aceasta, n u . se mişei de la locu l din care n scu ltase neaşteptatul dia log, rl şopti la rindul său i n l imba caşmi­reană.

- Dragonu l a murit. Putet i sl mergeti după strllin. Terminin­du-şl fraza, se intoarse şi pri v i spre tabără. Spre m irarea şi satis­factia lu i, văzu că fusese a uzit, căci cei doi se ridicară deodatll şi-şi <� prinseră cîte o făc lie. Nu trecu m u lt, ş i el se af l au lîn gă profesor.

- Sahib, ne-a trecut spaima 1 Acum te credem el nu e nici o primejd ie . Ai nevoie de noi ? Te ajutlm.

- Nu, vl puteti intoa rce. Eu am să trag u n foc, Iar voi sl-ml spuneti ce-ati a uzit. Bine ?

(:el doi se priviră cu inteles. Flrl sl-1 mal aştepte, Wassa trase citeva focuri. Efectul se vizu Imed iat. Sunetul se ampl i l icase aşa cum binulse profesoru l , clei toti membri i escortel sale işl astupau cu pa lmele urechile.

Era tirziu. Wassa se î napoie mulţumit in tabără. Toti i l aştep-tau nerăbdltorl

- Kasslm A l i 1 - Da, sahlb. - li vezi pe neru şinafl i işt ia ? Wassa arltl spre cei doi . Au

vrut să mă omoare 1 - Noi ? Făc u ră cei doi. - Da , voi, răspun se atomistul ş i le repetă dialogul. Tof i erau ulu iţ i. De unde ştia stră inu l ce se vorbise acolo ? De­

sigur că povestea cu vrijlle era adevărată. Numai un fakir priceput er a In stare s i al bi o asemenea putere. De aceea lşl ducea ,.clrti le" cu sine ti n u se despărţea nid In somn de ele. 11 pri veau cu teamă - ba chiar unii d intre e i se indeplrtară de profesor in­splimintatf. Wassa Jşl diidu seama el oamen i i puşi sl-1 omoare l i considerau o fllnţl supranaturall şi el de-acum Inainte nu-l vor mal ataca.

* * *

Dimineata se llmurea dintre beznele noptii. Ceru l se flcu de un albastru clar, aşa cum numai la o inlltlme de 4.000 m se poate vedea. Dedesubt, spre poalele muntelui, se zlreau nori i ca nişte plă­puml grele de bumltac: cenutlu. Focurile slrace lnciUzeau netndes­tutltor pe cel din preajma lor. Gerul dimineţi i era deoseb.lt de aspru. Aproape ci nu se mal putea u urni din Joc. Totuşi, dupl o cani de ceai llerb.lnte, In care a fost pusi o cantitate suficientă de unt şi fil M de orez, se simtiri lncllzltl şi il.tlriti.

Wassa, unnat de Kassim Ali şi de î11cii vreo dţiva oameni , porni spre fundul peşte ri i, unde lum i nita se zărea din ce in ce mal pal ldl.

Meraea u in fir Indian . F iecare, in mină cu o ramură de brad 11prlnsl, înainta spre llinultul fund clklnd pe o pojflhltl subtire de a-heaţl lunecoasl şi clari ca şi cristalul . La o depărtare de aproape 600 m 'd�- lo�UI tabere i, Sţ opriri. In fată se afla un şant adînc trans-

9

,.C!rsal, pe fundul d.rui a se zărea un ghetar. Dincolo de rhefar, peş­tera cont inua adincind u-se flră sli rşlt i n măru ntaiele muntelui.

Cu m u Hi greutate t recură, pe l i nră peret i i peşteri i , pute ghetar.· Pătrundeau tot 1111a l departe, pri ntre sta lactlte şi stala!fmlte, In ne­c u nosc utul intunecat. lumi na aproape că nu se mal zărea. Ca �ti I R seara d in ajun s e auzi ş i acum geamitul, dar mult m a l slab. Cit iva oameni şovă iră, şi Kassim Ali, care-şi p ierduse cumpăt ul , o rupse la fugă inapoi.

Deodată, i n aer se zblU u u n str i găt deznlid iijd u l t , '' cel care fu gise di spăru din unghiul vederii lor, de parcll-1 l n ihlflse pă­m întu l . Pe locul unde călăuza fusese văzută ultima o11rl n afla acum o gau ri oarbă.

- l-a i n ghi t i t Dragonul l Wassa se mloarse spre cel care vorbi�e . I n acelaşi moment, lu­

m i na torfll pe care o ţ i nea in m i ni trecu peste groapA şi i n suti 11· z icianul făcu Invo luntar un pas inapoi. In f u n d u l rrop U , zilrise ceva î n grozitor. Ima g i nea u n u l an imal giganti c strl\ l u l geril din adincuri. l nlrma acestei viz i un i i nsă nu-l era dat lu i Wassa s-o dez lege. De­a bia d upi m u l f i ani de z i le, alt i oameni aveau si treacă din nou pe acolo şi vor smulge z�branicul aces lul m JSter.

Wassa se apropie d i n nou. Vedeni a reaplru tot rentru o cl ipi. J:entru ca apoi si dispară din nou.

- Dra gonu l l - Dii!Volul ! Tipetele oameni lor din escortă il ziplc lrl pe Waua ti , luînd u-se

după ei, străbltu aproa pe in fu gi cărăruia de l l n rl perete. N ici nu şi-a dat sea m a Cind a a j u n s in tabiri.

- Pe Kassl m 1-a Inghitit balauru l ! - Să luflim de aci ! - Murim dacă mai rămlnem. Ca si miireasci zăpăcea la, răgetu l · se flcu la rlşl auzit, Iar vin­

tul , care st i n sese mal Ina inte focul, ribulnlnd din nou, Incepu a cii­t i na cu pu tere fllc:lri le. In adincul peflerl l, tainica lumini(! prinse iar vlată.

Toate st4rnin(ele l u i Wassa rlmast'ri zadarnice. Oamenii erau atit de inspilmînta t l i nc it savantul fu nevoit si ridice Imediat ta bira şi si plece.

Seara, ta lumina focului, In tabAra de la poa l ele muntelui, Wassa lşi Insemna in caiet urmiUoarele :

• .Am avu t impresia cd In fundul gropii a apăru t pe n�aş· teptale un di.nosuur. Animalul pdrea viu. Se mişca ? Nu pot fii. Gamenii au refu�at sd md urmeze. Va fi necesar sd m4 Intorc. J>tJcat cel n-a mers cu mine şi Kriegs{eld. E un baiat curajos.

Totuşi cred cd, dupd cum în peşteră se petrec fenomene acus­tice asemifndloare «urechii lui Denus:.* cauzate ele reflectarea • • fldelor sonor e , tot astfel şi imaginea dinosaurului trebuie să fi ; •st cauzatd de o iluzie opticd. s� mm poate ca pe �retele grotei de Ledesubt sa fi rămas impnmatd forma antmalu/m, care priiJitd din lu lghluri diferite sd dea Impresia mlşcdrii. La Lach Ness cred cd � · a petrecut cet•a asemclndtor.

Sursa rudioucttvd ( care sfiit sigur cel existd) n-am putut s·o dr!le(min.�,{(Jt ceea ce pot face acum este o harti!. A doua oard

0' * ��n��'! ... tiran al Slr!lcusd.

1 ind mtl voi Intoarce nu t•ni mai ueni singur, el tnsotlt de ctj . ":JI'I , , �istnr(i. Aici trebuie să fie întreprinsd o expediţie specia/il, for­",..,lă din. mai mulţi specialişti. Un a tomist nu poate determina cu l '�"t' t'izie cele ce se petrec in această peşteri1 misterioasd.

Rdmtne ca aceia care vor t•eni· după mine stl · Ul.mureasctl edaccl a tr1 � < I IJ nu dr eptate.

Pe de altă parte, am a r: u t impresia unor desene rupestre, ase­mt'in âtoare acelora de la A ltamira , dar ceva mal stingace. Cui a r 1 "par( inut oare ? Ramapithecul era un biet antropoid, care n-ar / { r u .� t Îll stare s ă le facă. o f i oare fabulosul om a l zi!.pezii ? 1 m i rare rău cd, tirit d e frica generalii, n·am cercetat ma i atent fosllele 1 -{lale la suprafaţă" .

D in păcate, caietul cuprinzind aceste fugare insemnlri avea $ă "t piardă n u mult d u pă î ntoarcerea i n Europa a profesorului , care. J u rat de a l te preoc upări, nu va mal consemna i n nici o lucra re alie lt rnJ.nu nte priv itoare la aventur i le lui din Caşmir. E drept el u n re· purter ze los din Delhi, luindu-1 la intoarcere u n Interv iu, a a f l a t ,;espre acea stă Intimplare pe c a r e a a vut grijă s-o tra nsforme I ntr-o poveste- fantasmagorlcă.

Cit despre loc u l precis al Peşteri i Dragonulul, 1\\il nchausen-u l nostru n-a putut da n ici u n fel dţ relaţi i , i ntrucit însuşi savant u l n u ştia nim ic. L a intoa rcere, o f u rtu nă 1-a filcut s ă rlt!ic:eascll citev.l <t i i C pe u n drum atit de i ntortoch iat, Incit foa rte Q"reu I-ar mal fi pl ! · l u t reconst i t ui. O r , aceasta n u i-a m ai fost dat lu i Wassa s-o fa.:â.

+ "' ,..

După aproape o l u nă de la cele relatate m a l sus, Krlegsfeld c!­tea i ntr-<1 e-azetl apărută la Delhi u n reporta j cu următoarele titluri :

,Intoarcerea la erele preistorice" ; ,Jn lr-o peşterd radioactit•â tJ/Iută la 4.000 m deasupra nitJellllui mării trăieşte un dinosaur·' ; , .C:n indian a fost înghiţit de monstru".

ReportaJul descria cu lux de amanunte dispariţia omului, pre­I'IUn şi toate fenomenele acustice care s-a u petrecut in peşteră c h i a r i n prezenta exploratorulul . I n conc luzie, s e spunea că "totul era 1 a uzat numai de faptu l că un necredi ncios lndrlznise să pitrundă In pe�ttră".

i\ r m u l t um it, Kriegsfeld mototol i ga zeta şi i n aceeaşi zi i l t ri­mi�e lu i Ismael Khan o lungii scr isoare. In răspu nsul, care nu int irz i .i f! rl:'d m u ltl v reme, m i nistru l caşmirean "eri a · eli e de-a dreptu l u l u i• de acest artico l , el pesem ne Wassa ş i-a blt ut joc de reporter ::-1 lucheia exprimlndu-şl regret u l că n-a fost in sta re să p u nl mina pe Cll letele profesoru lu i .

- SI fie a l dracului şi afurisit ! mormăi Krlegsfeld. Polt ltn de alege adevăru l din toatl bazacon la bitrinului ăla ramolit 1 Acum a r trebui si mă intorc e u i n Caşmlr, s-<1 iau de la a lfa şi omega. Col;,�c peste puplzll, n ici mamelucul ll la de I smael Khan habar n-are lle ntmlc !

