Costin Clit

Asociaţia Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică din raionul Huşi1

Extras

din „Lohanul” Magazin cultural-ştiinţific, Huşi, Anul VIII, martie 2014, nr. 1 (29), p. 45-67

1 ARLUS din Raionul Huşi.

Monografiile locale postdecembriste oferă de cele mai multe ori informaţii lacunare despre evoluţia localităţilor în perioada comunistă, mulţi autori bazându-se pe amintirile cetăţenilor, fără a oferi date exacte despre activitatea propagandei bolşevice, subordonarea instituţiilor statului, înfiinţarea şi evoluţia întovărăşirilor agricole, GAC-urilor, GAS-urilor şi a personalului uman pus în slujba cotropitorilor sovietici, pentru care au fost răsplătiţi financiar şi material, odraslele lor beneficiind de avantaje în ocuparea posturilor sau a frecventării cursurilor universitare, în timp ce „chiaburii”, „duşmanii de clasă”, într-un cuvânt opozanţii regimului, chinuiau în temniţele comuniste, săpau canalul Dunăre-Marea Neagră sau tăiau stuf în deltă, mulţii dintre ei murind. Studiul de faţă se doreşte o contribuţie la cunoaşterea activităţii ARLUS din raionul Huşi, considerată drept absurdă de Vasile Folescu, un „culturnic” implicat în fenomen2. Fenomenul ARLUS nu a fost dominat de evrei, aşa cum s-ar crede la o primă vedere, ci de români, fără excluderea celor dintâi menţionaţi. Pe frontul ARLUS şi-au început activitatea o serie de intelectuali şi formatori culturali locali care s-au impus în timp prin faptele lor: Emil Pascal (1931-2012), Boris Gorceac (1921-2005), Ion Alexandru Angheluş (1937-1986), Aurel Ciulei, Vasile Folescu3. Unii dintre ei au fost „răsplătiţi” cu posturi de directori: Mihai Hogaş, Constantin Neştian (fiul său a fost arestat pentru anticomunism), Constantin Enache şi alţii. O cercetare a arhivelor Securităţii ar fi necesară. Despre cei mai mulţi nu se ştie nimic, au rămas nişte anonimi plătiţi din banii statului pentru a sluji interese străine neamului românesc, pentru al distruge şi al aşeza la marginea istoriei, sub motivul internaţionalismului de sorginte bolşevică. Ce fac astăzi cei implicaţi în fenomenul cultural susţinut din bugetul statului? Servesc un alt tip de internaţionalism! În cele mai multe instituţii culturale locale s-a instalat o stare de somnolenţă sau chiar letargie. „Culturnicii” de ieri au fost înlocuiţi cu „europeniştii” de azi, implicaţi în sejururi europene sau asiatice (a se vedea programele educaţionale din Turcia; Ştefan cel Mare se

2 Prof. Vasile Folescu, Creţeşti Istorie şi actualitate, Iaşi, Casa Editorială Demiurg, 2003, p.205.3 Căminul cultural din comuna Creţeşti îi poartă numele. Despre activitatea sa de „culturnic” ARLUS nu ne spune nimic în monografia editată.

miră din mormântul său de la Putna), fără de nici un folos sistemului educativ şi cultural românesc. În acţiunile culturale din căminele culturale, casa de cultură, casa armatei, radio şi din alte instituţii lipsesc în perioada ARLUS, cu desăvârşire, evocările personalităţilor româneşti: Mihai Eminescu, Dimitrie Cantemir, Liviu Rebreanu, Constantin Noica ş.a.m.d. Nu ne propunem condamnarea cuiva, ci doar cunoaşterea trecutului aşa cum a fost, un îndemn şi pentru actualii politicieni şi directori de instituţii, care se cred anonimi, fiind interesaţi doar de măria sa „banul”. Oare când „mai marii” noştri vor învăţa ceva din istorie?

Înfiinţarea ARLUS

La 28 iulie 1934 a fost înfiinţată asociaţia „Amicii U.R.S.S.”, „de un grup de patrioţi clarvăzători şi inspiraţi din adevăratele interese ale poporului român”, „al cărei scop era cunoaşterea şi cercetarea stărilor adevărate din U.R.S.S., pe care o propagandă înşelătoare şi interesată le prezentau sub culorile cele mai negre”. ARLUS-ul îşi are originea în asociaţia înfiinţată la 1934. În decembrie 1944 conducerea ARLUS era asigurată de prof. dr. Constantin Parhon „înconjurat de elemente de o necontestată valoare din toate straturile noastre sociale, economice, ştiinţifice, culturale şi artistice”. Asociaţia era formată în decembrie 1944 din 14 secţiuni. Preşedintele secţiunii militare era generalul Vasiliu Râşcanu4. În publicaţiile asociaţiei se face referire la toamna anului 1944 ca moment al întemeierii ARLUS, care „a continuat tradiţiile organizaţiei „Amicii U.R.S.S.”, învingând o serie de greutăţi, s-a încadrat de la început în lupta hotărâtă condusă de partidul clasei muncitoare”. În 1949 ARLUS ar fi numărat 8000000 de membri, integraţi în 17000 de cercuri5. Continuatoare a tradiţiilor Asociaţiei „Amicii U.R.S.S.”şi ale „Societăţii pentru întărirea raporturilor culturale cu U.R.S.S.”, întemeiată în 1935, ARLUS a fost înfiinţată la 12 noiembrie 1944, ca o asociaţie cu caracter obştesc, sub conducerea şi îndrumarea P.C.R., cu scopul de a contribui la „cunoaşterea reciprocă între România şi U.R.S.S. şi strângerea legăturilor dintre cele două ţări”. Prin legea cu nr. 36 votată de Adunarea Deputaţilor la 18 februarie 1948, ARLUS este recunoscută ca „persoană juridică de utilitate publică”. Asociaţia, potrivit legii amintite, era scutită de „orice impozite, contribuţiuni, taxe sau timbre, sub orice formă sau denumire ar exista sau s-ar institui de către stat, judeţ, comună sau orice alte instituţiuni, precum şi pentru cele datorate până la publicarea prezentei legi pentru toate bunurile, veniturile şi încasările rezultând din activitea sa de orice natură, ca expoziţii, proiecţiuni, audiţii, cursuri, conferinţe, manifestări sportive, concerte, spectacole teatrale şi cinematografice, tipărirea, editarea, desfacerea şi difuzarea publicaţiilor sale şi a celor sovietice: cărţi, reviste, broşuri, afişe, note şi discuri muzicale, filme, fotografii, albume, materiale cu caracter grafic, plastic, filatelic, de artă decorativă şi populară şi altele asemănătoare”. Şi-a încetat activitatea în decembrie 19896.

4 Col. N. Pârvulescu Delaturnu, Armata şi Asociaţia Română pentru strângerea legăturilor cu U.R.S.S. (A.R.L.U.S.) , în „Scânteia”, Organ al Comitetului Central al P.C.R., Anul I, nr. 81, din 11 decembrie 1944, p. 1.5 „Buletinul ARLUS”, nr. 3-5, martie-aprilie-mai, 1949, Bucureşti, Editura ARLUS-Cartea Rusă, p. 3.6 Dan Cătănuş (coordonator), România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituţii de partid, de stat, obşteşti şi cooperatiste, Bucureşti, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, 2012, p.63-75.

ARLUS Huşi s-a înfiinţat probabil în cursul anului 1944, în 1954 fiind sărbătoriţi zece ani de activitate „a Asociaţiei noastre”7. La 12 aprilie 1945 filiala ARLUS din Huşi, invită la frcventarea cursurilor de limba rusă desfăşurate în cadrul Liceului „Cuza Vodă” din Huşi8.Sediul ARLUS din Huşi a fost stabilit în clădirea Ateneului Popular din localitate, renovată în cursul anului 19499. În toamna anului 1959 au fost marcaţi cu festivism cei 25 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei „Amicii U.R.S.S.” şi 15 ani de la înfiinţarea ARLUS, beneficiind de emisiuni speciale la staţia de radioamplificare (radioficare) din Huşi şi de afirmaţii ca: „Poporul Român consideră că una din cele mai sfinte îndatoriri ale sale este să păstreze ca lumina ochilor prietenia cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări frăţeşti”10.

Conducerea ARLUS din Raionul Huşi

Ioan Tănase, secretar al filialei ARLUS Fălciu-Huşi11. Gheorghe Lăzescu, preşedinte, 195012. „Tovarăşul” Pecheanu, atestat preşedinte la 26 septembrie 195113. Vasile Pecheanu, preşedinte ARLUS Huşi, Ilie Ştefan, Aurica David, membri, 195214. Gheorghe Lăzescu, preşedinte, Ilie Ştefan, membru în birou, 195215. Ştefan Gorovei, secretar ARLUS, Gheorghe Rudolf şi Dumitru Dulgheruş, membri16. La 4 mai 1954 Ştefan Gorovei, secretarul raional ARLUS primeşte gestiunea financiară de la Dumitru Dulghereş17. La şedinţa ARLUS din 29 iulie 1949 sunt prezenţi Şerban Ionache, Matei Ciobanu, Dumitru Nistor, Atena Tofan, Petru Iliescu şi Elena Luca, moment în care sunt organizate şase grupe: grupa a I-a (Marieta Bodu, îndrumătoare, compusă din 18 membri din biroul Comitetului Provizoriu, secţia Secretariat şi secţia Administraţie); grupa a II-a (Adela Cârjă, îndrumătoare, compusă din 14 membri din secţia Gospodăriei Locale); grupa a III-a (Gheorghe Mocanu, îndrumător, compusă din 14 membri din secţiile Învăţământ şi Cultură, Muncă şi Prevederi Sociale, Comercială şi o parte din secţia Financiară); grupa a IV-a (Georgeta Puiu, îndrumătoare, compusă dintr-o parte a secţiei Financiare); secţia a V-a (Dumitru Iacob, îndrumător, compusă dintr-o parte a secţiei Financiare); grupa a VI-a (Aurica Barbău, îndrumătoare, compusă din secţia Sanitară, circumscripţiile I şi II); grupa a VII-a (Vasile Nestor, compusă din Dispensarul TBC). Grupele I-VI cuprind între 16 şi 20 de membri, iar grupa a VII-a numai 4 membri. Se pun bazele la trei resorturi: organizatoric, în cadrul căruia sunt desemnaţi conducătorii de grupe; cultural, din care fac parte Petru Iliescu, Elena Luca, Teodora Istrate, Gheorghe Jacotă, Georgeta

7Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Vaslui (D.J.A.N.V.), Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 58.8Costin Clit, Un secol de istorie Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir” din Huşi: 1908 – 2008, Iaşi, Editura „Ştefan Lupaşcu”, 2008, p. 88; Despre cercul ARLUS de la Liceul „Cuza Vodă” a se vedea Idem, Liceul Teoretic „Cuza Vodă” din Huşi – Studiu monografic -, Ediţia I, Vaslui, Editura Thalia, 2003, p. 179-180.9 D.J.A.N.V., Fond Primăria Oraşului Huşi, dosar 16 / 1949, f. 68.10 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 15 / 1959, f. 11 şi 24.11 D.J.A.N.V., Fond Primăria Oraşului Huşi, dosar 3 / 1949, f. 5.12 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 1 / 1950, f. 2.13 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 2 / 1951, f. 3.14 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 3 / 1952, f. 18.15 Ibidem, f. 4.16 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 5.17 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 9 / 1954, f. 48.

Puiu, Georgeta Drăguşanu, Aron Ghiltman, C. Gaitulescu şi Dumitru Bedreag; financiar, din care fac parte Gheorghe Balan, Constantin Agavriloai şi Sandolovici. În prezentarea tezei cu nr. 14, Cine vrea război şi cine luptă pentru pace, referentul (Teodora Istrate) s-a confruntat cu lipsa materialului necesar „pregătirii bibriografice”(Sic!), amânându-se în cest caz18. În 1950 sunt propuşi pentru noul Comitet Raional: dr. Aron Ghiltman (directorul spitalului, membru în comitetul raional, preşedinte); Constantin Andriescu (vechi membru ARLUS, activist al comitetului orăşenesc Iaşi); Teodor Râpanu (membru şi activist de partid, cunoscător al muncii cultural politice); Grigore Moraru (membru şi activist de partid, fiu de ţărani din comuna Buneşti, membru al comitetului orăşănesc ARLUS); Lucia Moscovici (medic de spital, fiică de funcţionari, din părinţi săraci, aleasă ca delegat pentru conferinţa raională); Petru Roman (membru de partid, secretar al Sfatului Popular Raional, cu experienţă); Mihoci Alexandru (tâmplar, constructor), Mohein Mircea (membru de partid), Vasile Ioan, Vasile Panfil, Gheorghe Cozmei („dă dovadă de pricepere şi dragoste faţă de Asociaţia noastră”); Ştefan Bujoreanu (şeful secţiei Învăţământ, cu un nivel politic şi ideologic ridicat, bun organizator, se bucură de prestigiu, cu prestanţă în rândul „maselor”), Emilia Negraru (responsabila comisiei de femei), dr. Tudor Diaconescu (şeful Secţiei Sanitare Raionale), Gheorghe Rudolf („tovarăş tânăr”, fost activist al Comitetului Raional ARLUS), Valeriu Pop (locotenent major), Elisabeta Dudu (inginer agronom), Marin Florea („tovarăş tânăr”, se bucură de simpatie în rândul maselor, a antrenat mecanizatorii la îndeplinirea planului de reparare a tractoarelor înainte de termen), Ioan Alistar (membru UTM), Paul Sebastian (membru de partid şi fost activist), Vasile Cehan (inginer şef la cultura tutunului, cu origine socială sănătoasă), Constantin Jelescu (profesor de limba rusă la Şcoala Pedagogică), Gheorghe Sârghi (muncitor), Juju Safer, Elisabeta Ionaşcu (funcţionară), Huică Neculai, Niculina Rădoi (învăţătoare tânără), Hristache Creţu (membru al GAC Epureni), Pintilie Ciochină (membru al GAC Muşata pentru a cărei înfiinţare a activat, a urmat cursuri de partid), Georgeta Cazangiu (muncitoare), Steluţa Broască, Ghe. Iutevin (lucra în Pojorăni), Vasile Ciabic, Anastasia Ionescu (profesoară de limba rusă din comuna Creţeşti) şi Petru Covrig19. Comitetul şi Biroul Raional Huşi au fost convocate la 18 ianuarie 1955 iar pe 22 ianuarie 1955 a fost prelucrată hotărârea C.C. al ARLUS şi instrucţiunile cu privire la alegerea organelor de conducere ale organizaţiilor ARLUS. Preşedinţii cercurilor ARLUS sunt convocaţi în plenară la 23 ianuarie 1955. La Huşi participă reprezentanţii a opt comune din apropiere. Participă cei 7 tovarăşi instruiţi de dr. Aron Ghiltman. Constantin Jelescu se deplasează la Ghermăneşti (nu s-au prezentat reprezentanţii comunelor Cozmeşti, Gorban şi Arsura), Andriescu, preşedintele Sfatului Orăşănesc la Stănileşti, iar Dumitraşcu la Vetrişoaia (nu s-au prezentat cei din Rânceni). Preşedintele Cercului Vetrişoaia, Ianoş, este delegat pentru deplasarea în satul Rânceni. Totodată nu s-au deplasat în misiune; Grigoraş la Bobeşti, Musteaţă (Secţia de Învăţământ) la Deleni şi Croitoru la Şchiopeni. În satul Stroeşti s-au desfăşurat 5 adunări. Dintre cei implicaţi mai amintim pe: Gheorghe Sârghe (preşedintele Cercului ARLUS Cooperativa „1 Mai” Lemn), Alex. Mihoci, de la acelaşi Cerc, ing. Vasile Cehan, de la Cultura Tutunului şi Ghe. Cozmei20. Acţiuni de alegere a organelor de conducere ARLUS sunt declanşate la 30 ianuarie 1955, până la 20 martie realizându-se alegeri la 110 cercuri, din cele 116 existente. În raionul Huşi au fost contabilizaţi 12500 membri ARLUS. În timpul alegerilor s-au remarcat: Neculai Ciomaga (organizator şi asistent al alegerilor din cecurile Stănileşti şi GAC Vutcani), Constantin Căruţaşu

18 D.J.A.N.V., Fond Primăria Oraşului Huşi, dosar 3 / 1949, f.3-4v.19 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 1 / 1950, f. 12-17.20 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 11 / 1955, f. 2 şi 4.

(cercurile Buneşti şi Deleni), Neculai Croitoru (Şchiopeni şi Cârligaţi), Constantin Jelescu (Ghermăneşti, Drânceni, OCL Alimentara Huşi şi Sfatul Raional Huşi), Dumitru Mihalache (a sprijinit opt cercuri pentru desfăşurarea alegerilor). Unii membri ai comitetului ARLUS nu au desfăşurat niciun fel de activităţi: Toader Avesalon, Neculai Ionescu, Petre Constantin şi Ştefan Păduraru, la care li se adaugă preşedintele comitetului. Alegerile s-au desfăşurat cu sprijinul Comitetului Raional de Partid şi a celor 63 de activişti obşteşti. Alegeri calitative au fost realizate de: Vasile Cehan (Cultura tutunului), Gheorghe Ianoş (GAC Vetrişoaia), Gheorghe Sârghie (Cooperativa „1 Mai”), Alexandru Mihoci (Cooperativa Lemn Mobilă Huşi), Ioan Alistar (Casa Pionerilor), Andrei Moşu (com. Stroeşti), Anastasia Iordache (Creţeşti), Dumitru Cozmei (URCAD), Petru Covrig (Ghermăneşti), Martin Ursu (ORACA), Bogdan (Banca RPR)21. Importanţa misiunii nu a fost înţeleasă de Alexandru Butnaru, „care nu a participat în acţiunea de desfăşurare a alegerilor, dar nu şi-a adus la îndeplinire nici ultimul angajament luat în faţa Comitetului Raional ARLUS”. Vasile Grigoraş de la PTTR nu s-a implicat în niciun fel, Constantin Andriescu nu a făcut altceva decât să se deplaseze în Lunca Banului şi Stănileşti, dr. Aron Ghiltman, preşedintele Comitetului Raional ARLUS, a fost străin de problema cursurilor populare de limba rusă, Al. Dumitraşcu, secretarul Comitetului ARLUS, nu a ştiut să dea sarcini concrete membrilor biroului în vederea conferinţei raionale, Ioan Vasile, membru al Biroului Raional şi responsabil al cărţii şi presei sovietice, nu şi-a îndeplinit obligaţiile, Neculai Ciomaga nu a depus eforturi în munca cultural-politică de masă22. Consiliul Raional ARLUS este completat la 3 aprilie 1956 cu: ing. agr. Octavian Broască, Simion (din partea Sfatului), Victor Glinschi, Cheşchebec, Gh. Hondru, Constantin Velichi (Secţia Învăţământ), Nicolae Croitoru (Sindicate), căpitanul Ghe. Breazu (Unitatea Militară) şi Eugen Niculiţă (UTM)23. Petru Popescu, delegatul Biroului Regional al ARLUS, propune spre aprobare la 24 aprilie 1955 componenţa biroului raional: dr. Aron Ghiltman (preşedinte), Teodor Râpanu24 (secretar pentru îmbunătăţirea muncii), Vasile Pamfil (sectorul Muncă-Cultural), Vasile Ioan (Presă şi Cartea rusă), Elisabeta Dudu (responsabil metode sovietice), Constantin Jelescu (responsabil limba rusă) şi Paul Sebastian (sectorul financiar)25. Nota informativă din aprilie 1956 descrie activitatea Biroului raional ARLUS Huşi, la 3 aprilie Toader Râpanu, secretarul Consiliului Raional ARLUS Huşi, prezintă în cadrul şedinţei o dare de seamă, iar pe 7 aprilie preşedinţii de comisii din mediul rural sunt chemaţi pentru instruire, până la 20 aprilie fiind prelucrate 74 de comisii din cele 133 existente. În procesul instruirii s-au remarcat: Neculai Croitoru, Victor Glinski (membri ai Consiliului Raional), Alexandru Trofin, Vasile Munteanu, Neculai Strechie şi Iacob Pruneanu26. În trimestrul al II-lea din 1956 s-au evidenţiat: Neculai Croitoru, Victor Glinski, Constantin Velichi (Consiliul Raional ARLUS), Alexandru Chiriţoi, Neculai Strechie şi Luca Staşcu (Activul Obştesc)27. În iulie 1956 au fost evidenţiaţi: Neculai Strechie, Iacob Pruneanu, Alexandru Trofin şi Luca Staşcu (Activul Obştesc), Victor Glinski, Constantin Andriescu şi Emilia Negrariu (Consiliul Raional ARLUS) şi Gheorghe Sârghi (Consiliul Orăşenesc)28.

21 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 68-69.22 Ibidem, f. 69-71.23 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12 / 1956, f. 36.24 În documente numale său este menţionat sub formele Toader, Theodor sau Teodor.25 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 11 / 1955, f. 34.26 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12 / 1956, f. 60.27 Ibidem, f. 70.28 Ibidem, f. 80.

Procesul verbal de la 5 aprilie 1957 ne oferă câteva informaţii despre conducere şi cei implicaţi în activităţile ARLUS: dr. Aron Ghiltman (preşedintele Consiliului Raional), Theodor Râpanu (secretarul Consiliului Raional), Constantin Moruzi (Secţia Cultură), Neculai Strechie (secretarul Comitetului Orăşenesc al U.T.M.) şi George Sburlan (directorul Casei Raionale de Cultură)29. În mai 1957 întâlnim ca membri ai Consiliului ARLUS pe Neculai Strechie, Ioan Bârcă, Octavian Broască, Gheorghe Cozmei, Constantin Ciocan, Emilia Negrariu (menţionată în documente şi cu numele Negraru) iar în Activul obştesc al Consiliului Raional al ARLUS pe Iacob Pruneanu, Aurel Ciulei, Luca Staşcu, Emil Pascal şi Mihai Hogaş30. În procesul de reorganizare a 75 de comisii ARLUS din 1958, s-au impus Octavian Broască, Aron Ciubotaru, Constantin Neştian (membri ai Consiliului Raional ARLUS), Dumitru Trifan, Luca Staşcu, Grigore Negraru şi Ştefan Balan (Activul Obştesc)31. La şedinţa extraordinară din februarie 1958 a fost prezent profesorul Andrei Stratulat, membru în Consiliul Regional ARLUS din Iaşi, alături de 14 din cei 23 de membri de la Huşi. Pe ordinea de zi figura schimbarea firmei organizatorice a Asociaţiei ARLUS, scop prezentat de profesorul de istorie Constantin Neştian, preşedintele Consiliului Raional ARLUS din Huşi. ARLUS primeşte un caracter obştesc, desfiinţându-se postul de secretar salariat. La discuţii au participat dr. Gheorghe Baciu şi Mihai Bernacek, secretarul Comitetului Raional de Partid. Sunt făcute şi propuneri pentru completarea Consiliului Raional: Ştefan Mărăcineanu, Gh. Stratulat şi Vasile Zărnescu32. Procesul verbal din 6 decembrie 1959 reflectă analiza activităţii ARLUS în prezenţa lui Condurache, din partea Consiliului Regional ARLUS Iaşi, şedinţa fiind condusă de Eugen Niculiţă, de la Comitetul Orăşănesc al PMR. Au luat cuvântul Vasile Bârcă, secretarul ARLUS al Raionului Huşi, Constantin Neştian, preşedintele ARLUS din Huşi, Aurel Drăgan, de la Banca de Stat şi alţii. Se conferă pentru activitatea lor insigne de aur lui Constantin Neştian şi Vasile Bârcă, iar de bronz la 22 de membri: Ştefan Arvat, Teodor Blănariu, Ioan Mărăcineanu, Eugen Niculiţă, Vasile Bârcă, Constantin Căruţaşu, Mihalache Macovei, C. Ilie, Teodor Dumitrescu, Aurel Drăgan, Grigore Bârcă, Vasile Nedelcu, Casandra Velcu, Gheorghe Baciu, Areta Popenco, Aurel Ciulei, P. Iacob, P. Vintilă, Vasile Grigoraş, Vasile Frunză şi C-tin Ciocan33. Conducerea ARLUS din raionul Huşi era asumată în 1961 de profesorul Constantin Neştian (preşedinte) şi Vasile Bârcă (secretar). Conform informării din perioada 24 şi 25 iunie 1961, I. Şeleanu se deplasează din Iaşi la Huşi în vederea verificării şi îndrumării activităţii Consiliului Raional ARLUS, purtând discuţii cu Manolache, secretarul cu propaganda din raionul Huşi (25 iunie) şi Vasile Bârcă, din care „a reieşit slaba activitate în comisiile ARLUS şi în special în cele săteşti”. Se organizează la 25 iunie 1961 o consfătuire în prezenţa „tovarăşului secretar” al Comitetului Regional PMR Simion Timofte. În urma dezbaterilor se constată prezenţa slabă a Consiliului ARLUS în raion, iar informarea Raionului PMR se realizează insuficient. Se adaugă deficienţa propagandei vizuale şi nemobilizarea intelectualilor de pe cuprinsul raionului în munca ARLUS34.

