Costin Clit, Asociaţia Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică din raionul...

download Costin Clit, Asociaţia Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică din raionul Huşi

If you can't read please download the document

  • date post

    29-Dec-2015
  • Category

    Documents

  • view

    125
  • download

    11

Embed Size (px)

Transcript of Costin Clit, Asociaţia Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică din raionul...

Costin Clit

Asociaia Romn pentru strngerea Legturilor cu Uniunea Sovietic din raionul Hui[footnoteRef:1] [1: ARLUS din Raionul Hui.]

Extras

din Lohanul Magazin cultural-tiinific, Hui, Anul VIII, martie 2014, nr. 1 (29), p. 45-67

Monografiile locale postdecembriste ofer de cele mai multe ori informaii lacunare despre evoluia localitilor n perioada comunist, muli autori bazndu-se pe amintirile cetenilor, fr a oferi date exacte despre activitatea propagandei bolevice, subordonarea instituiilor statului, nfiinarea i evoluia ntovririlor agricole, GAC-urilor, GAS-urilor i a personalului uman pus n slujba cotropitorilor sovietici, pentru care au fost rspltii financiar i material, odraslele lor beneficiind de avantaje n ocuparea posturilor sau a frecventrii cursurilor universitare, n timp ce chiaburii, dumanii de clas, ntr-un cuvnt opozanii regimului, chinuiau n temniele comuniste, spau canalul Dunre-Marea Neagr sau tiau stuf n delt, mulii dintre ei murind. Studiul de fa se dorete o contribuie la cunoaterea activitii ARLUS din raionul Hui, considerat drept absurd de Vasile Folescu, un culturnic implicat n fenomen[footnoteRef:2]. [2: Prof. Vasile Folescu, Creeti Istorie i actualitate, Iai, Casa Editorial Demiurg, 2003, p.205.]

Fenomenul ARLUS nu a fost dominat de evrei, aa cum s-ar crede la o prim vedere, ci de romni, fr excluderea celor dinti menionai. Pe frontul ARLUS i-au nceput activitatea o serie de intelectuali i formatori culturali locali care s-au impus n timp prin faptele lor: Emil Pascal (1931-2012), Boris Gorceac (1921-2005), Ion Alexandru Anghelu (1937-1986), Aurel Ciulei, Vasile Folescu[footnoteRef:3]. Unii dintre ei au fost rspltii cu posturi de directori: Mihai Hoga, Constantin Netian (fiul su a fost arestat pentru anticomunism), Constantin Enache i alii. O cercetare a arhivelor Securitii ar fi necesar. Despre cei mai muli nu se tie nimic, au rmas nite anonimi pltii din banii statului pentru a sluji interese strine neamului romnesc, pentru al distruge i al aeza la marginea istoriei, sub motivul internaionalismului de sorginte bolevic. Ce fac astzi cei implicai n fenomenul cultural susinut din bugetul statului? Servesc un alt tip de internaionalism! n cele mai multe instituii culturale locale s-a instalat o stare de somnolen sau chiar letargie. Culturnicii de ieri au fost nlocuii cu europenitii de azi, implicai n sejururi europene sau asiatice (a se vedea programele educaionale din Turcia; tefan cel Mare se mir din mormntul su de la Putna), fr de nici un folos sistemului educativ i cultural romnesc. [3: Cminul cultural din comuna Creeti i poart numele. Despre activitatea sa de culturnic ARLUS nu ne spune nimic n monografia editat.]

n aciunile culturale din cminele culturale, casa de cultur, casa armatei, radio i din alte instituii lipsesc n perioada ARLUS, cu desvrire, evocrile personalitilor romneti: Mihai Eminescu, Dimitrie Cantemir, Liviu Rebreanu, Constantin Noica .a.m.d. Nu ne propunem condamnarea cuiva, ci doar cunoaterea trecutului aa cum a fost, un ndemn i pentru actualii politicieni i directori de instituii, care se cred anonimi, fiind interesai doar de mria sa banul. Oare cnd mai marii notri vor nva ceva din istorie? nfiinarea ARLUS