Krlrgsfeld se p l i m ba cu paşi m a ri pri n cameră. O idee insi( 11 • u rlse : .,Ml zbat dee-eaba, lşl zise el. N u se intoarce în Europa Wa na ? Dacl s-a dus la dracu-n praznic p�ntru uraniu, s-a d u s şi c iBigur -d, a dibuit ceva moşu l 1 Datele le-oi glsl in caietele lui". Srri;şnt di.n>�Jnfl : "Ptnl la urml, se Intoarce e l, aşa el tot o sl J; un "e;i> !f!liţa;(pe aceste u iete . . . "

PARTEA ÎNTÎI : Un Columb inainte de Chrltlofor Columb

Capitolul 1 Unde Gunther Krlegsfeld e nevoii să tnfreprindă o c:Jiătorie nea�teptată . Cum se poate deveni lama sacrificafor . O vlati plină de cludătenii . Interesante le caiete ale profesorului Wassa . De pe o joncă japoneză pe un sub marin britanic.

'Mic u l port Yokasuka din a prop ierea Yukohamel se l n veşmlntase î n �aina trandaflrie a amurgu lui . La chei erau ancorate numai şam­panuri fi jont i. N i m ic nu arăta că Japonia este in p l i n răz boi, nlart de cele doui miel tunuri anti aeriene, de pe c are h u seie nu fuseseri\ scoase aproape de patru luni. Vasele de l upti se arătau arareori - lli numai pentru a trece prin dreptu l Yokasukăi. Un remorcher pi lot , mereu sub presi u ne, ducea sau a d ucea printre ci mpuri le de mine convoaiele de pescari.

Era a proape opt seara. Locui tori i , In cea ma i mare parte pescari sau muncitori la o uzină de aparate electrice din aprop iere, dupi o zl de munci grea, işl sorbeau l in iştiţi fill geana cu ceai sau pihlirc l u l de salU. I n t a �ernele port ulu i , citeva gbelşe amuzau marinnri i beft. J>e strllzi, a proa}le nici o m işcare. U n vl nticel răcoros de decembrie adla di nspre ocea n u l i n ti n s. Un avion blpian de t ip fokke-W u l l blzl l a monoton. N imeni nu-l dădea atentie. \'okasuka era cuprinsi d e toro­pea lli..

L i n iştea a fost spartă de c l acsonul unul automob i l care străbltu in vitnii strada prlncipalll a orăşelu lui şi se opri brusc in faţa unei grădini din ma rgrnea lui. Coboriri doi oameni, Iar m a ş in a ple�ll mal departe cu aceeaşi viteză cu care venise.

- I ntrăm, Giinther ? intrebă u au l dintre el, un bărbat blond ş i bine făcut.

- De ce nu ? E o cea lnirie excelentă 1 - Şt i u, am ma l fost pe aci 1 - Tu ? - Acum u n a n . .. inainte de Pearl H a rbour ... l n fata ceai.nlriel li i n l impiRă patro nu l klcal ulul cu temenele J"eoo

petate şi arlltindu-le o rată zim hitoare ca o lun� plină · - O liagimete omeni kallanjmaşta dozo iroşicu / . . , ( Ochii no�trl

s-au văzut, şi mă inchi n in fata domnii lor voastre ) se auzi voce• puţ in nazalll a hangiu lu i . Salutu l acesta , care se adreseazA de obi­cei num a i persoanelor din cele mal nobile dase soc i a l e , dovedea cll v : z itatorii nu erau doi functionari oarecare, el oaspel i deosebl'l.

- Kudami su.to 1 Ce e nou, lllrose ? $puse cel cilre rbpundea l a numele de Giinther ca un om care cuno�tea bine locuri le. l>r alt· fel aşa şi era căci se af la i n acel colţ al Japo-niei de aproape noul ani

Conduşi de hanglu, i ntrară într-un chioşc r etra s, mascat de plnl maritim! şi t ufe de tamarişt i. Intr-o c l ipă, o gheişe le puse In fatll tm eealnk. şt o tabla cu prlj iturl aromate. Zimbi nd şi incll n i n d u-se g�:afiQs, IJ!t� se retrase pentru a se opri i n apropiere. Trebuia sl fi�d;r�ta'lr� indepl lneascll orice dorin fi a clienti lor,

um pu nct de vedere fizic, cei doi se deosebeau foarte mu lt. Unul dilltre el, Hclnrich l<otleawam�, taalt, ca umerii 1arjli şi aspect san• I'IIÎfl&r, era tipu l specific .al �rMilmt htl din norei, pe dnd cetllalt, mic, sla b şi nervos, Giinther Krlegsfe ld, părea mal 'llegra bă un sndlt decit 1 un memt.ru aJ Rebila 'fi pufti ra!Je ariette.

- Cind ai -it, Hei ni 1 - Ieri, cu avionul. . . a fost destu l de greu 1 Şi T-imiR tu �nn

piRi la sfl�itul RdloWui. T u c:11111 te simţi aci !' - Ubl bene, i#Jl potria 1 f'lSJIUMe ltrlec-feld ri�cînd 4 in umeri.

Cendac uzina, fin cursuri, fac sport şi cillt la -oAiu . . • In ti111pul l iber mi GOUp şt .Se folclor . . .

- Cind al timp de ap ava "} - In cORCecli i . . . A111 strias aaaterlale interesante. DaT, 51"1ne-ml,

ce ·te-a adus la mi ne ? - Daci IHI ribdare ,1 vrei Il JIIIR panctal pe i de ta itlceput,

ncultl l Crerl el ftil d OC1IJI un post dellt•l de ilnperta.nt III Ges­t&fHI. Vi n 41rect dia Belgia. La lm:.enes .an -consumat citeva .pinn up girls" ( femel uşoare) . . . Kollossale ... Ab, da, 'trita-., u•cle-;1 peişa 4Je care IIIH.I "--e-o, aamselle Selki.Hwo !'

- Seftr:u�uo t Ce--l a1 ea P - U l f l atit de repede '1 . - Ife i ni eşti 'teriWI. MJ-al adas 1 - 8 1nei�es. C�le silit la ralne.

- Perfect. Ein Mann, ein Wort. Cuvint u l ltt i G ii nther Krlegsfei J e ste sfint . Desea ră va ti a ta - la o jumătate de oră, după ce-mi vei fi dat c a ietele 1 Clar ? •

- Clar ! Vei avea cai ete l e lui Karl Wassa, fost u l ti.lu profesor. Ţi le-am a d u s. Ştiu lît le dorea! . Astfel că la noapte amindoi vom poseda ce a m dorit 1

- Le-ai citH ? i trebl Gii nther cu o i ncordare bine stăpinltl. - N u , le-am răsfoit numai. Apă de ploaie 1 N n l ba tl ie de ce

\ el fi a vtnd tu nevo ie de ele . l n fond, trea ba ta . Arum, I n al doi lea r : nd, Fiihrerul iţl t ri m i te salutări personale şi Crucea de 1:1er.

Pe fata l u i Gii ntl�er J<rie(Csfeld f l uturi o c l ipă un zimbet Ironic. - Apoi, continuă J<ol lem a nn, ar mal fi o c.hesl l une. Cum .te

irnpaci tu cu Orient u l ? •

- Eu ? 1 Doar ştii bi ne cii am o edur a j i � serioull i n ac4'st sen,, Acum vorbesc chinezeşte la fe l de bine ca fi h l n d u � a sau japoneza.

- Atu nci e bine . . . 1 Va trebui sl l ntrcpri nzi un voiaj m i t itel... Să zicem . . iTf India .

- Nici nu mă gindesc. Marea e ml natil, su bma rinele enlllezllor sint pret ut imlrnl şi, apoi, cum sl I ntru eu, germa n, intr-un domin lon britanic ?

l.ull u n plhilre l de sake, apoi altul de con iac şi le turnlt i n ceaşca cu ceai. J<rlegsfeld i ş l sorbea tactlco1 băţ1tura In aşteptarea răspunsulu i. Pe figura l u i nu se putea citi mare lucru. I n cel noul ani de federe In Japonia, luase mu lte din l! fl ucllt u ri le local nic l lnr,

- Ştii la c� m-am gindit '/ rlspunse i n tr-u n t itz lu Kol lem�tnn. Oacli te-al face preot budi!lt. Alei, . la japonezi, se e l i berează cu c!cosebltli uşurintl d i plome de acest fel. Cred că n-ai u i t a t de Mac Govern . Acesta a păt runs pî nl la Lhassa cu o astfel de blrtlutl . .. Dacă tu . . .

- Nu-l vorba de hirtii, ci de modul prad lc . . . In acel moment ghelşa care servise bătu discret In uşa chiOf•

eului. La semnul lu i Kriegsfeld, I ntri şi-1 inminil un pltc descllls. Apoi, la fel de tăcuti, pleci.

- Ce-ai acolo ? · · : .. - Comunicatul operatiilor m i l itare. H lrose 11 copla;il'. de cum

se transmite. la radio ti ml-1 tr im ite ori de cite ori alnt aci. Par­c u rse hîrtia, apoi , lncruntindu-se u şor, 1-o lntinse lui l(ollemaM. �\i-e teaml, He in l , ci ve i merge şi tu In Ind i a . Va fi mal bine .... · · -

- Al I n nebu nit. . . - Nu. Tu eşti nebun darl mal rliml l . Paulus mllnlncl ltltale.

A fost incercuit la Stalingrad. Aşadar, plec in India. . •

- Eşt i u n !'HifC. OOnther 1 Fuhrerul şl it; rl c e face ... ·

- Şi eu şt iu 1 Sint de acord si plec i'n pie lea &miii preot bu· dist. Ce-a m de fllcut acolo '1 .

- Ai a11z it de�i gur de sir Jagadis Chandra Bose, 1141 P Vei av�a griji si cnord•mezl şi sl i ndmml activitatea prletenUor 110ftrl şi a a deptilor sai. Te vei stabili la Ambala. Acolo 11 ili!sttU pe i\nanda Sing, omul nostru de leglturi. El Iti va sta la dispozitie cu tot . � v �l avea nevoie. ŞI tin sl-tf dau un sfat prietenesc, eliel te cunosc cJe 25 de ani. Scoate-ti prosti i le din cap 1... i\ ltfel ti le vom scoate .noi.

Pentru a doua oari, pe fata . lui Krlegsfe ld f lut urll acelafl zim­bet ironi.c,, Cea de a doua cilltorie In India - la aproape doub;ecl de,a QI dup� aceea fiicutl cu Wassa - v�nl se cam pe neaşte�ti!­UI'ma s��şf'\plriseascl cercetlrile din domeniul nucleonlcil, curstÎ'ne

d-4�0 " ��' �.;, "-{ ,)::��-=,c>V

c u i ngi neri i japonezi, casa l u i a t i t de elegantă şi llil i h nitoare. Tot u �!. d ru m u l il atră gea . In lata sa era u două caiete groase, legate iR pide de r i nocer şi pc care era proaspăt imprimat c u aur vulturul german. Acestea l e va l u a i n prim u l r i nd. M u l t i ani se zbătuse c a să le aihă.

- Cind urme3li să plec ? - Chiar in noaptea a sta. . . d in port u l Yoka suk a. Să · ne brm

cealuri le şi să mergem la Rc\·erenta-Sa M lyamoto Ueta. Am pre.:ăt it totul .

