Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal

8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal

1/33

RAPORTUL DINTRE PROTEZA FIXA SI PARODONTIUL MARGINAL

hi toate fazele restaUrarll protetice trebuie sa avem m vedere mentinerea sanatatii

parodontale. Prognosticul pe termen lung al unei proteze fixe depinde m cea mai mare masura

de relatia simbiotica pe care aceasta o stabileste cu parodontiul marginal. Restaurarile protetice

se pierd, de obicei, prin parodontopatii si carii marginale, nu prin fracturarea protezei. Acesta

este motivul pentru care m acest modul al principiilor de preparare a dintilor abordam maiamplu raportul dintre protezele fixe si parodontiul marginal.

1. PROTECTIA PARODONTIULUI MARGINAL IN TIMPUL PROTEZARII

intre restaurarea protetica si parodontiul marginal trebuie sa existe un raport deprotectie

reciproca, cel putin de respect reciproc'.

- Restaurarile protetice trebuie sa stabileasca un raport optim cu parodontiul marginal de invelis

(refacerea contactului interdentar proximal si al ambrazurilor, contururi coronare adecvate,

plasarea supragingivala a marginilor protetice si adaptare marginala precisa) si cu parodontiul de

sustinere (rapoarte ocluzale armonioase). Orice restaurare care nu respecta aceste elementemorfologice poate avea un potential iatrogen, inducand o patologie parodontala. Restaurarile

incorecte inca din momentul inserarii declanseaza o gama variata de reactii negative:gingivita

de placa, parodontita adultului, trauma ocluzalaetc.

- Bilantul negativ poate rezulta si dintr-o relatie inversa. Restaurarea va fi compromisa daca se

insera la un pacient cu o afectare a parodontiului marginal, chiar daca proteza este executata

corect din punct de vedere tehnic. Pentru asigurarea unui prognostic favorabil al restaurarilor

protetice este esentiala evaluarea tuturor factorilor implicati m interactiunea dintre dinte si

tesuturi.Este cea mai mare greseala sa se considere ca scop al protezaru confectionarea si

adaptarea unui dispozitiv mecanic,indiferent daca este vorba de o restaurare unitara sau oproteza partiala fixa. .; ' In toate restaurarile protetice se vor urmari doua obiective majore:

_ obtinerea unor restaurari corecte din punct de vedere tehnic;

- obtinerea unuiraspuns biologic corect.

Premizele unui raspuns biologic favorabil sunt cunoasterea si respectarea bioanatomiei

structurilor parodontale, indeosebi a santului gingival, a insertiei epiteliale si a spatiului

interradicular. Restaurarile protetice trebuie sa restabileasca echilibml dintre forma si functie

care exista m raporturile dintre dintii naturali si aceste elemente ale parodontiului marginal.

Orice de tratament trebuie sa inceapa cu tratamentul parodontal.Abia dupa

obtinerea unor tesuturi sanatoase se trece la fazele mecanice'. Se impune aceasta ordine,

deoarece raspunsul tisular la procedurile de rutina nu este intotdeauna previzibil. Totusi, un

tesutsanatosare multiple rezerve de reparatie, m timp ce un tesut inflamat, clinic sau subclinic,

poate raspunde nefavorabil la multipleletraumemecanice, care adesea auefecte cumulative.

in succesiunea fazelor clinice ale protezarii pot sa apara urmatoarele traume mecanice

(57, 10,61):

- In cursul prepararii bontului cu instrumentar rotativ poate fi lezat epiteliul santului gingival,

insertia epiteliala, tesutul conjunctiv subepitelial. Evolutia leziuniidepinde de gradul de

dilacerare a tesuturilor si de starea parodontiului. In caz de leziuni usoare refacerea unui

parodontiusanatoseste completa dupa 8-l4 zile. in caz de leziuni care intereseaza fundul santului
http://www.esanatos.com/naturist/cura-de-purificare/patru-tehnici-traditionale-de-95425.phphttp://www.esanatos.com/naturist/cura-de-purificare/patru-tehnici-traditionale-de-95425.phphttp://www.esanatos.com/naturist/cura-de-purificare/patru-tehnici-traditionale-de-95425.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/traume-postpartum23458.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/traume-postpartum23458.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/traume-postpartum23458.phphttp://www.esanatos.com/naturist/cura-de-purificare/patru-tehnici-traditionale-de-95425.phphttp://www.esanatos.com/naturist/cura-de-purificare/patru-tehnici-traditionale-de-95425.phphttp://www.esanatos.com/naturist/cura-de-purificare/patru-tehnici-traditionale-de-95425.phphttp://www.esanatos.com/naturist/cura-de-purificare/patru-tehnici-traditionale-de-95425.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/traume-postpartum23458.phphttp://www.esanatos.com/naturist/cura-de-purificare/patru-tehnici-traditionale-de-95425.php


2/33

si unelefibrelealimentare" class="text">fibre conjunctive dento-gingivale, vindecarea se face cu

retractie. Pentru a evita lezarea tesuturilor gingivale se va evita patrunderea cu varful

instmmentului diamantat mai mult de 0,5 mm in santul gingival.Prepararea zonei terminale a

bontului va urmari traiectul marginii gingiei libere, mai ales la nivelul suprafetelor proximale.

- Amprentarea cu materiale elastice presupune o pregatire prealabila a santului

gingival. Largirea temporara prin mijloace mecanice si chimice poate duce latraumatizarea epiteliului intern.

- Protezarea provizorie va leza parodontiul marginal daca nu poseda margini supragingivale,

foarte bine adaptate si finisate. Se va evita supraconturarea suprafetelor axiale si a celor ocluzale.

Ambrazurile proximale largi trebuie sa permita accesul mijloacelor de igienizare.

- Cimentarea restaurarii pe bont este o noua sursa de traumatisme. Efectul se poate

prelungi daca nu se indeparteaza cu meticulozitate toate resturile de ciment din santul gingival si

zona ambrazurilor.

Pentru a asigura o reactivitate optima se impune un tratament parodontal preprotetic si

instmirea pacientului m vederea pastrarii unei igiene bucale corecte.

In conditiile cand gingia libera este inflamata insasi prepararea bontului, amprentarea,

cimentarea sunt greu de realizat deoarece la cea mai mica atingere gingia inflamata sangereaza.

Dupa agregarea coroanei pot sa apara noi surse de iritatie:

- Marginile coroanei modifica distributia obisnuita a placii bacteriene pe suprafata dintelui. Pe

materialele din care se confectioneaza coroanele placa se fixeaza cu mai multa usurinta decat pe

suprafetele de smalt. insasi igienizarea se face cu dificultate mai mare.

- Incidenta parodontitelor, m cazul plasarii marginilor coroanelor in santul gingival, se poate

explica prin introducerea unor suprafete mgoase pe care se agrega depozite bacteriene, tesuturi

descuamate si/sau necrozate.

Aliajele metalice,RAsiRDCdin care se confectioneaza coroanele de invelis, chiar si cand sunt

bine lustruite, pot prezenta porozitati si striatiuni microscopice, care actioneaza ca suprafete

mgoase. Cu timpul aliajele metalice se pot coroda in mediul bucal. in urma procesului de

coroziune se produce o degradare a suprafetei coroanei, apar porozitati si implicit mgozitatea

creste.

Cimenturile dentare, cu care se fixeaza coroanele pe bont, ofera suprafete rugoase aditionale. In

cazul cand nu exista o coincidenta intre marginea coroanei si zona terminala a bontului ramane

un strat de ciment a carui porozitate creste cu timpul,toate cimenturile fiind solubile in

saliva.in cazul cand restaurarea nu acopera toata zonacervicalaa bontului preparat cu instmmente

diamantate, raman la acest nivel suprafete mgoase.

Eliminarea completa a incidentei mgozitatilor in zonajonctionala a coroanei este aproape

imposibila. Intinderea ei poate fi insa limitata printr-o acuratete m toate fazele clinice si tehnice

ale protezarii. Orice greseala sau concesie va avea repercursiuni nefavorabile asupra

parodontiului marginal compromitand insusi tratamentul protetic.
http://www.esanatos.com/nutritie/secretele-nutritiei/elementele-nutritive-esentiale22233.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/secretele-nutritiei/elementele-nutritive-esentiale22233.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/secretele-nutritiei/elementele-nutritive-esentiale22233.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/secretele-nutritiei/elementele-nutritive-esentiale22233.php


3/33

Controlul eficient al placii, la domiciliu, de catre un pacient bine motivat i vizitele de controlperiodic profesional sunt esentiale pentru conservarea pe termen lung a echilibrului delicatdintre restaurare si tesuturile moi.

2. MORFOLOGIA DINTILOR NATURALI

in conturarea suprafetelor axiale ale restaurarilor trebuie sase tina seama de morfologia

coroanelor naturale. Modificarea unor curburi care sunt rezultatul unor adaptari si selectii

filogenetice poate avea consecinte asupra integritatii parodontiului marginal, a arcadelor dentare

si a raporturilor ocluzale.

Raporturile dintre dinti (restaurari) si parodontiu sunt influentate in principal de urmatorii

factori:

~ ariile de contact interproximale;

- ambrazurile;

- contuml coronar al suprafetelor vestibulare in treimeacervicalasi a suprafetelor orale m

treimea mijlocie;

- conturul mezial si distal al jonctiunii smalt - cement;

- conturul de emergenta;

- zona santului gingival;

- zona subsulculara.

2.1. ARIILE DE CONTACT INTERPROXIMALE SI AMBRAZURILE

Ariile de contact interproximale

in limbajul uzual se foloseste termenul de punct de contact', desi este evident ca oricat de

circumscris ar fi contactul interdentar al suprafetelor proximale, niciodata nu poate fi punctiform.Organizarea unitatilor dentare in arcade se realizeaza cu ajutorul ariilor de contact, asigurandu-se

astfel continuitatea.