La 28 iulie 1934 a fost nfiinat asociaia Amicii U.R.S.S., de un grup de patrioi clarvztori i inspirai din adevratele interese ale poporului romn, al crei scop era cunoaterea i cercetarea strilor adevrate din U.R.S.S., pe care o propagand neltoare i interesat le prezentau sub culorile cele mai negre. ARLUS-ul i are originea n asociaia nfiinat la 1934. n decembrie 1944 conducerea ARLUS era asigurat de prof. dr. Constantin Parhon nconjurat de elemente de o necontestat valoare din toate straturile noastre sociale, economice, tiinifice, culturale i artistice. Asociaia era format n decembrie 1944 din 14 seciuni. Preedintele seciunii militare era generalul Vasiliu Rcanu[footnoteRef:4]. n publicaiile asociaiei se face referire la toamna anului 1944 ca moment al ntemeierii ARLUS, care a continuat tradiiile organizaiei Amicii U.R.S.S., nvingnd o serie de greuti, s-a ncadrat de la nceput n lupta hotrt condus de partidul clasei muncitoare. n 1949 ARLUS ar fi numrat 8000000 de membri, integrai n 17000 de cercuri[footnoteRef:5]. Continuatoare a tradiiilor Asociaiei Amicii U.R.S.S.i ale Societii pentru ntrirea raporturilor culturale cu U.R.S.S., ntemeiat n 1935, ARLUS a fost nfiinat la 12 noiembrie 1944, ca o asociaie cu caracter obtesc, sub conducerea i ndrumarea P.C.R., cu scopul de a contribui la cunoaterea reciproc ntre Romnia i U.R.S.S. i strngerea legturilor dintre cele dou ri. Prin legea cu nr. 36 votat de Adunarea Deputailor la 18 februarie 1948, ARLUS este recunoscut ca persoan juridic de utilitate public. Asociaia, potrivit legii amintite, era scutit de orice impozite, contribuiuni, taxe sau timbre, sub orice form sau denumire ar exista sau s-ar institui de ctre stat, jude, comun sau orice alte instituiuni, precum i pentru cele datorate pn la publicarea prezentei legi pentru toate bunurile, veniturile i ncasrile rezultnd din activitea sa de orice natur, ca expoziii, proieciuni, audiii, cursuri, conferine, manifestri sportive, concerte, spectacole teatrale i cinematografice, tiprirea, editarea, desfacerea i difuzarea publicaiilor sale i a celor sovietice: cri, reviste, brouri, afie, note i discuri muzicale, filme, fotografii, albume, materiale cu caracter grafic, plastic, filatelic, de art decorativ i popular i altele asemntoare. i-a ncetat activitatea n decembrie 1989[footnoteRef:6]. [4: Col. N. Prvulescu Delaturnu, Armata i Asociaia Romn pentru strngerea legturilor cu U.R.S.S. (A.R.L.U.S.), n Scnteia, Organ al Comitetului Central al P.C.R., Anul I, nr. 81, din 11 decembrie 1944, p. 1.] [5: Buletinul ARLUS, nr. 3-5, martie-aprilie-mai, 1949, Bucureti, Editura ARLUS-Cartea Rus, p. 3.] [6: Dan Ctnu (coordonator), Romnia 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituii de partid, de stat, obteti i cooperatiste, Bucureti, Institutul Naional pentru Studiul Totalitarismului, 2012, p.63-75. ]

ARLUS Hui s-a nfiinat probabil n cursul anului 1944, n 1954 fiind srbtorii zece ani de activitate a Asociaiei noastre[footnoteRef:7]. La 12 aprilie 1945 filiala ARLUS din Hui, invit la frcventarea cursurilor de limba rus desfurate n cadrul Liceului Cuza Vod din Hui[footnoteRef:8]. [7: Direcia Judeean a Arhivelor Naionale Vaslui (D.J.A.N.V.), Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Hui, dosar 10 / 1954, f. 58.] [8: Costin Clit, Un secol de istorie Colegiul Agricol Dimitrie Cantemir din Hui: 1908 2008, Iai, Editura tefan Lupacu, 2008, p. 88; Despre cercul ARLUS de la Liceul Cuza Vod a se vedea Idem, Liceul Teoretic Cuza Vod din Hui Studiu monografic -, Ediia I, Vaslui, Editura Thalia, 2003, p. 179-180.]

Sediul ARLUS din Hui a fost stabilit n cldirea Ateneului Popular din localitate, renovat n cursul anului 1949[footnoteRef:9]. [9: D.J.A.N.V., Fond Primria Oraului Hui, dosar 16 / 1949, f. 68.]

n toamna anului 1959 au fost marcai cu festivism cei 25 de ani de la nfiinarea Asociaiei Amicii U.R.S.S. i 15 ani de la nfiinarea ARLUS, beneficiind de emisiuni speciale la staia de radioamplificare (radioficare) din Hui i de afirmaii ca: Poporul Romn consider c una din cele mai sfinte ndatoriri ale sale este s pstreze ca lumina ochilor prietenia cu Uniunea Sovietic i cu celelalte ri freti[footnoteRef:10]. [10: D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Hui, dosar 15 / 1959, f. 11 i 24.]

Conducerea ARLUS din Raionul Hui

Ioan Tnase, secretar al filialei ARLUS Flciu-Hui[footnoteRef:11]. [11: D.J.A.N.V., Fond Primria Oraului Hui, dosar 3 / 1949, f. 5.]

Gheorghe Lzescu, preedinte, 1950[footnoteRef:12]. [12: D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Hui, dosar 1 / 1950, f. 2.]

Tovarul Pecheanu, atestat preedinte la 26 septembrie 1951[footnoteRef:13]. [13: D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Hui, dosar 2 / 1951, f. 3.]

Vasile Pecheanu, preedinte ARLUS Hui, Ilie tefan, Aurica David, membri, 1952[footnoteRef:14]. [14: D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Hui, dosar 3 / 1952, f. 18.]

Gheorghe Lzescu, preedinte, Ilie tefan, membru n birou, 1952[footnoteRef:15]. [15: Ibidem, f. 4.]

tefan Gorovei, secretar ARLUS, Gheorghe Rudolf i Dumitru Dulgheru, membri[footnoteRef:16]. La 4 mai 1954 tefan Gorovei, secretarul raional ARLUS primete gestiunea financiar de la Dumitru Dulghere[footnoteRef:17]. [16: D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Hui, dosar 10 / 1954, f. 5.] [17: D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Hui, dosar 9 / 1954, f. 48.]

La edina ARLUS din 29 iulie 1949 sunt prezeni erban Ionache, Matei Ciobanu, Dumitru Nistor, Atena Tofan, Petru Iliescu i Elena Luca, moment n care sunt organizate ase grupe: grupa a I-a (Marieta Bodu, ndrumtoare, compus din 18 membri din biroul Comitetului Provizoriu, secia Secretariat i secia Administraie); grupa a II-a (Adela Crj, ndrumtoare, compus din 14 membri din secia Gospodriei Locale); grupa a III-a (Gheorghe Mocanu, ndrumtor, compus din 14 membri din seciile nvmnt i Cultur, Munc i Prevederi Sociale, Comercial i o parte din secia Financiar); grupa a IV-a (Georgeta Puiu, ndrumtoare, compus dintr-o parte a seciei Financiare); secia a V-a (Dumitru Iacob, ndrumtor, compus dintr-o parte a seciei Financiare); grupa a VI-a (Aurica Barbu, ndrumtoare, compus din secia Sanitar, circumscripiile I i II); grupa a VII-a (Vasile Nestor, compus din Dispensarul TBC). Grupele I-VI cuprind ntre 16 i 20 de membri, iar grupa a VII-a numai 4 membri. Se pun bazele la trei resorturi: organizatoric, n cadrul cruia sunt desemnai conductorii de grupe; cultural, din care fac parte Petru Iliescu, Elena Luca, Teodora Istrate, Gheorghe Jacot, Georgeta Puiu, Georgeta Drguanu, Aron Ghiltman, C. Gaitulescu i Dumitru Bedreag; financiar, din care fac parte Gheorghe Bal