Se innoptase de-a binelea cind Kol lemann şi Krlegsfeld pătrun­seră pe o uşifll lit ura l n lcă i n i n c i nta Interioară a mlnlstlril bud lste Kong-Su. Faptul că era u a ştt'ptatl de m u lt o dovedea fata inv ine­titi de f r i g a bonz u l u l care le deschise u ş a . Printr-u n coridor l u n g ,1 i ntu necos pătrunseră intr-o sali mare, taplsatl cu mlltase rotle in· chisli. De-abia după ce li se oblşnu i seri ochi i cu sem!intunerlcul fă:­c l l i lor, îşi diidură seama ci In tund, pe un mare scaun de abanos. aşezat sub o stat u ie u riaşi a lui Budha cel născut din lot us, se a l ia goghenul mănăstirii . Goghenul - adiel intruch iparea şi re­i ncarnarea l u i Budha � părea ci doarme. De-abia după ce Kol lema nn şi Krle gsleld lJ sa lutari , acesta le riispunse bi necuvintindn-i In cea mal curată l imbă germa nă, dovadă ci st u d iase la Ber l in .

După aceea, Krie gsleld fu ne voi t si se s u p u nă unor probe su­ficient de nepllicute - ra derea rituală a c a p u l u i , o abluţlune şi ma l , a les să se imbrace intr-o rasă făcută d intr-o fesiitură teapănii si aspră şi să se incalţe cu o pereche de pa ntofi cu talpă de lemn.

:Nu m a i d u pă aceea fu a d u s d i n nou inaintea goghe n u l u i. ; Stătea i n ge n u nchiat i n lata statuii lu i Budha cel v i u . I n 41teapta şi st i n ga 1 s -au aşezat cite d o i bonzi c u talgere de bronz .ftt miini . Di ntr-o c:ăluie se ridica un m i ros i necic los de m irodenii. -�eodali sa l a fu umpl ută de 11.11 zgomot asurzitor. Bonzil loveau in �be şi cînele, boncl l n i a u d in buciume de aramii şi fl uierau i n tnt .-oiu l de f lu iere, de cele mai variate eame, o melod ie nrdel i nllii, '(are, precum şi incepu se, se curmi brusc. In l i n iştea a ştern ută ră­;au nară rar şi sacadat c u vi ntele sacrei consacrări : r - o reino sirusi madeni inslamasile ona !

Tobele băt ură di n nuu aproape un mi nut şi la sf ir�lt se auzi cor u l călugări lor.

- Om mani padme lwm 1 Cu acestea K r ie gsfeld devenise preot cu rang de sacrl fkator,

cel m a i umi l grad in ierarhia lamalstll . După aceasta trebuia tr imis la i n vliflit url şi ascu ltare intr-o mliribtire de mal mare i mporta nţă •.

De altfe l aşa scri a şi pe diplom a pe care o primi d in mina Revere ntei­Sa le Miyamoto Ueta, goghen u l di n Yokasuka. I narmat cu atestatul de preot, putea i nt ra tn orice Jamaserie, templu sau mă nlstlre bu· dislii. din l ume.

Ceremonia se terminase. Pe neslmtite, aşa cum şi apli.ruseră, c ă l u glirli s-au retras, Iar Krlegsfeld rămase singur in fata staretuhal mllnbtlrll. Dupl ce îşi fli curll c.lteva pleclclunl reciproce, blur3 o feaşcli de ceai parf·umat şi a stfel ceremonia lui sfîrşit. Kriegsfeld trebuia si se retragi.

AfarA, in drept u l porţi i prin care i ntrase, i l aştepta Kol lemnnn. Foa rte aproape se zăreau farurile camuflate ale unul automobil . . .

· .�· Drii}l.ll G!inl her, iti doresc succes. Naosuke te aşteaptă la bordul vasului ru rare vei pleca.

,;;_-.·- -

. 1 5

- Care N·aosullile 1> - Marcltizul Naosuke Hatort, onorabilu l d'umitak asi�nt. ac-

taabnente locoknent in ma rina imperialA... . şi care daci nn reu· pşte, işi va face baralliri. Cătătwie pikutiL. şf aştept veşti 1

* * ...

Jonca · porni aproape de miezul noptii. Era un i nt uneric profund. Ceru l era la fel de negru ca şi Sll'f'ra.Pata ocea nu l u i. Vah• rl m iel lo­veau in pereti i uşoare i ambarcaţluni , care, plut iad cu blijta.re de seamă, se i ndrepta spre reşirea din golfrd Sagaml. l o dtmi neata zilei de 15 decembrie a anutui 1 942 trecu prin dreptuf lnsutei 0-Sima l ndreptindu-se spre strimtoarea Lin-So-Ten, pe care o străbitu in după-amiaza acefeiaşi zile.

Cu tot aspectut ef sărăclclos, joaca era construifll din ce.! mai solid lemn de teck, din care cu decenii şi secole rn unnă lşl fii,ea u peletele şi br; gantfnele briguzil lui Ralei (lh şi al urmaşilor sll.i. Printre sacii de ! ati plini cu aUmenfe speci fic japoneze, erau as-­cunse in fundul caPei aparate !le radio-emis ie şi rad'lo-re.cepţle, pe care urma u si le foloseascl numaf in caz de mare şi absolutl nevoie. Aparatura de bord, cu toate el era ştantată cu anu.l 1 888, era de fabricatie americană recenti.

Un s ingur lucru il Sllplira pe l(riegsfeld, şi anume el trebuia u sa navigheze firi motor, �ci im:et. Ci nd iritat il repro $S acea sta lu l N'llosuke, care conducea corabia, prim i drept rlspuns o poezioară din opt versuri · care ÎR lite-ratura niponl poartl n umele de Norito-No­Nonotza. Di n 6:te.c re itşea el ei se aseamin! erou lui popu lar Ko­ka�en-Va- Gasen , fiul zeitei Soarelui, Amaterasu-Su sanoo, pri n&ul pirat japonez care a1tta!oe regatul NmL[ din China in cel de al V I I I-lea secQI al erei' noastre.

- Şi a cucerit regatul Ni111r '! intrebi Kr iegsfe ld jumltaie Ironic, jumli.ta le m int.

- S-a luptat ca un erou ,1 a murit acolo fil.clndu-şl Jtarakirl Dar mal i na i nte cucerise toate insotete din jur şi lna lntase pinl la Pek in . Ce vret i , a vusese prea pattni ostaşi. Naosuke Il privea zim­bind superior.

Tocmai In acel moment t imon ieru l it cflemil pe cllpltan, aşa ci d i scut ia ra m a �e in aer Kriegsfe l d se i ntoarse in. ra binll. Se sfm !ea prost dispus. ll.proape fără voia lui se vlzuse redus fa o nep llwtă inactivitate. Era obişnuit să muncească in Laborator ore i n.tre �i , du;>.i care fie că s� aşeza la annoniu tl c inta din Bach sa u Haendel. lie ci !nota, trl�a la ttntl sau clililrea.

Regim tt l acesta it pract[c a ind din cop i lirie, Iar rnuzlca şi sportu l il era u singurele sale amintiri plăcute din acel timp. Tatii silu, asJml l profesor Hont Kriegsfeld, ii dăduse o ed uca ţie spartanll. Ziua lul G ii n lher era împărlită la secundă. Proe,ra m u l nu trebuia să fie depişit $Ub nici un motiv. I n a.fara orelor de şcoa lll, micul Krie"s.­leld avea acasă profe.sor de scriml şi pia n, Iar cu tatll său, care voia să-l formeze o cu ltură clasiclstl, Invita sanscrlta, greaca şi latina. Dr: la zece ani a fost nevoit să rec ite pe di nafa rll pasaje intregi din Ramayana nem uritor u l u i Valmiki , d i n mlireata Mahahha· rat'a şi si lnv�e versde din Manava- Dha rrna-Sastra ( legile lu i Mano).- d!n Coran şi chiar di n opera primului leglsllltor al l um i i ,

H.amur:tbi.c;{/ c V lpdifl.!"ţenr daci ştia sau nu, micului Gfin\her i se administra o

,_; ·ce·�·> ·· ... • •·-··-· . - . • '

straşnicl bătai e cotidiană, pentru a·l ofell, dupl cum era ohli gat să i n2hi tii la fel de meca n ic o ceaşcA de 350 gr de cafea cu lapte cu margarinA şi ma rmelad:i de prunc. Gi ndurile lu i zbu rau insl cu totu l i n a ltă parte. 1 1 i ntere sa u m a i ales motoarele, maşinile de tot fe lul , şi in special m atemat ica . De a l t fel, atita t imp cit a trăit tatăl său, nu s-a putut opune voinţei acest uia . De-a bia i n 1 923. cind işi 11.bsolvfse studiile de orie ntallsticl, od ată c u moartea bltrinulu� Giin· ther s-a putut inscrie, la Giitt i n e-en, la facu l tatea de e lectromeca nld .. I n ace iaşi timp deveni şi mem bru al Asociaţ iei , .Junges Deutschland'" , de unde, cu un s in g ur pas de gi scl , trecu dupli cit iva ani in parti­d u l national-socia l i st.

La Giit t i n ge n se s i m t i atras de băţrl nul profesor Karl Wassa, u nul d int re pionier i i atomist icei moderne germane. LegAtu ra dintre e i o tlcuse cu ltura ctasicl şi orientalistl a studentului Krlelfsfeld, căci şi Wassa in::epuse la fel Cind Krie2sfe ld il deven i as istent, Wassa i i destlfnui c ă poseda acasă doul ca iete c u î nsem nări privitoare l a zlcli.­mintele de pechblenda din Congo Belgian, fosta colonie germană. Le redadase acolo prin 1 9 1 0- 1 !1 1 3. Acestea erau caietele pe c are 1 le adu· sese tocma i di n Belgia Heinrich Kol le'll'laiUl.

De fapt, foarte curind, datorită deosebirilor de vederi politice, Gfin­ther incepuse sl-şi urască maestrul, dar speran�a el va pune odati şi oltati m ina pe insemnări li făcuse sll răminll alllturl de el Ruphtra dintre ei s-a produs in 1933, c ind Kriegsfeld, ac um şef de lucrări, ve­nise la facultate în u n ifonn l de comand ant al bata lloanelor de asalt.

Intr-o dum inici �eara, după i nstructia militară, intoyărăşit de citiva " băieţi bu n i", s-a dus acasă la Wassa să ia cu forta manuscri­sele. Sosise insi cu o oră prea tirziu. Bătrh w l fugise i n Belgia. De furie, Giînther a devastat intrea ga locuinţă . .

Putin t imp dupll aceastA Ispravă, Kriegsfe ld fusese num:t profesor, ca numa i ia o lună după aceasta să părăsească Germania pentru a de­veni conducătorul unul con-:ern electrotehnic nipono-german. In tara samurailor işi oq�anîzli. viata pe acelaşi calapod ca şi in tara lui.

" * *

Acmn se vedea nevoit si priveasc:i ore i ntrewl snprafaţa neţărmu-rită al Mării Gal be ne, care se iRtindca inert! fi mută.

Nemultumit de silua&ia in care se afla , se trl:ntl pe patul tare de baJDbv, scoase caietete llintr-un COf de paie şi mcepu să le risfoiasd . . La prime le pagi n i îl dlidu dreptat� lui Kollemann. Erau afori srrw în Jegăturli cu su perioritatea raselor, i n care Wassa Il l11a peste picior atît .pe ,.m arele" Nietzsche cit şl pe coutele Geblneau. Dar lati doull rînduri subli niate a plisat cu c reio nu l roş u :

_! n radium sau wanium stă puterea IJ8miiTginită de a uilldeca orice boală din lume. Medicul care o ua aplica S6 ua putea fi:Semui dumnezeirW .