Oraşul Huşi – punte de legătură cu Basarabia în anii 1956-1957

29 Ibidem, f. 51.30 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 13 / 1957, f. 61-62.31 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 14 / 1958, f. 23.32 Ibidem, f. 24-25.33 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 15 / 1959, f. 24-25.34 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 17 / 1961, f. 32-33.

Târgul medieval, apoi oraşul modern Huşi, a fost legat economic şi spiritual de teritoriile din stânga Prutului. Raptul teritorial din 1812 loveşte nemilos târgul dintre vii. Negustorii huşeni se plângeau imediat după 1812 de afectarea intereselor lor comerciale şi economice din stânga Prutului. Episcopia Huşilor pierdea cea mai mare parte a teritoriilor sale de jurisdicţie, dar şi a proprietăţilor de aici. Marea Unire din 1918 redeştepta speranţele huşenilor. Geograful Ion Gugiuman identifica într-un studiu al său trei zone de influenţă economică ale oraşului Huşi, una dintre ele fiind cea a târgurilor săptămânale care spre Est „nu se opreşte la Prut, ci trece apa acestuia înaintând până în dreptul Cărpinenilor din Basarabia. Toate satele din stânga Prutului, dintre gura pârâului Sârma şi Nemţeni (Lăpuşna), îşi au viaţa strâns legată de Huşi....”. România Mare, lăsând de o parte cele întâmplate în anul 1940, a dispărut în fatidicul an 1944, ca urmare a lăcomiei proverbiale a vecinului de la Răsărit. Care au fost relaţiile dintre românii din stânga şi dreapta Prutului după 1944? S-a scris despre vânarea românilor basarabeni din România şi trimiterea lor în U.R.S.S. Mărturiile scriitorului Paul Goma sunt cutremurătoare. Ce stat şi-a mai vânat şi vândut fiii duşmanului? Moartea lui Stalin a fost urmată de raportul secret al lui Imre Nagy (iunie 1953), ţinut secret până în 1958, dar mai ales de cel al lui Hruşciov (februarie 1956), prin care sunt denunţate erorile şi crimele staliniste. Critica lui Hruşciov provoacă un şoc puternic în URSS şi în „ţările frăţeşti”. Anul 1956 debutează cu revoltele de la Poznan în 28 iunie, ce au sfârşit prin victoria lui Gomulka la 21 octombrie, urmate de furtuna din Ungaria (23-28 octombrie şi 3-9 noiembrie 1956). În acest context internaţional se desfăşoară primele întâlniri din Huşi cu politicienii şi artiştii din Basarabia. Întâlnirile respective, desfăşurate sub pecetea ideologicului şi politicului, s-au organizat de către Asociaţia Română pentru strângerea legăturilor cu URSS, instrumentul sovietizării României după 1945. La 16 mai 1956 în oraşul Huşi şi 47 cercuri ARLUS s-a conferenţiat tema Înfloritoarea R.S.S. Moldovenească. „La centru de raion s-a organizat o expoziţie de cărţi de autori sovietici şi moldoveni, în sala bibliotecii central care a fost deschisă în cadru festiv”, vizitată de circa 800 de personae. O nouă conferinţă cu titlul Înfloritoarea RSS Moldovenească este organizată la 24 mai 1956, fiind urmată de un program artistic la care au participat 100 persoane. Remarcăm şi implicarea staţiei de radioficare din Huşi care a prezentat conferinţa Înfloritoarea R.S.S. Moldovenească şi romanul Dimineaţa pe Nistru. Sunt trimise în cercurile ARLUS locale 160 „fotogare cu aspect din RSS Moldovenească”, zece dintre ele fiind expuse în vitrine de stradă cu sticlă în locurile cele mai frecventate. Conferinţa amintită va fi expusă în 24 mai 1956 în 88 cercuri ARLUS săteşti, 9 GAC-uri şi două GAS-uri (99 de cercuri la care ar fi participat 3800 de persoane). Decada RSS Moldovenească a făcut obiectul unui articol trimis la ziarul „Flacăra Iaşilor”35. Potrivit documentelor întocmite de „culturnicii” timpului, cu prilejul serbării „Marii Prietenii”, organizată la Huşi în 21 octombrie 1956, a luat parte „o delegaţie de conducători de partid şi de stat şi colhoznici din R.S.S. Moldovenească”. Delegaţia „sovietică”a fost primită la punctul de frontieră „Albiţa”de cadrele de conducere din comitetul regional şi raional de partid, iar în timpul deplasării către oraşul Huşi „sute de cetăţeni din satele Drânceni, Râşeşti, Valea Grecului au salutat cu bucurie pe oaspeţi, oferindu-le buchete de flori”. Cuvântul de bun venit a fost rostit de Ioan Hărăguţă, preşedintele Sfatului Popular Raional Huşi. Traseul dintre Albiţa şi Huşi a fost împodobit cu diverse panouri, iar la Huşi au fost pavoazate tribuna „1 Mai” din piaţă şi scena de la cinematograful local, activităţi în care s-au remarcat Gheorghe Hondru, Ioan David şi Th. Râpanu, membri ai Consiliului Raional A.R.L.U.S. Huşi.

35 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 5 / 1953, f. 26-26v.

În cadrul marelui miting organizat de gazde, la care ar fi participat peste 3000 de persoane, vorbesc Ion Niculi, preşedintele Consiliului Regional A. R. L. U. S. Iaşi şi Alexandr Sergheevici Fedco, conducătorul „delegaţiei din R.S.S. Moldovenească”. „Ei au subliniat importanţa întăririi colaborării frăţeşti dintre popoarele Uniunii Sovietice şi poporul român pe linia întăririi lagărului socialismului”. Orchestra Filarmonicii de Stat din Iaşi execută cu acest prilej un program de muzică populară „sovietică şi românească”. Oaspeţii „sovietici”(Sic!) vizitează G.A.S. Pojoreni şi G.A.C. „Flamura Roşie” din satul Târzii, pe timpul deplasării fiind întâmpinaţi de sute de cetăţeni. În seara zilei de 21 octombrie 1956 este organizat un festival artistic şi muzical în sala cinematografului „Rodina” din Huşi, unde se remarcă ansamblul artisitic al fabricii „Steaua Roşie” din Chişinău şi corul de stat „Gavril Musicescu” din Iaşi.36 Între 7 octombrie şi 7 noiembrie 1957 s-a organizat în Huşi „Luna prieteniei ruso-române”. La festivalul de deschidere participă şi „o delegaţie de oameni ai muncii-conducători de partid şi de stat- din R.S.S. Moldovenească, cu care prilej tov. Afteniuk Gherman Trofimovici, secretar al comitetului raional de partid Cărpineni a făcut o expunere despre realizările dobândite de oamenii muncii din R.S.S.M., şi respectiv din raionul Cărpineni în anii puterii sovietice”. Casa Raională de Cultură din Huşi (director Gheorghe Sburlan) organizează un festival artistic. S-au impus orchestra Casei de Cultură, formaţia de dansuri a Şcolii Medii din Huşi „şi ansamblul artistic al Întreprinderii „14 Construcţii” din Iaşi”. În sala de festivităţi a Şcolii Medii nr 1 de Băieţi din Huşi (Colegiul Naţional „Cuza Vodă” de astăzi) profesorul Dumitru Coşescu susţine conferinţa intitulată „Chişinăul – capitala R.S.S.M.”, expusă şi la Căminul Cultural din cartierul Corni de Ghe. Petrăchescu, directorul instituţiei amintite, sau la Staţia de Radioficare din Huşi de Theodor Râpanu.37 Oaspeţii au vizitat la 7 octombrie 1957 G.A.C. „Flamura Roşie” din Târzii „unde au împărtăşit colectiviştilor din experienţa colhozurilor sovietice din R.S.S.M.; şi colectiviştii au arătat despre rezultatele obţinute de ei în G.A.C.” La conferinţa susţinută la cinematograful Rodina de Mihai Bernacek, secretarul Comitetului Raional de Partid, la 6 octombrie 1957, participă şi o delegaţie compusă din „oameni ai muncii, conducători de partid şi de stat din R.S.S. Moldovenească”. Dumitru Coşescu expune tema Chişinăul – capitala R.S.S. Moldoveneşti (sala de festivităţi a Şcolii Medii nr. 1 din Huşi, în faţa a 300 de elevi şi profesori) iar Gheorghe Petrăchescu la căminul cultural din Corni, popularizată şi de staţia de radioficare38. La 19 octombrie 1957 soseşte în Huşi delegaţia „sovietică” a Teatrului Dramatic din Chişinău. „Oaspeţii au fost primiţi de o delegaţie oficială compusă din conducători de partid şi de stat ai raionului Huşi, unde au asistat şi numeroşi cetăţeni”. Vorbesc Ioan Hărăguţă, preşedintele Sfatului Popular Raional din Huşi şi Vladimir Rusu, conducătorul delegaţiei din Moldova de peste Prut. Formaţia artistică sosită execută în sala cinematografului Rodina piesa „Sărăcia nu-i cusur”, artiştii fiind „aplaudaţi fără întrerupere de cei peste 700 de spectatori”.39

Luna Prieteniei Româno-Sovietice

36 Vezi Costin Clit, Oraşul Huşi – punte de legătură cu Basarabia în anii 1956 – 1957, în „Monitorul de Vaslui”, din 8 ianuarie 2013.37 Costin Clit, Oraşul Huşi – punte de legătură cu Basarabia în anii 1956 – 1957; Vezi şi D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 13 / 1957, f. 102.38 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 13 / 1957, f.102.39 Costin Clit, Oraşul Huşi – punte de legătură cu Basarabia în anii 1956 – 1957; D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 13 / 1957, f. 105.

La 9 octombrie 1950 se deschide luna prieteniei româno-sovietice printr-o adunare festivă în sala cinematografului „Rodina” din Huşi40. Din prezidiul format fac parte „13 tovarăşi”. Ţin discursuri în acest cadru festiv: dr. Aron Ghiltman, preşedintele Comitetului Raional ARLUS Huşi (Prietenia Româno-Sovietică, temeiul dezvoltării libere şi al progresului contiunuu al Patriei noastre) şi Marcel Paiu. Formaţia de amatori a Casei Raionale de Cultură oferă un concert spectacol ce „a cuprins muzică populară sovietică şi românească”. La deschiderea lunii româno-sovietice au participat 300 de cetăţeni. Comitetul Raional de Partid pune la dispoziţie activiştii necesari. Luna prieteniei s-a deschis în 80 de cercuri ARLUS din raionul Huşi (participă 3500 de cetăţeni), cu largul concurs al directorilor de şcoli şi ai căminelor culturale. Pentru activitatea lor au fost evidenţiate cercurile ARLUS din comunele Creţeşti, Târzii, Ghermăneşti, Drânceni, Lunca Banului, Oţetoaia, Avereşti, GAS Pojorăni, Vetrişoaia, participanţii şi organizatorii „manifestându-şi în felul acesta dragostea şi recunoştinţa faţă de poporul sovietic constructor al comunismului”. Programele artistice au conţinut românesc (50 %) şi sovietic (50 %). Acţiuni slabe în ochii culturnicilor a fost la Cooperativa „23 August”, Cooperativa Lemn-Mobilă din Huşi, Buneşti, Podul Oprii şi Bobeşti41. Planul de muncă legat de Luna prieteniei româno-sovietice din perioada 7 octombrie şi 7 noiembrie 1953 a fost întocmit de comitetul de sărbătorire din care făceau parte: Popa Paraschiv (secretar prim al Raionului de Partid), Traian Ioniţă (secretarul Sfatului Raional) şi Gheorghe Negru (preşedintele GAC Epureni), comitetul fiind instalat la 30 septembrie, data prelucrării planului amintit. La şedinţa respectivă au participat 23 din cei 30 de membri. La 13 septembrie 1953 se ţinuse şedinţa cu preşedinţii ARLUS din raion la care a participat un număr de 25, dar şi şedinţe cu preşedinţii cercurilor din oraşul Huşi. Planul de muncă a fost prelucrat la 135 de cercuri ARLUS, rămânând de prelucrat la încă 16 cercuri42. S-a desfăşurat o şedinţă cu activul salariat fiind repartizaţi nouă „tovarăşi” la centrele de comună, dintre care Nicolaie Moraru (Şcoala Pedagogică de Fete din Huşi), trimis la Buneşti, Vasile Coşescu la Cozmeşti. S-au format 130 de comisii din care făceau parte: preşedinţii de cercuri ARLUS, directorii căminelor culturale, directorii de şcoli şi reprezentanţii UTM. Comisia cercului ARLUS Târzii era formată din Gheorghe Grosu (preşedintele cercului ARLUS), Ioan Moraru (directorul căminului cultural), iar cea de la Epureni din Spiridon Moraru, Alexandru Moraru, Vasile Vasilache şi Constantin Olaru. Deschiderea festivă a lunii prieteniei româno-sovietice se realizează la 6 octombrie 1953 în sala cinematografului „Rodina” din Huşi prin conferinţa Prietenia cu Uniunea Sovietică înseamnă libertate şi progresul poporului nostru, urmată de un program artistic, realizat prin concursul echipei artistice a Sindicatului Învăţământ. Totodată are loc şi deschiderea festivă la cercurile ARLUS din oraş, cum ar fi la Spital (dr. Aron Ghiltman), Sfatul Raional, Banca de Stat, OCL Produse Industriale şi Tribunal (Georgeta Puiu). În cadrul GAC-urilor, GAS-urilor şi SMT-ului deschiderea se desfăşoară în 4 octombrie 1953 prin conferinţa Prietenia cu Uniunea Sovietică, înseamnă libertate şi progresul poporului român. Evenimentul a fost marcat în 89 cercuri din raionul Huşi, unde ar fi participat 10535 persoane. Sunt susţinute 33 de conferinţe. La cinematograful „Rodina”s-a organizat o amplă manifestaţie în cadrul căreia au conferenţiat Ştefan Bujoreanu, directorul Şcolii Medii de 10 ani de Băieţi, Colegiul Naţional „Cuza Vodă de astăzi” (tema Unitatea de nesdruncinat din PCUS. Guvernul şi poporul sovietic-temelia construirii comunismului), Ioniţă Traian, secretarul Sfatului Raional (tema Rezolvarea paşnică a problemei Germaniei-element hotărâtor în făurirea păcii trainice în lumea întreagă).

40 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 1 / 1950, f. 18.41 Ibidem , f. 20.42 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 5 / 1953, f. 40.

În total sunt ţinute 365 conferinţe, la Vetrişoaia fiind expusă tema Cuvântul PCUS mesaj luminos în construirea comunismului43. Luna prieteniei româno-sovietice este organizată cu scrupulozitate şi în toamna anului 1954. Se formează ca în fiecare an, la 20 septembrie 1954, comitetul de sărbătorire alcătuit din 30 de „tovarăşi”, „vârfuri ale vieţii politice, culturale şi economice din oraşul şi raionul Huşi”. Şedinţa comitetului respectiv s-a deschis prin prezenţa lui Constantin Răchitanu, din partea Comitetului Regional ARLUS Iaşi. Comitete de sărbătorire s-au format şi în centrele de comună din raionul Huşi. S-a amintit formarea a 13 comitete, printre care cele de la Gorban, Avereşti, Şchiopeni, Cârligaţi. Reorganizarea a opt cercuri ARLUS s-a realizat prin contribuţia lui Vasile Folescu (la Cultura tutunului, Plopi-Gugeşti), Ghe. Rudolf (PTTR, Gorban) şi C. Pop (Deleni, Stroeşti şi Hoceni). Deschiderea oficială a lunii prieteniei româno-sovietice s-a făcut la Huşi de către Vasile Folescu, urmat de dr. Aron Ghiltman şi prof. univ. Botez44. Activităţile organizate determină constatarea culturnicului care a elaborat raportul de activitate: „putem afirma cu certitudine că a constituit pentru oamenii muncii o afirmare a dragostei faţă de Uniunea Sovietică”45. Ziua Tineretului este deschisă prin adunarea festivă de la cinematograful „Rodina” de Vasile Folescu, secretarul ARLUS, urmat de Ştefan Păduraru, primul secretar al UTM, care vorbeşte despre a 36 aniversare a tineretului comunist leninist din URSS, temă expusă în cadrul a 12 organizaţii, precum cele de la Râşeşti, Drânceni, Gorban, Duda, Grumezoaia şi Urlaţi46. Dintre conferinţele centrale ţinute, amintim: Ajutorul Uniunii Sovietice, sprijin în construirea socialismului în ţara noastră (lector univ. Andrei Stratulat), Cultura şi ştiinţa sovietică deschizătoare de noi orizonturi pentru ştiinţa şi cultura RPR (lector univ. Octav Tcaciuc, 24 octombrie 1954 ) şi Dezvoltarea legumiculturii şi pomiculturii în URSS (Casa Pionerilor, 17 octombrie 1954, Mihai Molianov)47. Luna prieteniei româno-sovietice din toamna anului 1954 aduce organizarea concursului de desen şi lucru manual, conferinţa Dezvoltarea legumiculturii şi pomiculturii sovietice, ţinută de Mihai Molianov la Casa Pionerilor din Huşi, organizarea de programe artistice în fiecare instituţie şcolară, organizarea de seri ale basmelor la Şcoala nr. 2 de fete, Şcoala nr. 4 de băieţi şi Şcoala din cartierul Corni, precum şi alte activităţi48. Sovietizarea societăţii continuă prin temele conferinţelor din cadrul săptămânii cărţii şi presei sovietice, parte componentă a lunii prieteniei româno-sovietice din toamna anului 1954: Cartea sovietică, ajutor preţios la construirea socialismului în ţara noastră (Biblioteca Centrală), Ajutorul economic dat de către URSS, factor hotărâtor la dezvoltarea economică a ţărilor de democraţie populară (cinematograful „Rodina”), Sprijinul dat de Uniunea Sovietică Republicii Populare Române în dezvoltarea culturii şi ştiinţei pe drumul construirii socialismului şi a apărării păcii. La 29 octombrie 1954 ARLUS şi UTM- Huşi organizează o manifestaţie închinată celei de-a 36 aniversări a Tineretului Comunist leninist (secretarul UTM Huşi), urmată de un program artistic49. Planul de muncă pentru pregătirea şi desfăşurarea sărbătorii dedicate lunii prieteniei româno-sovietice (1 septembrie – 7 noiembrie 1955), implica activitatea a o serie de „tovarăşi”: Theodor Râpanu, Aron Ghiltman, Vasile Panfil, Gheorghe Sârghi, Gheorghe Marta, Constantin Jelescu,

43 Ibidem, f. 41-42.44 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 81.45 Ibidem, f. 82.46 Ibidem, f. 86.47 Ibidem, f. 86.48 Ibidem, f. 73.49 Ibidem, f. 58.

Mihalache Mocanu, Vasile Ioan, Şmil Ciobotaru, Constantin Ciocan, Ştefan Păduraru, Ioan Adam, Şafer Juju, Gheorghe Hondru, Vasile Foca, Petru Constantin, Emilia Negraru, Tereza Dumitriu şi Constantin Andriescu50. În cadrul lunii prieteniei din toamna anului 1955 a fost organizată săptămâna popularizării noilor cuceriri ale ştiinţei sovietice. În sala cinematografului „Rodina”s-a deschis la 20 octombrie 1955 Ziua consumului, în a cărei organizare s-au implicat Comitetul Raional ARLUS şi Comitetul Raional UTM, iar Ştefan Păduraru, primul secretar UTM susţine conferinţa A 37-a aniversare a Tineretului Comunist Leninist din URSS, urmat de un program artistic51. La 7 noiembrie 1955, la cinematograful „Rodina” din Huşi în cadrul unei festivităţi primul secretar al Comitetului raional de partid conferenţiază tema a 38-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, urmată de recitalul corului Casei de Cultură şi spectacolul oferit de echipa de dansuri a Şcolii de 10 ani de fete şi a Casei Pionerilor. Ziua revoluţiei (loviturii de stat organizată de Lenin) este sărbătorită în întregul raion52. În cadrul şedinţei de birou din 7 septembrie 1956 este prezentat planul de organizare a acţiunilor din cadrul lunii prieteniei româno-sovietice pe baza instrucţiilor primite de la Consiliul Regional, în care sunt implicaţi Constantin Velichi (inspectorul de la Secţia Învăţământ), Vasile Pamfil (şeful de la Secţia Cultura Raională), Eugen Niculiţă (secretarul Comitetului Raional al UTM) şi Mihai Blănaru (şeful de secţie de propagandă şi agitaţie a Raionului de partid). Planul de muncă va fi prelucrat de către dr. Aron Ghiltman la 19 septembrie 1956 la 31 de directori de şcoli din raion, Eugen Niculiţă la 16 instructori ai Comitetului Raional UTM, de membrii Consiliului Raional şi Activului Obştesc la 59 de comisii din mediul rural. S-au remarcat în acest sens: Neculai Streche (Stănileşti, Lunca Banului, Oţetoaia, Focşa), Alexandru Chiriţoi (Vutcani, Mălăeşti, Deleni, Hoceni), Petru Cojan (Cârligaţi, Leoşti, Rusca), Gheorghe Hondru (Olteneşti, Cordeni), Theodor Râpanu (Ghermăneşti, Drânceni), ultimului revenindu-i şi 23 de comisii din oraşul Huşi. Manifestarea centrală s-a desfăşurat la 6 octombrie 1956, la cinematograful Rodina, unde a ţinut un expozeu Victor Condurache, trimis de Regiune, fiind urmat de „Concertul Prieteniei”, interpretat de artiştii amatori ai Casei de Cultură din Huşi. Manifestaţiile s-au deschis conform planului la 7 octombrie 195653, prin adunări festive în 58 de unităţi socialiste din agricultură, cămine culturale, întreprinderi şi instituţii. Învăţătorul Alexandru Enache, preşedintele comisiei ARLUS conferenţiază la căminul cultural din comuna Ghermăneşti, tema Prietenia româno-sovietică, învăţătorul Neculai Pândaru la Stănileşti, Elena Cucu la Şchiopeni, profesoara Iulia Spânu la căminul cultural din Dolheşti, alte acţiuni fiind desfăşurate la Budeşti, Târzii, Lunca Banului, Drânceni şi Răducăneni54. În faţa adunării festive a „oamenilor muncii”, din 6 noiembrie 1956 vorbeşte Ştefan Ovac, pentru a pregăti sărbătorirea zile de 7 noiembrie55. Organizarea lunii prietenii româno-sovietice din 7 octombrie şi 7 noiembrie 1957, se datorează lui Neculai Streche, Jan Găucan, Constantin Neştian, Ioan Bârcă, Nichifor Barcaru, Luca Staşcu, Iacob Pruneanu, Ioan Alistar şi Alexandru Chiriţoi, care au contribuit la instruirea a 73 de comisii ARLUS din cele 120 existente la data respectivă. Deschiderea oficială s-a făcut în 104 comisii iar în 70 conferinţele au fost urmate de spectacole, cele mai reuşite fiind la Dolheşti (expune Gheorghe Filon, preşedintele comisiei ARLUS din localitate), Grumezoaia (expune Gheorghe Lupu, directorul căminului cultural), Ivăneşti, Avereşti, Gugeşti, Hurdugi, GAS.

50 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 11 / 1955, f. 58-67.51 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 1 / 1950, f. 27.52 Ibidem, f. 35.53 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12 / 1956, f. 100 şi 102.54 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12 / 1956, f. 108-109.55 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12 / 1956, f. 114.

Pojoreni, Pogăneşti (expune Elena Chiriţoi) şi Lunca Banului, cu sprijinul căminelor culturale. Subiectul conferinţei centrale Prietenia româno-rusă de-a lungul veacurilor, a fost expus de Mihai Bernacek, secretarul Comitetului Raional de Partid56. Zilele ştiinţei sunt dedicate lansării satelitului artificial al pământului, la căminul cultural din Gugeşti, tema a fost prezentată de învăţătorul Gheorghe Macovei57. Conferinţa Însemnătatea internaţională a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie şi experienţa PCUS a fost dezbătută în căminele culturale din Grumezoaia, Urlaţi (Theodor Râpanu), Moşna, Bohotin (Grigore Moraru), Vutcani (C-tin Mihăilă)58. O altă conferinţă, Succesele popoarelor sovietice în construirea socialismului şi în trecerea treptată la comunism s-a desfăşurat la O.C.L.- Mixt (Elena Manole), căminele culturale din Stănileşti (prof. Neculai Pândaru) şi Lunca Banului (învăţătorul Dumitru Tăutu)59. Despre cea de-a 40 aniversare a „Marii Revoluţii din Octombrie” vorbeşte la cinematograful Rodina Theodor Râpanu la 5 octombrie 195760, reluată la căminele culturale din Grumezoaia şi Urlaţi de către acelaşi propagandist bolşevic, precum şi la Moşna, Bohotin (Grigore Moraru) şi Vutcani (C-tin Mihăilă)61. Manifestaţiile lunii prieteniei româno sovietice dintre 7 octombrie şi 7 noiembrie 1959 au fost deschise de profesorul Constantin Neştian, preşedintele Consiliului Raional ARLUS şi constau în proiecţii cinematografice, programe artisitice, întâlniri cu cei care au vizitat U.R.S.S., conferinţe tematice şi propagandistice, expoziţii de carte şi altele62.