Relatiile de contact interdentar impiedica impactul alimentar, prevenind astfel traumatizarea si

afectarea gingiei interdentare. in plus, contribuie la stabilizarea arcadei dentare si dispersarea

fortelor ocluzale.

Pozitia ariei de contact:

- la nivelul incisivilor si caninilor se gaseste in treimea incizala m frontal si treimea

vestibulara in sagital (. 11.69.a, . 11.70.-l1.71.). La acelasi dinte, pe fata meziala zona de contact

este situata mai aproape de marginea incizala si fata vestibulara decat pe fata distala.
http://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.php


4/33

. 11.69.Zonele de contact proximale la nivelul dintilor frontali (a) si laterali (b) vor fi plasate intreimea incizala (ocluzala) a coroanei si vestibular de linia care uneste fosetele centrale ale dintilor

laterali, cu exceptia molarilor primi si secunzi maxilari.

- la nivelul premolarilor si molarilor in sens ocluzo-cervical, se gaseste la unirea treimii

ocluzale cu treimea mijlocie, iar in sens vestibulo-oral la intalnirea treimii vestibulare cu treimea

mijlocie (. 11.69.b, . 11.70.-l1.71.). Exceptia de la regula o constituie contactul dintre fata distala

a primilor molari si fata meziala a molarilor secunzi, care se face m ambele uri in treimea

mijlocie.

. 11.70. Localizarea zonelor de contact proximale la arcada maxilarii si la cea mandibulara in

vertical: incisiv central si lateral (a si h);incisiv central, lateral si canin (b si i); incisiv latcral,

canin si primul premolar (c sij); canin si premolari (d si k);premolari si primul molar (e si I);

premolar secund si primii molari (fsi m); cei trei molari (g si n).'in sagital, linia zonelor de

contact interdentar este, in tinii mari, paralela cu curba lui Spee.


5/33

. 11.71. Contact interdentar proximal la arcada dentara maxilara si mandibulara in V-0: incisiv

central si lateral (a si h); incisiv central, lateral si canin (b si i); incisiv lateral, canin si primul

premolar (c sij); canin si premolari (d si k); premolari si primul molar (e si 1);premolar secund si

primii molari (fsi m); cei trei molari (g si m).

Una din cauzele frecvente ale impactului alimentareste nerefacerea corecta a zoneide contact interdentar. Impactulalimentarin acidoza diabetica"class="text">alimentar in acidoza diabetica" class="text">alimentar in cirozahepatica" class="text">alimentar creaza o senzatie de disconfort prin presiunile

exercitate asupra suprafetelor proximale ale dintilor sau asupra tesuturilor moiinterdentare. Tasarea mecanica a gingiei poate duce la ischemie, inflamatie sipotential la necroze. Se poate produce si desprinderea mecanica a gingiei de pesuprafata radiculara. Prezenta continua a alimentelor in spatiul interdentarfavorizeaza dezvoltarea placii bacteriene, evolutia parodontitei adultului cuformarea de pungi parodontale, precum si aparitia de carii de smalt si cement. Estefavorizata aparitia unei patologii specifice cunoscuta in literatura de specialitate subnumele desindrom de sept(33). Examenul clinic al unui pacient cu sindrom de septevidentiaza de obicei inflamatie la nivelul papilelor, cu discrete sangerari, senzatiede presiune, durere difuza iradiata in oasele maxilare (care uneori este atat deviolenta incat trebuie facut diagnosticul diferential cu o inflamatie pulpara). in urma

efectului de ic' al impactului alimentar, contactul interdentar poate sa dispara, prinmigrarea dintilor instalandu-se oocluzietraumatica. Impactul alimentar estefavorizat de (. 11.72.):

- cuspizi plonjanti, care taseaza alimentele m spatiul interdentar antagonist;

- tabla ocluzala turtita (a), care nu favorizeaza dirijarea alimentelor in afara zonei de

contact;

- nivel inegal al crestelor marginale adiacente, creasta marginala mai inalta orientand, ca un zid,

alimentele intre dinti;

- plasarea incorecta a zonei de contact m raport cu suprafetele vestibulare si orale, prin derogari

de la reperele anatomice;
http://www.esanatos.com/nutritie/regimuri-alimentare/regimul-alimentar-in-ciroza-he41431.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/regimuri-alimentare/regimul-alimentar-in-ciroza-he41431.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/regimuri-alimentare/regimul-alimentar-in-ciroza-he41431.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-acuta-a-arterei-mezent32684.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-acuta-a-arterei-mezent32684.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-acuta-a-arterei-mezent32684.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-acuta-a-arterei-mezent32684.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/regimuri-alimentare/regimul-alimentar-in-ciroza-he41431.php


6/33

- interferente ocluzale care duc la distalizarea dintelui (de obicei ultimii molari) si deschiderea

spatiului interdentar.

Corectarea se face prin eliminarea cauzelor specifice. Nuantata este atitudinea fata de situatiile

clinice cand restaurarile trebuie sa refaca un spatiu aditional. In principiu, impactul alimentar

realizeaza cu mai multa usurinta in caz de contacte laxe decat m caz de contacte deschise. Prin

urmare mai profilactica este

. 11.72. Raportun interdentare care favonzeaza impactul alimentar: versantecuspidiene uzate (a); absenta zonei de lasarea Unui Spatiu larg deschis decatrefacerea contact interdentar (b); creste marginale in uri diferite (c) fortata apunctului de COntaCt pnntr-0 SUprafata

proximala supraconturata. Reamintim si in acest modul regulile lui Vest de refacere a zonelor de

contact interdentar (. 11.73.).

. 11.73. Regulile lui Vest de refacere a zonei de contact interdentar: (a) Dacaspatiul interdentar este mai mic de 2 mm, se aplica o protcza unitara; (b)Daca spatiul este cuprins intre 2-4 mm se restaureaza ambii dinti prinproteze fixe;

(c) Un spatiu aditional mai mare de 4 mm se inchide prin corpul unei proteze fixe.

Ambrazurile

Rezulta din curburile adiacente ariilor de contact a doi dinti invecinati. Distingem

ambrazuri vestibulare, orale si ocluzale (incizale) si cervicale, care inconjoara aria de contact.

Forma de ambrazura serveste la evacuarea (scurgerea) alimentelor dinspre tabla ocluzala

m cursul masticatiei; reprezinta o forma fiziologica de reducere a marimii fortelor care

actioneaza asupra dintilor cand consistenta alimentelor este prea mare. A doua functie este de a

preveni impactul alimentar vertical. Cand ambrazurile dispar datorita uzurii dentare exagerate,

mai ales la incisivi, alimentele sunt tasate in zona contactului interdentar, chiar m absenta

mobilitatii dintilor.

Forma ambrazurilor reflecta forma si alinierea dintilor care contribuie la formarea lor:


7/33

- Ambrazurile vestibulare formeaza un unghi obtuz, m timp ce ambrazurile orale prezinta un

unghi ascutit.

- Ambrazurile ocluzale, delimitate de crestele marginale, formeaza un unghi deschis

- Ambrazurile cervicale, au forma triunghiulara si ofera lacas papilei interdentare. Exista unele

variatii legate de forma si marimea dintilor care conditioneaza pozitia artiei de contactinterdentar.

Gingia interdentara este denumita impropriu papila gingivala,deoarece in realitate exista

doua papile: una vestibulara si alta orala care sunt unite printr-un col (. 11.74.). Papilele

interdentare din zona anterioara a arcadelor dentare sunt fine si efilate, pe cand cele din zona

canin-premolar sunt mai scurte si mai largi. Papileie au un aspect rotunjit m regiunea molarilor.

. 11.75. Sectiune vestibulo-linguala prin colul gingival (1. Zona de contact interproximala; 2. Colepitelial; 3. Epiteliu necheratinizat sub zona de contact; 4. Epiteliu scuamos pluristratificat; 5. Fibre

conjunctive; 6. Os alveolar; 7. Creasta osoasa interproximala)(a). Cu cat aria de contact este maiintinsa si mai aproape de limita cervicala, colul este mai concav; (b). Cu cat aria de contact este mai

mica si mai aproape de incizal (respectiv ocluzal), colul devine mai plat sau usor convex (48)

Morfologia colului gingival variaza, m principal, m functie de grosimea osului alveolar si

distanta care separa tesuturile gingivale de zona de contact proximala. La nivelul dintilor


8/33

cuspidati, in absenta proceselor de alveoliza, colul prezinta o concavitate importanta (. 11.75.a),

m timp ce la dintii frontali el este slab reprezentat, lasand loc unei morfologii plate, usor convexe

( 11.75.b). Trebuie subliniat castructura histologica a colului. este un epiteliu necheratinizat

si prin urmare mai sensibil la traumele mecanice si actiunea placii

bacteriene.

Functionalitatea ambrazurilor este legata de simetricitatea componentelor morfologice (legeasimetriei ambrazurilor):

- la nivelul ambrazurilor ocluzale crestele marginale a doi dinti adiacenti se situeaza la acelasi

nivel in sens ocluzo-cervical, prezinta o curbura simetrica in sens vestibulo-oral, iar versantele

lor exteme prezinta ceeasi inclinare (. 11.77.)

. 11.76. Conturul ambrazurilor in vestibulo-oral (a)si in vertical (b).

. 11.77. Simetria ambrazurilor ocluzale

- liniile cervicale a doua fete proximale invecinate se gasesc la acelasi nivel m sens ocluzo -

cervical (. 11.78.)