Kriegsfeld lisă să-i a l u nece caietul . I n mintea lui aceste rin duri se tra nsform a ri în toată istoria torjei u1na ne .

.,t ntr-adevir . . . numai cii nefericitul de Wassa gîndea anapoda. N u vindecarea ne interesează p e noi, ci puterea i n s i ne pe care ţi-o d i radiumul . ŞI dacă sta i şi te trindeşH ta cine ..! a YUt puterea şi a incer­cat sli se mboare cu dlnanezeirea, Iti vin� .. mori de ris. Un · pirat brltanic--,U!l ba ndit corsican, u n pirat japonez şi acum u n Zllfrav aus­triavc"; S� rjpid in picioare, deschise uşa şl-1 strl1l pe N�ukc. care

a�1:rt!i ţl.!jj:ll�· 1 7

- Cunoşti desigur li teratura tlri l dumltale, nu ? - Bineinteles.

• ·

- Atunci spune-mi, te rog, cine este autoru l acestei take!ori monagatari *

,, Tsouki ya ? .� ranri Harou ya ? Mouka{i no. 1/arou naranou. Dnaga mi hitotsu ria. Mato no mi mi siltJ."

- Printul N a rihira . . .

, .Sll t i c luna ? Nu ulstă l ună. Oare primăvara ? Nu c . primi vară Din cele mal vechi t impuri. N umai cu sirtgurul Sint cel mereu neschim bat".

- Multumesc, pent ru a sta te-am deranjat. Ş i fă rl să-I mal pese de figura m irati a japonezul ul, se c:uJcl

Inapoi in pat şi scri se apăsat deasupra cuvintelor lui Wassa : , .Cine L'a cuci'Ti puterea uraniu/ui t•a slăpilli şi omenirea,· In

"'nsecitl(ă, numai un om de şfiin(d pOclfe fi Fiihrerltl lu mii". Citeva c l ipe se llsl purtat de visare. Si fi i conducltor... Sl tremure omen irea la orice vorbi sa u gest a l tlu.. . Si c::omanzl o tari ca Germania . .. Sau poate . . . Nu 1 nu ! U ltima I dee îl fileu la i n· ceput sl ridA nervos, apoi se incru ntA.

ReluA răsfoirea caietului. Parcurgea fi ii cu filă c u un d u b l u sent iment fatA de fostu l său profesor. Simfea totodată şi milA , ş i d ispret. ln cele d in urml, c i n d c i t i urmltoarele, dispret u l se sch imbă In fu rie :

, , In minele noa stre, am impresia el asist la ceva s imi lar m u nd­lor fa raonice . Robii negri nu si nt legat i numai de l antur i le de f ier ale l<' laviel, ci �i de lantu l legi lor imperi ului german, a l teroarei �1 a l· coo lu lu i . cel mai teribi l f l a gel care a bintuit v reodată Africa. Mi-e acirbl că sint germa n".

(iii nther răsfoi mai depa rte ca ietu l cu acelaşi senti ment de re­voltă pe care-I incerc:: a�e ht cit i rea celor de mai sus. Deodată treslrl, l11r mu,chil obrazului i se î ncordarli. Găsise in sfirşit ideea pe care o aştepta :

.. . . . Este interesant, scria Wassa, d i n toatl refllunea Katan�ra circ u l ă pr intre negri .o m u ltime de legende cu privi re la • calltăt i l e curative ale pechblendei. Vrac l l şt iu sl o fo}�eascl In Interve n t i i l e lor terapeutice, l ntonind ca un descîntec lel't:"'otlvul lei('ndei :

.:Mulonga, primul om, a furat din soare un bo/o!Jtlfl de /umirld, pe care 1-a ascuns sub dealul de la N'gato.

·

Mulonga a fost şi primul marabu. Mulonga l-a vindecat de rtlni şi bube şi pe N 'Go, şi pe Gae,

fi pe Sntornbwana. Mttlonga · lua un trdrmle din bulgărele de lumină. Lua lmcii( , ca

fi i-o punea pe rană. Sotambwana, N'Gn şi Gue se uinclecau. Bulgdre/e aruncd scintei. Oriunde sint bulgdri din soare, negrii sllll sdndtoşi. Piatra de Kumaramba ( pechblendll) este mptrl din piatra lui

Mulonga. · Piatra ftll Mulon.ga vin decd orice boald.

Mulo{l_ga a fost primul om şf primul uraci:J. ""- ·

"'-. � . _·:,�':.._( * UQuF-.dlntre �teourllc poeziei Japoneze. - N.A.

Tn toate pllrf lle, şi mal ales la Si ncolobwe, clrculll aceea şi le­gendl. Fapt u l acesta l-am mai observat, de altfel , şi in a lte re· �·i uni in care s-au făc u t prospecf iuni de ura n i um. Populatia başt i naşă are i n folcloru l el un basm asemă nător celui de mai i n a i nte. Este po­sibi l ca in toate locuri le de pe suprafata g lobu l u i un de se int i l nesc asemenea fenomene folc lorire să exi ste surse rad ioact ive ."

Kriegsfeld inchlse incet ca iet u l . St ra n iu şi s u rpr i n zător sistem de prospectare ! S-ar putea, d acă s-ar găsi i n folc lorul i ndia n ceva asemănător, ca şi in I n d i a . . . da . . . va trebui să răscolească m u n ! l de manuscrise. Nu se poate să nu a f le ceva l N u se poate l

.. .. ..

După o escaiă de o zi In port u l t a l vanez Ta- Kan, jonca işl sc himbă d irec t ia şi porni spre l(ol f u l Ton- K i n. Scopul lui Naosuke era să ajungi!. i ntr-un port oarecare de la gurile F l u v i u l ui Roşu, adică să m: v l g heze numai în apele controlate de marina japoneză.

<J iinther era pl ict is i t . Termi nase de c i t it cel e două caiete, şi alt­ceva n u vedea ce a vea de făcut. Pl uteau i ncet, aproape i n deri vl, pe undele puternice a le curent u l u i tonklnez, care-i m i na spre tărmu l l ndochi nei. ·

J::ra in ziua de 3 1 decembrie, i n a j u n u l Anulu i Nou, cind la ori· zont apărurli fum urile u nor vase de război. N aosuke era calm. La bord n u se afla nimic com promifUor. Cit despre aparatu l de rad i o , nu a vea n!cl o grijii , c l e i nu putea f i glisit decit d u pl c ercetări i n­del u n gate şi minutioase. Călătoru l de la bord n u bUea l a ochi : era norma l ca un bon1 sau u n lama cerşetor să se afle pe puntea u nei nave pescăreşt i. Il ducea de pe o ins ull pe a l ta

Pentru orice evantual itate, <J ii nther îş i verifici m achia j u l . In a farl de c u loarea dpru ie a och ilor, n imic nu I-ar f i p u t u t trăda . De aceea îşi stoarse in ochi citeva p icături de llmtle. Ce-i d rept, aceas­ta-! produse citeva c l ipe o ustur ime aproape i nsuportabil!, I n schi m b c u loarea pupllel Juli o tentl mult mai î nchisă.

Starea lor de tens i u ne nu durii. prea m u lt, clei, dupl citE Va m i­nute de la aparitia vaselor, pe l in ia orizontului un periscop a păru i n i med iata apropiere a joncel, pentru ca, aproape imediat, corp ul u n ul &ubmarin sl lasi la suprafafl. Naosuke şi membrii echlpa j u l u i se strînserl la un loc. Păreau inspii.lm i ntaţi , dar in fond erau hotlritl să n u se lase făcutl prizonieri şi nic i sll.-şl p lardii. pasagerul. Acesta din unnii., ca un veritabil lama, stitea firhemuit pe un colac: de iuti şi mormăia o rugiclune i nterm inabi l ă. .

- Hei you l se auzi vocea pri m u l u i matelot aplrut pe puntea sub­marl nulul . Să n u vii. mişca ti eli vl trimitem un obuz i n pintece l ZI· c:n d acestea se î ndreptă spre m icu l tu n de la prorl\, căruia i l şi scoase husa.

O barcă pneumaticli fu coborîtli în mare. I n e.a luase loc o pa­trulă de marinari conduşi de un subofiter. Pe heretele lor se \'ed�a scris : . . H1s royal majl!sties war fleet� .

- Cine sinteti '1 se rlstl plutonierul. - Bieti pescari riltlclfl ... rlispu nse cu glas trem urltor Naosuke

i n t r-o foarte a p rox imat i vi l i m bă engleză. - Si morni ia aia de colo ? .."... -Un prea sfint lama l

• ··� ·�.·�5�tită boaita a ic i ? Hei t u ! . .. răcni el spre Krlegsfeld. Hel1 b i bilofui�;>;ţ��> cauti aci ?

19

mate loţl i l prinseră pe (j iintt.er de brate ca $1-f tmofJitizen. Precaaţia tor fusese cn tohlt de prisos, căci fafStJf lama nid n u s e 2i ndise si opuni re­

Krle gsfeld nu rlspunse. Continua sll.-şi mermlie mc­lopeea. MariWU"ul se apro­pi e. 1 1 apuci de IW-Itie şi-1 pri vi I n ochi. Apoi, Juindu·l de ruterul mantale!, Il ri­dicll. c11 o si nprl mlnl.

- Cum te cbeaml ? G ii n ther prJvt prefăcut

spre N aosuk�. ,- Nu şt i e deci t

']apo­

neza sau sa nscrlta . . . fileu acesta c u un aer de respect.

- Japoneza ? Atunci si-fi răspu ndă f ie . Cum î l cheamă ?

- Hun-khopa. .. ris· punse Naosuke dupl mur· murul lui Gii nther.

- Spune-! că merge cu noi pe vapor.. . Trthuie sl-1 cercetlm 1 Vii şi tu !

La aceste vorbe, doi

zistenli. Cu "Naosake şi ceilalt i membl1 aJ �a,..ol a 1ost mal arreu. At:eştia trebulri si fie legati. tn acelaşi t""P· IH1 rruP de altt mari­nari britanici perchezltionau jonca, dar carind se tntc«rserl.

- Nimic ? intrebi aspra plutonierul. - Doar asta t Un marinar H l ntlnse un sai cu mal IIIUfte ma-

n a�rise japonne. � ordonati si facem ca ei ? li executlm aci sau il luăm la bord ?

- Mal fnt 1 i . fa bord şi dupl �a vom vedea. Pe &abmarln au fost lzola1 i unul de celll.lalt. Primul in�rogato­

riu, care consta din luarea numetor şt a ora�or de başth•i. fe fu luat de un simplu sublocotenent. In timpul lnterogatorluful, f(riegs­leld se chirci lfttr-un c:olf. La toate lntrebirile ofite ru l ui , răspundea monosllablc, cu fraze stereotipe, ptiM de c itate din doctrina badlstl. I n coltul guri l , 1 se păstra i n tot acest t i m p un surls Ironic, prlcl­

nuit(de 'nep"j�eperea marinarilor care nu !risi serii caietele lui Wassa la ���ţ;\fl de naivele tntnblri pe care 1 le punea sublorotenentul .