Cercurile şi comisiile ARLUS

Între 3 şi 20 iulie 1949 se desfăşoară şedinţele Comitetului provizoriu A.R.L.U.S. al oraşului Huşi (fără vreo plenară), fiind atestaţi 133 membri, iar perioada cuprinsă între 1 iunie şi 1 noiembrie 1949 a fost marcată de întrecerile socialiste dintre filialele Huşi şi Tecuci63. Raportul de activitate din trimestrul II al anului 1952 evidenţiază organizarea cercului model ARLUS la Cooperativa „Drumul lui Lenin”, înfiinţarea a două cercuri noi la Cooperativa Meşteşugărească „Dezrobirea Muncii” din Huşi şi GAC Lunca Banului64. În iulie 1952 sunt înfiinţate două cercuri model, la moara „Ceahlăul” şi în cartierul Dobrina din Huşi65. Profesorul Mihai Hogaş de la Şcoala nr. 1 de Băieţi din Huşi ţine la 22 noiembrie 1952 în sala clubului „Lumina” conferinţa cu titlul Deputatul sovietic, fiu devotat al poporului său, urmată de conferinţele de la Spital, Magazinul „Huşul”, UCC, Cooperativa Lemn Mobilă. S-au remarcat în perioada 7-30 noiembrie 1952 Adam Macovei, Ştefan Ifteni (cercul Avereşti), Ecaterina Vartolomei (spitalul din Huşi), Constantin Asandi, Emil Năforniţă (cercul Vutcani), Alexandru Mihoci (Cooperativa Lemn Mobilă). Activiştii raionali se implică în sprijinirea campaniei electorale din 1952, remarcându-se Vasile Pechianu (preşedintele raionului, trimis ca preşedinte al Secţiei de votare din comuna Cozmeşti), Ştefan Ilie (trimis în comunele Lunca Banului, Avereşti, Târzii, Vutcani, ca propagandist al filmului Votarea noului proiect de Constituţie în

56 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 13 / 1957, f. 93, 101.57 Ibidem, f. 94.58 Ibidem, f. 96.59 Ibidem, f. 97.60 Ibidem, f. 99.61 Ibidem, f. 103.62 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 15 / 1959, f. 10-1163 D.J.A.N.V., Fond Primăria Oraşului Huşi, dosar 3 / 1949, f. 5-6.64 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 3 / 1952, f. 1.65 Ibidem, f. 5.

Marea Adunare Naţională), Aurica David (în comuna Cârligaţi şi satele componente ca agitatoare pentru mobilizarea „maselor la secţiile de votare”). În buna desfăşurare a alegerilor s-au remarcat Ioan Dobrea (cercul ARLUS Cozmeşti), Adam Macovei (Gugeşti) şi Constantin Asandi (Vutcani), iar printre cei care nu au înţeles sarcinile sunt însemnaţi Ioan Codreanu (preşedintele cercului ARLUS Cârligaţi), Ifrim Ciobacă (Avereşti), Ioan Buhuşi (Pâhna)66. La Spitalul de Stat din Huşi a fost înfiinţat cercul model în februarie 195367. În cadrul cercurilor ARLUS de la Spitalul de Stat, OCL Alimentara, Cooperativa Lemn Mobilă şi „Drumul lui Lenin” din Huşi sunt susţinute în martie 1953 conferinţele: Rolul sovromurilor în dezvoltarea economiei ţării noastre pe drumul construirii socialismului, Chipul conducător al lui V.I. Lenin şi I.V. Stalin în literatura sovietică, Literatura sovietică oglindită în construirea comunismului pe a 6-a parte a globului pământesc68. Cercul ARLUS de la Cooperaţie avea în frunte în martie 1953 pe Florica Manea69. În perioada 1-30 decembrie 1953 în cercurile ARLUS din oraşul Huşi, întreprinderi, instituţii şi şcoli s-au desfăşurat 38 conferinţe cu tema I.V. Stalin-gloriosul stegar al Păcii şi fericirii Popoarelor, iar în cercurile ARLUS din cartier, GAS-uri, GAC-uri, SMT-uri şi din sate sunt susţinute 80 de conferinţe cu aceeaşi temă70. Raportul pentru perioada octombrie 1954 – aprilie 1955 aminteşte condamnarea ratificării acordurilor la Paris cu privire la înarmarea RFG şi deschiderea la 18 aprilie 1955 a conferinţei de la Bandung din Indonezia la care au participat 29 de state71. Planul de muncă din trimestrul al IV-lea din 1954 prevedea organizarea manifestărilor privitoare la întâmpinarea celui de-al doilea congres al PMR şi sărbătorirea a 10 ani de activitate a ARLUS Huşi. La 10 mai 1954 este organizată la cinematograful „Rodina” în colaborare cu SRSC, conferinţa 10 ani de activitate pentru întărirea prieteniei cu URSS, fiind împărţite insigne jubiliare şi diplomele de la concursurile de creaţie. În octombrie 1954 a fost prezentat referatul Experienţa URSS, călăuza APMR în eleborarea măreţului plan de dezvoltare a agriculturii în următorii 2-3 ani, urmat de un program artistic, fiind mobilizate staţia de radioficare, sindicatele birourile cercurilor ARLUS72. În octombrie 1954 sunt atestate la Huşi cercurile ARLUS: OCL-Produse Industriale (conferenţiază R. Marcu, preşedintele cercului respectiv), Şcoala de Tractorişti (conferenţiază Mircea Chirilă), Cooperativa „23 August”, Secţia Financiară, Sfatul Orăşenesc, Şcoala nr. 2 de Fete, Şcoala nr. 4 de Băieţi, Şcoala Medie de 10 ani Fete, Mat-Vin şi altele73. În toamna anului 1955 la cercul OCL Produse Industriale din Huşi este ţinută conferinţa URSS în fruntea luptei pentru folosirea energiei atomice în scopuri paşnice în faţa a 80 de participanţi, reluată la Stănileşti74. Conferinţa Un măreţ program de continuu progres tehnic al industriei sovietice este susţinută la cercurile ARLUS de la moara „Cehlăul” din Huşi, Tribunalul Huşi, Cârligaţi, Stănileşti, Lunca Banului, Avereşti şi întreprinderea „21 Decembrie” din Huşi, unde „se lucra după metodele avansate sovietice” iar muncitorii au lucrat în contul anului 1956 începând cu luna octombrie 1955, după modelul stahanovist. În frunte se găseau muncitorii şi

66 Ibidem, f. 1767 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 5 / 1953, f. 9.68 Ibidem , f. 14-15.69 Ibidem, f. 16.70 Ibidem, f. 69.71 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 55-56.72 Ibidem, f. 58.73 Ibidem, f. 81.74 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 1 / 1950, f. 21.

tehnicienii de la fabrica de mezeluri. La Intreprinderea Comunală din Huşi s-a susţinut tema Al 5-lea plan cincinal al URSS a fost îndeplinit în 4 ani şi 4 luni, iar la Spitalul Raional din Huşi în cadrul zilelor medicale sovietice, doctorul Oscar Şteimberg va ţine la 4 noiembrie 1955 plenara cu titlul Izotopii radioactivi şi utilizarea lor în tratamentul cancerului75. Cercul OCL Produse Industriale din Huşi organizează la 25 octombrie 1955 o seară de satiră şi umor rus şi sovietic la care au luat parte 80 de salariaţi76. În şedinţa de alegeri desfăşurată în 26 februarie 1955 la Şcoala Profesională Matalurgică din Huşi a fost ales un nou comitet format din cinci membri (unul din rândurile corpului didactic, unul dintre salariaţi şi trei elevi). Cursul popular de limba rusă era frecventat de 18 „tovarăşi”77. Între 23 şi 28 decembrie 1955 s-au desfăşurat lucrările Congresului al II-lea al Partidului Muncitoresc Român, devenit din 1965 Congresul al VII-lea al Partidului Comunist Român. În munca desfăşurată în cinstea celui de-al II-lea Congres sunt antrenaţi în Huşi 13 „tovarăşi”ca activişti obşteşti, care s-au remarcat prin constituirea a 50 de comisii ARLUS. Din cadrul Activului Obştesc s-au remarcat în această direcţie: Neculai Strechie (comisiile din Cârligaţi, Leoşti, Hoceni, Şişcani, Tomşa – în total: 15 comisii), Luca Staşcu (comisiile din Stănileşti, Lunca Banului, GAS Pojoreni), Petru Covrig (comisiile din Ghermăneşti, Arsura şi Drânceni) Virgil Darie, Alexandru Chiriţoiu, Franţ Hortolomei, Marin Vladcu, şi Victor Glinski78. Între 14 şi 25 februarie 1956 s-a desfăşurat la Moscova Congresul al XX-lea al PCUS, când în cadrul şedinţei închise, N.S. Hruşciov a prezentat raportul Despre cultul personalităţii şi consecinţele sale. Nota informativă pentru perioada 1 şi 24 februarie 1956, face cunoscută constituirea a 82 de comisii ARLUS, printre activişti remarcându-se Nicolae Streche, Neculai Croitoru, Maria Vladcu şi Ilie Gavril. Sunt organizate manifestaţii în cinstea celui de-al XX-lea Congres al PCUS, fără a se pomeni nimic de condamnarea cultului personalităţii lui Stalin79. Planul de muncă pentru perioada 1 ianuarie şi 31 martie 1956 era centrat pe tema În cinstea celui de-al XX-lea Congres al PCUS. Planul urma să fie popularizat în centrele de comună de către: Theodor Râpanu (Arsura, Avereşti, Stroeşti, Epureni, Pogăneşti, Buneşti, Cozmeşti şi Duda), Ioan Diaconu (Deleni, Grumezoaia, Vutcani), Vasile Gavril (Rânceni), Virgil Darie (Cârligaţi, Lunca Banului), Iancu Nusem (Creţeşti), Mihalache Mocanu (Gorban, Ghermăneşti, Olteneşti), Vasile Diaconu (Hoceni, Tătărăni, Hurdugi), Ghe. Rudolf (Drânceni), Ilie Gavril (Vetrişoaia), Vasile Costăchescu (Gugeşti, Boţeşti, Târzii), Franţ Hortolomei (Stănileşti), Neculai Croitoru (Şchiopeni). Aceştia urmau să ajute comisiile ARLUS la întocmirea planului de muncă80. În luna mai din anul 1956 s-au ţinut conferinţe care puneau în discuţie Importanţa istorică mondială a congreasului al XX-lea al PCUS în diverse comisii ARLUS şi instituţii: Şcoala Viticolă din Huşi (20 mai 1956), Şcoala Medie de Băieţi, Şcoala nr. 5 de Fete, Şcoala Medie de 10 ani de Fete, Şcoala nr. 2 de Fete, Ocolul Silvic, Tribunal, moara „Ceahlăul”, OCL Alimentara, Spitalul Unificat, Cooperatvia „1 Mai”, Cooperativa „Progresul”, Banca Republicii Populare România, Întreprinderea „21 Decembrie”, OCL Industrie, Cooperativa Lemn Mobilă, Sfatul Popular Raional, Saniped, Uzină şi Sfatul Orăşenesc81. În campania electorală pentru alegerea deputaţilor din 1957 s-au desfăşurat conferinţe la 13 comisii ARLUS, cum ar fi la OCL Produse Industriale (Margareta Bălănescu), Cooperativa „1

75 Ibidem, f. 22.76 Ibidem, f. 24.77 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 11 / 1955, f. 19.78 Ibidem, f. 71.79 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12 / 1956, f. 1.80 Ibidem, f. 5.81 Ibidem, f. 73.

Mai”, Casa Alegătorului (Gheorghe Cozmei). În raionul Huşi existau 75 Case ale Alegătorului. În expunerile susţinute se pune accent pe declaraţiile guvernelor român şi sovietic de la Moscova din 3 decembrie 195682. Darea de seamă pe trimestrul I din 1956 ne oferă informaţii despre slugărnicia faţă de „marele popor” de la răsărit. În cadrul şedinţei din 3 ianuarie 1956 s-a prelucrat de către membrii Consiliului Raional planul de muncă, hotărându-se sarcinile şi obiectivele în vederea instruirii comisiilor ARLUS din oraşul şi raionul Huşi. Până la 20 ianuarie 1956 au fost instruite în plenare 82 de comisii ARLUS din cele 133 existente, timp în care s-au evidenţiat Neculai Streche, Neculai Croitoru, Maria Vladcu şi Luca Staşcu. A fost iniţiat ciclul de conferinţe intitulat sugestiv: Sub conducerea P.C.U.S., poporul sovietic construieşte comunismul, dintre care amintim: PCUS, inspiratorul şi organizatorul construirii comunismului în URSS (la OCL Alimentara – Iancu Curberberg, OCL Produse Industriale, ILL, Stănileşti şi Cârligaţi – în total la 13 comisii); Măreţele realizări ale construcţiei paşnice în Uniunea Sovietică (OCL Produse Industriale – Salu Herşcovici, Şchiopeni, Cârligaţi şi GAS Pojoreni- în total la 10 comisii); Proiectul de directive ale Congresului al XX-lea al PCUS, măreţ program de construire a comunismului în U.R.S.S. (Tribunal – Vasile Popa, în total la 20 de comisii)83; Buna deservire a consumatorilor în cooperativele din URSS (la URCC – Teodor Avesalon); Prin magazinele Moscovei, buna deservire a consumatorilor (OCL Alimentara – Iancu Curberberg şi Şlima Solomon); R.S.S. Azerbaijeană (Virgil Darie la căminul cultural din Leoşti); RSS Tadjică (Margareta Creţu la căminul cultural din Epureni)84. La 16 martie 1957 învăţătorul Constantin Moruzi conferenţiază la Cabinetul de Partid din Huşi iar Gheorghe Cozmei la URCC (Lupta URSS pentru problema dezarmării) iar la 8 martie în întreprinderi şi instituţii este promovată tema: Contribuţia importantă a femeii sovietice la construirea comunismului, cum ar fi la Liceul de Fete (Larisa Pozdârcă) şi Cooperativa Lemn Mobilă (Clara Rozemberg)85. În 10 aprilie 1957 se sărbătoresc 87 de ani de la naşterea lui Lenin, prilej cu care sunt distribuite în căminele culturale 50 de „conferinţe” şi 17 caiete culturale. Între 18 şi 20 aprilie 1957 s-au ţinut adunări festive în şase întreprinderi şi instituţii: Liceele de băieţi şi fete (prof. Mihai Hogaş), clubul Voinţa (Kionig Karoll s-a adresat membrilor cooperativelor meşteşugăreşti), clubul URCC, OCL Mixt Industrie şi Alimentara, Întreprinderea „21 Decembrie”şi la unităţile militare din oraş. Mihai Bernacek, secretarul Comitetului Raional al PMR din Huşi, vorbeşte în cadrul adunării festive de la cinematograful Rodina (22 aprilie 1957), alte conferinţe ţinându-se la 40 de cămine culturale, precum la Lunca Banului (învăţătorul Ioan Arhire), Avereşti (învăţătorul Dihordei Ştefan), Pogăneşti (învăţătorul Dumitru Chiriţoi, directorul şcolii), Cârligaţi, Stănileşti şi Arsura86. Propaganda de tip bolşevic este încadrată în rândul manifestărilor culturale, amintind pe cele din luna aprilie 1957: Cum se pregătesc colhoznicii sovietici în vederea însămânţărilor de primăvară (Pericle Velichi la căminul cultural din Lunca Banului), Organizarea muncii în colhozuri (căminele culturale din Hurdugi, Şişcani şi Guşiţei), Moscova se pregăteşte pentru cel de-al VI-lea Festival (Ioan Zegrea, activist UTM la şcolile medii de băieţi şi fete din Huşi), Avantajele însămânţării culturilor prăşitoare în cuiburi dispuse în pătrat (căminele din Epureni – ing. Eugen Mavru şi din Stănileşti – tehnicianul Vasile

82 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 13 / 1957, f. 2.83 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12 / 1956, f. 37-38.84 Ibidem, f. 39.85 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 13 / 1957, f. 31.86 Ibidem, f. 47.

Georgescu), Importanţa prieteniei sovieto-chineze (Vasile Lazăr la Clubul de festivităţi al Miliţiei)87. La 2 iunie 1950 se desfăşoară şedinţa cu preşedinţii de cercuri (45) pentru a se prelucra hotărârea Consiliului general al ARLUS, urmată la 3 iunie de cea cu preşedinţii din oraşul Huşi care nu participase cu o zi înainte (15 preşedinţi). Hotărârea respectivă a fost prelucrată la 8 iunie 1950 în trei centre de comune, unde au participat 22 de preşedinţi. Activiştii raionali au luat parte la prelucrarea hotărârii în cadrul a 15 cercuri ARLUS. În raionul Huşi ARLUS era organizată în 155 de cercuri (21 în întreprinderi, 12 în instituţii, 5 în cartiere, 12 în şcoli, 92 în sate, 8 în GAC-uri, 4 în GAS-uri şi unul la SMT). Participarea membrilor ARLUS la prelucrarea hotărârii s-a realizat în proporţie de 65 %88. La 16 octombrie 1955 are loc deschiderea festivă a expoziţiilor agricole din Huşi, Avereşti şi Şchiopeni89. În 1955 sunt evidenţiate cercurile ARLUS de la GAC Gugeşti, GAC Lunca Banului, Cârligaţi, Târzii, Ghermăneşti pentru prelucrarea tezelor trimise de la Raion. În colaborare cu Secţia Agricolă Raională s-a organizat conferinţa cu tema Agrotehnica sovietică în slujba agriculturii din RPR, susţinută de tehnicieni şi ingineri în localităţile Târzii, Gugeşti, Cozmeşti, Podul Hagiului, Vetrişoaia, Vutcani şi Epureni. Au loc consfătuiri la care participă „ţăranii muncitoreşti” şi fruntaşii recoltelor bogate, remarcându-se Pericli Velichi şi Ioan Arhire, preşedinţi de cercuri în Lunca Banului. Dumitru Oajdea a obţinut 2200 de kg. grâu la hectar, iar Ioan Mereuţă a obţinut recolte bogate la toate culturile90. Majoritatea cercurilor ARLUS organizează în 1955 conferinţe cu tema 10 ani de activitate pentru întărirea prieteniei româno-sovietice, cele mai reuşite manifestări aparţinând cercurilor Şcoala Viticolă din Huşi, CFR, Cooperativa „1 Mai” din Huşi, Creţeşti, Ghermăneşti, Târzii, Stănileşti, Olteneşti, Stroeşti, Lunca Banului şi Tătărăni. Tema Pentru destinderea încordării internaţionale este susţinută în 52 de cercuri ARLUS, remarcându-se prin buna organizare, pavazoare şi mobilizare cele din Ghermăneşti, Leoşti, Stănileşti, ILL-Huşi şi Hoceni. Sunt susţinute şi alte conferinţe. Un interes deosebit au depus cercurile din Şcoala Medie de 10 ani de fete din Huşi, Şcoala Medie de 10 ani de băieţi din Huşi, Vetrişoaia, Podul Hagiului şi Olteneşti. La majoritatea cercurilor ARLUS a existat o deosebită preocupare pentru organizarea acţiunilor privind popularizarea „luptei pentru pace dusă de URSS”. „Au fost însă şi cercuri care nu au dat importanţa cuvenită acestor manifestări. Astfel cercurile de la MAT-Vin, Panificaţie, Întreprinderea 21 Decembrie, Muşata, Rânceni, Guşiţei, nu au întreprins nici o acţiune în această direcţie, lipsind astfel pe membrii cercurilor noastre de a cunoaşte la timp străduinţele Uniunii Sovietice pentru apărarea păcii în lume”91. Clubul OCL Alimentara din Huşi organizează în octombrie 1955 conferinţa Trecerea treptată a URSS de la socialism la comunism92. Manifestaţia cu tematica A 85 aniversare a naşterii lui V.I. Lenins-a desfăşurat în anul 1955 în majoritatea cercurilor din oraşul Huşi şi întregul raion. La cinematograful Rodina cuvântează în acest sens Neculai Anicăi, secretarul Comitetului Raional al P.M.R., fiind organizate programe artistice la M.F.A. Huşi, Şcoala de 10 ani de băieţi, Tribunal şi în cartierul Corni. Sunt difuzate

87 Ibidem, f. 44-45, 47, 50.88 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 1 / 1950, f. 2.89 Ibidem, f. 27.90 Ibidem, f. 25-26.91 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 59-60.92 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 1 / 1950, f. 33.

120 de „fotogazete”. Cercurile ARLUS din satele Hoceni, Deleni, Hurdugi şi Grumezoaia se bucură de aprecierile culturnicilor vremii93. După 1 februarie 1956 sunt ţinute conferinţele: P.C.U.S., inspiratorul şi organizatorul construirii comunismului în URSS (la O.C.L.- Alimentara, Întreprinderea „21 Decembrie”, moara „Ceahlăul”şi Sfatul Popular - Huşi); Marea Prietenie între Poporul Român şi Poporul Sovietic (O.C.L. – Produse Industriale, ţinută de Sali Herscovici, Cooperativa „1 Mai”, cartierul Corni); Mesajul adresat de N.A Bulganin preşedintelui S.U.A. Aizanhour94 (Tribunal – procurorul Petru Moraru, Ocolul Silvic – ing. Neculai Podaru); Spre culmile însorite ale comunismului (cooperativa „Progresul” – Marcu Marcovici, I.L.L., Secţia Financiară, Lunca Banului, Stănileşti); 8 ani de la semnarea Tratatului de prietenie şi asistenţă mutuală dintre R.P.R. şi U.R.S.S. (O.C.L.-Produse Industriale-Sali Herşcovici, Cooperativa „1 Mai”- Gheorghe Diaconu)95. În perioada 24 şi 28 februarie 1956 sunt organizate conferinţe în majoritatea unităţilor sanitare cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la moartea fiziologului rus Ivan Petrovici Pavlov. Dr. Vasile Teodorescu susţine la 24 februarie 1956 la Policlinica de Adulţi din Huşi conferinţa cu titlul: Imperioasele învăţături ale lui Pavlov în medicină. În unităţile sanitare din satele Duda şi Grumezoaia conferenţiază medicii de circumscripţie. Romeo Apăvăloaie susţine la Şcoala Pedagogică din Huşi conferinţa Importanţa învăţăturii lui Pavlov în pedagogie96. În perioada 1 aprilie şi 30 iunie 1956 continuă seria activităţilor ideologice la comisiile ARLUS, prin organizarea conferinţelor tematice: Dezvoltarea relaţiilor prieteneşti ale URSS cu alte state, mijloc important de consolidare a păcii (OCL Produse Industriale, Tribunal, Răducăneni, GAS Pojoreni – în total la 25 comisii); 86 de ani de la naşterea lui I.V. Lenin (în 86 unităţi din oraşul şi raionul Huşi. Cele mai reuşite manifestări au fost cele de la Şişcani, com. Hoceni, unde a vorbit Ţudic Alpfelbaum şi s-a organizat un spectacol artistic de către brigada artistică a Uniunii Raionale a Cooperativelor de Consum în faţa a 400 de cetăţeni); Măreţele realizări ale construcţiei paşnice în URSS, de Saly Herşcovici (OCL Produse Industriale, Şchiopeni, Cârligaţi, GAS Pojoreni, cooperativa „Croitorul”, în total la 17 comisii); Rolul avocatului în apărarea legalităţii populare din experienţa Uniunii Sovietice (la Tribunal, avocatul Petru Andrei); Importanţa istorico mondială a celui de-al XX-lea Congres al PCUS (Maria Afănoae la Şcoala Medie de Fete, 100 de eleve), precum şi la O.C.L. Alimentara, Răducăneni, Epureni, Duda şi Stănileşti. La 22 aprilie 1956 are loc conferinţa centrală susţinută la cinematograful Rodina de Ovac Ştefan, primul secretar „al Raionului de partid Huşi”, despre cei 86 de ani de la naşterea lui Lenin97. La Complexul C.F.R. Huşi, Ioan Hulubei, din cadrul Complexului, conferenţiază în faţa a 60 de persoane tema Cărbunele şi locul lui în economia sovietică98. În 1958 s-au desfăşurat conferinţe propagandistice la diverse comisii şi cămine culturale: Tratatul marii prietenii (Ioan Hărăguţă, preşedintele Sfatului Popular Raional la Cabinetul de Partid din Huşi, Dolheşti-Gheorghe Filon), Stănileşti – Ioan Socea, Lunca Banului – Neculai Croitoru, P.T.T.R.-Mircea Miroiu - februarie) Viaţa şi opera lui F.M. Dostoievski (conferenţiarul universitar Andrei Stratulat din Iaşi la 9 martie), Noile succese de medicină sovietică şi tratamentul cancerului (dr. Gheorghe Baciu la Spitalul Unificat – 15 martie 1958), simpozionul

93 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 11 / 1955, f. 11.94 De fapt Dwight David Eisenhower, preşedinte al S.U.A. între 1953 şi 1961.95 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12 / 1956, f. 17-18; f. 43, 47.96 Ibidem, f. 24.97 Ibidem, f. 61-62; f. 67, 70.98 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 19/ 1963, f. 8.