- liniile de tranzitie vestibulare si linguale a doi dinti adiacenti sunt simetrice atat m orizontal, cat

si vertical (. 11.79.).


9/33

. 11.78. Simetria liniilor cervicale ale suprafetelor

11.79. Simetria liniilor de tranzitie la nivelulsuprafetelor dintilor invecinati

Ambrazurile fiind organizate morfologic conform unor reguli de simetrie, bolul alimentar se

scurge de o parte si alta a zonei de contact, pe fetele vestibulare si orale ale papilei interdentare,

cu o energie cinetica descrescanda. Absenta simetriei introduce noi uri de alunecare ce pot fi

nocive pentru parodontiu.

2.2. CONTURURILE FIZIOLOGICE ALE SUPRAFETELOR CORONARE

VESTIBULARE SI ORALE

Coroanele anatomice ale tuturor dintilor naturali prezinta curburi axiale localizate intreimeacervicalasau medie a suprafetelor vestibulare si orale. Semnificatia fiziologica a acestor

curburi nu este complet elucidata. Conceptiile legate de functionalitatea lor se contureaza in

teorii ( contuml coroanei protetice'), care reflecta doar etape m cunoastere. Indiferent daca

teoriile care cauta sa explice relatia dintre forma si functie sunt valabile sau nu, importanta

curburilor, care apar ca niste constante anatomice, nu poate fi pusa sub semnul intrebarii.

Restaurarile protetice trebuie sa tina seama de constantele anatomice, variatiile clinice fiind

sugerate de dintii invecinati sau omologi.

Cand dintele are o pozitie modificata m arcada este evident ca si raportul dintre curbura si

parodontiul marginal este modificat, punand sub semnul intrebarii eficienta functionala aconvexitatilor maxime.


10/33

Cand axul lung al dintilor se gaseste in pozitie verticala, se pot descrie urmatoarele date

(.11.80.):

. 11.80. Zonele de convexitate maxima la nivelul suprafetelor vestibulare (a), la nivelul suprafetelor

palatinale (b), la nivelul suprafetelor linguale (c); marimea medie a convexitatilor (d); valori limita lanivelul suprafetelor linguale ale dintilor laterali inferiori (e).

- Curbura suprafetelor vestibulare si palatinale la dintii maxilari si a suprafetelor

vestibulare la dintii mandibulariprezinta o cifra medie de 0,5 mm. Convexitatea maxima,

raportata lajonctiunea smalt - cement se gaseste la unirea treimii cervicale cu treimea medie.

- Curbura suprafetelor linguale ale dintilor laterali mandibularieste de aproximativ 1 mm.Convexitatea maxima se gaseste in treimea medie (la unirea cu treimea ocluzala) si nu m treimea

cervicala, ca la celelalte fete. Uneori curburile palatinale ale dintilor laterali maxilari prezinta

caracteristici similare.

- Dintii frontali mandibulariprezinta curburi ale suprafetelor coronare care sunt, de

obicei, mai mici de 0,5 mm, uneori abia se pot distinge. Caninii inferiori prezinta curburi cu

ceva mai mari decat incisivii.

Unele particularitati morfologice ale parodontiului de invelis sunt legate de forma

dintilor. Sedescriu doua tipuri majore de morfologie parodontala: subtire-festonata si

groasa-turtita.

Parodontiulsubtireprezinta si un os subiacent mai subtire, cu frecvente dehiscente si

fenestrari. Gingia aderenta adesea se intmde pe o suprafata redusa. Marginea gingivala estefestonata din cauza formei ingustate a dintelui. Papila interdentara nu ajunge pana la punctul de

contact interdentar. Suprafetele dentare vestibulare si orale sunt turtite, convexitatile din

treimea decolet sunt reduse.Acest tip de parodontiu este susceptibil la retractie in caz deinsulte mecanice.

Parodontiulgros-turtiteste format dm tesut mai gros si zone mai largi de gingie aderenta.Trecerea de la papila la gingia libera este mai putin abmpta. Fata vestibulara a dintelui are o

forma mai patrata, zonele de contact interdentar sunt mai late si sunt situate inspre apical,

cuspizii sunt mai turtiti si convexitatile cervicale mai pronuntate.Acest tip de parodontiu tindesa raspunda la insulte mecanice prin formarea depungi.

Exista un raport intre grosimea marginii gingiei vestibulare si convexitatea treimii cervicale a

dintilor. Se realizeaza astfel o continuitate a profilului tesuturilor dure si moi descrisa ca o


11/33

armonie fiziologica a formei. Pe aceasta cale alimentele sunt deflectate deasupra gingiei si nu

impactate in santul gingival. Se realizeaza o stimulare' a gingiei fara a se produce efectul nociv

al impactului alimentar (. 11.81.).

Morfologia parodontiului este consti-tutionala si nu poate fi modificata prin schimbarea

formei dintelui sau prin reconturare osoasa. Osul alveolar si gingia se conformeaza unei

arhitectonici care este produsul marimii si fonnei dintilor si pozitiei alveolei. De exemplu undinte vestibularizat va prezenta un contur gingival

subtire si festonat.

Modificari in relatiile dintre suprafetele coronare si

gingie, prin modificarea contuml axial m

parodontiu. S-a demonstrat (cu restauran) pot sa

duca la modifican distructive

experimental ca restaurarile supraconturate (curburaaxiala exagerata) au drept rezultat inflamatia si

hiperplazia gingivala, decelabile clinic si histologic.

Aceleasi experimente au dovedit ca infraconturarea se

asociaza cu mentinerea starii de sanatate a gingiei. Fenomenul se explica prin ingreunarea

indepartarii mecanice a placii dentare de pe suprafata ce se afla sub convexitatile supraconturate

(. 11.82.)

. 11.82. Convexitati axiale: n = normale, s = supraconturate, i = infraconturate

Boala parodontala avand si o componenta microbiana, factorii care favorizeaza acumularea

placii bacteriene prin promovarea dezvoltarii ei sau impiedicarea indepartarii acesteia, contribuie

la initierea si progresia procesului inflamator morbid.

Cel mai adesea se apreciaza gresit curburile de la nivelul suprafetelor vestibulare ale dintilor

laterali mandibulari, al suprafetelor palatinale ale lateralilor maxilari si suprafetelor orale ale

caninilor. Eroarea pomeste de la iluzia optica creata de curbarea bmsca a conturului dinspre

liniacervicalaspre suprafata ocluzala sau incizala. La nivelul caninului iluzia optica este favorizata

si de dezvoltarea masiva a cingulumului.

in conturarea suprafetelor vestibulare si orale extremele trebuie evitate. Dintre douarele conturarea excesiva pare sa fie mai periculoasa. In limitele unor contururi anatomice,


12/33

pentru sanatatea parodontala este de mai mare importanta adaptarea marginalasiigienabucala decat protectia conferita de curburi.

Conturarea exagerata a restaurarilor este de obicei consecinta unui intreg sir de factori. In

primul rand o preparareinsuficientacardiaca" class="text">insuficienta a bontului. Tehnicianul

dentar va da prioritate aspectului estetic, considerand ca grosimea materialului de placare(RA,

RDC,ceramica) este mai importanta decat incadrarea intr-un contur axial adecvat. Ciclul esteinchis tot de catre medic, care accepta sa insere incavitatea bucalao restaurare supraconturata.

Astfel de situatii pot sa apara si m cazul m care se urmareste o repozitionare' protetica a dintilor aflati mmalpozitie, fara redresare ortodontica prealabila. Relatia fiziologica care se stabileste intre astfel de dintisi parodontiul de invelis este destramata, instalarea inflamatiei parodontale fiind frecventa.

Cand zona furcatiilor este descoperita, chiar un contur coronar normal poate fi un impediment

pentru controlul placii. Restaurarile m aceasta zona trebuie sa fie canelate, pentm a reduce

conturul natural al dintelui. In cazul m care clinicianul nu va restaura aceasta zona cu o

infraconturare intentionata, va rezulta o restaurare supraconturata. Se impune deci o preparare a

bontului care sa permita, privind din ocluzal, vizualizarea santului gingival pe toatacircumferinta dintelui si mai ales in zona furcatiei. Restaurarea va trebui sa permita acces m

zonele sulculare, pentru indepartarea placii dentare. Cunoasterea anatomiei radacinilor este

premiza unei conturari corecte a bontului.

Aceleasi reguli se aplica si m cazul amputatiilor radiculare la molari.

Reactiile tisulare sunt asemanatoare, indiferent de tipul parodontal, subtire sau gros. Ultimele pot

fi insa mai dramatice. Ele sunt de tip inflamator si sunt, de obicei, reversibile in aproximativ

doua saptamani, daca se schimba conturul restaurarii.

in concluzie,restaurarile care intereseaza coroana dintelui vor fi mai degraba tesite decatbombate,contururile axiale infraconturate fiind mai putin susceptibile sa provoace reactii

gingivale decatcele supraconturate.

La dintii care prezinta furcatiile dezvelite sau amputatii radiculare, restaurarile vor fi conturate m

asa fel incat sa nu impiedice accesul la santul gingival in vederea controlului placii dentare.

Problemele legate de conturul coronar vor fi apreciate judicios in cazul* repozitionarii protetice a

dintilor si in cazul restaurarilor cu agregare adeziva.

2.3. CONTURUL MEZIAL SI DISTAL AL JONCTIUNII SMALT-CEMENT

Aceste contumri au o importanta deosebita datorita raporturilor pe care le au cu insertia

epiteliala. Aceasta din urma, urmeaza curbura descrisa de liniacervicalachiar si in faza m care se

gaseste pe smalt.