Acesta din urmi, dupil. toate eforturile sale, lşi epuizl atit dic­t iona-rul cît şi repertoriul şi era perfect convins de nevinovlltia prizo­n ier i lor. Ca atare, se prezenti în cabina cipita n u l u i pentru a-şi da raportul.

- Cine sint prhtşii ? ti i ntrebi!. acesta de cum intrase. - Un preot bu d ist şi cij i va pescari păcătoşi di n Formoza. - Un lama vrei si spui ] - I ntocmai, domn ule căpitan.

Şti i , Harris, el eu n-am mai vlzut asemenea speţl de oa-meni ? Adi-1 fei să-şi arate · mutra 1

- E prea m u rd ar, prolestli sublocotenentul. - Nu-i nimic, nu-i nim:,. Ordinul căpita nulu i fu imediat executat. Escortat de un matelot

Inarmat, fu introdu s Kriegsteld. Rllmase ·o c l ipi in prag, mllsurlndu-t pe căp�taa cu o pri vire scrutlitoare.

- Sayonara . .. prommti el a·bia mi şciodu-şi buzele. 4

Marinarul care-I insotea l resliri m irat. Sayonara i nsenmnl in l bnba japoaezli ,.la reveden•"' şi deci nu poate fi u n sa lut. Totuşi cll­pltnnul se ridicli de la locu l lui �i-1 tlcu semn sa nti nele! sli se re­tragă. Cind uşa se inchise in unna acestuia, comandantul submari­nului l'ul poziţie de drepti .

- Luaţi loc, s ir 1 Vi aşteptam de două zi le . ..,.. Nu face uimlc . . . răspunse Jlellffiatlc Glinthe•. Cel mat bun lu­

cru ar li acum un conia'- Iar după aceasta si mi se aduci bagajele din bărcuta ala imp uţită.

- Imediat 1 - Un moment, fărl grabi Jr11tt ltl In puna de la cap sint deuă

caiete pe- care neghlobii dumitale de mateloţi nu �au jlăsit. Dupi. re mi se vor aduce bagajele, vi sflltuiesc si nu mai răminem fa s11prafaţi. Nu sîntem ta parada mil itară din Plymoutb !

- Am înţeles, sir, dau ordlftele necesare. Căpitan u l fileu stin �a-mprejur şi ieşi grăbit inchizind uşa ta

urma lui . Dtwl cittva cl ipe se int�rse. - Ordinele d v. s-au executat 1 Submarinu l prinse sA se c latine. Lua apli în dep&zite le speciale.

Se scufunda. - A, da 1 flcu Krie�feld r idicîndu-se după scaunul in care se

lnsta•ase confortabi l. O, ce-ati făcut cu cei lalti ? I nel nimic. Aşteptăm ordine.

- Atund . .. la prima ocazie, hrani rechinllor 1 ... *

* "

1 ntr-o noapte int unecatl de ia nuarie, subnwlriaul , .King Charles• dia flota marine! rera le britanke awsta In rada m i c u l u i pert Indian N izampatam. aflat pe partea de sud-est a coastei, in drept ul deltel f l uviului K istna. Din barca pneuntatid cobor!ră la chei doi ofiteri şi un civ i l . Unul era sublocotenentut Harri s, al doilea căpitanul sub­marlnului , Iar civi lul era un om mirun�el, îmbrăcat elegant, cu casei colonla lli pe cap şi care ducea in mi nii o val iză scumpi de piele.

- Sper cii ati clil il.torit comod, sir 1 -:c-: Atlt de comod cit se poate pe un submari n in t imp de rlz-

bol, ,Acuofţr.ebuie să mi grăbesc. Trenul pleaci peste o ori. Dom· mrlej:ipjJ�Jtf lfl m u l tumesc 1

2J.

11 salutari! m l l itl reşte�şi c i v i l u l , firi si le mat Jntlndl mina, fă c u st inga i mprejur şi por n i sp re r a d a portului l nrlustrial . A le i se u rcă intr-o rlkşa şi se pierd u i n m u l j l me.

- Cine a fost, dom n u l & ? int rebli. c urios sublocot e nentu l Harris. - U n ofiter su perior de la lnte l l l gence Serv ice 1 Bine el am

scăpat de el i SI ne i ntoarcem ! După o ju mltate de ori, subm a r i n u l , l uind ba last, se c u fundl d i n

n o u in apele Oceanu lui Indian.

Capitolul II

legături le călugăreşfi ale lu i Anand a Sing . O canossâ h imalalană . Un lama deosebit de cult şi mare a mator de m anuscrise . Un amatl venit din m isteriosul tărîm Fu Sang .

Karl Wassa a avut dreptate. Care pe care . . •

Cllători i care mergeau pe l inia ferată Madras-Delhi i n ziua de 1 2 Ia nuarie a u vlzut rhemuit i ntr-un vagon d e clasa a treia u n l am<t cu pălărie roşie. La controlu l făc ut, d i n actele sale reieşea el se nu­meşte La m-H u n-Khopi , el este căl u g ă r vagabond, proven it di n mi'.­fl:ist irea R a l u ng, a flată la l l !i k m nord de Amba l a . In decurs u l dru­m u l u i , lama H un-Khopi m u rm u ra V('!'sete sacre, iar cind obosca i n­Yirtea deasupra capulu i o morişcă t i betanll de rugă c iuni . La picioare 1şl pusese doul boluri de lem n, un u l m ic i n care c redi ncioşi i î ş i lă� sau obol u l , Iar altul mai m are in care îş i st r in�ea m i ncarea.

Lama H u n-Khop i a coborit d i n tren n u m a i cînd a fost nevoit să-I schimbe. Se vedea ci nu este un om obişnuit c u astfel de ciilli­torll. I n a p rop ierea fleclrei sta l i f a vea griji să-I intrebe pe conduc­tur sau pe un cllitor m i los dacă m ai a re m u l t p înă la Am bala. Se i ntorcea la mli nllst irea lu i , u nde urma să a i bll loc foa rte curind 1) sărbltoare deosebit de i m porta ntă.

Tre nu l aju nse la Amba l a i ntr-o d im l nea fli rlicoroasli. Chiar plouasc fn a ! un . La ma cobori a j ut a t de al t i d l l Horl , se l n ,•e l l i ntr-o manta dP. pîslli clipătatli de pom ană. l i b; neru vlntl pe cel d in jur şi por ni spre cent rul orlişel u l u i , i n g i n i ndu-şi l l tanla. Orice nou sosit putea lesne să se orle nteu I n Amba la şi sli ajunel i n plaja centrală chiar dacă nu m a l fusese acolo n ic iodată. Acea:;la se datora fapt u l u i ci toate ma ri le clăd iri comHc ia le şi admini strati ve, strinse In V ictoria Squ a re, domlnau pri n ină l f l mea lor tot ora ş u l .

1 n pri m u l r i n d , l a m a t recu pri n poa r l a vech i i for t i f icatii c l ă d i t e d e coloni a l işt i i britanici la m i j l o c u l vea c u l u i trecut. Ambala, capit a l a Sirk i n d u l ul, constituia atunc i o celiif u l e î n a i ntată pe l in ie de f•lr t i f; � ca t i i , care controla teritori u l d i ntre tl l m a la i a şi reg i u nea Thar. 1 n ­cetu l cu incet u l deven i u n i mportant centru comercial pentru I n d u s­tri a lem nului şi a lutei şi nod de cale ferată spre care duceau trei l ini i princi pale, cea de la De lhi , cea de la Simlea şi cea de la Luk. tow.

In partea dreaptă a Pielel Victoria se ini Uţa un Impozant edifkiu clldit in �:rreoiul sti l eli sabetn n . Era ba nca Ind iană de ccmert şi i n­d ustrie. In spatele el, cen�trul t din gra n it cen uşi u de Himala ia, se­a fla loc u i nta B fle nt u l u i pe ntru Sirki nd, si r Ananda Sin �ţ .

MJe- ��- statură, destu l de 11ns, a gentu l bancar posed a o e ner­gie vdisi11t.IJI�!l mal ates de f ijfura sa lmobill. Din acest mot iv, pen� tnfc�llillll:l' se putea cu no11şte intentii le, subalternii sli se şi temea u

c: c el . După ziua de lucru la banci, Ananda se retrll gea I n aparta­me ntele sale, unde răm i nea pîni " la llisarea nop ţ i i . Atunci , insot it e le c i t iva priet e n i, se d ucea la clubul armatei, cel mal se lect d i n lo­� a l i t:Jte.

in ziua aceea, un funcţiona r făcuse o încurcăt ură cu o n o rarea u n u i cec către u n mare latl lundiar din regiune. Sir A n a n d a Sing era ir i ta i la cu lme căci bogătaş u l, i n afară de faptul că era mare nobil, � .c mai bucura şi de prietenia locţ l i toru lui gu,·ernatorulu i şi al d irec· l u r u l u i general al bă ncii . In aceste toane fiind, valet ul siu il a nunti t' ii u n lama doreşte să-I vorbească.

- Aru ncă-1 o piesi de patru anaşl şi dl!.-1 afară 1 porunci el. - Nu vrea, sir. Am incercat astL - Atu n c i aruncli-1 pe scări. - Nu-i nevoie, se auzi o voce striUni cu t imbru grav. Plec si n-

gur cind va fi cazul. ·

Jn cadru l uşii apăruse un cillugăr miruntel, cu obrazul năpădit tie o barbi scurti şi rari. Pe trupul lu i slab, atirna o &:eler ini de ş i nc aspru, p l ini de p raf şi scaletf . Pe cap purta , trasă plnă peste sprincene, o uzati pălirle roşie, specifică Jamaş ilor di n secta ne· rciormată.

Primul Impuls al lu i Sir Ananda fu să se rcpeadi in git u l v iz i ­t <,lorulul nepoft it.

- Cit vrei de poma nli, fap bătrîn ? � - Prea-nobi le fiu al fratelui meu, vin de la mlnlistirea R a l u ng,

ră�pu nse acesta accentuind pe ultimul cuvint. - N u te mal Zjll i aşa, marş afară 1 răcni An anda, dar de data

41Ceasta zb ierăt u l era a dresat v. Jetu Ju i .

Cind uşa se închise pe urrifele acestuia, pe obrajii a gent u l u i ban­car se schit! un z imbet "Slugarnic. Se indref.tă spre lama, care rll· mii �ese l i n !l"i perete, i ntr-o atitudine de pro undi smere nie . 11 pofti sli. la loc. Clil u girul ref uzi cu o energică m i şcare a capu l u i. Apoi fşi smucl pălăria de plslii şi cu un gest prea puţ in ·elegant lşl şterse lata cu poala mantale!.

- Aşadar . . . dum neata eşti Ananda Sing . . . mormll el mal mult ca pentru s ine. De ce te agif l aşa il Stai jos 1 . . . dar stai o dati 1 Avem doar de vorbit.

Ca şi cum el a r f i fost stăplnul, se duse şi închise batantele de t restie a le ferestrelor, apoi aprinse lumin a. Dupl ac.easta, cerretl precaut f iecare col l i şor de zid, cioci nlndu-1 uşor cu virful dezetelor, n şa cum face un medic ft iziolog cind consultA un bolnav.

- Cine l ucreazl! in b iroul aliturat ? • - Procurlst u l .� ş i . . .

- Trlmlte-i de-aci 1 Camerele din juru l nostru si!. fie Imediat go­lite. N-am nevoie de ochi şi urechi indiscrete.