Despre viaţa din trecut şi prezent din Siberia (căminul cultural din cartierul Corni – Huşi – 23 martie), Decada culturii R.S.S. Baltice (inspectorul şcolar Romeo Apăvăloae – 3 iunie)99. Activitatea propagandistică este continuată şi în 1959: 150 de ani de la naşterea lui Gogol (conferinţă ţinută de profesorul Mihai Hogaş, 1 aprilie), 89 de ani de la naşterea lui V.I. Lenin (Eugen Niculiţă de la Raionul de Partid, 22 aprilie, sala Rodina, preluată de directorii de şcoli pentru 26 de şcoli comunale, cum ar fi la Drânceni prin directorul Diaconu şi Stănileşti prin directorul Roşu)100; materialele documentare sub titlul Ce am văzut în URSS (susţinute între 10 şi 30 Mai 1959 în cele două şcoli medii din Huşi, şapte şcoli de 7 ani şi trei şcoli rurale), Din istoria muzicii ruse şi sovietice, M. I. Glinka, întemeietorul şcolii muzicale ruse (Casa de Cultură din Huşi – 1 iunie 1959), Spre cel mai înalt nivel de trai din lume. Exemplu Cooperativa „Zorile” (în 12 comisii din instituţii şi întreprinderi între 1 şi 5 iunie 1959, de Nicolae Vânătoru), Şcoala şi construirea comunismului (20-27 iunie 1959)101, Previziunile marelui Lenin se înfăptuiesc, Muncitorul epocii comunismului102. Ciclurile de conferinţe continuă în comisiile ARLUS, cămine culturale, întreprinderi şi instituţii în cursul anului 1961: Rubla cea mai solidă monedă din lume (8-10 ianuarie 1961, Ştefan Lungeanu, Consiliul Regional ARLUS), Construcţia de adăposturi ieftine la 2 G.A.S.-uri şi 16 GAC-uri din cadrul raionului (20-29 ianuarie 1961, Th. Blănaru la GAS -uri), Chimia în economia naţională a URSS (în 5 comisii), Colonialismul o ruşine a secolului nostru (2-20 februarie 1961, profesorul Boris Gorceac în plan central şi alte 6 comisii), Mecanizarea complexă şi automatizarea în URSS (profesor Paulina Vintilă, membru în Consiliul Raional ARLUS, la S.M.T. Huşi), Colaborarea frăţească, realizare măreaţă (profesor Constantin Ionescu), Cultivarea legumelor în URSS în timpul iernii (în unităţile agricole), Folosirea nutreţurilor sintetice în alimentaţia animalelor în URSS (prin grija Secţiei Agricole, tehnicienii şi inginerii), Înainte pe drumul construcţiei desfăşurate a comunismului în URSS (12 martie 1961, în sala de festivităţi a sindicatelor din Huşi, Ioan Seleanu (?), vicepreşedintele Consiliului Regional Iaşi), Tehnica sovietică în avangarda tehnicii noi (20-30 martie 1961, Întreprinderea „21 Decembrie” Huşi, SMT, Spitalul Raional), Dezarmarea generală şi tot la cerinţa imperioasă a popoarelor (Angela Lupaşcu, Consiliul Regional ARLUS, în sala de festivităţi a sindicatelor), Un program concret şi realizat de consolidare a păcii (8 iulie 1961, Boris Gorceac, sala Rodina iar în 9 iulie în 22 de cămine culturale din raion, cum ar fi la Drânceni – profesorul Vasile Ianţoc, Creţeşti – Georgeta Hristea),Doi muncitori au dat într-un an o producţie de un milion de ruble (la 28 cămine culturale, două GAS-uri, S.M.T., ţinută de directorii căminelor culturale şi cadrele didactice), Baikal, o importantă regiune industrială a URSS (12-19 iulie 1961, profesorul Constantin Ionescu, Întreprinderea „21 Decembrie”, IGO, Complexul C.F.R. din Huşi), Moscova de azi şi mâine (19-27 august 1961, dr. Gh. Bourceanu, la Spitalul Unificat, Cooperativa Meşteşugărească „Zorile”, Tribunal), Tehnica nucleară (septembrie 1961, la grădina cinematografului Rodina, profesorii Emil Balbuzan, la Spitalul Unificat, Unitatea Militară, Întreprinderea „21 Decembrie”, S.M.T. – profesorii Emil Balbuzan şi Ion Busuioc), Irigaţiile în URSS (trimisă la 12 cămine culturale, GAS şi GAC Huşi), Poziţia U.R.S.S. pentru încheierea unui tratat de pace cu Germania (Ioan Mereuţă, la Casa de Cultură, la 3 comisii din oraşul Huşi şi 11 cămine culturale), Un măreţ program de construcţie a comunismului (la 7 comisii, Spitalul Unificat – dr. Ioan Voinescu, Cooperativa „Zorile” şi IGO – profesorul Ştefan Bahnaru,

99 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 14 / 1958, f. 20, 29 şi 31.100 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 15 / 1959, f. 4-5.101 Ibidem, f. 6.102 Ibidem, f. 10.

directorul Şcolii Medii, decedat în februarie 2014), Cum s-a născut profesia de cosmonaut (sala Rodina, profesorii Ioan Posteanu şi Gheorghe Luca), URSS, pe primul loc în lume în cucerirea spaţiului cosmic, De la primul Sputnik la primii cosmonauţi, Probleme de medicină şi biologie în cosmonautică 103. Din 1962 amintim următoarele conferinţe: Principiile coexistenţei paşnice, linie generală a politicii externe a URSS (profesorul Constantin Neştian, preşedintele Consiliului Raional ARLUS, aprilie), Două poziţii faţă de dezarmare (comisiile ARLUS de la Tribunal, IGO, Ocolul Silvic şi Complexul CFR din Huşi), Dezarmarea generală şi totală cerută tuturor popoarelor (14 iunie, sala Rodina, dr. Th. Zavate), Unele probleme ale situaţiei internaţionale actuale (18 iulie, Casa Raională de Cultură, profesorul Dumitru Coşescu), Agricultura şi comunismul (căminele culturale din Raion, directorii de cămine), O metropolă în plină înnoire. Construcţiile urbane, confortul citadin (profesorul Mihai Hogaş la Clubul URCC), Paşi de gigant şi septenalul (18 iunie, profesorul Constantin Pustieanu la Întreprinderea Economică Huşi), Industria URSS în următorii 20 de ani (profesor Maria Enache la SMT Huşi şi Ioan Seleanu, vicepreşedintele Consiliului Regional ARLUS la Casa Raională de Cultură), Comunismul şi tehnica modernă (SMT, G.A.S., Întreprinderea Economică din Huşi), Noile hotare ale economiei cerealiere (unităţile agricole socialiste din raion, ingineri şi tehnicieni), Spre comunism (Cooperativa „Zorile”, Miliţia Raională, Complexul CFR şi Penitenciarul din Huşi), Ştiinţa şi progresul tehnic (GAS Huşi, Pojoreni, Avereşti şi Răducăneni), Bilanţ la jumătatea septenalului (IRTA Huşi- Mircea Zghibarţ, Cooperativa „Zorile”-Ioan Ţurcanu şi alte 4 comisii), De ce au fost lansaţi cei patru în Cosmos (OCL Mixt şi IGO Huşi), De la ceasuri la frigidere şi motociclete (URCC, Constantin Maleş), Sistemul de irigaţii (IRE Huşi, inginerul Vârlan), Giganţii sovietici ai aerului (profesorul Vasile Ianţoc, clubul URCC), On sovhoz model (GAS Huşi, Pojoreni şi Avereşti), Realizări şi perspective în domeniul transportului feroviar în URSS (Complexul CFR, de şeful Staţiei Ioan Ureche), Metode noi de strângere a recoltelor (în şase GAC-uri), Siberia apuseană o forţă economică (GAC Stănileşti – profesor Elena Ciobanu, GAC Moşna-directorul căminului cultural şi în altele două)104. Raportul de activitate pe ultimile două luni din trimestrul al II-lea din 1955 consemnează cele două şedinţe ale Biroului în cadrul cărora sunt analizate o serie de probleme, printre care cele legate de agitaţiile vizuale din cercurile ARLUS, a abonamentelor şi învăţământului popula de limba rusă. Activitatea cercurilor ARLUS este prezentată de către secretarul Teodor Râpanu. Grigore Moraru răspundea de cercurile ARLUS din Creţeşti, Budeşti, Creţeşti de Sus, Lohan şi OCL Produse Industriale din Huşi. Constantin Jelescu pune în discuţie neachitarea cotizaţiei de către toate cercurile. În raport este dat ca exemplu Teodor Râpanu, care a participat la 20 de şedinţe la cercurile ARLUS din Arsura, Buneşti, Duda, Vutcani şi altele. Neculai Streche (Activul obştesc) a participat la şedinţele cercurilor din Avereşti sat, GAS Avereşti, Tăbălăeşti şi Plopi; Andrei Moşu la cele din Stroeşti, Valea Bosiei, Valea Seacă, Bobeşti şi Giurgeşti; Anastasia Ionescu la cele din Creţeşti de Sus, Creţeşti de Jos, Budeşti şi Lohan. Pentru cunoaşterea sarcinilor din planul de muncă sunt trimişi în teritoriu Teodor Râpanu (Vutcani, Barboşi, Cârligaţi, Duda, Arsura şi Buneşti), Anastasia Ionescu (Creţeşti de Sus, Creţeşti de Jos, Budeşti şi Lohan). O serie de cercuri ARLUS s-au remarcat prin organizarea de conferinţe, recenzii, folosirea materialului documentar, agitaţia vizuală şi popularizarea materialelor sovietice, printre care cele de la Şcoala nr. 2 de fete din Huşi, Cârligaţi, Pogăneşti, Tribunalul

103 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 17 / 1961, f. 23- 24, 35, 36, 55.104 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 18 / 1962, f. 26-28.

Huşi, Ghermăneşti, Sberoaia şi Duda105. Sarcinile din planul de muncă nu au fost cunoscute de cercurile ARLUS din Hurdugi, Deleni, Oţeleni, Lunca Banului, Podul Hagiului şi Gorban. Dintre cei care nu-şi îndeplineau sarcinile şi prezentau dezinteres pentru activităţile respective sunt însemnaţi Gheorghe Cozmei, Vasile Panfil, Ştefan Bujoreanu (marele profesor de limba latină) şi Petru Roman106. Din rândurile Activului Obştesc s-au remarcat prin activitatea lor: Neculai Streche, Anastasia Ionescu, Ioan Gheorghiu, Ioan Leon şi Andrei Moşu, iar dintre cei care nu s-au achitat de obligaţii se regăsesc Constantin Ciobotaru, Ioan Gheorghiu, Gheorghe Puţeani şi Tănase Bugeac107. Preşedintele cercului ARLUS Avereşti era în martie 1953 Ifrim Ciobaca108. Un cerc model a fost înfiinţat în ianuarie 1953 la Creţeştii de Sus109. Cercul ARLUS din satul Creţeşti avea în frunte pe Anastasia Ionescu în 1955, la 27 februarie fiind ales un nou birou al organizaţiei de aici110. La Cordeni era în 1956 preşedinte al comisiei ARLUS Valentina Aelenei (Ailenii). În 1955 cercul ARLUS Duda „a fost exemplu în toate acţiunile, fiind primii care şi-au achitat impozitele către stat pe trimestrul II, 1955, predarea cotelor de lână, lapte, carne, precum şi fiind declaraţi ca fruntaşi la întreţinerea culturilor de porumb, floarea soarelui, precum şi pregătirea uneltelor şi atelajelor pentru bătălia de strângere a recoltelor din vara acestui an”. S-au remarcat prin activitatea lor: Jan Bârcă, preşedintele cercului ARLUS, Simion Moisă, Petru Cocârţă (membri ai biroului), Lazăr Constantin, Ioan David şi Vasile Vasilache111. Nicolae Năstase, preşedintele cercului ARLUS din Epureni, urma la 27 februarie 1955 şcoala de partid din Iaşi şi era considerat de forurile comuniste „complet rupt de realitate”. La Epureni îşi desfăşura activitatea şi un cerc popular de limba rusă, condus în 1955 de Alexandru Popa, profesor suplinitor la şcoala elementară din localitate112. Comisia ARLUS din Ghermăneşti avea ca preşedinte în 1956 pe profesorul Petru Covrig113. Cercul ARLUS Lunca Banului avea ca preşedinte în martie 1953 pe Victor Baba114. În decembrie 1953 au fost organizate două cercuri ARLUS noi la GAC Mălăeşti şi GAC Vutcani115. Darea de seamă a cercului ARLUS Moşna, din aprilie 1950, evidenţiază desfăşurarea unei şezători culturale în cadrul căreia s-a discutat opera poetului Vladimir Maiakovski (1893-1930), iar în timpul serilor culturale s-a recurs la citirea a diverse broşuri ideologice116. Conform raportului din 25 martie 1950 a fost difuzat materialul trimis de subfilială, s-a desfăşurat şedinţa colectivului de conducere, sunt atestaţi 330 de membri, au fost organizate şi reînnoite cele şase colţuri ARLUS. Sunt ţinute legăturile cu UTM, este sprijinit detaşamentul de pioneri şi organizaţia de masă a PMR. Biblioteca căminului cultural era frecventată de 67 membri ARLUS. A fost organizat concursul legat de campania de însămânţări. Membrii ARLUS participă la

105 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 11 / 1955, f. 21, 23 şi 25.106 Ibidem, f. 26.107 Ibidem, f. 24-25.108 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 5 / 1953, f. 16.109 Ibidem, f. 9.110 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 11 / 1955, f. 17.111 Ibidem, f. 25-26.112 Ibidem, f. 16.113 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12 / 1956, f. 2.114 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 5 / 1953, f. 16.115 Ibidem, f. 70.116 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 1 / 1950, f. 5.

conferinţa legată de lupta pentru pace. Sunt organizate patru serii culturale săptămânal. În cadrul serbării culturale din 19 martie 1950 s-a vorbit participanţilor despre „Lupta pentru pace”. În şcolile din comună există patru biblioteci. Au fost elaborate 14 articole afişate la gazeta de perete. Între 19-26 martie 1950 s-a organizat „Săptămâna Mondială a Tineretului”117. Se păstrează un tabel nominal cu membrii cercului ARLUS Moşna din 1950, din care am spicuit câteva nume: Mihai Proca (preşedinte, învăţător), Constantin Ciobotaru (secretar general, învăţător), pr. Ion Iacoban (secretar finanţe), pr. Grigore Diaconu (secretar secţia cultură), Constantin Popa (secretar organizatoric, învăţător), Elena Ciobotaru (învăţătoare), Emil Luchian, Constantin D. Popa, Eugen C. Popa (cântăreţi bisericeşti), Ion D. Dima (notar), Ştefan D. Dima (primar), Vasile Alupului (telefonist), Nicolaie D. Dima (ad. agricol), Gheorghe Pruneanu (perceptor), Ion Papanaj (vânzător), Nicolae C. Proca (preşedinte cooperativă), Ion Coman (pădurar), Teodor Gârlea (pădurar), Dionisie Popa (brigader silvic), Ion Ciobotaru (pădurar), Ion I. Diaconu (primar), Eleonora Iacoban (învăţătoare), Viorica Proca (învăţătoare), Ştefan Dima (funcţionar), Sănduţă Alex. (agent sanitar), (membri)118. Comisia ARLUS din comuna Olteneşti organizează în mai 1956 trei seri culturale dedicate unor teme ca: V.I. Lenin, A 35-a aniversare a P.M.R. şi Noi victorii ale principiului de coexistenţă paşnică, susţinute de Vasile Darie, directorul şcolii din Olteneşti. Manifestările respective se vor desfăşura şi în comisiile ARLUS din comuna Creţeşti, satele Budeşti şi Curteni, sau în comuna Târzii119. Preşedintele comisiei ARLUS din Stănileşti era în 1956 învăţătorul Ion Dima, care va conferenţia tema Din experienţa sovietică în cultivarea cerealelor, reluată în alte 30 de comisii, printre care cele de la Pogăneşti, Novaci şi Duda120. Vor mai conferenţia Andrei Moşu (comisiile din Stroeşti şi Giurgeşti), Haim Golstein (O.C.L. Produse Industriale), Ioan Ursan (Întovărăşirea din Târzii), Ioan Arhire (Lunca Banului), prof. Petru Covrig (Ghermăneşti), Valentina Aelenii (Cordeni), Ferdinand Balint şi Ioan Mardare (Răducăneni), apoi la Cârligaţi, Şchiopeni, Arsura şi Avereşti121. Învăţătorul Ştefan Bedreag din comuna Şchiopeni prelucrează în 1954 diverse conferinţe şi broşuri122. În trimestrul al II-lea al anului 1954 Ştefan Gorovei, secretarul ARLUS, a luat parte la şedinţele de birou ale cercurilor din Tătărăni, Cârligaţi, Leoşti, Şchiopeni. Rânceni, GAS Pojorăni, Lunca Banului, Spitalul Unificat din Huşi, Întreprinderea Lemn Mobilă din Huşi, Cooperativa „1 Mai”, Şcoala Pedagogică din Huşi; Gheorghe Rudolf la cercurile din Barboşi, Târzii, Vutcani, Drânceni, Arsura; Jenică Ciortescu, nou instalat în funcţie, la Pogăneşti, Şcoala Viticolă din Huşi, Avereşti şi Creţeşti. Totodată se desfăşoară întâlnirea instructorilor obşteşti nesalariaţi, anume Gheorghe Sârghe (Cooperativa „1 Mai”), Ion Codreanu, Ion Stână şi Alexandru Mihoci123.

Casa Raională de Cultură din Huşi124

117 Ibidem, f. 6.118 Ibidem, f. 7-9v119 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12/ 1956, f. 74-75.120 Ibidem, f. 1.121 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12 / 1956, f.122 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 3 / 1952, f. 8.123 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 25-26.124 Despre Casa de Cultură a se vedea Lucian Clit, Date privind activitatea Casei raionale de Cultură Huşi din anii 1952 – 1968, în „Gheorghe Ghibănescu” Revista Catedrei de Ştiinţe Socio-Umane, Liceul Teoretic„Cuza Vodă”

Cu prilejul sărbătoririi celei de a 38-a aniversări a armatei sovietice la 23 februarie 1956, temă conferenţiată de căpitanul Ioan Barbu, locţiitor politic, la cinematograful Rodina, a urmat un program artistic susţinut de echipa Unităţii Militare şi cea a Casei Raionale de Cultură din Huşi. Conferinţa este reluată în majoritatea căminelor culturale şi colţurile roşii din G.A.C.-uri125. La 28 august 1956 s-au organizat manifestări dedicate comorilor literare şi ale artei ucrainiene. Biroul Raional ARLUS şi Casa de cultură a oraşului Huşi organizează o serbare populară pe terenul sportiv „Progresul”din oraş, unde s-a instalat o scenă „pavoazată”cu lozinca „Trăiască Prietenia Româno-Sovietică” şi o fotogazetă cu aspecte din Ucraina. Prezidiul era format din 5 „tovarăşi”. În cuvântul de deschidere dr. Aron Ghiltman vorbeşte despre comorile literare ucrainiene, urmând un program artistic organizat de brigada de agitaţie a Casei de cultură, din care nu lipsesc cântecele ucrainiene şi recitările de poezii. Orchestra prezentă execută un program de muzică sovietică şi românească. Numărul participanţilor este apreciat la 1000. „Librăria Noastră” aranjează o vitrină de carte ce aparţine scriitorului Ivan Franko126. În cadrul lunii prieteniei româno-sovietice din toamna anului 1956, Casa Raională de Cultură organizează o seară literară intitulată sugestiv „Ghicitoare”, în care sunt prezente şi povestirle marelui Ion Creangă din care sunt lecturate diverse fragmente, urmate de un program de muzică populară sovietică şi românească, executat de orchestra instituţiei iniţiatoare127. În cadrul decadei artei orchestra Casei Raionale de Cultură realizează „Concertul prieteniei” la 27 octombrie 1956, când Gheorghe Sburlan, directorul instituţiei, expune aprecierile sale despre frumuseţea cântecului şi dansului sovietic128. Casa Raională de Cultură organizează în 1957 expoziţia cu tema Cum rodeşte ajutorul Uniunii Sovietice în RPR129 Gheorghe (George) Sburlan este atestat ca director şi în 1957130. Cu ocazia decadei culturii RSFS Ruse (19 – 28 mai 1957) participă la Casa de cultură scriitorul Dan George din Bucureşti, vorbind despre Viaţa şi opera scriitorului rus Serghei Esenin. Sunt lecturate poezii din Esenin, traduse de Dan George, dar şi din cartea sa Dunăre, Dunăre. În activităţile de la Huşi s-a remarcat profesorul Mihalache Mocanu, şeful Secţiei Învăţământ şi Cultură131. Zilele culturii ruse şi artei RSS Bieloruse (6-16 decembrie 1959) prilejuieşte conferinţa lui Gheorghe Stratulat din partea Consiliului General ARLUS desfăşurată la cinematograful Rodina şi seara de teatru de la Casa de Cultură132. În februarie 1960 s-a desfăşurat conferinţa Rachetele sovietice cuceresc Cosmosul133. Cei 90 de ani de la naşterea lui Lenin sunt marcaţi în aprilie 1960 prin organizarea a 8 simpozioane, 22 seri literare, 18 conferinţe şi 7 emisiuni radio134.

Huşi, Anul I, nr. 1, ianuarie – iunie 2009, p. 17-18.125 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12/ 1956, f. 45.126 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12 / 1956, f. 96.127 Ibidem, f. 111.128 Ibidem, f. 114.129 Ibidem, f. 32.130 Ibidem, f. 51.131 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 13 / 1957, f. 60 şi 62.132 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 15 / 1959, f. 9.133 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 16 / 1960, f. 7.134 Ibidem.

Poetul Ioan Alexandru Angheluş şi Emil Pascal organizează la Casa de Cultură în toamna anului 1961 (perioada 7 octombrie şi 7 noiembrie) simpozionul Arta şi cultura sovietică, făclia luminoasă a oamenilor muncii de pretutindeni135. Profesorul Emil Balbuzan conferenţiază tema Primul zbor cosmic în grup, în aprilie 1963, la Casa de Cultură din Huşi (12 aprilie), Spitalul Raional, Întreprinderea Economică şi O.C.L. Mixt (12 -20 aprilie)136.