Curbura liniei cervicale la nivelul suprafetelor distale este cu aproximativ 1 mm mai redusa decat

la nivelul suprafetei meziale. Liniacervicalacu cea mai mare curbura se gaseste la nivelul fetei

meziale a incisivilor centrali. De exemplu daca ea este de 3,5 mm pe fata meziala, la nivelul fetei

distale va fi de 2,5 mm (. 11.83.).

in general, curburile cervicale la dintii frontali sunt mai mari decat la dintii laterali. Fata distala acaninilor avand functia dintilor laterali, curbura liniei cervicale este in medie doar de 1-l,5 mm.
http://www.esanatos.com/ghid-medical/psihiatrie/termeni-psihiatrici/igiena-mintala75124.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/psihiatrie/termeni-psihiatrici/igiena-mintala75124.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/psihiatrie/termeni-psihiatrici/igiena-mintala75124.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nefrologie/rinichiul-si-insuficienta-card25264.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nefrologie/rinichiul-si-insuficienta-card25264.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nefrologie/rinichiul-si-insuficienta-card25264.phphttp://www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/cavitatea-bucala92856.phphttp://www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/cavitatea-bucala92856.phphttp://www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/cavitatea-bucala92856.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/cavitatea-bucala92856.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nefrologie/rinichiul-si-insuficienta-card25264.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/psihiatrie/termeni-psihiatrici/igiena-mintala75124.php


13/33

Premolarii si molarii au curburi egale, reduse la circa Imm pe fetele meziale si absente sau chiar

negative ' pe fetele distale (. 11.84).

. 11.83. Convexitatea liniei dejonctiune dintre smalt si cement la un incisiv central superior. Pe fata

meziala este mai pronuntata decat pe fata distala. Zona hasurata reprezinta insertia epiteliala pe smalt.

. 11.84. Reprezentare schematica a zonelor cervicale: a. la nivelul incisivilor superiori; b. la nivelul

molarilor inferiori.

In cursul prepararii bonturilor si a adaptarii cervicale a restaurarilor exista riscullezarii insertiei epiteliale daca nu se tine cont de raporturile pe care aceasta le arecu curburile cervicale. Acest risc este cu mult mai mare la dintii frontali decat la ceilaterali, la care curburile ,sunt maiputincritice.

2.4. ZONA SANTULUI GINGIVAL

Zona santului gingival este trecuta m fmntea obiectivelor parodontale, deoarece sulcusul

reprezinta m ultima instanta sinteza dintre cerintele biologice si necesitatile mecanice.

Santul gingivo-dentar este o depresiune in forma de V' situat m juml coletului dentar, fiind

delimitat pe de o parte de dinte, de cealalta parte de suprafata intema a gingiei libere, iar apical

de insertia epiteliala (. 11.85.). Adancimea santului este variabila, fiind de aproximativ 0,5-l,5

mm. Dupa Gargiulo si colab (19) adancimea medie a santului gingival este de 0,69 mm . Dupa

alti autori ea are valori mai mari.

in santul gingival se filtreaza dinspre corion fluidul sulcular care are urmatoarele functii:

- curata santul gingival de impuritatile ce se filtreaza la acest nivel;

- consolideaza atasamentul epitelial prinproteineleadezive;

- asigura apararea locala prin continutul m imunoglobuline sianticorpispecifici antimicrobieni.
http://www.esanatos.com/nutritie/alimentatie/proteinele-in-alimentatie65737.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/alimentatie/proteinele-in-alimentatie65737.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/alimentatie/proteinele-in-alimentatie65737.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-alergice/imunoglobuline-sl-anticorpi-in93336.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-alergice/imunoglobuline-sl-anticorpi-in93336.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-alergice/imunoglobuline-sl-anticorpi-in93336.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-alergice/imunoglobuline-sl-anticorpi-in93336.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/alimentatie/proteinele-in-alimentatie65737.php


14/33

Plasarea marginilor restaurarii in santul gingival este indicata in urmatoarele circumstante:

- inlocuirea sau acoperirea unei restaurari intratisulare existente (de exemplu o obturatie);

- m caz de carie sau fractura m zona sulculara;

- pentru imbunatatirea formei de retentie a bontului coronar;

- pentru a asigura un contur coronar mai favorabil la dintii cu furcathle dezvelite sau cu

amputatii radiculare;

cand considerente de ordin estetic impun ca margimle restaurarii sa fie mascate de gingie.

in evaluarea indicatiilor de mai sus nu trebuie uitat nici un

moment ca marginile restauranlor plasate m santul gingival

sunt incriminate ca un factor etiologic favorizant al

parodontitelor marginale cronice evolutive. Modificarile

parodontale au fost apreciate cu ajutorul mdicilor de placa, alindicilor gingivali si prm masurarea adancimii pungilor

parodontale. Rezultatele obtmute de diversi autori converg m

apreciere ca cele mai multe modificari parodontale sunt

legate de situarea marginilor protetice m santul gingival, iar

cele mai putine apar in cazul marginilor plasate

supragingival. 0 situatie intermediara a fost descrisa in cazul

plasarii marginilor restaurarii la nivelul crestei gingiei libere.

Intr-un studiu amplu au fost analizate 546 de restaurari la

268 pacienti. Inflamatia gingivala a aparut la 83% dintre

restaurarile cu margini subgingivale, dar lanumai 21% dintre

protezele cu margini plasate la nivelulcrestei gingivale sau

supragingival. Un alt autor a observatca dintii restaurati prin

coroane de invelis au prezentat depozite moi mai abundente,

o gingivita mai grava si oadancime mai mare a pungilor

parodontale decat dintii cucoroane partiale. Studii pe caini si pe maimute auconcluzionat ca

inflamatia gingivala a aparut m majoritateacazurilor cu margini subgingivale ale restaurarii .

Inflamatias-a datorat unui deficit de adaptare marginala. intr-un studiuasemanator, au fost

examinate 357 proteze partiale fixe si s-a observat ca marginile subgingivale dau nastereunor

reactiipenodontale mai putin favorabile decat margini'le supragingivale sau cele plasate la

nivelul crestei gingivale

. 11.85. Sectiune histologica

prin parodontiul marginal. e =

epiteliul superficial, c =

epiteliul sulcularJca

=jonctiunea ceinento-anielara,

b = os alveolar.

Marginile care patmnd pana m apropierea insertiei epiteliale au fost mai nocive decat cele aflate

la distanta de aceasta. Pe langa localizare, un factor critic'este si adaptarea marginala si fmisareamarginilor
http://www.esanatos.com/ghid-medical/sarcina/pregatirea-pentru-nastere75152.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sarcina/pregatirea-pentru-nastere75152.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sarcina/pregatirea-pentru-nastere75152.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sarcina/pregatirea-pentru-nastere75152.php


15/33

Unii autori considera aceste atribute mai importante chiar decat nivelul de localizare a

mannnilor in raport cu santul gingival.

Potentialul patogen al zonelor retentive rezultate m urma adaptarii incorecte -efect de

balconsi a fimsarii insuficiente rezida in transformarea zonei intr-o nisa ecologica S-au descns

m expenmente efectuate pe voluntari modificari calitative m ecosistemul placii bacteriene Dupa

iy-27 saptamam, flora gram pozitiva caracteristica starii de sanatate a deviat spre flora anaeroba

gram negativa, implicata m evolutia parodontitei. inlocuirea restaurarilor deficitare cu altelecorect adaptate, a condus la revenirea florei placii la situatia initiala.

Pericolul acestor deficiente in adaptarea marginala, dm care unele sunt greu de evitat

rezida m faptul ca ele pot fi atat de reduse incat nu pot fi detectate clinic, dar sunt suficient de

man (10-50 ^)pentru retentia placii bacteriene.

Atitudinea cea mai pmdenta, recomandata de Newcomb (37), este de a evita pe cat posibil

plasarea marginilor coroanei m santul gingival. Cand situatia nu poate fi evitata, cu cat va

h mai redusa adancimea penetrarii coroanei sub marginile gmgivale, cu atat va fi mai redus si

raspunsul mflamator.

Plasarea marginilor restaurarii protetice m raport cu santul gingival impune prezenta unei

gmgn marginale sanatoase si cunoasterea morfologiei santului gingival.

Cand se prepara un bont pentru o restaurare intrasulculara, morfologia sulculara, coronar de zona

prepararii, va depinde de localizarea anatomica a marginii gingivale (. 11.86.):

- Cand creasta gingiei libere se afla adiacent smaltului, santul gingival va fi mai larg.

- Cand creasta gingiei libere se afla la nivelul radacinii anatomice, santul va fi mai ingust.

. 11.86. Variatii ale morfologiei santului gingival: marginea gingiei libere este situata la nivelulsmaltului (a);marginea gingiei libere este la nivelul radacinii, in cazul unei coroane clinice mai lungi

(b).

Este important sa se pastreze morfologia sulculara originala prin conturul intrasulcular al

restaurarii.

Supraconturarea intrasulculara este o consecinta a insuficientei slefuiri reductionale a dintelui

sau a unei restaurari prea voluminoase. Ultima situatie se intalneste la CM, cand marginea

metalica este acoperita deRAsauRDC.Marginea gingivala va fi indepartata mecanic, contuml

va fi bombat si neregulat, situat mai apical decat la dintii invecinati. Adesea culoarea ramane mlimite normale - cel putin cat suprafata placajului se pastreaza neteda si lucioasa.


