Costul Marginal

3
Costul marginal exprimă cât de mult se modifică costurile, atunci când producția unui bun crește (în general cu o unitate infinitezimală). Această valoare poate fi, bineînțeles, chiar negativă. Costurile marginale intersectează costurile medii întotdeauna în punctul de minim al acestora. Acest lucru este în relație cu faptul că tangenta funcției costurilor și dreapta care pornește din origine și se aplică funcției costurilor, au aceeași înclinație. De aici reiese că , costurile medii, sunt în acest punct egale cu costurile marginale, C'(x). În cazul costurilor marginale descrescătoare, punctul de intersecție al celor două curbe se află în punctul de maxim al costurilor medii. În cazul concurenței perfecte (adaptarea cantității), prețul este fixat astfel încât să fie egal cu costurile marginale, pentru a obține un profit maxim. În cazul unui monopol normal există o arie, unde costurile marginale crescătoare intersectează curba descrescătoare a vânzărilor. În acest punct de intersecție se află combinația între cantitatea oferită și prețul obținut care maximizează câștigul total al monopolistului.

description

Costul Marginal

Transcript of Costul Marginal

Costul marginal exprim ct de mult se modific costurile, atunci cnd producia unui bun crete (n general cu o unitate infinitezimal). Aceast valoare poate fi, bineneles, chiar negativ. Costurile marginale intersecteaz costurile medii ntotdeauna n punctul de minim al acestora. Acest lucru este n relaie cu faptul c tangenta funciei costurilor i dreapta care pornete din origine i se aplic funciei costurilor, au aceeai nclinaie. De aici reiese c, costurile medii, sunt n acest punct egale cu costurile marginale, C'(x).n cazul costurilor marginale descresctoare, punctul de intersecie al celor dou curbe se afl n punctul de maxim al costurilor medii.n cazulconcurenei perfecte(adaptarea cantitii), preul este fixat astfel nct s fie egal cu costurile marginale, pentru a obine un profit maxim.n cazul unui monopol normal exist o arie, unde costurile marginale cresctoare intersecteaz curba descresctoare a vnzrilor. n acest punct de intersecie se afl combinaia ntre cantitatea oferit i preul obinut care maximizeaz ctigul total al monopolistului. Acest pre este,ceteris paribus, mai mare dect preul fixat de cei care adapteaz cantitatea, iar cantitatea oferit mai mic dect n cazul concurenei perfecte.n cazul unui monopol natural costurile medii scad n funcie de cantitate. n acest caz nu exist un punct de intersecie ntre costurile marginale i costurile medii, deoarece costurile marginale se afl ntotdeauna sub costurile medii. De aceea, un astfel de monopolist nu poate s-i acopere costurile cu costurile marginale, ci trebuie s fixeze cel puin un pre egal cu costurile medii. Doar atunci cnd costurile marginale depesc costurile medii, preul poate egala costurile marginale, pentru a putea fi acoperite toate costurile.Dac costurile marginale sunt mai mari dect costurile medii, fr costuri fixe, este atinspragul minim de rentabilitate. Dac o ntreprindere produce sub pragul minim de rentabilitate, nu i se renteaz s produc mai departe, deoarece nu poate acoperi nici mcar costurile variabile.Este mai bine atunci cnd costurile marginale depesc costurile medii, incluznd i costurile fixe. Din acest punct,pragul optim de rentabilitate, productorul obine profit.