- Da, da , Imediat. După ce Ananda se inapoie glfllnd . asudat, Il !!"Isi pe lama co­

troblindu-1 In saltarele bi rou lui. N u lndrlzni si se apropie, clei pe birou se afla un revol ver cu teava l ndreplată spre dinsul .

- Unde f i i hirtii le il - In casa de ba ni personală... aci n-am nimic, nimic. Dar nu

vi supiraţi, sir . . a d kă prea sfinte.. parola 1 -::: _!;.şti surd 1 Ra l u n g l drii vizitatoru l. Apoi . scoase din morişra

de< tugi.ciit��'O hirtie de o rupie tllati meşteşugit şi cu margi nile da:rl!o::Jat�5;'C<Z>

23

Ananda luă bancnota, o privi, apoi işl schimbli deodatl atit u­dinea. I ntrarea ciluflrulul 1 1 prinsese oarecum pc neaşteptate.

- De unde o avet i i' - Asculti Ananda, ti s-a urit cu binele. Lama lşl şterse d ; n

nou fa ta asudată . Ochii să i căprul , incercă natl , i l cercetau amen in­tAtor pe i ndian. Acum, te rog w, sl trecem ta ordi ne. Rlspunde la parolă !

- Namo thasa . . •

- B un.. . Nu cumva ti-e frfcl i' It intrebi el jucindu-se cu pis· (()iol. Dacă nu te porţi cum trebuie, să ş11 1 el-ti poţi Incheia secote l i le pămînteşti. Dar n-am t imp d e pllăvrăgeall . Al aranjat cu lamaseria ?

- Da ! - Pină deseară să am rapoartele gata, si f ie trim ise de ura-ent�.

Ati intirziat cam multişor. Locul. de intnnlre cu oamenii este la tem­plul In ruine. Am nevoie de barii . Cam de 50.000 de rupQ ti o casă izolată unde să pot l ucra nestin�heri t. Acum rămîn l a tine pină la noapte. V reau să fac o baie şi si beau ceva . Pe unde se poate i eşi nevbut de nimeni ? Să nu uit, inel ceva, nimănui nici un cuvintel despre prezenta mea 1

Ananda rid ici neputincios din umeri. Ieşire secretă nu avea. I n schimb, avea prMejul să s e rizbu ne pe lnoportunu l ş i stlngheritorul siu interlocutor. In coMecintl, tşt d!eml vafetul :

- B arlaj l , cond u-1 pe prea-sf intul lama la bucltărie. Stai l lng1 el şi indepli neşte-1 orice dori nfl.

O furie neputiftcloaal se intfplrl de data aceasta pe lata călu­glrulu i . De d at _înapoi nu putea. De "foie, de nevoie, il u rmă pe boy şi, strllt!tlnd cartea, Intri In casa rlcoroasă a agentulu i bancar ..•

* , * *

Acelaşi laml pe care l-am iatllnlt in tren fi IR casa acentulul bancar Ananda Sirw călărea in primele zile ale lunii februarie, pe 1tt1 catir, spre mlnlistlrea Ralu ng, aftatl la circa 1 15 krn de Ambala pe malul estic al rlu� ui Satledj. Dupl cum am vlzut, nuntele lai era Lam- H un-Khopi. Prezenta lui pe ac:es� drumuri put iA umblate n·ar n insemnat nimic deosebit dacă i n fiecare sat in care le oprea la odihni H un-Khopi, llupl ce dldea eafllellller sacerdo&ala-1 binecuvin· tarc, n·ar fi inceput să intrebe ll1&i ales pe bltrlnl despre legende vechi, despre pietre vindecAtoare dzute din cer sa. despre alte lu­cruri de acest fel

Mal intreba Hun·Khopi tlac:i nu el.lsti cumva şi ua 6oc In care orişicine s-ar duce lş i tlmlduleşte boala. După ce asculta , dind din cap cu răbdare ti lnţelepclune, işi apri ndea un foc din bălegar us· cat şi crenguţe, la care-şi f ierbea un ceai c u fli,,1 de on; şi m ult unt. O si ngurA dati oamenii I-au văzut furios pe omul cel sfi nt. U n cred incios. care ll·avea d e unde si cunoascl aversianUe c•linare a le cil u gărului, venise sl-i ofere · nişte terci d e 'r11ne. Furios peste mii· suri, lama il azvirl i cu oala-n cap.

Cind oamenii se retrăgeau respectuoşi ca si nu-l stinjeneasd, lama scotea din stn un carnete! cu �arte tari In ca re-ti fic:ea ln­semnărl cu l itere c iudate pentru .acea regiune de la poalele Hima­laiei, . Nime!'l. insi nu i ndrAznise să·l privească. A privi Ull lama atlt de<�Hnt Jn�,�iînp ce mănl ncl ar fi fost, socoteau ei, un adevirat sacrilegiu;'? \\\

,_, :ce.-�- L

Dupl cîte ascu ltase pinl atunci, Hua-Khepi nu reuşise si eă­� c-ască răspuns intrebArilor sale. Mihnit, sau m a l bine zis f11ries, po­IIOsi i ntr-o după-amiază ploioasă in fata ma ri i porti a minlsti ri i Ra l o ng.

La maseria aceasta era cocotată pe nişte st i nci abrupte, aflate ll flruape exact i n\ m ij locul muntelui. Este u n fapt ( U n oscut că in H i­m u la ia şi T lbet, pe virfu r i le m u n t i lor se constr u i a u cetliful sau cas­te le, In mijloc u l m u ntel u i - lamaseri l le, i a r la poa ll' le lu i - satele �au ora.,ele.

Ralung, o mănlstire veche de a proape şase sute de ani, este c l ă ­rlltli astfe l incit intre spatele ch l li ller ş i panta m unte lui sl n u rlminii •lecit un spa t i u atît de mic incit un om abia sl-1 poată străbate cu mare greutate. Ziduri le ei , construite din bolovani. se ridici mirele ş i sobre ca ale vechi!Qr cetlfui europeae elin evu l mediu . Deasupra c·onglomerat u l u l de edif ic i i , se Inalti turla tem p l u l u i, situat i n cen­t ru l �reomet ric al curf i l d reptunghlu lare. In juru l inci nte! principa le, �e afli aenumlratele locu i nte ale clluglrilor, cn ncelaria mlnlist lri l şi grajduri le popu late de vac i m oscate sau zebu. De la aceste an imale, d i l ugiiril fo losea u n11mal u ntu l, cle i laptele sau carnea de vită erau ,.ncotlte a l imente spurcate. Mirosul puternic de unt rinced fu primu l l uc ra care atrase atenfia c ucernicului călător. I ntr-adevăr, s e pă strll u In ma 5!'azille ml nlsti ri i blocuri de unt Yechl de 40-50 de ani, de­l lcatesl nemaipomen ită şi care era servită numai oaspeţilor de seamă �i la ocazi i cu totul in a farll de comun.

tam-Hun-Khopl cercetA c u pri virea cllidlrl le şi dupli aceea se in­dreptii. spre poarta di n m i J loc . I n tliblia cea mare era practf.catJ. o uşili fl!cutl dintr-o slnR"url blanll de stejar, latll de aproape un me­t ru. Incerci sl o deschfdll, dar portlta era bine inchisli pe dinllu ntru. l>tn !-upra ira a �llfat u n cioca n c u care nou l ven it blltu puterni�. Poarta fi i nd veche, sunet ul căpă.ti prin rezonantl calitatea unui valet nrrlung care se multiplica, din cauza ecoului, Intr-un muget de rharl.

Pinii sli 1 se deschidA, lama Hun-Khopl a trebu it sl aştepte mult t imp In bătaia ploii. Primirea fkutl a fost deosebit şi neaşteptat de hrutalli. De astl dati, l nsl. cludatul nostru lama nu 1-a mal putut comporta c a in b irou l banc herului de la Ambala, el a urmat plin de �merrnle P«! clihtR"lirul care-i desrhlse.

Ca şi implratul Germaniei Henric al IV-lea. care a &şteptat la C:anossa fn frl '!' �� :�:lpadl sl fie prim it de Papll, Hun-Khopi � stat la Ufll stare&ulai tJmp de o sliptlminl intreal{ii. La vederea dipl� mrl, Kantpo- Ghelunll·ul Djailar se i ncruntl şl-1 privi sutlrat pe vi­:r. l tator, i n c a re vedea u n intrus şi u n neofit firi valoare.

Hun-Khopi işl plecll smerit privirea ş f-1 lntinse stare(ulul o a •lo•• � hirtie. scrl si ru caradet"e hl ndu�e. De data aceasta, obrazu l buhlit a l Kampo-Ghelun g-ului se destlnse şi In ochii ln(lrOpafl in rrbfme l idrl o f lliclru le de veselie.

- De ce n-afi spus de la Inceput. mister Jtan 7 1 se adresl el Intr-o l imbă englezi Ingrozitor de sttldtl.

- N-ar fi fost prudent.. . De altfel, dumneata, Djai lar, daci nu rnA inşel, cunoşt i mal bine treburile. Eşti de aproape patruzeci de 11 n1 rn meserie .. .

v� () •• ,p#; nu . . . e u dau numai ajutor pe cit mi( tin puteri le şi n11n1e� . . A� \m-a invlifat şi fratele Siegfried, care a fost schtmnlc

25

p l ni acum citiva ani, cind a muri t 1 Acum o si ne Jndruml dumneata, frate Hun . . .

Ar f i I nut il si vi spu nem el lama H u n- Khopl nu e r a a ltci nevll c'eclt Giinther k.rlegsfeld, dtci, de bu nheami, cititori i no� � rl I-au h.ientifirat de mult.

• • •

Pentru incep ut, citeva z i le Kriegsfcld a l ucrat l aola ltl cu cel­la ltl cillu gi1ri la modela rea i n un t sărat a u nor f i g uri ne. 1\ccasta nu­mal dimi nea ta. După-amiaza scotocca bi blioteca mănll!tlr ll bogati In clrfi şi m a n u scrise vechi, care ar fl format ferici rea a lfCnl!raţfl i n ircgi de f i lologi şi istoric i l'liu trcc uri n ici zece z ile de la ven i rea l u i la lamaseric, c i nd ii parveni �n bi le te l din partea lui Ananda �ing .

.. Plzeştc-te de lam-Gopa l l� H u n- J(hopi ridici din u meri . N u-l era teaml. /\nanda ăsta se

sperie prea uşor. 1 n ori ce caz nu strici să la toate măs u ri le de cu­vi inti pentru a-1 descoperi şi a-1 lichida la timp pc acest Gopal

Aproape că şi uitase de misi va primUl de la agent u l din Am· bi! l a, c i n d i ntr-o z i , i nd repti ndu-se spre chil ia starctu lui, surprinse o d i scu t ie. Pc sali era Intuneric şi pustiu . Pentru u n l ama e desigur ruş: nos si tragl cu urechea la uşi. Dar intruci t putea fi \'Orba de ceva Importa nt, H u n- Khop1 i şl l ipi urechea de tlbl ie.

l n luntru se afla Djall ar, J(ampo- Ghc l u n g - u l m ă n ăst i r i i , şi un lama i nalt şi slab, cu păru l cast a n iu şi ochi i strani i . Era ceadr. adica avea un ochi negru şi a ltu l verde. Cei doi sf in t i cli l u gllri t i neau i n mini şi număra u citeva păcătoase d e hi r l i i a l bastre p e care era im· primat capul lui George Wash i n ,P:on. Acest am � n unt i nsii nu-l putu observa Krlegs leld.