16/33

Infraconturarea in zona sulculara apare m cazul cand marginile restaurarii nu ajung la nivelul

zonei terminale a bontului. Cauzele pot fi o amprentare gresita, neadaptarea completa a

restaurarii pe bont, scurtarea m timpul prelucrarii. Gingia marginala se prabuseste m spatiul creat

din lipsa de contur, tesutul gingival se va inflama, va deveni friabil, va sangera, adancimea

santului gingival va creste. Conturul gingival va avea o localizare mai coronara decat la dintii

adiacenti.

inconcluzie, marginile intrasulculare actioneaza ca o sabie cu doua taisuri: pe de o parte

favorizeaza dezvoltarea florei microbiene parodontogene, pe de alta parte impiedica accesul

pentru indepartarea mecanica a placii bacteriene.

Cand se impune plasarea marginilor restaurarii in santul gingival, trebuie sa se asigure o

excelenta adaptare marginala si finisare a marginilor, precum si contumri intrasulculare care sa

reflecte morfologia santului gingival. Conditiile enuntate sunt hotaratoare pentru pastrarea

sanatatii parodontale.

2.5. ZONA SUBSULCULARA

Zona de jonctiune dento-gingivala cuprinsa intre fundul santului gingival si creasta osului

alveolar este descrisa caspatiu biologic.Include epiteliuljonctional si complexul supra-alveolar

defibrecare acopera creasta'osului alveolar.

in anul 1961 Gargiulo a relatat cainsertia epiteliala se face pe o distanta medie de 0,97

mm(cu limite de 0,71-l,35 mm), iaratasamentul conjunctiv pe o lungime medie de 1,07 mm

(1,06-l,08 mm) (. 11.87.).Prin urmare latimea medie a spatiului biologic este de aproximativ

2,04 mm.(. 11.87.).

Spatiul biologic reprezinta o constanta a tuturor dintilor cu un parodontiu sanatos.
http://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/alimentatia-copilului/fibrele-alimentare34993.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/alimentatia-copilului/fibrele-alimentare34993.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/alimentatia-copilului/fibrele-alimentare34993.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/alimentatia-copilului/fibrele-alimentare34993.php


17/33

. 11.87. Spatiul biologic descris de Gargiulo (48)

Similar morfologiei parodontale, dimensiunea zonei subsulculare se considerabiologic determinata. Invadarea acestui spatiu atrage dupa sine un raspunsinflamator din partea parodontiului m vederea restabilirii distantei biologice dintrecorpul strain, reprezentat de marginea coroanei si creasta osului alveolar.

Patmnderea placii si a produsilor ei de metabolism, in spatiul subsulcular a fost demonstrata de

catre Waerhang pe dinti extrasi. Este evident ca daca marginea protezei patrunde m zona

subsulculara, se creaza o nisa de retentie a placii m spatiul biologic al jonctiunii dento-gingivale.

Reactia va fi de raspuns la placa dentara.

Raspunsul la extinderea marginilor restaurarii in spatiul biologic depinde de (16, 20):

- Numarul, densitatea si directia fibrelor conjunctive interdentare dispuse coronar de creasta

osoasa;

- Densitatea trabeculelor din osul adiacent;

- Localizarea vaselor sanguine, m special m ceea ce priveste emergenta lor de la nivelul crestei

osoase;

- Interactiunea imunologica individuala a organismului gazda cu bacteriile. Invadarea spatiului

biologic nu este compatibil cu starea de sanatate parodontala.

Manifestarile clinice ale patmnderii in spatiul subsulcular m cursul protezarilor fixe se refera la:


18/33

- inflamatie gingivala persistenta, desi controlul placii dentare se face corect;

- sensibilitatea dureroasa a gingiei la stimuli mecanici;

- retractie gingivala, ca reactie de reconturare m caz de parodontiu subtire-festonat;

- formare de pungi, ca reactie de reconturare in caz de parodontiu gros-turtit. Sunt unelesituati clinice care favorizeaza aceasta violare a spatiului subsulcular:

- prelungirea marginii restaurarii pentru a acoperi o obturatie care se intinde in santul

gingival;

- prepararea subgingivala a bontului, pentru a obtine o lungime necesara pentru retentie m

caz de coroana clinica scurta, de fractura subgingivala sau evolutie a unei carii sub marginea

gingivala;

- in caz de contur festonat al marginii gingivale, in zonele proximale nivelul insertiei epiteliale

este cu mult mai inalt decat in dreptul suprafetelor vestibulare si orale;

Daca in cursul prepararii nu se urmareste acest contur, exista riscul ca marginea restaurarii sa

patmnda in zonele subsulculare la nivelul suprafetelor proximale.

- tehnicile de largire temporara a santului gingival in vederea amprentarii prezinta un potential

patogen daca nu sunt folosite corect.

Cea mai eficienta cale de prevenire a afectarii zonei subsulculare este evitarea plasarii marginilor

coroanei m santul gingival. Se va acorda o atentie deosebita menajarii zonei m cursul prepararii

bontului, m fazele amprentarii. La nevoie se recurge la tehnici chimrgicale de alungire a coroanei

clinice, obtinandu-se pe aceasta cale o retentie mai buna, proportii acceptabile pentru estetica,

spatiu suplimentar pentru ambrazura gingivala.

3. CONTURUL RESTAURARII PROTETICE

In decursul anilor s-au formulat trei teorii mai importante cu privire la modalitatea in care trebuie

conturate restaurarile protetice:

1. Teoria protectiei gingivale;

2. Teoria actiunilor musculare;

3. Teoria accesului pentruigienabucala.

Dintre acestea, conceptia gingivo-protectoare este cea mai veche, cea mai dominatoare, care a

patmns m practica clinica prin intermediul manualelor de anatomie, parodontologie, desi nu a

fost demonstrata stiintific. Teoria actiunilor musculare poseda si ea doar valoare istorica.
http://www.esanatos.com/ghid-medical/igiena/gimnastica-si-igiena-cavitatii62495.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/igiena/gimnastica-si-igiena-cavitatii62495.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/igiena/gimnastica-si-igiena-cavitatii62495.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/igiena/gimnastica-si-igiena-cavitatii62495.php


19/33

1. Teoria protectiei gingivalepledeaza pentru conturarea suprafetelor vestibulare si orale a

restaurarilor astfel incat sa protejeze marginile gingivale de traumele mecanice din timpul

masticatiei.

Pomind de la premisa protectiei gingivale pe care o ofera conturul coroanei dintilor naturali, unii

clinicieni si tehnicieni dentari au mers mai departe, convenind: cu cat mai mult, cu atat mai

bine'.Si astfel au inceput sa domine restaurarile protetice supraconturate.

Teoria protectiei gingivale se bazeaza pe trei mecanisme de actiune:

- Protectia marginilor gingivale (Convexitatile protectoare');

- Stimularea gingivala;

- Contururi de autocuratire.

Protectia marginilor gingivale.Conceptul convexitatilor protectoare'postuleaza ca

suprafetele axiale vestibulare si orale ale dintilor care prezinta o convexitate inregiuneacervicalaprotejeaza gingia marginala de impactul bolului alimentar. Infraconturarea

coroanei clinice va duce, m cursul masticatiei, la deflectarea alimentelor pe crestele gmgivale,

tasarea lor m santul gingival si declansarea pe aceasta cale a unei gingivite. Aceasta conceptie

face o analogie intre impactul alimentar interdentar si un posibil impact intrasulcular.Teoria nu

mai este valabila.Astazi se pomeste de la ideea ca principalul factor etiologic al gingivitei este

placa bacteriana (Loe). Incidenta etiologiei traumatice m evolutia parodontopatiei este insa mai

redusa. De aceea trebuie evitat orice contur coronar exagerat care favorizeaza retentia placii

bacteriene.

Cercetari experimentale si observatii clinice au permis sa se traga concluzia ca zona gingivalasubiacenta unor convexitati ale restaurarii este inflamata, in timp ce in dreptul unor contumri

normale nu prezinta modificari. De obicei nu se observa inflamatii gingivale nici m dreptul

bonturilor preparate, cu conditia sa nu prezinte hiperestezie dentinara, care sa impiedice periajul

corect. Legat de contuml restaurarii, foarte sugestiva este afirmatia lui Schluger si colab. (37):

asa - numita convexitatecervicalaprotectoare care, ipotetic, protejeaza santul gingival, nu

protejeaza nimic altceva decat placa microbiana'.

Conceptele care se refera la conturarea restaurarii protetice trebuie privite printr-o perspectiva

istorica. Coroanele de invelis s-au confectionat inca inainte de a se cunoaste rolul etiologic al

placii dentare m parodontopatiL Principiile de conturare si plasare a marginilor s-au mentinut

independent de cunostintele actuale asupra parodontopatiilor, continuand sa fie aplicateinpractica clinica.

Se pot formula si alte argumente care contrazic conceptia convexitatilor protectoare':

- consistenta alimentelor si marimea fortelor de masticatie nu creaza premize fizice

pentru impact alimentar intrasulcular;

- fata de alimentele dure protectia se realizeaza cu ajutoml proprioceptorilor;

- la dintii naturali maximumul de convexitate este de 0,5 mm, deci insuficienta pentm o

protejare in sensul teoriei;

- la bonturi cu suprafete c, nu apare impact si gingivita;
http://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.php


20/33

- la animale convexitatea este subgingivala;

- gingia arefibresupraalveolare care asigura un contact ferm cu suprafetele dentare;

- in cursul masticatiei bolul alimentar este directionat de muschi si rareori ajunge

sub treimea ocluzala a coroanei;

- dintii temporari nu poseda convexitati protectoare si cu toate acestea nu s-au observat

efecte nocive la nivel gingival;

- fluidul sulcular are capacitatea sa elimine corpii straini care au patruns in santul

gingival.

in coiicluzie,nu exista do care sa sustina existenta unui contur coronar care sa

protejeze marginile gingiei. Conditia esentiala pentru realizarea unor mecanisme

autoprotectoare ' este mentinerea starii de sanatate a parodontiului marginal.