Căminele culturale137

În octombrie 1954 s-au sărbătorit 10 ani de la înfiinţarea ARLUS, prilej cu care s-au împărţit însemne jubiliare, este prezentat salutul delegaţiei de pionieri de la Casa Pionierilor din Huşi, este lecturată de Vasile Folescu telegrama adresată Comitetului Naţional A.R.L.U.S., toate acestea urmate de un program organizat de echipa artistică a Unităţii Militare din oraş. Staţia de radioamplificare a fost transportată la sala Rodina. În Huşi existau la această dată 2400 de difuzoare.138Luna Prieteniei Româno-Sovietică s-a deschis în 84 de cercuri ARLUS Căminele culturale se implică prin programele artistice prezentate sătenilor, alături de conferinţele „culturnicilor”. La Creţeştii de Sus conferenţiază învăţătorul Lovin Manolache, programul artistic fiind organizat de căminul cultural „Filimon Sârbu”, la Târzii conferenţiază profesoara Eugenia Vornicu, spectacolul revenind echipei Unităţii Militare din Huşi, la Stănileşti conferenţiază Lucia Patraşcu, la Duda Ioan Gheorghiu, directorul Şcolii elementare de 7 ani, urmate de conferinţele de la Olteneşti, Lunca Banului, Stroeşti, Tătărăni (sunt organizate spectacole la 33 de cercuri ARLUS). Acţiuni de slabă calitate s-au înregistrat la Muşata, Rânceni, Guşiţei şi Chersăcosu139. Forţe impresionante sunt mobilizate cu prilejul sărbătoririi „Lunii prieteniei româno-sovietice”. În februarie 1952 este raportată existenţa a 125 cercuri ARLUS140, 116 cercuri la 20 martie 1955 (cu 12500 membri)141, 133 comisii la 20 aprilie 1956142. În 1956 ARLUS colabora cu comitetele mixte ale salariaţilor, colectivele de muncă ale căminelor culturale şi colţurile roşii din cluburi143. O formă de îndobitocire era cea a conferinţelor tematice. În octombrie 1955 Cercul ARLUS şi căminul cultural din Lunca Banului organizează o conferinţă, în cadrul căreia Pericli Velichi, preşedintele cercului ARLUS şi directorul şcolii elementare din sat, prezintă tema „Importanţa recoltării la timp, a însămânţatului şi arăturilor de toamnă”. Comuna Lunca Banului era fruntaşă în raion, la însămânţări, arături adânci de toamnă şi colectări. Asemenea manifestări se desfăşoară la căminele culturale din Tătărăni, Ghermăneşti, Creţeşti, Târzii şi Cârligaţi. În cadrul „Săptămânii Prieteniei Româno Sovietice” din octombrie 1955 sunt inaugurate întovărăşirile agricole de la Stănileşti (prin contribuţia lui Ioan Dima, preşedintele cercului ARLUS din comună) şi Oţetoaia (comuna Lunca Banului)144. Profesorul universitar Petru Mâlcomete din Iaşi

135 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 17 / 1961, f. 57.136 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 19/ 1963, f. 7.137 Vezi şi Costin Clit, Din activitatea căminelor culturale din raiounul Huşi la începuturile epocii comuniste (I), în „Monitorul de Vaslui”, 13 februarie 2013; şi II, în „Monitorul de Vaslui”, 14 februarie 2013.138 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 81.139 Ibidem, f. 82.140 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 5 / 1953, f. 9141 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 68.142 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12/ 1956, f. 60.143 Ibidem, f. 7.144 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 1 / 1950, f. 34.

susţine la 18 decembrie 1955 conferinţa „Rolul conducător al PMR în dezvoltarea social economică a ţării”, întâi în sediul Bibliotecii Centrale din Huşi, apoi la cantina Comitetului Raional, unde participă directorii căminelor culturale, propagandiştii şi secretarii organizaţiilor de bază ale PMR.145

Conferinţa „Folosirea metodelor agrotehnice sovietice asigură recolte bogate”este susţinută la 19 februarie 1956 în căminele culturale din Avereşti, Hoceni, Grumezoaia, Tătărăni, Pogăneşti, Cârligaţi, Oţetoaia şi Arsura, iar „Tehnici agricole sovietice în agricultura patriei noastre” la cele din Novaci, Deleni, Gorban şi Cârligaţi146. Între 10 şi 22 aprilie 1956 sunt organizate demonstraţii practice în 36 cămine culturale, colţuri roşii din GAC-uri şi GAS-uri, fiind evidenţiate cele de la Dolheşti (ing. Maricica Tabacaru) şi GAS Pojorăni (ing. Dumitru Corlat)147. În toamna anului 1955 este popularizată conferinţa Ajutorul dat de URSS ţării noastre pentru socializarea agriculturii, de către comisiile ARLUS şi căminele culturale din Ghermăneşti, Şchiopeni, GAS Pojorăni, Cârligaţi, Hoceni, Tomşa, Creţeşti şi Lunca Banului (în 35 cămine culturale). La Oţetoaia, Drânceni, Epureni şi Târzii este prezentată tema Ajutorul politic dat de URSS.în consolidarea regimului de democraţie populară148. Conform notei informative din 23 ianuarie 1953, în sala Rodina din Huşi s-a ţinut de către primul secretar raional PMR din Huşi, conferinţa Marea prietenie între marele Lenin şi tov. Stalin. Vladimir Ilici Lenin a fost comemorat în ianuarie 1953 în 69 de cercuri ARLUS în colaborare cu căminele culturale149. În ianuarie 1954 s-au sărbătorit 300 de ani de la unirea Ucrainei cu Rusia (Sic !). În zilele de 17 şi 18 ianuarie 1954 au fost organizate 65 şezători literare la căminele culturale, sectoarele socialiste şi instituţiile din oraşul Huşi, cu tema Cea de-a 300-a aniversare a Unirii Ucrainei cu Rusia. S-au organizat spectacole la căminele culturale din Epureni (director Ioan Moraru), Vetrişoaia, Creţeşti, Cârligaţi, Gugeşti şi Grumezoaia150. În 1956 este organizată Decada literaturii şi artei ucrainiene, deschisă festiv la 26 august în 41 de cămine culturale prin conferinţa „Viaţa culturală în colhozurile ucrainiene”, urmată de programe artistice, cele mai reuşite fiind la Gugeşti (a vorbit Mihai Macovei, directorul căminului), Răducăneni (Vasile Mardare, directorul căminului, programul artistic fiind organizat de Brigada de agitaţie din comună)151, Stănileşti, Cârligaţi, Creţeşti, Târzii, Lunca Banului, Epureni şi Arsura. Elena Enăchescu din Iaşi vorbeşte în faţa a o sută de persoane la Biblioteca Centrală din Huşi, despre „Comorile literaturii şi artei ucrainiene”, o reuşită în diverse întreprinderi şi instituţii: O.C.L. Produse Industriale, Sfatul Popular al oraşului Huşi, Ocolul Silvic, Cooperativa 1 Mai şi Cooperativa Lemn Mobilă. Decada s-a sfârşit la 21 septembrie 1956 prin serile literare din 27 cămine culturale, cum ar fi cele de la Deleni (învăţătorul Ioan Croitoru), Stănileşti (învăţătorul Neculai Pândaru, directorul căminului), Leoşti, Cârligaţi şi Hurdugi152. Staţia de radioficare din Huşi popularizează evenimentul prin organizarea unei seri literare dedicată lui Ivan Franko, unde

145 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 11 / 1955, f. 74.146 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12/ 1956, f. 15.147 Ibidem, f. 61.148 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 11 / 1955, f. 71.149 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 5 / 1953, f. 2 şi 4.150 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 2.151 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12/ 1956, f. 94.152 Ibidem, f. 95.

interpretează Aurel Ciulei, Aretta Lelinski şi Greta Văleanu. Pe parcursul întregii decade s-au desfăşurat emisiuni speciale cu o durată de 15 minute153. În cadrul „Săptămânii popularizării noilor cuceriri ale ştiinţei sovietice” din anul 1956 au fost susţinute conferinţe în căminele culturale şi colţurile roşii din întreprinderi şi diverse instituţii.154

Cântecele şi dansurile sovietice sunt promovate de „culturnicii” vremii. Asemenea spectacole se desfăşoară la 23 octombrie 1956, la căminele culturale din comunele Vutcani, Cozmeşti, Ghermăneşti, Şchiopeni şi Avereşti, numărul spectatorilor fiind evaluat la 800 de persoane. În oraşul Huşi „deschiderea festivă a decadei cântecului şi dansului sovietic, s-a făcut în cadrul festiv la sala Rodina”, cu un program bogat de cântece sovietice dat de echipele artistice ale Şcolilor de 10 ani de băieţi şi fete din localitate, iar „tov. Pascal Emil a vorbit cu această ocazie despre cântecul şi dansul popular sovietic”155. Conferinţa Experienţa obţinerii unor recolte bogate de grâu, ovăz, porumb şi floarea soarelui este susţinută în 1956 de către ingineri şi tehnicieni la căminele culturale din Stănileşti, Lunca Banului, Târzii – în total la 36 de cămine. Ioan Mardare informează în 1956 la căminul cultural din Răducăneni în faţa a 80 de persoane despre situaţia internaţională şi lupta dusă de URSS pentru pace (Sic!)156. Alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare din 1956 a condus la organizarea de conferinţe în căminele culturale şi sfaturile populare. Astfel la Avereşti, Adrian Constantinescu dezbate tema Întâmpinarea alegerilor pentru sfaturile populare cu un nou avânt în muncă şi în luptă pentru apărarea păcii (120 de participanţi), dar şi în localităţile Duda, Arsura, Tătărăni, Epureni157. Festivalul Prieteniei româno-sovietice în cântec şi dans, organizat în octombrie 1957, antrenează 19 formaţii artistice de cântece şi dansuri, din care participă numai 12. La căminul cultural din Dolheşti, participă echipele şcolilor din Brădiceşti, Petriş şi a căminului din Dolheşti, programul fiind precedat de conferinţa „Rolul lagărului socialist în frunte cu U.R.S.S. în lupta pentru apărarea păcii şi securităţii popoarelor”(învăţător Victor Hristodor). Mai remarcăm echipa de dansuri ale căminelor culturale din satele Ivăneşti, Şchiopeni şi a şcolii din Cârligaţi. Unele activităţi au fost organizate la căminele din cartierul Corni-Huşi şi satul Hurdugi158. În octombrie 1954 sunt organizate expoziţii de carte în satele Vutcani, Vetrişoaia, Grumezoaia, Drânceni, Stănileşti şi Creţeşti.159

La 27 februarie 1955, la căminul cultural din Olteneşti, este recenzat un roman sovietic în prezenţa a 28 de persoane. Responsabil ARLUS era un oarecare tovarăş Gheorghiescu, care nu a reuşit să pregătească alegerile din 3 martie 1955. Organizaţia ARLUS număra 140 de membri, care aveau restanţe la capitolul cotizaţii din iulie 1954160. Comisiile ARLUS şi căminele culturale din Tătărăni şi Crăsnăşăni desfăşoară în iulie 1956 recenzia romanelor Pământ desţelenit şi Secerişul (prezentate de Vasile Chirilă, Ana Cărcănescu şi Gheorghe Diaconu) iar cele similare din Drânceni, Grozeşti, Gorban şi Răducăneni organizează o serie de conferinţe legate de Dezvoltarea relaţiilor prieteneşti ale URSS cu alte state, mijloc important de consolidare a păcii161. În cadrul lunii prieteniei româno-sovietice din

153 Ibidem, f. 96154 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 1 / 1950, f. 21.155 Ibidem.156 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12/ 1956, f. 40.157 Ibidem, f. 45-46.158 Ibidem, f. 97-98.159 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 79.160 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 11 / 1955, f. 18.161 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12/ 1956, f. 81.

1956 s-au organizat 28 de seri literare, precum cele de la căminele culturale din Răducăneni (Tudora Beldie), Lunca Banului (învăţătorul Ioan Arhire). Expunerea cu titlul Relaţiile Româno-Ruse în lumina tiparului, se desfăşoară la căminele culturale din Răducăneni, Ghermăneşti, Drânceni, Stănileşti, Avereşti, Cozmeşti şi Dolheşti (în total 17). Expoziţii de carte sovietică sunt realizate la Răducăneni, Şchiopeni, Ghermăneşti, Pogăneşti şi „Librăria Noastră” din Huşi 162. La cinci cămine culturale sunt executate în 1956 programe artistice „unde au fost interpretate, cântece sovietice şi româneşti”163. Popularizarea colhozului sovietic se face în 1957 şi prin intermediul căminelor culturale, cum ar fi cele din: comuna Cârligaţi (învăţătorul Petru Bădărău), Lunca Banului (prof. Pericle Velichi), Stănileşti (învăţătorul Ioan Dima), Creţeşti, Epureni, Şchiopeni, Ivăneşti – în total 22 de cămine164. În perioada 15 şi 22 februarie 1957, sunt organizate nouă seri literare dedicate scriitorului Alexandr Sergheevici Puşkin, cum ar fi la căminele culturale din Epureni (Ioan Olaru), Târzii, Curteni, Budeşti sau la O.C.L.- Produse Industriale din Huşi (Saly Herşcovici). În 42 de cămine culturale sunt ţinute expuneri privitoare la „colaborarea frăţească” dintre R.P.R. şi U.R.S.S., precum şi despre ajutorul sovietic (Sic!) dat României, cea mai reuşită fiind la Răducăneni, unde a urmat un spectacol dat de echipa Căminului cultural din localitate. Învăţătorul Gheorghe Filon îi va învăţa pe locuitori despre „drumul victorios al comunismului”, manifestări asemănătoare regăsindu-se la Grumezoaia, Tătărăni, Creţeşti, Târzii şi Răducăneni165. La Secţia Financiară din Huşi, Maria Filip expune subiectul Un cuprinzător program de consolidare a păcii166. Decada culturii RSFS Ruse se desfăşoară între 19 şi 28 mai 1957, fiind deschisă în 37 cămine culturale şi case de „citit” din GAC-uri şi GAS-uri prin conferinţa Rolul poporului rus în înfăptuirea Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie şi în construirea comunismului în URSS. În acest sens au loc întâlniri în 14 unităţi din Huşi. Cele mai reuşite acţiuni s-au desfăşurat la căminele culturale din: Avereşti (directorul căminului Aurel Vasilache şi prof. Angel Mihai conferenţiază, a fost organizată şi o serbare populară), Lunca Banului (învăţătorul Ioan Arhire realizează „un frumos program artisitic dat de echipa cămiunului”- coruri, recitări, jocuri), Stănileşti (serbare populară, învăţătorul Neculai Pândaru), Gugeşti (rulează filmul Fericirea drumurilor grele, învăţătoarea Georgeta Iancu), Duda (despre Lev Tolstoi vorbesc învăţătorii Dumitru Gheorghiu şi Gheorghe Romaşcu), Drânceni (bibliotecarul Constantin Cristea vorbeşte despre Puşkin), Răducăneni, Dolheşti, Bohotin şi Ghermăneşti167. Închiderea decadei se face în 39 cămine culturale prin tema Viaţa înfloritoare a colhoznicilor sovietici, fiind evidenţiate cele de la Dolheşti (prof. Iulia Spânu şi spectacolul căminului organizat de profesorul Ctin Horez), Cozmeşti (expunerea lui Ioan Mereuţă, directorul căminului)168. În primul trimestru al anului 1960 se popularizează prin diferite forme de manifestaţii politica sovietică pentru apărarea păcii, dezarmare şi destinderea încordării internaţionale (Sic!) prin 143 de conferinţe ţinute la căminele culturale, cluburile G.A.S. şi din S.M.T.-uri sau Colţurile roşii din mediul rural. Luna prieteniei româno sovietice, din toamna anului 1960, constă în 39 de

162 Ibidem, f. 111.163 Ibidem, f. 39.164 Ibidem, f. 32.165 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 13 / 1957, f. 30.166 Ibidem, f. 29.167 Ibidem, f. 51168 Ibidem, f. 61.

conferinţe (8 la centrul de raion şi 31 la căminele culturale), fiind remarcate cele de la Olteneşti (prof. Elena Radu) şi Gugeşti (Vasile Miclescu)169. Despre semnificaţia lunii prieteniei româno-sovietice din 1961, vorbesc directorii de cămine culturale, remarcându-se profesorii Ioan Mihuţ (Buneşti) şi Dumitru Puiu (Vetrişoaia)170. În martie 1963 se ţin 18 conferinţe cu titluri „deosebite” la căminele culturale din raion. La Căminul cultural din Gorban, va conferenţia Ioan Vârnă, directorul şcolii (Realităţi şi perspective la început de an în economia sovietică) iar la cel din Bohotin, profesorul M. Manolache (Premisele anului 1963 pentru sporirea producţiei agricole). Sunt confecţionate totodată 20 de fotomontaje171.

Activitatea cinematografică

Popularizarea filmului sovietic s-a realizat şi în toamna anului 1953 prin vizionarea a patru filme: Satco, Noaptea de Mai, Maximca şi Mitrea Cocor172. În perioada 1-30 decembrie 1953, după moartea lui Stalin din 4 martie, la cinematograful „Rodina” din Huşi, Petrică Dragomir, primul secretar al Raionului de partid, susţine conferinţa Tovarăşul Stalin, conducătorul operei de construire a comunismului, Stegarul luptei pentru Pace din Lumea întreagă173. Paraschiv Popa, primul secretar al Raionului de Partid, susţine la cinematograful „Rodina” în ianuarie 1954 conferinţa cu titlul Nemuritoarea învăţătură a lui Lenin luminează calea întregii omeniri în lupta pentru Pace, Democraţie şi Socialism, organizată de Raionul de Partid şi ARLUS. Dr. Aron Ghiltman, preşedintelle Comitetului Raional ARLUS, va fi inclus în prezidiu. Conferinţa este urmată de un spectacol organizat de echipa artistică a Sindicatului Învăţământ174. Luna prieteniei româno-sovietice presupunea şi festivalul filmului sovietic, în toamna anului 1954 rulând filme curente la centrul de raion şi în cele şapte comune unde se întâlneau aparate de proiecţie. La Huşi, a rulat filmul O scrisoare pierdută (prezentat de prof. Georgeta Cristea), la Târzii filmul Amiralul Usacov (prezentat de Gribencea Trifan, directorul Şcolii Elementare). Caravana cinematografică poposeşte la Drânceni şi Râşeşti (filmele Tânăra Garda şi Festivalul Tineretului din 1953) şi la Arsura (filmele Taras Şevcenco şi Fiul Regimentului)175. În anul 1955 se găseau aparate de proiecţie cinematografică în şapte comune, unde au rulat filmele: „Căderea Berlinului”, „Reţeaua morţii” şi „Neuitatul an 1919”. La cinematograful Rodina din Huşi rulează filmele „Agentul No. 13” (prezentat de profesorul Mihai Hogaş) şi „Poteci periculoase (la 23 octombrie 1956, prezentat de profesorul Boris Gorceac)”. Totodată, la 30 octombrie 1950 la aceeaşi sală este organizat de comitetul raional ARLUS simpozionul legat de filmul „Neamul Jurbinilor”, în cadrul căruia profesorul Boris Gorceac, a prezentat cinematografia sovietică, iar Emil Pascal, instructor cultural la Casa Raională de Cultură din Huşi, a prezentat filmul respectiv176. Caravana cinematografică, condusă de Vasile Teodoru şi Vitali Ianoş, vizitează 13 sate şi prezintă spre vizionare filmul „Atacul caravanei”177.

169 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 16 / 1960, f. 5.170 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 17 / 1961, f. 54.171 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 19/ 1963, f. 6.172 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 5 / 1953, f. 44.173 Ibidem, f. 65.174 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 2.175 Ibidem, f. 86.176 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 1 / 1950, f. 31.177 Ibidem, f. 32.

Propaganda bolşevică pune în aplicare proiectul intitulat „În vederea răspândirii iniţiativei intelectualilor din satul Murîghina şi a scrisorii intelectualilor din satul Bosia, Regiunea Iaşi”, implementat în 14 comune. La Tătărăni, în prezenţa a 43 de intelectuali sosiţi în vizită, Vasile Chirilă lecturează scrisoarea intelectualilor din Bosia şi întocmesc un proiect cu sarcini concrete în vederea ridicării la un nivel înalt a activităţii culturale şi educative a „ţăranilor muncitori”, pentru a se pune în practică directivele celui de-al doilea congres al PMR Vor mai ţine discursuri în acest sens: Constantin Moruzi, la Stroieşti, în faţa a 34 „tovarăşi”, Marin Iordan, directorul căminului cultural din Vutcani, în faţa a 50 de intelectuali, prog. Georgeta Cristea, la Şchiopeni, în faţa a 20 „tovarăşi”178. În cadrul lunii prieteniei româno-sovietice din 1956, profesorul Boris Gorceac prezintă filmul „Umbre în port”, care rulează la cinematograful „Rodina”179. Conferinţa cu titlul Lupta de clasă în etapa actuală a profesorului Victor Skacerţikov de la Universitatea „Lomonosov” din Moscova din 13 iunie 1957 este urmată de rularea filmului sovietic Asasinatul din strada Dantei180. O serie de filme sunt prezentate prin satele judeţului în ianuarie 1963, cum ar fi la Epureni (Lucreţia Popa), Târzii (Dumitru Popa, directorul Căminului Cultural), Berezeni (prof. Valeriu Pascal prezintă filmul Anii fecioarei), Duda (Gheorghe (...), directorul Căminului Cultural, filmul Focuri în munţi) şi Ghermăneşti (Anastasia Socol, directorul şcolii)181. Festivalul filmului sovietic organizat în cadrul lunii prieteniei româno-sovietice din 1957 constituie prilejul vizionării la cinematograful Rodina a şase filme, printre care Submarinul 323, Înălţimi şi Taina nopţilor eterne182. Cu ocazia săptămânii filmului sovietic din toamna anului 1959 vorbesc profesorii C-tin Ionescu şi Boris Gorceag183. În 1960 conferinţa Despre cinematografia sovietică de la cinematograful Rodina este urmată de proiecţia a 7 filme sovietice, vizionate de 7000 de spectatori184. Din 1961 numeroase activităţi specifice ARLUS se desfăşoară în grădina de vară a cinematografului Rodina, cum ar fi Noul zbor cosmic a victoriei comunismului (13 august 1961, prezintă profesorul Mihail Valentin de la Consiliul Regional al ARLUS). După conferinţa centrală ţinută de profesorul Constantin Neştian la 7 octombrie 1961 în sala „Rodina”, rulează filmul Pâine şi trandafiri.185.

Activitatea sportivă

Din activitatea propagandistică nu lipseşte sportul. Popularizarea sportului sovietic se realizează şi în cadrul lunii prieteniei româno-sovietice din 1953, în colaborare cu CCFS. Astfel, s-a organizat o competiţie sportivă pe stadionul „23 August” din Huşi între echipa „Voinţa” Huşi şi echipa sportivă a GAS Pojorăni186. Activităţile sportive sunt organizate şi în cadrul lunii prieteniei româno-sovietice. Între 1 şi 6 octombrie 1954 a fost organizat în raion crosul Să sărbătorim şi să întâmpinăm 7 Noiembrie (3850 participanţi) şi la Huşi în 10 octombrie (430 sportivi). Stadionul „23 August” din Huşi a fost la 10 octombrie 1954 gazda meciului de fotbal dintre echipele „Voinţa” Vaslui şi „Voinţa”

178 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12/ 1956, f. 69.179 Ibidem, f. 114.180 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 13 / 1957, f. 62.181 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 19/ 1963, f. 1-2.182 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 13 / 1957, f. 99.183 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 15 / 1959, f. 11.184 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 16 / 1960.185 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 17 / 1961, f. 54.186 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 5 / 1953, f. 44.

Huşi, precum şi a meciului de volei dintre echipele „Progresul” Huşi şi „Armata” Huşi. Sunt răsplătiţi prin acordarea de insigne „70 tovarăşi” din Huşi, 20 din Vutcani, 20 din Creţeşti, 16 din Pogăneşti, 25 din Lunca Banului şi 16 din Grumezoaia. Se desfăşoară în acelaşi timp campionatele regionale de baschet (participă Şcoala Medie de 10 ani), de oină (echipa din Târzii) şi concursul raional de volei la care au participat echipele din Vutcani, Şchiopeni, Pogăneşti, Târzii, Şcoala Viticolă (băieţi şi fete), Progresul Huşi, Şcoala pedagogică (fete). Este organizat un campionat de tir. Sunt făcute manifestaţii de fotbal şi volei în comunele Vutcani, Pojoreni, Gugeşti şi Boţeşti187. Sunt organizate demonstraţii sportive de Comitetul Raional ARLUS în colaborare cu CCFS Între 18 septembrie şi 16 octombrie 1955 s-a organizat crosul Să întâmpinăm 7 noiembrie, iar între 20 octombrie şi 6 noiembrie 1955 ştafeta prieteniei româno-sovietice şi spartachiada de toamnă a satelor, fază la care participă 800 de cetăţeni. Pe terenul „23 August” din Huşi se desfăşoară la 9 octombrie 1955 un meci de fotbal între echipele sportive din localitate, la care au participat 500 de spectatori. Ioan Adam, preşedintele CCFS, ţine conferinţa Sportul sovietic, cel mai avansat sport din lume. Au loc întâlniri între echipele sportive din Tătărăni şi Târzii, Vutcani şi Deleni, Lunca Banuluii şi Vetrişoaia188. În 1956, la Târzii, Sandu Gheorghe prezintă tema Despre sportul sovietic, cel mai avansat sport din lume, urmată de programul artistic realizat de echipa de amatori a căminului cultural din localitate. Conferinţa respectivă a fost prezentată în 12 cămine culturale, printre care cele de la Lunca Banului (Vasile Tărăboanţă) şi Avereşti (Mihai Mistreanu), urmată de programul artistic189. În trimestrul al II-lea din 1956 s-a organizat conferinţa Să învăţăm din experienţa mişcării de cultură fizică şi sport din U.R.S.S. Sunt organizate manifestări sportive în cadrul spartachiadei de vară a tineretului. Profesorii de profil sunt antrenaţi de comisiile ARLUS pentru popularizarea sportului sovietic. Ecaterina David, profesor de cultură fizică şi sport dezbate la Creţeşti, Olteneşti şi Târzii tema Sportul, un mijloc important de educaţie comunistă; la Avereşti şi Vutcani profesorii pun în discuţie teme ca Sportul în satele Uniunii Sovietice şi Legăturile internaţionale ale sportivilor sovietici, prelucrându-se extrase din broşura Sportul sovietic, editată de ARLUS190. Căminele culturale sunt utilizate în timpul campaniilor pentru alegeri, cum ar fi cea din 1957 pentru deputaţii M.A.N. În acest sens ţine un discurs Ioan Mardare (Răducăneni, despre situaţia internaţională), urmat de alţi lideri la Ghermăneşti, Bohotin, Dolheşti şi în alte 11 cămine191.