- Sint m u l t u m it, frate liopal, că-ti pot t i de fo los, mormila Djat­lnr, numărî nd h i rt i i le. Nu cred , l nsă, că avem de-a face cu un om mal i mportant. Şti u doar atît : el-I in căutarea unei hlrtoage şi des­pre a ltceva .. .

- Nn fi-a spus despre ce hirtoage este vorba � - 1\ u , dar i l pot I ntreba . - Aştept atunci sl-mi dai rlspunsul mii ne. La aceste d i n urmA cuvinte, se auzirll citeva blltll sfloase In

u şi. Cu o rapiditate demni de orişice prest l d !gltator, ce l doi hlgarl hlail l le i n buz unarele adi nci ale raselor cil u găreştl.

- Se poate, prea sfinte ? răsunl de a fară vocea l amel Hun- Khopl. Djailar 11 prl·{l i ntrebAtor pe Gopa l. Acesta făc u un l[est de in­

cuviin t are şl se retrase i ntr-un colt întu necos. - I ntră, flu1e 1 Kriegsfeld deschise uşa i ncet şi intri in virful picioarelor. In

dreptul mesei din m i j locul camerei , se opri c u privirea plecată smt:­rit . De fapt, incerca si vadă daci nu se afli cumva i n lncăpere vreo hirtlutl sau un alt obiect care sl-1 dea un indici u cit "de mic despre Ident itatea lui Gopal. D!n neferidre, nu glsl nimic.

- Ce doreşte fratele meu Hun-Khopi ? - Aş vrea ca orele de mcd lta tle sl mi le petrec in pavl llonul d in

pldure, rl1sj>unse acesta c u o voce demn� de orice cuvios. De aceasta am, z�cUnii.etit rugăciunea prea-sfi ntului Kampo·Ohe!una a l lamase­rl.ei Ra l�ng;'\�\

- Se poate. Văzînd ci la ma tl u n- Khopi doreşte si se retragi. Djal lar i i făcu sem n si se apropie. Am a uzit ci fratele meu se in­tereseazil de st rivcc hl le noa stre clrti sfinte. Ce cărfi a găsit fratele meu "1

- Despre cţi 40.000 de bikshu care au propovlduit sfinta noas­tră credi nfl in Chi na cea pli![inli.

- Şi ce clrt i m a i vrea sli gbea scli fratele meu ? - Despre v iata celor c i nci b ikshu care au ven it d i n fara Ti n-A i

şi a u mers de au potolit spiritele apelor. Acum i n găduif l -ml si mn retrag.

Firi să mal aştt'pte incuvi intarea, lama H u n- Khop l Ieşi, parci& p l uti nd, d i n î ncăpere. Gopa l şi Dja i lar aruncari pe urma l u i nişte prl­,·i r l c u c:1 re, daci a r f i putut, I-a r fi uc is.

Alari, Kriegsleld ră mase puti n in aprop ierea uşii . Ac um . 11 c u­noştea pe Gopa l şi rămînea doar un s i ngur lucru de făc u t : sl afle c i ne-I pusese pe urmele l u i.

• .. *

1\i u se lurrlinase bine de z i u ă , ci nd Kriegsfeld ieşi din blbllott'ca Jamaserlel ducind c u e l o bucat ă de hirtie groa să, de o fa bricat ie ne­cun�sculă. Pă ru o fesiitură de f i bre acoperită cu un strat de calci u. Trxtul n u avea n ic i o importantă . Era o rugAc i u ne. ba nală, aşa cum se găsea u c u zeci le de mi i i rnprl ştiate p r i n lamaserl l le I ndiei şi ale Ti bet�; l ul . Cercetarea comparat i vă a h i rt iei nu-i dldu nici un rezu l­tat. După multe d l buiel l, un bltr in lama il spuse i ronic :

- E pergament d i n Fu Sang . . . - Din Fu Sa n g ? - Da . . . aşa cum este şi ce l din mi nbtirea Ma trakonda . Despre Fu San g parci mai citise el . După citeva z i le de fră­

mîntare , lşi am inti de lucrarea savantului francez De Gulg nes, care publ icase i n 1 757 un interesant studiu despre cartea Fu Sang, bazat pe un manuscris al ciilugiru lu i chi nez H vui Şin. De G ui gnes a ,le­dus in lucrarea sa, apiruti in al 28-lea volum d i n memori i le Acade­miei Franceze, ci Fu Sang nu este altceva decit Mexlco, iar autoru l llescrierii , cillugirul ch inez, ar fi fost unul di ntre prhnil descoperi­tor! a l Americi i , de d i n a i ntea l u i Columb. Fi reşte ci Kriegsfeld nu se mu lţum ise n uma i c u atit, el i l puse pe Ana nda S iitR să-i procu re o serie de clirţ i , prin t re care studi i le lui Leland şi Heney de Saint­Deny s cu privi re la Fu Sang. Acum era lămurit.

In mina sa se afla u n a şa-zis amatl, a d iel hirt ie maya $l flcută din fi brii de maguey ( agaue amuicana ) . Cercetări le ulterioare ur­mau să completeze ipotezele. Un s ingur lucru il flcuse să cerceteze a mă n u nţ it amatl-ul . Pe verso, erau două rinduri şterse de vreme. D in toate aceste cuvinte scri se i n l im ba t lbetani, putu descifra doar atit: , .piatr . . . soar . . . � I ndic i u l era prea nei nsem nat. Acum n u mal avea altceva de fiicut decît să se due l!. in Jamaserla Matrakonda, un de, după vorbe le biilrlnu l u l lama, se af lau celela lte documente. P leca rea sa inopfnatii ar fi putut si bati la ochi. De aceea, a fost nevoit să mal aştepte i nci o Juni pinll la data la care urma si aibă Joc la Matrakonda o sirbltoare Importanti. In acest t imp, A nanda Si n g trebuia si aranjeze lucruri le de aşa ma n ieră i ncit prezenta l u t acolo sl nu pa r_i neobişnui tă . Pln!i atund işl concentra toată activi tatea In {lr,de de)�upă-<�m iază, cind se i n t i l nea cu di verşi aaen t i de legi­tură l n ,Jiaviliun u l d i n pădure. Cu toate precauţii le sa le, Kriegsle ld

27

n-a put ut si se apere Insi de ochH binultori al acelui lama pe care l-am cunoscut sub numele de Gopal. Acesta stlte a ceas11rl intregi a s.cuns intre tuflşurl şi pîndea.

Primul prilej de a discuta fll.tlş s-a I vit in ziua p lecăr ii hll l(rlegsfeld la m !i.năstfrea Matrakilnda, cle i Djal lar 1-1 lmpusese pe Gopal ca tovarăş de drum. Că lători a au flcut-o impreunl, cllare pe catîri, iar d iscutia lor n u s-a abătut n ld o c llpli c.le la flgaşul teo­l ogie!. Fiecare i ncerca să-I lscodeascl pe celi la lt prin curse abl le. Se luptau cu vorbe spuse pe o muche de cut it, flră ca vreunul sl in­crăznească să la atitudine d irec tă de atac. l(rlegsfe ld nu era d ispus f>i lntrepri nllli nlci n n fel de act iune ina inte de ar f i avut celălalt manuscris I n minli. Si ngur Gopal incerca sl-1 zidlrască, pentru ca a stfel să poatil găsi un punct de reper cit de neinsemnat.

Ajunşi dupil o clilllorle de citeva ore l a lamaserle, se pierdurll amindoi in masa compactl de clluj!liri şi preoţi budlştl care se in­l;rămădea u i n c urte. Profit in d de acest pri lej, l(rlegsleld reuşi să se uespartli de nedor itu l său tovarăş şi să pătrundă neobservat i n de­poz itu l de că rfi �i manuscri se. Blitrî nu l lama care se afla acolo ca îngrljitw fu cucerit de nemaipomenita cucernicie a · clllugiru l u l ; şi, cum ceea ce ii c er u se acesta 11 era destul de cunoscut, l(riegsleld ci­pili tm manuscris .Atcltuit din aproape douizecl de.. paarinl. Giinther privea aiurit la col.ite de amatl acoperite cu hlerogllfe. Studiul codice­Jui trebuia să-I rlpeasci m u lti vreme, pe ntru ci nu I-ar fi i ncredi nta t nlmimli pentru niRJic in l ume. Urmat, ca de o umbri, de Gopal, se intoarse la Ralunll chiar a doua zi, renunţînd si ma l part icipe la restul sărbători i ·

Timp de două luni a stat Hun Khopi de a descifrat hieroglifă cu h iero�rl i fi, avind a lături lexlconu l lai btllxochlt l , Cedexul Montesi nos, dictionaru l l u i Lores şi gramatica l ui Lucien de Rosny, cirtl pe care 1 le-a 1>roturat Annnda din biblioteci le de la Bombay, Ca lcut ta 11 DeJhl. I ncetat cu incetu l , a reufit sli restablleasci sewsul hlerog Hk­lor. Textul era scrill in lim ba otomt , limbi vorbitA şt astlzl tle o mare parte din popul aţia lndlgH�l a Mexk:ul11i, '' tare, ln multe prlvi n j e, este asemlnlUoare cu chineza, dar mal ales cu tibetanL

Chiar din Jlrlma pagini desc i frati, arisl cenfirnlarea celor scrise de l(arl Wassa. Era po�stt.rea unui cade flcutl in juru l anllltli 458 a l erei noa stre. El afi rma cii, dupil ce fusese primit I n rindul cliluglirilor cerşetor! b11dişti, a vindecat In templul lui Balam-A.gap multi bolnavi c u rlnl vechi sau tumori, folosind o platri sflntă. Templul se afla pe malul de nord al l acu lui Tzintzanhukll di n re­galal C lcimec ( lac denumH astAzi : Yquira n ) .

Rezultatu l nu lilsa nici o urmă d e lndolalii. Cuvintele l ui Wusa lşi gbiserl inel o datl conlinnarea. Acu m urma sll. trimiti căr(i le

·tna pol la Ambala , Iar el împreună cu un a�rent sl se facă nevlzut din la111aserie ducind cele două pretioase ma nuscrise.

Aproape ci-�1 �nninase tl!'ate pregit iri le, ctnd in chilia lui 11piru Lam Gopal.

- Am a uzit el ne pliriseşti, iubite frate. - Urechi le fratelui ateu prind mai degrabă foşnetul lrunzelor de-

cit cuvintele adevăru lui, rosti sentenţios Krlegsfeld. - Cred insi, după cele c e vid, eli. ştiu ce spun, răspunse deo­

datll Jl_i�pal in limba eng lezi Vreau si vid manuscrisul dupA care ai "")erga.t''a!..ţ.ita.

,c v ..",-. · Nit'>t .. � .. teleg ce doreşti, continui Krleg61eld in limba hindusl. :/,.< ·_c· ·oc· __ .::>.-/ . . .

- Atunci , la o parte 1 Zicind acestea, Gopa l aţl ntl �pre Krlegsfeld gura neagră a un11 1

pistol . Vizind că acesta nu se mişcă, Lam Gopal îna intii. De fapt, Inai ntarea 1-a costat şi viaţa, KrieiSfdd p&'Rda la perfecţie j iu-jltsul ti cu un salt de adevlrat acrobat reuşi intr-o clipă si-şi dezarii'IUC adversaru l şi sil-I lege fedeleş.