Stimularea gingivala.Conform acestei conceptii m cursul masticatiei bolul alimentar stimuleazasuprafata gingivala provocand o keratinizare crescuta a epiteliului si asigurand pe aceasta cale o

protectie mai buna fata de parodontopatii.

Afirmatia este contestata de numerosi autori, deoarece marginea gingivala nu se gaseste pe

itinerarul de deflectare a bolului alimentar. Cu alte cuvinte, sanatatea gingivala nu poate fi legata

de actul masticatiei.

Contururile de autocuratire.in cursul masticatiei alimentele curata suprafetele dentare de carese freaca. intr-adevar pe unele suprafete vestibulare si orale nu se acumuleaza placa dentara,

chiar in absenta igienei. Acestea sunt insa suprafetele din apropierea treimii ocluzale a coroanei,nu cele aflate m vecinatatea gingiei. Masticatia nu reuseste sa indeparteze placa dentara din

zonele gingivale ale dintilor. Nu exista un contur coronar care sa asigure autocuratirea la acest

nivel.

2. Teoria actiunii musculare

Morris (37) a fost printre primii care a pus sub semnul intrebarii argumentele care stau la baza

teoriei protectiei gingivale. Supraconturarea ar impiedica actiunea normala a musculaturii de

curatire a treimii cervicale a suprafetelor dentare si favorizeaza stagnarea alimentelor in santul

gingival supraprotejat. Lindhe si colab. (37) au contestat teoria actiunii musculare, demonstrand

ca autocuratirea nu reuseste sa previna aparitia gingivitei m absenta unei igiene bucalesatisfacatoare.

3. Teoria accesului pentru igienizare

Modelarea suprafetelor axiale ale restaurarii protetice se bazeza astazi pe teoria accesului pentru

igienizare. Teoria se bazeaza pe conceptia caplaca bacteriana este factorul etiologic primar

in carie si gingivita.De aceeaconturul restaurarii trebuie sa faciliteze indepartarea placii,

evitandu-se convexitatile exagerate.in toate experimentele suprafetelor cu contur exagerat le

corespund inflamatii parodontale. Pomind de la aceste observatii s-a ajuns la concluzia ca este

preferabila infraconturarea din punct de vedere al sanatatii parodontale. Aceste aspecte sunt

deosebit de importante m zona furcatiei dintilor pluriradiculari, inclusiv la nivelul suprafetelor

meziale ale primilor premolari maxilar. '
http://www.esanatos.com/nutritie/alimentatie/cancerul-si-alimentatia/fibrele-alimentare-i-rolul-lor83224.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/alimentatie/cancerul-si-alimentatia/fibrele-alimentare-i-rolul-lor83224.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/alimentatie/cancerul-si-alimentatia/fibrele-alimentare-i-rolul-lor83224.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/alimentatie/cancerul-si-alimentatia/fibrele-alimentare-i-rolul-lor83224.php


21/33

in ultima instanta m conturarea restaurarii trebuie sa se tina seama de profilul dintilor vecini, de

dimensiunile vestibulo-orale ale coroanei anatomice a dintilor.

Nu exista o fbrmula stereotipa de modelare a contumrilor restaurarilor protetice. Exista insa

unele norme orientative:

- Contururile care nu sunt legate direct deocluziesunt tributare gingiei.

- Se vor evita convexitatile si/sau concavitatile abmpte ale suprafetelor axiale. Ele vor fi

modelate astfel incat sa minimalizeze retentia placii si sa faciliteze indepartarea ei.

- Suprafata restaurarilor sa fie m continuitatea suprafetei gingiei.

- Profilul de emergenta a restaurarilor din santul gingival este sau usor concav. Daca nu

se respecta acest aspect natural, toate contumrile interrelate vor fi incorecte.

- Contuml subgingival sa sustina gingia libera.

Acestea sunt valabile atat pentru protezele unitare, cat si pentru elementele-de agregare ale

protezelor partiale fixe.

Suprafetele vestibulare si oralevor fi modelate astfel incat sa minimalizeze retentia placii si safaciliteze indepartarea ei. Pentru individualizarea contumrilor se va tine seama de :

- lungimea coroanei clinice;

- arhitectura tisulara; ^.fti^

- conturul dintilor adiacenti;

- raporturile ocluzale cu antagonistii.

Lungimea coroanei clinice si relatiile ocluzale au o deosebita importanta. in timpul masticatiei

alimentele sunt evacuate dintre dinti si ajung pe fata dorsala a limbii si in dreptul obrajilor.

Limba si muschii buccinatori repun bolul pe tabla ocluzala. Rareori ajung alimentele sub treimea

ocluzala a coroanei. Pentru a facilita accesul la actiunea muschilor si periuta dentara, se vor

contura suprafete cu atat mai e cu cat coroana este mai lunga. La coroane mai scurte se

poate modela o usoara convexitate vestibulara.La un dinte inclinat spre oral se va desfiinta

concavitatea linguala.

in toate situatiile se va tine seama de contumrile anatomice ale dintilor naturali, dintii

invecinati putand fi folositi ca un ghid.

Zonele interproximaletrebuie conformate astfel incat sa creeze acces pentru controlulplacii. Ambrazurile vor fi deschise, creand spatiu suficient pentru papila interdentara. In caz

contrar papila va fi presata si iritata, fara posibilitatea de a controla placa dentara. Este preferabil

crearea unui spatiu care sa fie mai mare decat cel normal, creand astfel suficient lacas pentru

papila si acces pentru mijloacele de igienizare. Chiar daca ambrazurile sunt prea deschise nu

exista riscul impactului alimentar lateral daca zona de contact interdentar este corect conformata.

In caz de retractii gingivale accentuate, spatiul dintre doua suprafete adiacente va fi m asa fel

conformat incat sa permita accesul periutei speciale pentru zonele interproximale.
http://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.php


22/33

Zonele de contact interdentarvor fi plasate m treimea incizala (ocluzala) si vestibular de linia ceuneste fosetele centrale ale lateralilor. Exceptie fac molarii primi si secunzi maxilari. Suprafetele

proximale vor fi e sau concave (in nici un caz convexe!). Prin pozitionarea corecta a zonei de

contact interdentar si modelarea unei ambrazuri deschise oral se creaza loc pentru papila

interdentara. Orice comprimare a papilei are drept consecinta cresterea suprafetei colului', zona

nekeratinizata, favorizand astfel evolutia unei inflamatii parodontale.

Profilul de emergenta

Profilul de emergenta reprezinta acea portiune din suprafata axiala a dintelui care se intinde de la

baza santului gingival, trece de gingia libera si patrunde in mediul bucal. Se poate extinde

vestibular si oral pana la ecuatorul anatomic al dintelui. Interproximal se intinde de la baza

santului gingival, de lajonctiunea smalt-cement pana la zona de contact interdentar.

Profilul de emergenta drept reprezina conturul axiogingival normal al dintelui natural

(14,15).Observatiile bazate pe masuratori fotografice demonstreaza ca profilul de

emergenta drept constituie morfologia normala a dintelui in vecinatatea santului gingival (.

11.88. si . 11.89.) Aceste date constituiepremisa abandonarii conceptelor traditionale

privind modelarea coroanelor artificiale. Convexitatea protectoare' din treimea gingivala

a dintelui presupunea modelarea unei suprafete curbe continue la acest nivel ( conturul

coroanelor artificiale).

Restaurarile avand un profil de emergenta drept in treimea gingivala faciliteaza accesul

mijloacelor de igienizare (. 11.90 ).

Profilul de emergenta plat al restaurarii trebuie modelat atat la nivelul suprafetelor vestibulare si

orale, cat si al spatiilor interdentare. Realizarea conturului adecvat este dificila in cazul dintilor

cu suport parodontal redus, la care este necesara mascarea spatiilor interdentare largite. Profilulde emergenta drept va pomi de la o arie de contact proximala mai lata, mergand pana la

jonctiunea amelo-cementara. Acest mic artificiu confera un aspect estetic favorabil si permite

accesul interproximal al mijloacelor de igienizare.

Tehnica de preparare a dintelui trebuie sa asigure spatiul necesar pentru materialul de restaurare,

fara a supracontura profilul de emergenta. Acest criteriu este satisfacut de pragul gingival cu

bizou. Unghiul de emergenta format de profilul de emergenta cu axul lung al dintelui

vafide+15(ll.91.).

. 11.88. Profilul de

emergenta plat alsuprafetei

vestibulare a

frontalilor

mandibulari .a.

Model diagnostic

sectionat al unor

incisivi

mandibulari din

norma

interproximala. b.

Model diagnosticsectionat al

caninului


23/33

mandibular. c. Coroana anatomica a caninului mandibular (15).

Clinic, profilul de emergenta drept poate fi verificat pe suprafata vestibulara si orala a restaurarii cuajutoml unei sonde parodontale. In schimb profilul de emergenta interproximal al restaurarii siadaptarea marginala a acesteia sunt evaluate cel mai bine pe radiografie (. 11.92.).

. 11. 89. Coroana anatomica a caninului

mandibular, cu suprafata distala concava

sub aria de contact proximala (15).

. 11. 90. a. Dispozitiv de igienizare drept care intalneste un profil de emergenta convex

(stanga) sau plat (dreapta). b. Adaptarea perfecta a

dispozitivului de igienizare drept la profilul de emergenta plat corect al caninului (15).