Biblioteca Raională Centrală din Huşi

Potrivit referatului din 15 martie 1950 ARLUS Huşi a organizat în sala bibliotecii din Huşi conferinţa 85 de ani de la naşterea lui Maxim Gorki, în colaborare cu Biblioteca Centrală, eveniment la care participă 250 de persoane (Sic !)192. În 1952 biblioteca „care a fost la Raionul nostru a fost ridicată de Regiunea ARLUS Bârlad”193. În cadrul Lunii prieteniei româno-sovietice între 21 şi 28 octombrie 1953 la bibliotecă s-a organizat Deschiderea cărţii sovietice, marcată prin conferinţa Cartea sovietică bun de preţ al

187 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 82.188 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 1 / 1950, f. 21.189 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12/ 1956, f. 39.190 Ibidem, f. 67.191 Ibidem, f. 3.192 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 1 / 1950, f. 1.193 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 3 / 1952, f. 3.

poporului român (Vasile Constantin, inspector la Secţia de Învăţământ), urmată de o expoziţie de cărţi realizată în colaborare cu „Librăria Noastră”. Odată cu deschiderea săptămânii cărţii sovietice s-a format un prezidiu format din Paraschiv Popa, secretar prim al Raionului PMR, preşedinte, şi Hristache Creţu, preşedintele cercului ARLUS de la GAC Epureni194. În colaborare cu Biblioteca Centrală a fost organizată la 15 martie 1953 conferinţa 85 de ani de la moartea marelui scriitor Maxim Gorki195. Sfatul Raional şi „Librăria Noastră” organizează în decembrie 1953 o vitrină centrală cu operele lui Stalin196. În luna mai a anului 1954 sunt organizate o serie de conferinţe centrale, cum ar fi: Rezultatele conferinţei de la Berlin (sala Rodina, de Bernace, şeful Secţiei de propagandă al Raionului de Partid), 5 Mai - ziua presei sovietice (Virginia Steinberg, Biblioteca Centrală), 9 Mai-Ziua Victoriei armatei sovietice asupra fascismului german (căpitanul Ioan Grigore, sala Rodina), recenzia romanului Ivan Ivanovici (Victor Crăciun, delegat din partea Regiunii Iaşi, Biblioteca Centrală), 300 de ani de la reunirea Ucrainei cu Rusia (învăţătorul Vasile Constantin de la Şcoala nr. 2, Biblioteca Centrală) şi Agrotehnica sovietică factor călăuzitor în dezvoltarea agriculturii în Republica Populară România (Dumitru Roşca, delegat din partea Regiunii ARLUS, Biblioteca Centrală)197. Biblioteca Centrală din Huşi organizează cu generozitate manifestări culturale în cadrul lunii prieteniei româno-sovietice din toamna anului 1954. Georgeta Cristea, profesoară de limba română, ţine conferinţa intitulată Arta sovietică, ajutor preţios în construirea socialismului în ţara noastră, la care se adugă expoziţia de cărţi tehnice şi literare sovietice. Instituţiile importante din oraş – OCL Produse Industriale, Cooperaţie şi altele – devin gazdele a opt standuri de carte, alte patru standuri fiind expuse cu prilejul diferitelor manifestări, iar patru vitrine sunt expuse la diferite magazine şi la „Librăria Noastră”(a se vedea nota informativă trimisă la Iaşi în 24 octombrie 1954 semnată de Vasile Folescu, secretarul ARLUS)198. Profesorul Mihai Ciobanu prezintă din partea Comitetului Raional ARLUS şi a Arhivelor Statului, Filiala Huşi, în cadrul bibliotecii, la 18 octombrie 1955, tema Relaţiile româno-ruse de-a lungul veacurilor, urmată de un diafilm199. Profesoara Georgeta Cristea organizează în cadrul bibliotecii la 25 octombrie 1955 o conferinţă cu titlul Lumina cărţii sovietice, urmată de o seară literar artistică, sunt lecturate fragmente din Lev Nicolaevici Tolstoi şi Vladimir Maiakovski, a căror viaţă este prezentată. La eveniment au participat 75 de cetăţeni200. Ziua cărţii agrotehnice sovietice din 1955 se desfăşoară în 40 de cămine culturale. Cea mai reuşită manifestare are loc la căminul cultural din satul Târzii, unde directorul şcolii lecturează conferinţa cu titlul „Importanţa cărţii agrotehnice sovietice”. Echipele de pioneri difuzează 54 de broşuri agrotehnice, semnate de autori sovietici, dintre care sunt evidenţiaţi pionierii Violeta Siminică şi Elena Năstase. La Târzii participă 140 de locuitori.201

„Săptămâna cărţii sovietice”din toamna anului 1956 se desfăşoară prin organizarea de vitrine şi expoziţii tematice la Biblioteca Centrală din Huşi, Librăria Noastră din Huşi ( este remarcată vitrina de aici), căminele culturale din Vutcani, Cârligaţi, Creţeşti şi Târzii. Conform

194 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 5 / 1953, f. 44.195 Ibidem, f. 14.196 Ibidem, f. 70.197 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 28-29.198 Ibidem, f. 79.199 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 1 / 1950, f. 33.200 Ibidem, f. 23-24.201 Ibidem, f. 31.

informaţiilor păstrate expoziţiile de carte au fost vizitate de 1500 de persoane. În întregul raion Huşi s-a sărbătorit centenarul naşterii lui I.V. Miciurin. În căminele culturale sunt susţinute conferinţe după tezele trimise de la centrul raional202. Comemorarea scriitorilor ruşi şi uitarea celor români era o practică curentă. În 1956 este comemorat Maxim Gorki prin conferinţe şi şezători literare organizate în 26 întreprinderi şi instituţii din oraşul Huşi, dar şi la căminele culturale, cele mai reuşite fiind la Dolheşti (Iulia Spânu), Stănileşti (învăţătoarea Margareta Moraru) şi Lunca Banului (Ioan Arhire). Sunt realizate standuri de carte la căminele culturale din Pogăneşti şi Vutcani203. Biblioteca Centrală din Huşi organizează la 16 iunie 1956 conferinţa A.M. Gorki, mare luptător pentru pace şi democraţie, susţinută de asistentul universitar Pavel Popa din Iaşi, urmată de un program muzical românesc şi sovietic susţinut de o formaţie de amatori204. Comemorarea a 20 de ani de la moartea lui M. Gorki a oferit prilejul unor manifestaţii „reuşite” la Dolheşti (prof. Iulia Spânu, în faţa a 70 cetăţeni) şi Stănileşti (Margareta Moraru, în faţa a 130 cetăţeni), Sfatul Popular Raional (Constantin Moruzi de la Secţia Cultură), U.R.C.C. (Gheorghe Cozmei), Tribunal, Căminul Cultural din cartierul Plopeni (Maria Popa, secretarul Organizaţiei de bază a U.T.M.). În acelaşi timp a fost organizată şi o expoziţie de carte tematică la „Librăria Noastră”din Huşi205. În documentele timpului se notează: „În ziua de 14 octombrie 1956 a fost planificat să aibă loc la Biblioteca Centrală un „Jurnal vorbit” despre lupta U.R.S.S. pentru slăbirea încordării internaţionale, care nu s-a ţinut”206. Dumitru Vranciu, directorul Fabricii de ţigarete din Iaşi, conferenţiază la 6 februarie 1957 tema Colaborarea frăţească dintre RPR şi URSS.207

La 17 iulie 1956 în cadrul Bibilotecii Centrale se va desfăşura conferinţa „Semnul unei mari prieteniei (restituirea tezaurului de artă păstrat în URSS)”, la care participă 45 de cetăţeni, care ascultă discursul unui profesor universitar din Iaşi, a cărui nume nu este dat208. În cadrul lunii prietenii româno sovietice Biblioteca Centrală coordonează decada cărţii şi literaturii sovietice, a cărei deschidere festivă datează din 15 octombrie şi durează până la 26 octombrie 1956.Virginia Steimberg a pregătit seara literară dedicată scriitorului Lev Nicolaevici Tolstoi (1828-1910), completată de expoziţia de carte sovietică din sala Bibliotecii209. Profesoara Georgeta Cristea şi Virginia Steimberg organizează în 1957 seri literare cu sprijinul U.T.M.-ului210. Săptămâna cărţii şi literaturii sovietice prilejuieşte în toamna anului 1957 întâlnirea cititorilor cu Aurele Ciulei în dezbaterea intitulată Cartea sovietică, factor activ în educarea omului nou. Aurel Ciulei şi Areta Popenco vorbesc şi despre scriitorul A.S. Puşkin. Dezbaterile sunt urmate de vizionarea expoziţiei Arta ucrainiană, organizată de Consiliul Raional ARLUS. Activităţi literare se desfăşoară şi la Şcoala Medie de băieţi (seara literară „Poezia sovietică”-profesoara Georgeta Cristea), Şcoala Medie de Fete (despre proza sovietică- profesorii Mihai Hogaş şi Ştefan Petrenco), Dolheşti, Răducăneni, Gugeşti (seri literare), Casa Pionierilor din Huşi (profesorul Mihai Cărăuşu, Cartea sovietică pentru copii). Scriitorul George Dan, membru al

202 Ibidem, f. 24.203 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12/ 1956, f. 77.204 Ibidem, f. 70.205 Ibidem, f. 72, 76.206 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 13/ 1957, f. 14.207 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12/ 1956, f. 28.208 Ibidem, f. 82.209 Ibidem, f. 111.210 Ibidem, f. 32.

Uniunii Scriitorilor susţine la Cabinetul de Partid în 20 octombrie 1957 conferinţa Viaţa şi opera lui Serghei Esenin211. Împlinirea a 40 de ani de la înfiinţarea Armatei Roşii este marcată prin seara literară organizată la 21 februarie 1958 de unitatea MFA şi Biblioteca Raională din Huşi, în cadrul căreia expune locotenentul major Gheorghe Vânătoru212. Bibliotecara Elena Costăchescu organizează o seară literară la 10 mai 1959213. Luna prieteniei româno-sovietice (7 octombrie – 7 noiembrie 1959) implică şi biblioteca din Huşi prin conferinţa Construcţia comunismului reflectată în literatura şi arta sovietică, expoziţii şi standuri cu cărţi sovietice, seara literară Marea revoluţie din octombrie oglindită în literatură (prog. Georgeta Cristea)214. Cu ocazia Zilelor culturii şi artei RSS Bieloruse (6-16 decembrie 1959) Biblioteca organizează manifestări dedicate Poeziei bieloruse în anii puterii sovietice şi Presei bieloruse contemporane, urmate de concursurile de la Şcoala Profesională de Viticultură şi Şcoala de Mecanici Agricoli, sub coordonarea profesorului Constantin Enache. Conferinţe tematice se desfăşoară în 28 de comune şi sate215. Răsplătit în decembrie 1959 cu insigna de bronz, Aurel Ciulei propunea prin staţia de radioficare: „ar fi bine la biblioteca raională să se organizeze un cerc de cunoaşterea realizărilor şi literaturii sovietice”216. Centenarul naşterii scriitorului Anton Pavlovici Cehov (1860-1904) a fost marcat în ianuarie 1960 prin 15 conferinţe şi activităţile de la Biblioteca Raională şi din şcoli (Viaţa şi opera lui A.P. Cehov). La Bibliotecă sunt organizate expoziţii şi standuri tematice de carte217. O bogată activitate culturală pusă în slujba „marelui frate de la Răsărit” se desfăşoară la Biblioteca Raională în anul 1961: prezentarea romanelor Departe în spatele frontului de Boris Palevici şi Pe Donul liniştit de Mihail Şoşov (prezintă Areta Popenco în perioada 8-20 ianuarie 1961), două seri literare dedicate Vieţii şi activităţii lui F.M. Dostoievski (80 de ani de la deces) şi Vieţii şi activităţii lui I.P. Pavlov (25 de ani de la deces), prezentarea cărţii Fraţii Erşov de Vsevolod Kocetov, scriitor sovietic de romane cu tentă proletcultistă (prezintă Eugen Agrigoroaiei), organizarea manifestărilor închinate lui Taras Şevcenko (15 seri literare în perioada 5 şi 15 martie 1961 la şcolile medii şi de 7 ani, biblioteca raională, casa de cultură, cluburi, fiind organizate standuri de carte la „Librăria noastră” şi emisiuni la staţia de radioficare), manifestările dedicate poetului Mihail Iurievici Lermontov (seara literară din 30 iulie 1961 organizată de „tovarăşul” Ion Folescu), prezentarea temei Lermontov, omul şi opera (Gheorghe Şelaru din partea Consiliului Regional ARLUS, la 5 august 1961), organizarea a 4 simpozioane despre Viaţa şi opera marelui scriitor Maxim Gorki (Şcoala Medie „Cuza Vodă”, Şcoala Medie „Mihai Kogălniceanu”-prfesorii Gh. L. Roman, Georgeta Cristea, Ana Olah), Marea revoluţie din Octombrie oglindită în literatură (la bibliotecă, prezintă prof. Nicolau Vespinin şi Areta Ocrainiciuc), Moştenirea literară a lui Mihail Lomonosov (la Biblioteca Raională, 5 şcoli şi două instituţii). În mediul rural s-ar fi desfăşurat 58 de seri literare218. Ioan Folescu prezintă la Biblioteca Raională în ianuarie 1963 romanul Morţii nu pricep...” În cinstea lui A.S. Serafimovici, sunt organizate în ianuarie 1963 seri literare la şcolile nr. 1 şi 2 din

211 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 13 / 1957, f. 96, 104.212 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 14 / 1958, f. 22.213 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 15 / 1959, f. 5.214 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 15 / 1959, f. 10.215 Ibidem, f. 9.216 Ibidem, f. 24.217 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 16 / 1960, f. 6-7.218 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 17 / 1961, f. 23- 24, 35.

Huşi, la care participă elevi şi profesori, remarcându-se cei de limba rusă, anume Dumitru Coşescu (Şcoala nr. 1) şi Rodica Vintilă (Şcoala nr. 2). La Biblioteca Raională s-au remarcat în faţa celor 46 de participanţi Ioan Folescu şi Elena Costăchescu. Areta Ocrainiciuc va preznta la rândul ei romanul Buruiana . În 2 martie 1963, tovarăşul Gilea, directorul Bibliotecii Regionale Iaşi susţine în faţa elevilor Şcolii Medii „Cuza Vodă” din Huşi conferinţa A. Macarenko-75 de ani de la naşterea marelul pedagog. În cadrul Bibliotecii Raionale, Ioan Folescu organizează o seară literară în martie 1963, cu tema A.M. Gorki-95 de ani de la naştere, iar la Şcoala Tehnică Agricolă, Ioan Moraru va conferenţia pe tema Energia nucleară şi utilizarea ei în scopuri paşnice219. Cei 93 ani de la naşterea lui Lenin sunt sărbătoriţi la Biblioteca Raională la 22 aprilie 1963 prin montajul literar şi muzical intitulat Sub steagul lui Lenin, la care au participat 70 de persoane220

Casa Armatei

Constantin Căruţaşu, şeful Secţiei de Învăţământ, susţine la Casa Armatei din Huşi în ianuarie 1954 conferinţa 300 de ani de la unirea Ucrainei cu Rusia. Din prezidiu face parte Popa Paraschiv, primul secretar al Raionului de Partid şi preşedinte al Sfatului Popular Raional221. Cu prilejul evenimentului amintit s-au elaborat două scrisori de către Secţia de Învăţământ şi Teodor Avisalon (URCC), destinate „oamenilor Ucrainei din URSS”222. La 9 mai 1954 sunt depuse 55 de coroane la cimitirele eroilor sovietici din Huşi şi satul Urlaţi223. În 1955 la cinematograful „Rodina” conferenţiază locotenentul major Valeriu Pop pe tema Armata sovietică pavăză de neclintit a securităţii şi libertăţii popoarelor224. Acelaşi locotenent major susţine la 23 februarie 1955 în cinematograful Rodina conferinţa Aniversarea a 37 de la naşterea armatei sovietice. Conferinţa a fost deschisă de dr. Aron Ghiltman, preşedintele ARLUS Raional şi directorul Spitalului de Stat. În sala Rodina tronează tablouri cu chipurile lui Lenin, Stalin şi Bulganin, în faţa cărora se prosternează 600 de „cetăţeni”, pentru care a fost pregătit un bogat program artistic. Ofiţerii huşeni sunt trimişi în lumea rurală, grănicerilor revenindu-le susţinerea de conferinţe în satele de graniţă, anume la Bumbăta, Pogăneşti, Drânceni şi Scoposeni, unde se vor ocupa şi de alegeri. Mai sunt susţinute conferinţe de către ofiţeri la M.F.A. Huşi, Creţeşti, Cârligaţi, Olteneşti, Tătărăni, Epureni şi Avereşti225. În luna mai a anului 1955, căpitanul Constantin Răgălie conferenţiază în sala Rodina tema „9 mai, ziua victoriei Armatei Sovietice asupra fascismului german”în faţa a 700 de cetăţeni. „Festivalul artistic”a fost susţinut de echipa Unităţii Militare din Huşi. Coroane de flori au fost depuse la cimitirele soldaţilor sovietici din Huşi şi Urlaţi226. Ziua de 23 august a fost sărbătorită şi în raionul Huşi în 1955. Importanţa zilei a fost prelucrată în cluburi, căminele culturale şi la colţurile roşii din diversele instituţii. Materialele din presă despre „măreaţa zi”sunt prelucrate la Creţeşti, Târzii, O.C.L.-Produse industriale din Huşi, Sfatul

219 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 19/ 1963, f. 1-5.220 Ibidem, f. 7.221 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 2.222 Ibidem, f. 3.223 Ibidem, f. 29.224 Ibidem, f. 59.225 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 11 / 1955, f. 6-7.226 Ibidem, f. 26.

Popular Raional, Sfatul Popular Orăşenesc. Totodată sunt depuse 25 de coroane de flori la cimitirul „eroilor căzuţi sovietici şi români”227. Cu prilejul sărbătoririi celei de-a 38-a aniversări a armatei sovietice, la 22 februarie 1956 ofiţerii militari din Huşi conferenţiază la 12 întreprinderi şi instituţii, iar la altele 17 se implică comisiile ARLUS. La cinematograful „Rodina” din Huşi, Ioan Breazu, locţiitorul politic al unităţii militare din Huşi va conferenţia pe această temă. În raportul de activitate se consemnează: „Arătând drumul glorios pe care l-a parcurs această armată victorioasă, cei peste 700 cetăţeni prezenţi în sală au ovaţionat îndelung pentru armata sovietică, armata Păcii”. După conferinţă urmează un program artistic susţinut de echipa Unităţii Militare din Huşi la cinematograful Rodina228. „Ziua Victoriei”este sărbătorită cu mare fast la 9 mai 1956 prin acţiunile organizate de Consiliul Raional ARLUS, Sectorul politic al Unităţii Militare, Secţia Cultură şi AVSAP Pentru ziua de 9 mai 1956, ora 10 se consemnează în documentele ARLUS: „un şir de delegaţii din întreprinderi şi instituţii din oraş au mers spre cimitirul eroilor unde au depus un număr de 40 de coroane ca drept recunoştinţă pentru eroii sovietici căzuţi în lupta eroică pentru eliberarea patriei noastre”. Vasile Sandu, comandantul Garnizoanei Huşi, conferenţiază la sala Rodina, cuvântul său fiind urmat de festivalul artisitic al echipei Unităţii Militare din localitate229. Cu prilejul sărbătoririi celei de-a 39-a aniversări a armatei sovietice din 23 februarie 1957, ofiţerii în rezervă repartizaţi de Comitetul organizatoric raional AVSAP şi cei de la Batalionul de grăniceri din Huşi se deplasează în 32 centre de comună pentru popularizarea evenimentului. Ofiţerii grăniceri se deplasează la Stănileşti, Pogăneşti, Drânceni, Ghermăneşti, Râşeşti, Scoposeni, G.A.S. Pojoreni. În acest sens vor acţiona şi directorii a 53 de cămine culturale din raion. În 22 februarie 1957 în 12 întreprinderi, instituţii şi şcoli din oraş acţionează ofiţerii de Unitatea Militară230. Ziua Victoriei este marcată şi la 9 mai 1957 prin discursul căpitanului Ioan Constantin de la cinematograful Rodina, festivalul artisitic al echipei artistice de la Unitatea Militară din Huşi, şi depunerea de coroane de către 25 de delegaţii la cimitirul eroilor sovietici şi români căzuţi în lupte231. La 23 februarie 1958 sunt sărbătoriţi 40 de ani de la crearea armatei sovietice, prilej cu care conferenţiază ofiţerii militari trimişi de unitatea MFA şi Unitatea de Grăniceri, remarcându-se maiorul în rezervă Vasile Petrăchescu (căminul cultural din Corni) şi Nicolae Pândaru, ofiţer în rezervă (căminul cultural din Stănileşti). Serile literare şi emisiunile radio locale sunt urmate de conferinţa centrală de la cinematograful Rodina susţinută de maiorul Liviu Dumitriu şi spectacolul artistic oferit de Unitatea Militară din Huşi, iar căpitanul Ion Balabancea va vorbi în faţa celor 16 delegaţii care s-au deplasat la „cimitirul eroilor sovietici şi români”232. Maiorul Liviu Dumitriu se implică prin discursul ţinut în cimitirul eroilor la 9 mai 1959 (Ziua Victoriei), citit în aceeaşi zi în 32 de centre de comună de către directorii de şcoli (la Ivăneşti conferenţiază Mihai Ghibănescu iar la Duda Nicolae Popa)233.

Presa

227 Ibidem, f. 57v.228 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12 / 1956, f. 28; f. 44.229 Ibidem, f. 68.230 Ibidem, f. 32.231 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 13 / 1957, f. 62.232 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 14 / 1958, f. 21-22.233 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 15 / 1959, f.

Luna prieteniei româno-sovietice din perioada 7 octombrie şi 7 noiembrie 1953 a fost reflectată prin cele 17 articole din presa locală şi centrală, remarcându-se Cecilia Segal (două articole), Iuju Schofer, Victor Baba şi Constantin Velichi. Sunt difuzate la cercurile săteşti şi orăşeneşti ARLUS 635 de fotogazete, reprezentative pentru aşa numita prietenie cu URSS234. În 1955 sunt constatate abonamentele la publicaţiile ARLUS: „Veac nou” (148 din 150 planificate) şi „URSS azi” (63 din 160 planificate). Pentru anul 1956 s-au planificat 1753 de abonamente la presa sovietică, realizându-se 1982 de abonamente. Sunt date şi câteva exemple pentru oraşul Huşi: ILL Huşi (7 abonamente), moara Ceahlăul (14 abonamente), Tribunal (6 abonamente), Spital (10 abonamente)235. În cursul anului 1955 au fost ţinute discursuri despre Tratatele de la Varşovia, remarcându-se Mihai Pârvan la G.A.S. Pojoreni (conferinţa Declaraţia tov. Gheorghiu Dej la conferinţa de la Varşovia), Vasile Simion la Zberoaia, Natalia Timuş la Şcoala nr. 2 de fete din Huşi, Grigore Bârcă, secretarul organizaţiei de bază a PMR de la SMT Huşi, la S.M.T. (conferinţa Importanţa istorică a folosirii în U.R.S.S a energiei atomice în scopuri paşnice)236. În perioada 1-30 decembrie 1953 scriu articole despre viaţa lui I.V. Stalin, expuse la gazetele de perete, Brocman (cercul ARLUS UCC), Ana Popescu (Şcoala nr. 2 de băieţi), Ecaterina Vartolomei (Spitalul Unificat din Huşi), Tamara Chetran (Tătărăni), Natalia Tănase (Crăsnăşeni), Petru Covrig (Ghermăneşti)237. Realizarea cursurilor de limba rusă din 1954 au drept consecinţă creşterea numărului de abonamente la 3631, de la diferite ziare şi reviste de specialitate. Pentru pioneri pătrund 886 de reviste şi ziare: „Pionerskaia Pravda”, „Murzilea” şi „Sportul sovietic”. În contractarea abonamentelor s-au remarcat: ARLUS Cooperativa meşteşugărească din Huşi şi membrii cooperativelor din mediul rural, cum ar fi cea din Vetrişoaia (84 abonamente), bibliotecile căminelor culturale şi ale cooperativelor (282 abonamente). Creşte numărul abonamentelor la cărţile şi presa sovietică în 28 sfaturi populare, 93 cămine culturale, 12 cooperative, la GAC –urile din Vutcani, Târzii şi Gugeşti, GAS-urile din Pojoreni şi Avereşti.238. În trimestrul al II-lea al anului 1955 sunt făcute abonamente la publicaţiile „Veac nou” şi „U.R.S.S. azi”, în promovarea cărora s-au remarcat Teodor Râpanu, Paraschiva Anghel, Manole Lazăr, ultimii doi membri în comitetul orăşănesc. Practica abonamentelor s-a evidenţiat la spital, ocolul silvic, tribunal, cooperativa „Progresul” şi la mat-vin, preocupări în acest sens lipsind la secţia financiară, Banca Republicii Populare România, sfatul orăşenesc, precum şi în satele Cârligaţi şi Epureni239. În ianuarie-martie 1956 au fost realizate abonamente de instituţii precum: Tribunalul (22), Cultura tutunului (28), Cooperativa „Progresul”(5) şi la Stănileşti (5). Vinovat de numărul mic de abonamente este găsit Jean Vasile, membru al Biroului raional ARLUS, şeful Centrului de difuzare a presei, prin neimplicarea în instruirea comisiilor ARLUS240.