- Neamt b1esteanat f...

fkl un shnplu pUc ca e aclresi;

.,Mr. Mc, Step. hens . . . New York

75th avenue, U.S.A. .. ."

- Hm l Ame-ricani i . Picat 1

- G ura, por­cule 1 . . . Dacă-mi apul ce al ciutat la mine, ifl dau drumul.

- Te ontOr . . . , mai mult nu tmtu si spunli, clici Gunther f1 şi su­grumă. 1 1 llsl «<:olo, iar el se duse I n chilia ce­lui ucis.

Oupi •proape · o ori de �otot'lre,

Daci ştiam mai dinainte, ne-am fi Inteles cu slguranfl, mormill Kr�gsfeld. F.u •:redeam el-I vreun roşu. AC11111 a c:rlpat. Ce sl-i fac ?

* * In zori i �f iei, cînd clopotele .atluntau rugl1ciu nea de dimlneatl,

dhtR"ării vburl surpri nşi d clei dintre fratii lor lipseau, Iar Ufa chi li�lJui Djal l:tr era lncu iati. Pe unul, lamaşi i I-au gislt spinzurat şi <t'etunps��tll în el pe Lam Gopal, iar pe Djai lar il gilslri cu capul sft�t;,�t;�treflea d ispiruse firi urme. Acesta era lama Hun�ltbopi.

29

Capitolul III

Unde mr . Borrowth se si mte irezistibi l atras de stafia dAri­mituri! . Contractul d intre un yankeu $1 patru gauchos. Samanu l . Tezozomah. Cum a aflat Borrowth despre Karl Wassa . lmpu1căturl în noapte. Glyn Borrowth porne1fe

la atac. J n t : m p u l u lt ime lor evenimen t e ale po\'ntl rii no:ut r�, I n alti

parte a l um i i , i n port u l rnexica n Mazat l a n , a f l at pe turmu l Paclfi­cu lul, debarcA de pe un m ic va s comercial 11 11 om i nt re douA ·vi rste, cu fi g u ra energ ică şi hotărîtă. Cu tot pA r u l a l b, care-I acoperea capul c a o coamă, stat ura sa at letica te făcea să-t i d a i seama el este cu m u lt ma i t iniir decit pare.

Strli nu l se install i n t r-un hote l de mlna a doua �1 in regi stru sem nl : Glyn Borrowth, i n giner. Chi a r din prima zi, i ncepu sl fie v izitat de tot fe lul de oameni, dar mai ales de Indige n!, fucru care mlrl foarte mult pe colocata r i şi pe p roprietarul hote l u l u i . I n vremea in ·care rămînea singur, Borrowth se ocupa de compa rarea unor vechi documente p recolumblene cu Codexul Montes inos şi Code x u l Xo· Jotl. In acest di n urmA manuscri� este vorba de i s toria cic imct• l lor, o veche populat ie din centrul 1\\exiculul , şi cuprinde o povest ire care pînă atunci n u f u �esc desci frati, a n ume legenda oraşu l u i Almoyahua· kan ( locu l u nde apa curge in cerc u ri ) .

Această opera t ie l i l u a cel p u t i n r înei ceasuri pe z i . l>upl ce reuşea sl descifreze c ite v a h!ero g l i le, compara rez u l t a t u l c u ni şte

'notite pe care le a duse�e cu el Toate a cestea fu seseră vh ute de oa· meni l de serv lclu d i n hote l şi acu m Borrowt h era socot it drept u n a meri c a n scrintit care a lea rgă dupi t ot felul de f leamrl .

I ntr-o scari, dupl ce-şi termină t rebu r i le, mr. Borrow th cobori in loca l u l care se afla la parterul hote lu lu i . Era p l icti ş i t pentru el tot ceea ce i ncerc ase pinl atunci nu-l dlduse n ici u n rezult at. Acrlt de nereuşitl, $e aşezi intr-un colt î ndepărtat al locande i , u nde pu· tea sl-şi bea l inişt i t paharu l c u whisky. La o masl di n aprop iere, stă tea u patru �rauchos. l m brăc a f l in costumele lor caracte r; s t ke. Vor· bea u Zifomotos, î ş i î ntăreau rep lic i le prin lovituri de pumn, care ficeau sl zănginească paharele şl, in general, păreau deosebit de nsel l şi inc i ntati. ·

In to iul discutiei, unul dintre el scoase d in buzunar un pum n de plăcute de aur cu i n llorlluri deosebit de frumoue. Se \'edea că făcuseră parte di ntr- u n vas şi el ac tua l u l lor proprietar le tllase ţ c n t ru a-şi u şu ra tra nsportul

- l>c unde le ai Pancho, Iubit ule 1 - Din va lea T a l l a otzlnco . . . de sub dirlmlturl . La u rechi le lui Borrowth ajunserl cuvintele celor dot, fap t care · l

determ in i sl-şl tral[i scau nul mal aproape ' ' s l f i e m a i atent. - Sint multe ? - Berechet, rlspunse cel numit Pa ncho. Dar sl vezi drlc lc

Cit timp am scormonit plmint u l lla afurisit, m-am ales cu o d urero: de cap cum n-am mal pomen it

- Or fi duhuri . . . , � Se ')oale.. şi eu cred... ŞI Inel ceva... Ş t i ţ i rana mea !ll.a

veche dţ- �a\'iumlr, nu ? S·a vindecat

- Nu mal spune 1 Hotărît, sint d u h u ri . O fi stafia dărimaturi L · - Mi scuzati ci mi amestec, se auz i deodatl glasul lui Bor­

rowth, care inainta spre masa celor patru. Sint multe dilr imăl url uco lo u nde ai fost dumneata ?

Patru perechi de ochi i l afi nt irii şi p at ru m i i ni se indrepta r i nmenintltor spre pistoa lele agltate la cingătoare. Cei patru s e pri · v ir/i întrebln,u-se d in ochi c e a t i t u dine sl ia fatil de i ntrus.

· - N u vi supii­rafi , conHnul Bor• rowth nestinghern, vorbeaţi de a u r .•. asta nu ml lntere!tea:zl de

fel . . . p u teti si vl-1 lua t i dv . . dirimături le, da. E u sint ingi ner, şi i n t impul m e u li ber mi ocup cu arheologia . O r , a c u m slnt in vacan fii._ aş dor i să far o perieghezli . . .

- 0 . . . o, ce ? -:- O puieghezi, adică o cercet a re, un sondaj la fafa locu !ul. - Singur ? întrebă a meni nţător cel care arlt�se aurul. - O nu. . . dadi doriti �li m ii insotiti . .. sint pasionat dupl cul-

t u ra materiali precolumbian iL. - Pre .. . 1 Dom nu le, noi nu glumim. .,e legea mea, daci eu,

Ol iva fuentes, nu vi sucesc: gitul 1 Gaucbou l, care era un adţvlrat uriaş, se r idici in picioare, c i t

tra de lung, şi inaintl urmat de ceilalti trei . Panc ho, cel cu a u r u l , işl trase sam brero-u l pe spri ncene şi puse

m : na JIC pistol . Disc u i i a părea a lua o întorsătură, dacă nu gravi, lutuşl dest u l de neplăcută. N umai Borrowth cont inua sl . tie c a l m Ci\ şi cum injuri a d e m a i ina inte nu-i f u �ese a d resati l u i , ci altc u i va. l'lirlL til 5e'ci,nli m id eze c î t uşi de rut in, i n :t l ntă şi el. trase un sca u n Hnt:1 - mun'\l'l:elor p;;t ru gauchos şi se in sta lă comod. lş i adusese :...':."::-.:_':_--: -

3 1

chiar şi sticla cu whisk)l pe care acum o l[olea 111 pabarele Inter­locutori lor sli.

- Locul de care vorMati nu-mi este cunoscut. Ar ti Interesant daci am putea să aju n gem chiar pină la straturile paleeNtlce sa11 chiar mai jos ...

- Vi bateti joc de nel 1 intrebi Ollva lncnmtlndu-se. - VorMsc foarte serios. Aş vrea si ştiu ce populatie a trecut

prin I�Wurile de care vorbiti, şti ţ i, este vorha de mi gratia popoarelor nord ice spre tropk . . .

- Hotirlt el... Dar pentru nume le lui dumnezeu, ce doreşti , senor ?

- V-am spa1s că vreau sl cercetez ruinele. In valea de c are vorbiti , nu s-au mai făc ut Invest igaţii. Aurul nu mi lntereseazil, pu­teti fi si ��tur.

Cei patru se priviră i ntrebiitori unul pe celiUalt, pentru ca apoi să-şi atintea scă privirile aiarite din nou asupra l ui Borrowth. Ner­voşi, Jşl mingllau foarte duios pllselele pistoalelor, rata si le scoată d i n locuri.

- Ai avut mlnclrlme de l im bi, Pancho . .. dar daci domRul ne dovedeşte el e dispus si ne dea o cautiune... ficu Ollva fuentes.

- De acord ... - Ştiţi si cli llrlţ l ? - Dacl e cal blind, putin . . . - Acolo n u putem merae decit cllare. Limba otom llor o C II·

noaştefj ? Lin� ba otoml lor ?

- Da .

- Am auzit de ea. - Ne gara nlatl si nu mal vorbiti cu nimeni despre asta ? Toate aceste intreblrl luseserl puse de Pancho pe un ton foarte

p u t in prie�nos. ·

- Aceeaşi garanţie o cer şi eu de la voi, rep l ici pe un ton ase­mlitător Borrowth. Meriflf toti patru ? ·

- Toţi . - Bine l Ve niţi miine la zece dimineata la mine ca sil. stăm

de vorbi. pe-nde lete. Hei, chel ner 1 strigi e l, dl blletl lor să bea şi trece totu l pe socoteala mea.

Dupl ee ciocniri primele pahare, Borrowth 11 intrebi din ne11 pe Pancho despre locu l t u prici na, dar ma l a les despre durerile de cap şi de miraculoasa vindecare. Plri nd satisfăcut de cele auzite, se ridică şi le întinse 1nina :

- MI numesc G l y n Borrowth._ şi mi glsi l l la numlnl l 22. ZI· cind acestea, le Intoa rse spate le şi se urei in apartament u l sllu.

1 C:cml lnuore In nt.,1'14lru l 9 )

Ruglm cititorii si . ne trimiti Impresiile ti sugesHIIe lor aaupre lucrlrllor publlcete tn colectie noasfrl pe edreH : Bucuretfl, lblonul 1. V. Stelln, Cese Sctntell, Piei• Sctntell Hr. 1, Redecll• rewlstel .$tllnfl 11 Tehnici•. Telefon 7 .60.10 lnt. 1 571 - 1 1 64.

Colecfl• .PowesHrl tHinllfloo-f•nt•lflce• epere le 1 11 1 5 ele .fleclrel luni, tn 32 peglnl, pretul de 1 leu uempleruL

Abonementele •• fec le oflcllle potfele, feotorll poflell ti dlfusorll wolunterl din tnfreprlnderl 11 Institutii.

Pretul ebonementelor :

3 luni •

6 luni 1 en

6 lei 12 lei 24 lei