24/33

. 11.91. Unghiul de emergenta este de +15 . 11.92. a. Radiografia unor profiluri de emergenta

in . raport cu axul lung al dintelui interproximale naturale. b. Profil deemergenta .

interproximal drept al unor restaurari metalo-ceramice (15)

Afectarea furcii interradicularesi coborarea jonctiunii dento-gingivale la nivelul radacinilorimpune realizarea unui contur coronar care sa permita acces pentru indepartarea placii. Conturul

nu va mai reproduce morfologia anatomica a coroanei clinice, ci va fi canelat, ca prelungire a

contumrilor radiculare dezvelite in urma retractiei parodontiului marginal. Proeminenta

triunghiulara care formeaza convexitateacervicalaa smaltului si radacinilor va fi suprimata,

creandu-se astfel acces la placa m conditiile unui periaj obisnuit.

4. PLASAREA MARGINILOR RESTAURARII IN RAPORT

CU SANTUL GINGIVAL

Localizarea marginilor restaurarii in raport cu santul gingival a fost mult timp dominata

de conceptia lui G.V. Black ce se refera la extensia preventiva' m profilaxia cariei.Zona

santului gingival a fost considerata ca o zona lipsita de carie'.

In decursul anilor s-au preconizat si practicat multiple localizari:

la nivelul fundului santului gingival;

la jumatatea distantei dintre fundul santului gingival si creasta marginala a gingiei

libere;

putin sub nivelul crestei marginale;

la nivelul crestei marginale;

supragingival (. 11.93.4).


25/33

Autorii care au preconizat aceste localizari au comunicat rezultate favorabile din punct de vedere

clinic in conditiile unei adaptari corecte si a unei igienizari eficiente. Cu toate acestea,

cercetari ulterioare au demonstrat ca unele dintre ele au un potential nociv asupra tesuturilor

parodontale.

. 11.93. Raporturi dintre marginea restaurarii si santul gingival. a. intrasulcular; b.la nivelul crestei marginale; c. la distanta de creasta.

Localizarea de rutina a marginilor in santul gingival a fost pusa sub semnul

intrebarii, argumentul zonei lipsite de carie' dovedindu-se inconsistent.In realitate zona

mentionata nu era altceva decat localizarea insertiei epiteliale, formatiunejonctionala care nu se

fixeaza si pe marginea protezei.

Datele din literatura au demonstrat ca localizarea marginilor restaurarii m santul gingival

favorizeaza acumularea placii dentare si gingivita cronica.Mai mult, cu cat se patmnde maiadanc in sulcus, cu atat reactia inflamatorie este mai severa. Marginile supragingivale suntcel mai bine tolerate(5, 58, 8).

Incidenta cariilor marginale nu este favorizata de localizarile supragingivale. Afirmatia contrarieeste tot rodul unor preconceptii. Pe de o parte accesul pentru igienizare este mai bun, pe de alta

parte controlul vizual al unor margini supragingivale permite o adaptare mai corecta decat in

cazul unor margini subgingivale, inaccesibile controlului vizual.

Marginile supragingivale ale restaurarii poseda o serie de avantaje'.

se prepara mai usor si cu mai mare precizie, fara a traumatiza tesuturile parodontale;

pot fi finisate foarte bine;

sunt plasate adesea in smalt dur;

pot fi amprentate mai usor;

pot fi evaluate mai eficient la controaleleperiodice.

Prin urmare: marginile restaurarilor protetice trebuie plasate supragingival ori decate ori este posibil.

Desi marginile supragingivale sunt cele care corespund imperativelor de profilaxie

parodontala, unele situatii clinice indica plasarea marginilor protezei unitare m santul gingival:


26/33

mascarea marginii protetice (colereta metalica sau masa ceramica) m santul gingival din

considerente estetice;

leziuni carioase sifracturidentare extinse in zona sulculara; marginea restaurarii

protetice trebuie sa vina m contact cu tesut dentar sanatos;

acoperirea unor restaurari intratisulare existente(DCRtumat, obturatie etc.);

imbunatatirea retentiei restaurarii prin alungirea bontului;

asigurarea unui contur coronar mai favorabil la dintii cu furcatiile interradiculare

dezvelite sau la dintii cu amputatii radiculare;

extinderea restaurarii apical de o arie de contact proximala care se gaseste in

vecinatatea marginii gingivale (coroana naturala prea scurta sau dinti cu uzuri

exagerate);

Unele dintre indicatiile de mai sus sunt insa relative.

Estetica este motivul cel mai des invocat pentru a justifica plasarea marginilor protetice in santul

gingival, mai ales pe suprafata vestibulara. Cu toate acestea, s-a observat ca estetica

reprezinta un criteriu coplesitor mai mult in gandirea medicului decat in cea a pacientului. Ei au

demonstrat ca plasarea subgingivala de rutina a marginilor protetice nu este necesara, deoarece la

numerosi pacienti marginea gingivala frontala si laterala nu este vizibila nici macar m timpul

unui suras larg. Mai mult, pacientul va accepta, de obicei, margini protetice supragingivale daca ise ofera o explicatie pertinenta asupra avantajelor pe care acestea le au pentru sanatatea

parodontala. Se apreciaza caun procent mare dintre medici nu exammeaza gradul de

vizibilitate al coletului dentar atunci cand iau in discutie plasarea marginilor protetice in

raport cu santul gingival pe baza unor criterii estetice.

Plasarea subgingivala a marginii restaurarii poate fi evitata si prin alungirea chirurgicala a

coroanei clinice, m limitele indicatiilor acestei tehnici. Dupa vindecarea de 12 saptamani

ianastereun spatiu biologic sanatos si adecvat, care nu trebuie invadat de catre marginea protetica.

Cand se impune plasarea marginilor protezei m santul gingival, trebuie sa se acorde oatentie

deosebitaconturarii subgingivale a restaurarii.

Cand conturul subgingival este turtit, el nu va mai putea sustine gingia libera, care va lua forma

de rulou' peridentar, santul gingivalva fi paralel cu axul lung al dintelui. Placa dentara se va

depune cu usurinta in santul gingival.

Cand conturul subgingival este excesiv de

voluminos, fie datorita unei preparari

insuficiente, fie datorita grosimii restaurarii,

gingia libera este presata, fibrele circulare sunt

rupte, capacitatea de adaptare fiziologica este

depasita. Apare inflamatia gingivala, cresteri m
http://www.esanatos.com/ghid-medical/urgente-si-primul-ajutor/fracturi-si-luxatii21778.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/urgente-si-primul-ajutor/fracturi-si-luxatii21778.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/urgente-si-primul-ajutor/fracturi-si-luxatii21778.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/atitudini-fata-de-nastere32429.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/atitudini-fata-de-nastere32429.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/atitudini-fata-de-nastere32429.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/atitudini-fata-de-nastere32429.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/urgente-si-primul-ajutor/fracturi-si-luxatii21778.php


27/33

volum, sangerare, acumularea de placa dentara se accentueaza.

Terminatia in muchie de cutit' este considerata de catre parodontologica normalul lanivel de gingie libera.La dintii naturali suportul morfologic este oferit de suprafata convexa de

smalt din vecinatatea jonctiunii smalt-cement. in sectiune transversala gingia libera are forma

triunghiulara sau piramidala. Suprafata gingivala care formeaza peretele extem al sulcusului

poate fi a sau concava. Convexitatea subgingivala (vestibulara si orala) reprezinta jumatate dingrosimea gingiei la nivelul jonctiunii dento-gingivale. Raporturile descrise permit ca santul

gingival sa formeze un unghi cu axul lung al dintelui, fiind protejat de creastacervicalade smalt

(.11.86).

Restaurarea va reproduce formele naturale ale coroanei dintilor m zona subgingivala (.

11.94.).

. 11.94. Conturari axiale ale coroanei de

invelis: a. conturin limite normaie; b. contur

exagerat; c. contur insiificient.

5. PARTICULARTTATI ALE RAPORTULUI PROTEZA UNITARA -PARODONTIU

MARGINAL LA DINTII CU SUPORT

PARODONTAL REDUS

La dintii cu suport parodontal redus marginea gingiei libere va fi deplasata m directie

apicala, ceea ce conduce la alungirea coroanei clinice si la largirea spatiilor interdentare.

Contururile protezei unitare trebuie sa permita mascarea ambrazurilor cervicale exagerate, fara

aparitia unei supraconturari cervicale. Forma si localizarea zonei terminale a bontului, precum si

designul marginii protetice conditioneaza rezultatul estetic si integrarea tisulara a protezei

unitare. Aceasta nu trebuie sa lezeze structurile parodontale. Transmiterea fidela a datelor clinice

m laborator este indispensabila pentru obtinerea unei restaurari de calitate.