234 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 5 / 1953, f. 44-45.235 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 1 / 1950, f. 32.236 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 11 / 1955, f. 28.237 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 5 / 1953, f. 70. 238 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 66.239 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 11 / 1955, f. 30.240 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12 / 1956, f. 49.

Comisiile ARLUS de la Sfatul Popular Raional, moara „Ceahlăul”, Ocolul Silvic şi OCC Produse Industriale „au organizat expuneri din presă în legătură cu restituirea tezaurului de artă a ţării noastre de către Uniunea Sovietică”, la care au participat 780 de cetăţeni241. Ziua presei comuniste intră în atenţia autorităţilor în mai 1957, eveniment marcat prin discursul de la cinematograful Rodina a lui Constantin Sârbu, din partea ziarului „România liberă” (Rolul şi importanţa presei comuniste), urmat de un program artistic oferit de orchestra şi corul Casei Raionale de Cultură din Huşi242. În 5 mai 1959 aceeaşi zi a presei sovietice este amintită prin discursul profesorului Ioan Ionescu243. Lecturile colective din presa şi materialele care oglindesc „marele eveniment din 1917” sunt practicate în 1961 în 59 de comisii ARLUS (55 din mediul rural), realizându-se şi 280 de abonamente la „Veac nou”244.

Expoziţii

La 23 august 1949 se constată: „membrii acestui cerc au contribuit pentru buna reuşită a manifestării, au făcut o lozincă, au contribuit la pavoazarea localului, s-a schimbat materialul la foto-montaj în vederea zilei de 23 August, s-au scris 4 articole la gazeta de perete, s-au organizat 2 echipe de lozincari, au luat parte 80 de membri la defilare”245. Expoziţia intitulată U.R.S.S. în fruntea luptei pentru pace a fost inaugurată în ziua de 28 august 1949, urmată de un simpozion cu aceeaşi temă desfăşurat în sala cinematografului Rodina la 20 septembrie 1944246. În ianuarie 1953 s-a organizat la clubul Sindicatului Artă şi poligrafie expoziţia Canalul navigabil Volga-Don V.I. Lenin247. O vitrină de stradă cu aspecte din viaţa lui I.V. Stalin a fost expusă în decembrie 1953 la sediul raional din Huşi248. În cursul anului 1955 au fost primite de la forurile regionale publicaţiile „Sovietski Soiuz” şi „Organioc”249. În mai 1954 sunt expuse în centrul oraşului Huşi 25 de vitrine care oglindeau diferite aspecte din industrie şi viaţa colhoznicilor, amplasate la Banca de Stat, Biblioteca Centrală, Staţia de Malarie, OCLL Produse Industriale şi în alte părţi. În scrierea lozincilor s-au remarcat: Tamara Chetran (Tătărăni), Ioana Manolache, Maria Popescu (Lunca Banului), Vasile Munteanu (Poşta Elan), Vasile Mistreanu (Deleni), Ioan Pricop (cartierul Plopeni din Huşi) şi Ioan Nebunu (cartierul Broşteni din Huşi)250. Punctele centrale de agitaţie vizuale din 1955 erau cele din cartierul Corni-Huşi, de la cercurile ARLUS Alimentara, Secţia financiară, Tribunal, Moara „Ceahlăul”, Şcoala Tehnică Viticolă (Huşi), comunele Pogăneşti, Creţeşti şi Vetrişoaia. În august 1955 sunt fixate fotomontaje la ariile agricole din Huşi, Creţeşti, Stănileşti şi Târzii. Potrivit rapoartelor de activitate au fost fixate la ariile de lucru biblioteci (Sic!) şi afişate articole din ziarul „Scânteia”251.

241 Ibidem, f. 82.242 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 13 / 1957, f. 62.243 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 15 / 1959, f. 5.244 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 17 / 1961.245 D.J.A.N.V., Fond Primăria Oraşului Huşi, dosar 3 / 1949, f. 6.246 Ibidem, f. 8; Respectiv f. 13..247 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 5 / 1953, f.248 Ibidem, f. 70.249 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 11 / 1955, f. 55.250 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 31.251 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 11 / 1955, f. 57.

Expoziţia intitulată „O fabrică de păsări şi ouă sovietică”(Sic !) a fost instalată în 1955 la Şcoala nr. 2 de Fete din Huşi, GAS Pojoreni, GAC Vetrişoaia şi GAC Lunca Banului252. În 1956 „în oraş, la punctul central de agitaţie s-a introdus un fotomontaj cu tema: „Vizita Preşedintelui I. Broz Tito în U.R.S.S.” „Cu ocazia inaugurării Podului Rutier de la Albiţa comisiile ARLUS de pe malul Prutului ca Drânceni, Râşeşti şi Pogăneşti au fost instruite pentru a sprijini această acţiune prin lozinci pe garduri în comune cât şi pe şosea spre pod cu lozinci aeriene cu inscripţia; „Trăiască prietenia Româno-Sovietică”253. Colhozul ucrainian „Cuceririle lui Octombrie” este popularizat în 1958 prin 90 de fotomontaje254, iar pliantul „Colhozul ucrainian” a fost multiplicat şi răspândit în 320 de exemplare în trimestrul I al anului 1960255În cadrul lunii prieteniei româno-sovietice din toamna anului 1960 sunt organizate 95 de expoziţii dedicate temei Avantajul construcţiei comunismului în U.R.S.S., în Huşi fiind expusă Pictura clasică rusă256. În 1961 sunt organizate expoziţiile Dubna, oraşul atomiştilor (trimise 34 fotomontaje) şi Primul om în Cosmos. La Tribunal este plasată o gazetă de perete257.

Staţia de Radioamplificare din Huşi

Staţia de radioficare din Huşi transmitea zilnic, la ora 1600 emisiunile „Vorbeşte Moscova”258 şi „Să învăţăm limba rusă rusă cântând”259. În 1952 s-au susţinut o serie de recenzii, printre care Lupta pentru colhoz260. Profesorul Boris Gorceac prezintă la 1 august 1952 Constituţia construirii socialismului261. Potrivit raportului în care este descrisă activitatea dintre 7 noiembrie şi 1 decembrie 1952, Gheorghe Codreanu (SMT Huşi) lecturează la staţia radio un articol din „Veac nou”, legat de campania electorală 262. Concursul de creaţie populară desfăşurat în noiembrie 1952 a fost popularizat de staţia radio din Huşi263. În toamna anului 1953 în cadrul săptămânii muzicii sovietice, în colaborare cu Staţia de radioamplificare din Huşi sunt organizate patru serbări realizate de echipa artistică a Şcolii Pedagogice şi Şcolii Medii de 10 ani, reprezentaţiile corale fiind transmise în limba rusă264. În decembrie 1953 sunt transmise două conferinţe ale „tovarăşului” Râpanu, cu temele Ce a dat constituţia URSS ţărănimii colhoznice şi Cum se pregăteşte ţărănimea colhoznică pentru alegeri265.

252 Ibidem, f. 73.253 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12 / 1956, f. 82.254 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 14 / 1958, f. 23.255 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 16 / 1960, f. 6.256 Ibidem.257 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 17 / 1961, f. 36.258 Potrivit profesorului Ioan Costin.259 Prof. Vasile Folescu, Creţeşti Istorie şi actualitate, p. 205.260 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 3 / 1952, f. 2.261 Ibidem, f. 11.262 Ibidem, f. 22.263 Ibidem, f. 24.264 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 5 / 1953, f. 44.265 Ibidem.

Staţia de radioficare este utilizată în cadrul acţiunilor întreprinse în campania de primăvară a anului 1955, prin susţinerea a 14 lecţii tematice de către inginerii Constantin Petru, Oraţiu Oprea, Neculai Dudu şi E. Oprea266. La staţia de radioamplificare sunt prezentate 14 „lecţii” în toamna anului 1954 pentru întreţinerea culturilor însămânţate şi întreţinerea animalelor, de către inginerii Constantin Petru, Oprea Oratin şi Neculai Dudu267. În perioada 1 şi 24 ianuarie 1956 la staţia de radioficare din Huşi sunt „difuzate articole cu privire la activitatea comisiilor ARLUS precum şi despre bunul mers al cursurilor de limba rusă în perioada seminariilor recapitulative şi importanţa studierii limbii ruse”(vorbeşte Teodor Râpanu)268. C. Moruzi şi Aurel Ciulei269de la Secţia Cultură, susţin la staţia de radioficare în februarie 1956 conferinţele Maeştri ai recoltelor bogate din U.R.S.S. şi Mecanizarea agriculturii în U.R.S.S.270 Maria Bursuc vorbeşte la 4 februarie 1956 despre Activitatea sportivilor sovietici în perioada de iarnă271. Despre Marele pedagog sovietic Anton Simionovici Macarenko conferenţiază Virginia Steimberg. Mărioara Dumbravă recenzează diverse cărţi sovietice272. În trimestrul al II-lea a anului 1956 va fi popularizată şi la radio Răspândirea experienţei sovietice în pedagogie prin referatele prezentate de profesorii Dumitru Coşescu şi Gheorghe Ionescu273. Sunt organizate 4 emisiuni speciale în 1956 cu prilejul comemorării a 20 de ani de la moartea scriitorului Maxim Gorki, ţinute „3100 de difuzoare” şi prezentate de Vasile Constantin, Mărioara Dumbravă şi Aurel Ciulei274. „Luna prieteniei româno-sovietice” din 1956 este popularizată şi la radio prin audiţiile învăţătorului Neculai Pândaru de la Stănileşti sau organizarea unor scenarii radiofonice275. Despre Răsadurile de legume în ghivece nutritive vorbeşte inginerul Elisabeta Duda în 1957. Sunt invitaţi să vorbească „tovarăşii care au vizitat RSS Moldovenească”. Mihai Balan, „salariat la Sfatul Popular Raional”, care a vizitat Basarabia în februarie 1957, împărtăşeşte auditorilor huşeni despre viaţa colhoznicilor „şi tuturor oamenilor muncii”276. În perioada 19 şi 28 mai 1957 sunt promovate prin staţia de radioficare din Huşi expunerile din caietul cultural editat de ARLUS – Tovarăşului meu rus, Cântec de dragoste pentru ţara sovietică, expoziţiile organizate în zece întreprinderi şi instituţii huşene, espoziţia şi standul de carte de la „Librăria Noastră” din oraş277. O emisiune festivă închinată soldaţilor sovietici cu prilejul a 40 de ani de la crearea Armatei Roşii este organizată la Staţia de Radioficare la 22 februarie 1958, când expun gândurile lor Aurel Ciulei, Emil Pascal, Marcela Milea, Neculai Dumbravă şi George Sburlan278.

266 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 11 / 1955, f. 20v.267 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 62.268 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12 / 1956, f. 3; f. 47.269 Istoric literar, născut la Huşi, cercetător la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti; Vezi Theodor Codreanu (coordonator) , Istoria Huşilor, Galaţi, Editura Porto-Franco, 1995, p. 300.270 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12 / 1956, f 19.271 Ibidem, f. 38.272 Ibidem, f. 47.273 Ibidem, f. 69.274 Ibidem, f. 72, 77.275 Ibidem, f. 108 şi 111.276 Ibidem, f. 33.277 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 13 / 1957, f. 60.278 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 14 / 1958, f. 22.

„Ziua radiofoniei sovietice”a fost marcată la 7 mai 1959 prin staţia de radioamplificare din Huşi279. Centenarului naşteriii scriitorului Anton Pavlov Cehov i-au fost dedicate în ianuarie 1960 cinci emisiuni speciale. Marea „prietenie româno-sovietică” reprezintă tema a două emisiuni la staţia de radioficare din Huşi280.

Creaţie culturală

În noiembrie 1952 s-a organizat concursul de creaţie culturală la Huşi, unde au participat 50 de comisii de coordonare (28 la centrele de comună şi 22 la centrul de raion), fiind remarcate cele din comunele Ghermăneşti, Epureni, Cârligaţi, Şchiopeni, Creţeşti, Tătărăni, Drânceni, Vetrişoaia şi Arsura. Din Huşi s-au evidenţiat comisiile de la Cooperativa Lemn Mobilă, Ocolul Silvic, Secţia Financiară, Cooperativa „1 Mai”, Moara Ceahlăul, Şcoala Metalurgică, Şcoala nr. 2 de Fete, URCAD, Spitalul de Stat şi Sfatul Raional. Cooperativa Lemn Mobilă a prezentat o sculptură în os cu portretul „marilor dascăli Marx, Engels, Lenin”, realizată de Gheorghe Bostan, la care se adaugă un tablou pictat în ulei cu titlul Calificarea la locul de producţie şi un caiet de poezii, strigături şi cântece populare de Coşug281. Probabil este vorba de Aurelia Coşug, care în 1969 realizează portretul lui Mihail Kogălniceanu, păstrat astăzi în cancelaria Colegiului Agricol „Dimitrie Cantemir” din Huşi. În toamna anului 1953 s-a organizat concursul „literar la lucru manual şi desen”, în cadrul căruia au fost analizate 17 lucrări literare. Insigna ARLUS şi stema RPR au fost realizate de Şcoala Pedagogică, iar medalionul lui Lenin şi Stalin de Şcoala Metalurgică din Huşi282. Comitetul Raional ARLUS constituie în 1954 comisia pentru concursul de creaţie populară din care făceau parte: Grigore Moraru (preşedintele comisiei), Ştefan Gorovei (vicepreşedinte), Emilia Negrariu, Neculai Ciomaga (secretari), Mihai Foca, Munteanu (UTM), Teodor Avesalon, Răgălie, Constantin Căruţaşu, Ştefan Petrescu, Gheorghe Savin, Constanţa Popa, Ion Coşug (pictor), Maria Tăuşanu, Veronica Cozma, Nicolae Streche şi Cecilia Segal283. Activiştii ARLUS colaborau în 1956 cu sindicatele mixte ale salariaţilor, colectivele de muncă ale căminelor culturale, colţurile roşii şi cluburi. Potrivit planului de muncă pentru perioada 1 ianuarie şi 31 martie 1956 urmau să conferenţieze pe diverse teme: Teodor Avesalon, Romeo Apăvăloaei, directorii de şcoli, ing. Ioan Roşu, inginerii de la punctele agricole, activiştii UTM, directorii căminelor culturale şi profesorii de limba română284. Organizaţia de bază UTM din cartierul Broşteni (Huşi) organizează în 1956 o şezătoare închinată tineretului sovietic, unde se recită poezia Carnet de comsomolist, se lecturează un fragment din romanul Aşa s-a călit oţelul, se prezintă un program artistic de cântece şi jocuri sovietice şi româneşti în cadrul căminului cultural din cartier, la Şcoala Medie de Băieţi şi Şcoala Medie de Fete285. În cadrul lunii prieteniei româno-sovietice din toamna anului 1957 s-a organizat un concurs literar şi de ghicitori tematic (Să cunoaştem literatura popoarelor din URSS) şi au fost depuse

279 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 15 / 1959, f. 5.280 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 16 / 1960, f. 6.281 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 3 / 1952, f. 22-22v.282 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 5 / 1953, f. 43.283 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 9 / 1954, f. 48.284 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12 / 1956, f. 7; 11-13.285 Ibidem, f. 47.

creaţii literare, de artă plastică şi aplicată de către şase „tovarăşi”, printre care Luca Staşcu şi Ortansa Negruzi286. Prezentarea romanului Petru I, de Tolstoi, la O.C.L.Mixt şi căminul cultural din Corni aparţine profesorului Boris Gorgeac iar a romanelor Petru I şi Calvarul de la Liceul de băieţi „Cuza Vodă” din 6 ianuarie 1958 profesorilor Georgeta Cristea şi Constantin Jelescu287.

Pionieri

Până la 1 februarie 1956 la „şcoala elementară nr. 3 băieţi s-a ţinut conferinţa „Pionierii sovietici, exemplu luminos pentru pionerii noştri”(conferenţiază tovarăşul Vasile Ambăruş, instructor de pioneri, director fiind Gheorghe Ionescu). De altfel Vasiel Ambăruş conferenţiază aceeaşi temă şi la Şcoala nr. 2 de Fete, Şcoala nr. 5 de Fete (în total la 9 şcoli)288. Ciclul de conferinţe Să învăţăm din experienţa elevilor comsomolişti din 1956 include şi tema Elevii comsomolişti, exemplu de disciplină şi conştiinciozitate (ascultată de 300 elevi de la şcolile medii din Huşi), remarcându-se activiştii U.T.M.289O altă tematică abordată înn 1956 a fost Să învăţăm din experienţa pionierilor sovietici, prin conferinţele: Cum şi-au început activitatea sfatul detaşamentului de pionieri sovietici (Şcoala nr. 5 de Fete, Şcoala nr. 3 de Băieţi şi în satul Şchiopeni), Pionierii sovietici, exemplu de disciplină pentru pionerii noştri (Luca Staşcu la Şchiopeni şi Vasile Ambăruş la Şcoala nr. 3 de Băieţi)290. În trimestrul al II-lea din 1956 se desfăşoară dezbateri pe tema Răspândirea experienţei sovietice în pedagogie la şcolile de 7 ani şi medii, introdusă ca obiectiv principal educativ. Dezbaterile nu s-au bucurat de sprijinul Secţiei de învăţământ. Profesoara Georgeta Cristea expune la Liceul de băieţi „Cuza Vodă”teza Legătura dintre colectivul de elevi şi pedagogi în Şcoala Sovietică (150 de elevi şi profesori)291. La Şcoala Medie de Fete „Mihai Kogălniceanu” din Huşi s-a realizat în ianuarie 1960 o „întâlnire între pionieri şi tov. Bârcă Vasile care a vizitat U.R.S.S.”292 Casa Pionierilor din Huşi, prin directoarea Casandra Velea, organizează în 1960 conferinţa Prietenia româno-sovietică la şcolile medii din oraş (profesorul Dumitru Coşescu). Elena Burlacu, preşedinta Comitetului de Femei din Huşi se întâlneşte cu pionierii pentru a le destăinui cele văzute în U.R.S.S.293

Casa Pionerilor din Huşi organizează în aprilie 1963 o seară literară, dedicată lui Lenin, prieten al copiilor (Velea Casandra, directorul Casei Pionierilor, participă 65 de pionieri)294.

Limba rusă

La 23 aprilie 1951 „sub îndrumarea Partidului şi a Guvernului cu sprijinul Raionului ARLUS şi Secţiei de învăţământ au luat fiinţă cursurile populare de limba rusă, cerute fiind de oamenii muncii din RPR.”295.

286 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 13 / 1957, f. 99.287 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 14 / 1958, f. 7.288 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12 / 1956, f. 23 şi 25.289 Ibidem, f. 38.290 Ibidem, f. 48.291 Ibidem, f. 69. 292 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 16 / 1960, f. 7.293 Ibidem.294 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 19/ 1963, f. 7.295 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 2 / 1951, f. 3.

Conform procesului verbal din 20 iulie 1951, în localul Şcolii Pedagogice de Fete din Huşi s-a desfăşurat examenul pentru cursanţii care au urmat 24 de lecţii de limba rusă, din cei 34 înscrişi urmând regulat cursurile 28. Patru cursanţi au fost trimişi la partid pentru efectuarea unor munci specifice. Secţia Cultură şi Arta a Raionului l-a trimis la Raion pe Vasile Bostan, ulterior urmând a susţine examenul şi Alexandrina Mihai. La 26 septembrie 1951 în localul Şcolii Pedagogice din Huşi se întrunesc Ana Antohi (profesoară de limba rusă), „tovarăşul” Pecheanu (preşedintele ARLUS Huşi), Elena Ciutea (delegata PMR) şi Ruhla Seihman (secretara organizaţiei de bază PMR din şcoală), pentru a înainta diplomele de absolvire a cursurilor populare de limbă rusă din perioada aprilie-iunie 1955296. Cursurile au fost organizate la Şcoala nr. 1 de Fete, proces în care s-au implicat profesoara Maria Melinte şi E. Grigoraş (responsabil cursuri). „S-a constatat că poporul iubeşte limba în care a scris Lenin şi Stalin. Este un nepreţuit ajutor dat nouă de presa sovietică în toate ramurile de activitate”297. Cercurile populare de limba rusă funcţionau în ianuarie 1953298. Preocupările legate de organizarea învăţământului popular în limba rusă continuă şi în 1954, „care în prezent a căpătat un caracter larg de masă”. S-a format o comisie raională a învăţământului popular de limbă rusă cu rolul de a organiza, controla şi îndruma cursurile populare de limba rusă din oraşul şi raionul Huşi. Au fost organizate două forme de învăţământ: cele trei cicluri cu durata de trei ani de studii, fiecare ciclu echivalent cu un an şcolar obişnuit şi cursurile pentru avansaţi. S-au adoptat măsurile necesare pentru recrutarea cursanţilor din rândurile GAC-urilor, SMT-urilor şi GAS-urilor, muncitorilor cooperatişti din întreprinderi, instituţii şi şcoli299. De o atenţie sporită se bucurau tinerii „ca să aibă un nivel apropiat cultural, politic şi ideologic”. Comisia raională de limba rusă cuprindea cinci membri. În perioada 1954 şi 1955 au fost organizate 66 de cursuri de limba rusă, la care au participat 756 cursanţi. În noiembrie 1954 nu-şi începuse cursurile OCL Industrie Huşi, Şcoala de Tractorişti, Şcoala Metalurgică, Sfatul Raional, URCC, Întreprindea Lemn Mobilă, GAC Târzii, GAC Vetrişoaia, GAC Vutcani, GAS Avereşti, cercurile ARLUS din comuna Duda, Grumezoaia şi Pogăneşti. „Şi în oraş avem cursuri care au rezultate frumoase cu cursanţii din cartierul Corni, cum sunt tov. Biru Paulina, Ianoş Mihai, Pascal Emil şi alţii. Acest fapt se datoreşte tov. Prof. Glinschi Victor”. Rezultate bune în învăţământul în limba rusă s-au obţinut la Creţeşti, Ghermăneşti, Roşieşti, Arsura, Cârligaţi, Şchiopeni şi Cordeni300. Importanţa „muncii” nu a fost înţeleasă de toţi, fiind înfieraţi: Constantin Căruţaşu, fostul şef al Secţiei de Învăţământ, care „nu a sprijinit în suficientă măsură cursurile populare de limbă rusă”, reprezentantul Comitetului Raional al UTM şi activul UTM. Un sprijin deosebit promovării limbii ruse s-a primit de la Ştefan Petrenco „fost preşedinte al Sindicatului muncitorilor din Învăţământ”, bun „cunoscător de limbă rusă”, inspectorul Romeo Apăvăloaei, profesorii Ion Moraru, Victor Glinschi, Andrei Moşu, şi într-o măsură mai mică Gheorghe Marta şi Neculai Ciomaga. Se constată o oarecare insatisfacţie în rapoartele oficiale: „cu toate eforturile Comisiei raionale limbă, nu s-a reuşit ca cursurile să funcţioneze în condiţiuni optime”, din cele 66 de cursuri funcţionând 55. Din 25 februarie 1955 s-a început „seminarizarea”. În cadrul cercului pedagogic al profesorilor de limba rusă din martie 1955 s-a susţinut referatul Metode şi procedee în predarea limbii ruse la Cursurile populare. La sfârşitul lunii martie 1955, odată cu încheierea anului şcolar al învăţământului în limba rusă s-au

296 Ibidem, f. 2-3.297 Ibidem, f. 4.298 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 5 / 1953, f. 5.299 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 63.300 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 66.

identificat 136 de cursanţi din mediul rural, GAC-uri şi SMT-uri301. Vor fi evidenţiaţi cursanţii din Creţeşti, Coredeni, cercul ARLUS din cartierul Corni-Huşi, GAC Gugeşti şi Arsura. „Rezultatele ar fi fost mult mai bune dacă tov. îndrumător C-tin Jelescu ar fi mobilizat şi activizat un număr mai mare de tovarăşi în cadrul activului voluntar, deoarece raionul nostru avea aceste posibilităţi”. Lui Constantintin Jelescu i se reproşează: neantrenarea locuitorilor, trasarea sarcinilor către cercurile pedagogice ale profesorilor de limba rusă, nerealizarea vizitelor la toate cursurile, nerespectarea planului de muncă, neinformarea Regiunii la timp, nerespectarea sarcinilor de publicarea articolelor în „Veac nou” şi „Flacăra Iaşului”302. În oraşul Huşi, au fost organizate în 1955 patru cicluri de cursanţi: ciclul I (din 5 cursuri, s-au deschis 3 cursuri cu 57 de cursanţi), ciclul II (din 5 cursuri planificate s-au deschis toate cu 62 cursanţi), ciclul III (din 3 cursuri planificate s-au deschis două cu 23 cursanţi) şi ciclul avansat (din 3 cursuri, deschise două cu 15 elevi). În total s-au deschis 12 cursuri cu 157 de cursanţi. În raionul Huşi s-au organizat 16 cursuri cu 229 de cursanţi. Pentru predarea limbii ruse se folosea manualul semnat de Nina Potopova. Dintre profesorii de limba rusă s-au remarcat: Petru Covrig, Luca Staşcu, Maria Vladcu, Anastasia Ionescu, Valentina Ailenii, Constanţa Caţichi, Neculai Strechie şi Alexandru Chiriţoi, care făceau parte din Comisia raională de limbă rusă şi din activul obştesc al Comitetului Raional al ARLUS. Este criticat Constantin Andriescu, responsabilul cursului de limbă rusă din cadrul Sfatului Popular Orăşenesc. O activitate slabă a fost constatată la Spitalul Unificat din Huşi, unde era responsabil dr. Aron Ghiltman, preşedintele Comitetului Raional ARLUS, apoi la OCL Produse Industriale, unde directorul unităţii Grigore Moraru nu acorda atenţia cuvenită. În condiţii foarte bune s-au desfăşurat cursurile de limbă rusă la tribunalul Huşi (frecvenţă 90 %), Şcoala nr. 2 de fete, întreprinderea „21 Decembrie”, Ghermăneşti, Creţeşti, Lunca Banului, Cordeni303. În statele de plată din luna mai a anului 1954 figurau profesorii: Maria Melinte (la OCL), Constantin Jelescu (Şcoala Pedagogică din Huşi), Victoria Şurpanu (Râşeşti), Cozma Slobozianu (Şcoala nr. 1), Dumitru Coşescu (Şcoala Medie), Ana Petrenco (Lemn Mobilă), Emilia Slobozianu (organizaţia de femei de la „7 Noiembrie”), Natalia Papiş (Şcoala nr. 2 de fete şi Policlinica Huşi), Petre Decuseară (Întreprinderile „Ceahlăul” şi „”21 Decembrie), Ana Antohi (URCAD), Ştefan Condurache (Arsura), Feudolia Puiu (Pâhneşti) şi Ion Moraru (Târzii)304. În trimestrul al II-lea al anului 1954 s-a luat decizia închiderii cursurilor populare de limba rusă305. Potrivit dării de seamă pentru perioada 26 noiembrie şi 18 decembrie 1955 s-au desfăşurat 25 cursuri de limba rusă, dintre care 19 sunt considerate „bune”. Sunt evidenţiate cursurile de la Tribunal (prof. Adela Coşescu), Creţeşti (Anastasia Ionescu), Cordeni (Valentina Aelenei) şi Ghermăneşti (prof. Petru Covrig). Cursurile slabe sunt considerate cele de la Căminul de zi „7 noiembrie” din Huşi (Emilia Slobozeanu), O.C.L. Produse Industriale (Larisa Pozdrâgă). Menţionăm că director la O.C.L. Produse Industriale era în 1955 Grigore Moraru306. Pentru buna desfăşurare cursurile de limba rusă sunt inspectate de Teodor Râpanu. Cursul de la Ghermăneşti nu a fost sprijinit de preşedintele ARLUS şi de organele sindicale. La Căminul de zi „7 noiembrie”din Huşi prof. Emilia Slobozeanu deşi a cerut ajutorul Mariei Antohi, inspectoarea de la învăţământul preşcolar şi la directorul Căminului, nu l-a obţinut. La Spitalul Unificat din Huşi

301 Ibidem, f. 66-67.302 Ibidem, f. 68.303 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 1 / 1950, f. 28-30.304 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 25.305 Ibidem, f. 25.306 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 11 / 1955, f. 75.

nu şi-au dat concursul dr. Aron Ghiltman (directorul Spitalului), dr. Otilia Baciu (secretara organizaţiei de bază), Zegrea (responsabilul cercului ARLUS) şi Maria Glodeanu307. Între 15 şi 25 martie 1956 sunt antrenaţi în organizarea cursurilor de limba rusă 5 tovarăşi, dintre care, Neculai Streche în sprijinul activităţii din Dolheşti308. Odată cu sfârşitul anului şcolar 1955 / 1956 sunt apreciate cursurile susţinute de prof. Iulia Spânu (Dolheşti) şi Pericle Velichi (Lunca Banului). Cursurile cu greutăţi sunt apreciate a fi cele susţinute de Lucia Podescu (Gugeşti), Larisa Ionescu (Răducăneni) şi Aurelia Droahnă (Vutcani). Cursurile au fost controlate de Iacob Pruneanu, Luca Stascu, Profir Alexandru, Vasile Munteanu, Neculai Strechie, Neculai Chiriţoi (voluntarii din Colectivul Obştesc), Constantin Velichi (Biroul Raional), Teodor Râpanu şi Victor Glinschi. La sfârşitul anului şcolar sunt evidenţiaţi: prof. Eugenia Chivu (Şcoala din Avereşti), înv. Aurica Botez (Şcoala din Dolheşti), Flora Voloacă (Şcoala din Epureni), prof. Isac Seidman (Şcoala de fete nr. 2 din Huşi), Elena Vicol (Întreprinderea comunală Huşi), înv. Atanasie Socican (Şcoala din Lunca Banului), înv. Gheorghe Nica (şcoala din Moşna) şi înv. Gheorghiu Maria (Şcoala din Stănileşti)309. Dintre membrii comisiei raionale de limba rusă s-au remarcat până la 1 februarie 1956: Maria Vladcu, Constantin Jelescu, Anastasia Ionescu, Petru Covrig, Luca Staşcu, Neculai Streche şi Virgil Darie. La cele 22 de cursuri populare de limba rusă au participat 252 de elevi din cei 304 înscrişi. În raportul din 11 februarie 1956 sunt identificate cursurile desfăşurate în bune condiţii, anume cele de la Tribunalul Raional Huşi, Întreprinderea Comunală Huşi, din satele Cordeni, Creţeşti, Lunca Banului, Ghermăneşti şi Stănileşti, unde au predat: Adelaida Coşescu, ing. Valeriu Joludev, Valentina Aelenii, Anastasia Ionescu, Pericle Velichi, Petru Covrig şi Victoria Şurpanu. O serie de cursuri au fost anulate, fiind găsiţi vinovaţi de aceasta: Teodor Avesalon, C-tin Panu (URCC), dr. Aron Ghiltman (Spitalul Unificat), Grigore Moraru (OCL-Produse industriale), Constantin Andriescu (preşedintele Sfatului Popular), Maria Antohi (Căminul de zi „7 Noiembrie”) şi Maria Sbanţu, directorul căminului amintit. Printre cei responsabili sunt nominalizaţi şi profesorii: Larisa Pozdârcă, Ana Frangopol, Emilia Slobozeanu şi Maria Melinte 310. În perioada 12 februarie şi 12 aprilie 1956 s-au organizat 22 de cursuri la care au fost 289 persoane înscrise. O serie de indicaţii sunt date profesorilor printr-o circulară. Dintre profesorii de limba rusă sunt evidenţiaţi cu cele mai bune rezultate: Iulia Spânu-Dolheşti, Valentina Aelelnii-Cordeni, Anastasia Ionescu-Creţeşti şi Petru Covrig-Ghermăneşti iar cu cele mai slabe rezultate Constanţa Caţiche-Vutcani, Aurelia Droahnă-Şchiopeni. Cursurile sunt controlate de Teodor Râpanu, secretarul Consiliului Raional ARLUS, Neculai Streche, Maria Vladcu şi Luca Ştascu. Dintre cursanţi sunt remarcaţi: Sofia Butnaru, ţărancă din Dolheşti, Mircea Buzarna (Dolheşti), Viorica Băetu (Cordeni), Elena Sandu (casnică din Creţeşti), Aurica Bazgan, Ion Frunză şi Maria Balan (Ghermăneşti)311. Teodor Râpanu controlează în 1957 cursurile de limba rusă de la Şchiopeni, Luca Staşcu pe cele de la Creţeşti, Victor Glinski participă la seminariile de limba rusă organizate la Întreprinderea Mobilă, la spital, în timp ce la întreprinderea „21 Decembrie”şi Lunca Banului cursurile s-au desfiinţat din lipsa cursanţilor. Rezultate bune au obţinut profesorii Iulia Spânu, Anastasia Ionescu şi Petru Covrig312.

307 Ibidem, f. 75v.308 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12 / 1956, f. 48.309 Ibidem, f. 32.310 Ibidem, f. 20-20v.311 Ibidem, f. 30.312 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 13 / 1957, f. 1; respectiv 27.

Intensitatea cursurilor populare de limba rusă scade în 1961 (14 la sate şi 9 la oraş)313.

Agricultură

În 1952 a fost „demascat chiaburul” Neculai Creţescu din satul Curteni „pentru faptul că la o jumătate de hectar a semănat 14 kg grâu şi netratat, el a fost demascat de către Tovarăşa preşedinte a cercului ARLUS Pară Elena”314. În martie 1953, în cele 11 GAC-uri sunt conferenţiate teme ca: Organizarea brigăzii permanente de producţie în colhozurile sovietice, Sfaturi agrotehnice pentru obţinerea unei recolte de plante leguminoase pentru boabe, Viaţa lui Miciurin, Gospodăria unui colhoz din ţinutul Atlai şi Congresul colhoznicilor Udarnici. La GAS Avereşti s-au susţinut conferinţele Sovhozurile aplică cele mai noi metode agrotehnice şi agrobiologice sovietice şi Creşterea animalelor o preocupare de seamă a colhoznicilor sovietici315. Zilele tehnice şi agrotehnice din toamna anului 1954 constituie un bun prilej pentru ţinerea conferinţei Agro-tehnica înaintată la însămânţările de toamnă, desfăşurată la Arsura, Şişcani, Epureni, Vetrişoaia, Drânceni, Pogăneşti, GAC Vetrişoaia, GAC Muşata, întovărăşirea din Urlaţi, GAC Mălăeşti316. La GAC Gugeşti şi GAC Boţeşti conferenţiază inginerul Vasile Pârvan. Inginerul Petre Constantin îşi deapănă amintirile la SMT Huşi, sub titlul: Ce-am văzut în Uniunea Sovietică. În noiembrie 1954 s-a organizat la Huşi expoziţia agricolă. Minciunle bolşevice devin aberante, astfel potrivit raportului întocmit de culturnicii ARLUS, „s-au remarcat la această expoziţie pepeni în greutate de 28 kgr., sfeclă în greutate de 24 kgr”(Sic!). La SMT- din Huşi s-ar fi aplicat metoda Bugacev. Este popularizată metoda plantării cartofilor iarovizaţi în cuiburi aşezate în pătrat. La 1 martie 1955 se desfăşoară o conferinţă la Huşi cu fruntaşii care au obţinut recolte bogate în legumicultură şi la cultura cartofului, organizată de Constantin Petre, unde a conferenţiat inginerul Dudu Neculai. Sunt evidenţiate: GAC „Pământ dezţelenit” din Cozmeşti, GAC „Flamura Roşie” din Târzii şi GAC Epureni. Au fost popularizate metodele Ivanov (însămânţarea artificială a efectivelor de ovine), organizându-se şi noua staţiune de montă artificială. Rezultate bune în acest sens obţine GAC-urile de la Vutcani şi Cozmeşti317. Zilele agrotehnice sovietice din toamna anului 1954 s-au materializat prin consfătuirile cu colectiviştii de la GAC Gugeşti şi GAC Boţeşti, în care este susţinută tema Metodele agrotehnice sovietice aplicate în ţara noastră. Conferinţe specifice s-au desfăşurat şi la Pogăneşti, Vetrişoaia, Vutcani şi Mălăeşti (conform notei informative trimisă la Iaşi în 20 octombrie 1954)318. În 1955 s-a tradus în viaţă „Proiectul de directive al celui de-al II-lea congres al PMR, cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani”. Comitetul ARLUS popularizează metodele înaintate agrotehnice sovietice, antrenează lunar 35 „tovarăşi activişti voluntari” în colaborare cu SRSC, Secţia de Învăţământ şi sfaturile populare, remarcându-se conferinţele de la GAC Vetrişoaia, GAC Muşata, GAC Mălăeşti, Vetrişoaia sat, Şişcani319. În cadrul acţiunilor întreprinse în campania de primăvară din 1955 sunt difuzate materiale ca: „Producerea răsadurilor de legume”, „Metoda plantării cartofului în cuiburi aşezate în pătrat”,

313 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 17 / 1961, f. 25.314 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 3 / 1952, f. 3.315 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 5 / 1953, f. 15.316 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 10 / 1954, f. 83.317 Ibidem, f. 61. 318 Ibidem, f. 73.319 Ibidem, f. 60.

„Metoda Bugacev” (aplicată la S.M.T. Huşi), „Să pregătim o recoltă bogată”. Inginerul Neculai Dudu va ţine o conferinţă tematică la Huşi (1 martie 1955), organizată de „tovarăşul” Petru Constantin. Prin organizarea unor asemenea acţiuni s-au remarcat G.A.C.-urile „Pământ Desţelenit”din Cozmeşti, „Flamura Roşie”din Târzii şi cel de la Epureni320. Sunt desfăşurate conferinţe tematice: Polenizarea suplimentară artificială a culturilor agricole, Îngrijirea culturilor în timpul vegetaţiei, Colhozul Cicolov, un colhoz cu o dezvoltare agricolă321. Conferinţa Ce măsuri se iau în colhozurile sovietice pentru întreţinerea culturilor a fost susţinută la Cârligaţi, Pogăneşti, G.A.C. Vutcani, Creţeşti, Budeşti, Şcoala nr. 2 de fete din Huşi şi moara „Ceahlăul”din Huşi. În unele sate au fost înfiinţate cercuri de citit cu ajutorul sfaturilor populare, la care participă „60 de ţărani, muncitori, funcţionari şi cadrele didactice”, exemplu de urmat fiind cele de la Cârligaţi, Ivăneşti, Rusca, Leoşti şi Davideşti. La Armăşeni, Avereşti, Tăbălăeşti, Cârligaţi şi Târzii sunt executate în trimestrul al II-lea al anului 1955 circa 30 de fotomontaje322. O serie de activităţi legate de „luna satului colhoznic”sunt organizate în februarie 1956 la G.A.C. Epureni (tehnicianul Maria Lupu), G.A.S. Avereşti (ing. Alexandru Ţapu)323. Activităţile sunt organizate prin colaborarea dintre ARLUS, secţia agricolă şi secţia cultură. Sunt instruite comisiile ARLUS şi căminele culturale de la sate în acest scop. La 12 februarie 1956, în satele Duda, Stroeşti şi Stănileşti se desfăşoară conferinţa cu tema Cultivarea porumbului, cartofilor şi sfeclei de zahăr. La G.A.S. Avereşti sunt organizate colţurile roşii. Conferinţa Colhozul „Cikalov”, un colhoz cu o înaltă agricolă va fi susţinută la G.A.C. Lunca Banului, Epureni, Cozmeşti, Podul Hagiului şi Gugeşti, iar la 19 februarie 1956 s-a propus tema Colhozul „Stalin” din câmpia Baraba la G.A.C. Bobeşti, Vutcani, Târzii, Epureni şi Brădiceşti324. Fotomontaje cu tema Imagini din agricultura din U.R.S.S. sunt expuse la G.A.C. Târzii, Lunca Banului, Gugeşti şi Podul Hagiului325. Broşura Metoda Bugacev a fost discutată la S.M.T. Huşi, sub coordonarea inginerului tehnic Ioan Roşu, iniţiatorul unei alte dezbateri pe tema S.M.T. în timp de iarnă. În 1956 sunt desfăşurate şi alte dezbateri: Maeştrii recoltelor bogate în U.R.S.S. (tehnicianul Maria Lupu, la G.A.C. Epureni, participă 30 colectivişti, se înscriu la cuvânt 7, din care Vasile Herciu şi Margareta Creţu; la G.A.C. Târzii, G.A.C. Lunca Banului – în total 7 G.A.C.-uri); Metode noi aplicate de fruntaşi în producţie (ing. Alexandru Ţapu, la G.A.S. Avereşti, au participat 70 „muncitori” şi s-a desfăşurat un program artisitic de către echipa artistică a instituţiei respective); Pregătirea seminţelor şi executarea însămânţărilor de primăvară (Răducăneni, Gorban, Vutcani şi Ghermăneşti); Folosirea metodelor agrotehnice sovietice asigură recoltele bogate, Ştiinţa sovietică în ajutorul agriculturii ţării noastre (tehnicianul Gheorghe Aniţoae la Cârligaţi, Ivăneşti, Leoşti şi Şchiopeni); Imagini din colhozurile U.R.S.S. (G.A.C. Târzii, Lunca Banului şi Gugeşti)326. Discuţiile de la moara „Ceahlăul” din Huşi asupra Metodei sovietice „Vorosin”de îngrijire a maşinilor sunt coordonate de Nicolina Balan şi Felics Cohalski.327

În 1956 s-au înfiinţat întovărăşiri agricole în comunele Ivăneşti şi Cârligaţi, precum şi în satele Şchiopeni şi Leoşti. „În satul Leoşti printre primii s-a înscris tovarăşul Darie Virgil, preşedintele comisiei ARLUS, care este ales şi în comitetul de conducere al

320 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 11 / 1955, f. 20v.321 Ibidem, f. 28.322 Ibidem, f. 29.323 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12 / 1956, f. 25.324 Ibidem, f. 14-15.325 Ibidem, f 19.326 Ibidem, f. 40-42.327 Ibidem, f. 43.

întovărăşirii”328.Vasile Ciocoiu conferenţiază la Epureni, Leoşti, Şchiopeni şi Tătărăni tema Din experienţa sovietelor săteşti din U.R.S.S. în răspândirea metodelor agrotehnice înaintate pentru sporirea producţiei agricole. Ziua internaţională a femeii din 1956, este marcată prin diverse conferinţe tematice la Dolheşti (Maricica Tăbăcaru, Oamenii holdelor colhoznice), Şchiopeni (Elena Cucu, Femeia satului colhoznic), Cârligaţi, Stănileşti, OCL Alimentara şi Cooperativa „Progresul”din Huşi329. În perioada 1 aprilie şi 30 iunie 1956 se desfăşoară diverse conferinţe tematice: Metode sovietice de sporire a producţiei de lapte, Despre creşterea raţională a păsărilor (ing. Gheorghe Ţabără la G.A.S. Pojoreni); Grija sovietelor locale pentru bunăstarea oamenilor muncii, Din experienţa sovietelor săteşti din U.R.S.S. în răspândirea metodelor agrotehnice pentru sporirea producţiei agricole (comisia ARLUS din Duda, unde a fost prezentat şi romanul „Bruschi”). La 14 aprilie 1956 Vasile Vasilache, secretarul Sfatului Popular din Duda a vorbit în faţa unui auditoriu format din 35 deputaţi şi invitaţi330. În 1956 s-a pus în discuţie în tot raionul tema Din experienţa sovietică în cultivarea cartofilor iarovizată de vară, aplicată în G.A.C.-urile de la Târzii, Gugeşti, Cozmeşti, Boţeşti şi Podul Hagiului. Dăm în continuare largi citate din documentele vremii cu privire la înfiinţarea întovărăşirilor agricole. „Comisia ARLUS Duda sprijinită de biroul raional ARLUS prin tov. Râpanu Th., care a fost ajutată în desfăşurarea muncii pe baza unui plan de muncă cu sarcini concrete şi în colaborare cu celelalte organizaţii de masă şi de partid a putut reuşi să ia fiinţă o întovărăşire agricolă cu un număr de 22 familii de ţărani muncitori”. „Deasemenea, în satul Pâhneşti, comisia ARLUS în colaborare cu celelalte organizaţii din sat şi sprijinită de activistul obştesc ARLUS Strechie Neculai, care a stat timp de 3 zile reuşind să se facă 20 cereri după care s-a constituit întovărăşirea agricolă şi în conducere a fost ales tov. Munteanu D-tru, membru în biroul comisiei ARLUS”. „Iar în comuna Grumezoaia prin munca depusă şi de comisia ARLUS şi personal de tov. Râpanu Th., s-a reuşit să se facă 10 (zece) cereri de intrare în GAC”. Întovărăşirile agricole nu s-au putut înfiinţa în comunele Stroeşti şi Pogăneşti331. Activistul de partid I. Vasilachi, susţine la S.M.T. Huşi în 27 ianuarie 1963 conferinţa intitulată Energia atomică în economia naţională. Conferinţa În agricultura sovietică-marea bătălie cu timpul este susţinută la G.A.S. şi S.M.T. Huşi de către inginerul şef al G.A.S.-lui332. Despre Căile de reducere a pierderilor în recoltare şi altele, vorbeşte în iulie 1956 Andrei Moşu (comisia ARLUS Stroeşti), Gheorghe Preda, şeful punctului agricol (comisia Grumezoaia) şi la Răducăneni333. În 1956 ARlUS sprijină ariile de treierat de la Cârligaţi, Stănileşti şi Huşi334. Luna ianuarie a anului 1958 este dedicată satului sovietic „astăzi”, manifestările cele mai reuşite fiind considerate cele de la Dolheşti (profesorul Gheorghe Filon), căminele culturale de la Stănileşti (tehnician Virginia Guşa) şi Şchiopeni (C-tin Caşu, directorul şcolii). La 19 ianuarie 1958 se desfăşoară conferinţa intitulată Viaţa culturală în satele sovietice. În cadrul întâlnirii din 26 ianuarie 1958 cu cei care au vizitat „R.S.S Moldova” s-a discutat tema Noi metode sovietice folosite în agricultura ţării noastre. Îşi expune impresiile şi Neculai Olteanu, preşedintele Întovărăşirii Agricole din comuna Grumezoaia, care a vizitat colhozul din Cărpineni în 7 ianuarie 1958335.

328 Ibidem, f. 42.329 Ibidem, f. 45-46.330 Ibidem, f. 61.331 Ibidem, f. 71.332 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 19/ 1963, f. 1.333 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 12/ 1956, f. 80.334 Ibidem, f. 82.335 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 14 / 1958, f. 5-6.

În trimestrul II al anului 1960 sunt trimise 45 de conferinţe cu caracter agricol în unităţile „agricole socialiste”, cum ar fi: Experienţa sovietică în cultivarea porumbului siloz (G.A.C. Târzii), Soiuri sovietice de plante agricole introduse în agricultura noastră (G.A.C. Unirea din comuna Cozmeşti). „În unităţile agricole socialiste din comuna Avereşti şi cele din împrejurimi a vorbit tov. Bala Zaharia, preşedintele G.A.C. Avereşti”. Fotomontaje cu imagini din U.R.S.S. sunt instalate în 1960 la 32 cămine culturale, 45 G.A.C.-uri, 3 G.A.S.-uri şi 25 de instituţii336. Conferinţa În agricultura sovietică-o mare bătălie a timpului este ţinută în ianuarie 1963 de către inginerii de specialitate la GAS Huşi şi GAC Corni, SMT Huşi şi Întreprinderea Economică Huşi337. În martie 1965, la G.A.S Huşi se va ţine conferinţa Progrese rapide în dezvoltarea agriculturii sovietice338.

336 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 16 / 1960.337 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 19/ 1963, f. 3-4.338 D.J.A.N.V., Fond Consiliul Raional A.R.L.U.S.-Huşi, dosar 19/ 1963, f. 5.