Dintii cu suport parodontal redus prezinta o serie de particularitati care implica adaptarea

contumlui protezei unitare la modificarea arhitecturii parodontale:

- alungirea coroanei clinice;

- diminuarea diametmlui radicular,culargirea spatiilor interdentare si scaderea rezistenteiviitorului bont;

- modificarea anatomiei gingivale si a morfologiei dentare cervicale. Alungirea coroanei

cliniceConturul gingival se poate stabiliza apical fata de jonctiunea amelo-cementara la fmele

unui tratament preprotetic parodontal. Consecutiv apare alungirea coroanei clinice a dintilor

respectivi, cu urmari nefavorabile asupra aspectului estetic si al fonatiei. Fata vestibulara a

protezei unitare va prezenta in acest caz o orientare dubla, mascand senzatia de lungime

exagerata prin simularea unei radacini false (. 11.95.) Folosirea unor nuante diferite de material

de placare va accentua iluzia optica. in urma acestui artificiu forma generala a protezei unitare va

respecta profilul corect de emergenta (in aripi de pescarus') si continuitatea contumlui

restaurarii cu cel al tesuturilor moi (. 11.96.). In acelasi timp linia coletului restaurarii va fiarmonizata cu cea a dintilor vecini neprotezati.
http://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.php


28/33

. 11.95. Dubla orientare a feteivestibulare a restaurarii in cazul unordinti cu suport parodontal redus (profilde emergenta corect) (1)

. 11.96. Profilul in aripi de pescarus'rezulta din simetria anatomiei gingivale

si a conturului axial al coroanei, de oparte si de alta a coletului (1)

Diminuarea diametrului radicular.Suprafata radiculara a dintelui are o orientare convergenta

spre apical. Cu cat marginea protetica va fi situata la o distanta mai mare de jonctiunea smalt-

cement, cu atat diametrul radicular va fi mai mic la nivelul respectiv. Consecutiv apare o largire

exagerata a spatiilor interdentare si o scadere a rezistentei dintelui.

in cazul unui pacient cu o linie inalta a surasului (gum smile'), largirea spatiilor interdentare ladintii frontali cu suport parodontal redus prejudiciaza estetica si uneori fonatia (ll.97.).

Pentru a atenua efectul nefast algaurilor negre'interdentare se recomanda cresterea latimii

ariilor de contact proximal. Acest contact nu trebuie sa se apropie prea mult de gingia

interdentara (. 11.98.). in caz contrar creste unghiul de emergenta al restaurarii din santul

gingival (. 11.99.). Apare compresiunea gingivala si accesul mijloacelor de igienizare este

impiedicat. Consecutiv se instaleaza inflamatia gingivala. Aceste probleme nu apar m zona

laterala a arcadelor, unde nu se pun probleme estetice (. 11.100.).


29/33

. 11.97. Deplasarea apicala a gingiei marginale dupa stabilizarea rezultatelortratamentului parodontal conduce la cresterea exagerata a spatiului interdentar, cuaparitia unor gauri negre ' sinistre (1).

. 11.98. Profil de emergenta corect in cazul unui dinte cu suport parodontal redus.Jumatatea cervicala a suprafetelor proximale este a si aproape verticala, permitandastfel intretinerea unei igiene bucale corecte. Jumatatea incizala a acestor suprafeteeste convexa pentru a realiza o arie de contact proximal mai mare. ceea celimiteaza dimensiunile spatiului interdentar (1).

. 11.99. Arie de contact proximal preamare realizata intre doua protezeunitare agregate pe dinti cu suportparodontal redus (1).

. 11.100. Dubla orientare a suprafeteloraxiale ale protezelor unitare reducedimensiunile spatiilor interdentare intreimea ocluzala, permitand in acelasitimp degajarea zonelor cervicale pentru


30/33

trecerea instrumentelor de igienizare(1).

In cazul dintilor cu suport parodontal redus zona terminala a bontului va fi plasata pe radacina. Formaacesteia trebuie aleasa cu foarte multa grija, pentru a evita scaderea rezistentei tesuturilor dure dentare sipentru a proteja vitalitatea organului pulpar.

Zona terminala a dintilor parodontotici se prepara m trecut tangential. Ea permitea obtinereaparalelismului dintilor stalpi prin indepartarea unei cantitati minime de substanta dentara. Acest

tip de preparare are insa o serie de dezavantaje care afecteaza negativ calitatea inchiderii

marginale si implicit, parodontiul marginal afectat. Din acest motiv forma de electie o

reprezintachanfrein-ul.Autorii francezi recomanda chiar prepararea unui chanfrein ingusf'.

Convergenta apicala a peretilor radiculari face ca prepararea zonei terminale a bontului m prag

gingival drept sau inclinat sa fie mai mutilanta decat cea m chanfrein (. 11.101. si 11.102.).

in cazul dintilor cu un suport parodontal redus se recomanda prepararea in chanfrein a

zonei terminale plasate pe suprafata radiculara. Cantitatea de substanta

dentaraindepartata va fi asemanatoare cea de la prepararea unui prag in smalt. Coroana metalo-

ceramica aplicata pe un bont astfel preparat va prezenta o colereta gingivala metalica lata, care

va armoniza conturul radicular cu cel necesar pentru o fateta ceramica de grosime adecvata. Se

vor evita astfel posibile supraconturari provocate de extinderea fatetei ceramice pana in

apropierea mai'gimi gingivale, pastrand astfel sanatatea parodontala (. 11.103.).

. 11.101. Unpragplasatlaniveluljonctiunii amelo-cementare (1) necesitaindepartarea unei cantitati mai mici de substanta dentara decat ace^asi forma dezona terminala dispusa pe suprafata radiculara (2) (1,54).


31/33

. 11.102. a. Pe un dinte cu suport parodontal redus preferam un chanfrein (1), nuun prag (2). b. Cantitatea de substanta dentara indepartata la prepararea unuichanfrein pe suprafata radiculara este asemariatoare cu cea de la prepararea unuiprag la niveluljonctiunii amelo-ceiTientare.( 1,54).

Adaptarea marginala precisa a restaurarii si intretinerea unei

igiene eficiente sunt de asemenea foarte importante pentru

profilaxia afectiunilor parodontale.

in acest context jonctiunea dento-protetica metalica permite cea

mai precisa adaptare marginala. Prin urmare in cazul dintilor cu un

suport parodontal redus este preferabil sa sacrificam estetica m

favoarea sanatatii parodontale.

in cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda:

- plasarea supragingivala a marginilor restaurarii sau la nivelul crestei gingiei libere;

- adaptarea marginala foarte precisa a restaurarii;

- marginea restaurarii trebuie sa continue directia profilului de emergenta radicular, refacand

profilul anatomic al coroanei clinice preexistente.

. 11.103. Coleretametalica modelata la ocoroana metalo-ceramica agregata peun dinte cu un suportparodontal redus(54)

Modificarea anatomiei gingivale si a morfologiei dentare cervicale

Disparitia papilelor interdentare pe parcursul tratamentului parodontal este la fel deinestetica ca si deplasarea spre apical a marginii gingivale. Pentm rezolvarea problemei se

recurge la chirurgia parodontala pentru a recrea papilele sau se creste suprafata ariei de contact

proximal a protezei unidentare pentru a reduce dimensiunile spatiului interdentar. Orice

exagerare se va face in detrimentul profilului de emergenta.

Deplasarea marginii gingivale in directie apicala o aduce pe aceasta intr-o zona unde grosimea

osului alveolar este mai mare. Aceasta situatie este interesanta, deoarece ea corespunde adesea

unei gingii mai groase, favorabila protezari


32/33

Deplasarea apicala a marginii gingivale poate conduce la dezgolirea furcatiilor dintilor

pluriradiculari cu suport parodontal redus (. 11.104.).

Protezarea unor dinti pluriradiculari cu afectarea

furcatiei necesita un design deosebit al bontului si al

restaurarii. Marginile protetice si zona terminala a

bontului ajung pana invecinatatea furcatiei, acolo unde trunchiul radicular

comun se divide m 2 sau 3 radacini. Ele intersecteaza

concavitatile verticale ale tmnchiului radicular, care se

extind pe suprafetele axiale ale bontului de la furcatie

spre jonctiunea amelo-cementara.

. 11.104. Furcatiile vestibulare (fv) ale pi-iirn.ili.ii mokir maxilar (a) si mandibular (b). Se observa

concavitatea vcrticala de pe trunchiul radicular coinun (cv) (54).

Un exemplu este dezgolirea furcatiilor molarilor mandibulari. Accesul spre furcatiile vestibulare

si linguale se gaseste la 3 si 4 mm apical de jonctiunea amelo-cementara pe primii molari

mandibulari. Pe suprafetele meziale, vestibulare si distale ale primului molar maxilar intrarea

spre furcatii se face la 3,6, 4,2 si 4,8 mm dejonctiunea amelo-cementara.

In cazul dintilor cu afectarea furcatiei, contuml protezei unidentare nu trebuie sa il reproduca pe

cel al dintilor naturali, deoarece va da nastere unei zone triunghiulare supraconturate greuaccesibila igienizarii (. 11.105.).

Se impune prepararea unei concavitati verticale care pleaca din zona furcatiei (zona terminala a

bontului) si ajunge m dreptul fosetei vestibulare a molarilor. Aceasta

preparare canelata'permite accesul mijloacelor de igienizare pentru indepartarea placii

bacteriene (. 11.106.).Prepararea canelata' nu va ajunge pana la nivelul suprafetei ocluzale a

bontului, pentm a nu perturba rapoartele ocluzale functionale.


33/33

. 11.105. Daca furcatia este descoperita, o proteza unitara care reproducecontururile dintelui natural va fi supraconturata cervical (a), dand nastere unei zonetriunghiulare greu de igienizat (b).(54).

. 11.106. Preparare canelata ' in cazul unui molar mandibular si maxilar (54 ).

Concavitati exista si pe suprafetele meziale si distale ale molarilor maxilari, pomind din

furcatiile corespunzatoare. La prepararea bontului se va realiza o trecere cat mai lina a acestora

spre suprafetele axiale corespunzatoare. Aceasta va favoriza igienizarea ambrazurilor orale mai

greu accesibile. Metoda se va aplica si pe suprafata meziala a primului premolar maxilar.

Suprafata axiala a protezei unidentare va reproduce fidel contuml bontului (. 11.107.). Orice

creasta orizontala din treimea cervicala a suprafetei vestibulare sau orale a restaurarii

care intersecteaza concavitatea verticala si o intrempe va da nastere unei zone retentive

pentru placa bacteriana.

. 11.107. Restaurarea protetica urmareste conturul canelat' al prepararii (54).

Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal

Documents

Transcript of Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal