Revista Nr.1 Clit

29
GLASUL NATURII 2011 NR. 1 Revista Eco a Şcolii cu clasele I-VIII Nr. 1 Clit, com.Arbore, jud. Suceava

Transcript of Revista Nr.1 Clit

Page 1: Revista Nr.1 Clit

GLASUL NATURII

2011 NR. 1

Revista Eco a Şcolii cu clasele I-VIII Nr. 1 Clit, com.Arbore, jud. Suceava

Page 2: Revista Nr.1 Clit

PREZENTAREA PROGRAMULUI MONDIAL

ECO-ŞCOALA

NIVELUL INTERNAŢIONAL: Programul ECO ŞCOALA este coordonat la nivel internaţional de Fundaţia de

Educaţie pentru Mediul Înconjurător (FEE), ce reuneşte 68 de organizaţii din 58 de ţări, care acţionează la nivel naţional în domeniul educaţiei pentru o dezvoltare durabilă. Dintre acestea, în anul 2010, 48 de ţări au implementat Programul mondial ECO-Şcoala.

Pe plan mondial Programul este susţinut de Uniunea Europeană şi UNEP (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu).

A debutat ca program-pilot, în anul 1994, pornind de la necesitatea implicării tinerilor în găsirea de soluţii la provocările impuse de dezvoltarea durabilă la nivel local. Astăzi participă 32 156 şcoli din lume, din care 9 898 deţin Certificat de Eco-Şcoală şi Steagul Verde. Un număr de 9 125 460 de copiii şi tineri, 628 005 de cadre didactice şi 5 013 de autorităţi locale dezvoltă acest program în lumea întreagă. NIVELUL NAŢIONAL:

În România, Programul Eco - Şcoala a debutat în anul 1999 cu doar 5 şcoli pilot, ajungându-se în 2009 la 424 de unităţi şcolare, sub coordonarea Centrului Carpato-Danubian de Geoecologie, în calitate de membru cu drepturi depline al FEE.

Circa 600 de unităţi şcolare (grădiniţe, şcoli generale, licee, colegii, grupuri şcolare, şcoli speciale, cluburi sau palate ale copiilor) din România au derulat programul, la finalul anului şcolar 2009/2010 fiind active un număr de 381. BENEFICIILE PROGRAMULUI: - creşterea gradului de conştientizare a copiilor privind problemele de mediu; - dezvoltarea spiritului civic şi a capacităţii elevilor de a lua decizii; - legături cu şcoli din România şi din lume; - valorificarea deşeurilor reciclabile; - amenajarea spaţiului verde în jurul şcolii; TEMA PROIECTULUI ECO-ŞCOALA ÎN ŞCOALA NOASTRĂ:

VIAŢĂ SĂNĂTOASĂ SCHEMA ECO-SCOALA (ETAPE):

1. Inregistrarea şcolii în Programul Eco-Şcoala (trebuie să aveţi suportul directorului şcolii şi al altor membri ai corpului didactic). Reînscrierea se face în fiecare an.

2. Implementarea programului (având ca obiectiv sprijinirea evoluţiei elevilor de la conştientizarea privind problemele de mediu în cadrul curriculum-ului către acţiunile de mediu în cadrul şcolii şi la nivelul comunităţii locale).

3. Evaluarea rezultatelor prin rapoarte anuale către CCDG. 4. Aplicarea pentru obţinerea premiului (Steagul Verde) - după 2 ani

şcolari încheiaţi de activitate. 5. Reînnoirea premiului la fiecare 2 ani.

Web-site-ul internaţional Eco-Schools: www.eco-schools.org

1

Page 3: Revista Nr.1 Clit

Omul – parte integrantă a mediului Strămoşii noştri erau mulţumiţi cu o alimentaţie relativ simplă, alcătuită din animale pe care le vânau şi din plantele găsite, dar odată cu trecerea timpului, gusturile oamenilor au devenit tot mai sofisticate. Continua creştere a populaţiei a însemnat mai multe guri de hrănit. Astfel producerea alimentelor a devenit una din cele mai dezvoltate ramuri industriale. Pentru ca diferitele suprafeţe de teren să poată fi transformate în păşuni, trebuie să li se modifice destinaţia iniţială. Acest lucru presupune a înlătura orice creşte sau orice există pe suprafaţa respectivă, pentru a planta şi creşte altceva, apărând astfel problema defrişării zonelor împădurite.

Omul prin activitatea sa influenţează negativ viaţa plantelor, a animalelor crescute pentru consum, ba chiar şi a peştilor din râuri, prin infiltrarea substanţelor chimice în circuitele de apă. O cantitate considerabilă din hrana pe care o consumăm atât noi cât şi animalele noastre este formată din cereale, fructe şi legume. Pentru agricultori pământul trebuie să fie cât mai productiv şi obiectul lor este să obţină o recoltă tot mai mare pe o anumită suprafaţă de teren. Dacă în agricultura tradiţională se practica metoda rotaţiilor culturilor, pentru a asigura completarea solului cu substanţe nutritive necesare creşterii plantelor, în prezent, fermierii folosesc îngrăşăminte chimice. Culturile sunt stropite cu pesticide pentru a le proteja de dăunători şi boli sau pentru a le stimula creşterea astfel încât să aibă formă, culoare, mărime şi aspect tentante pentru consumatori.

Acest mod de a face agricultură nu a rămas fără urmări negative asupra mediului înconjurător. Agricultura de tip intensiv este eficientă pe termen scurt, însă, odată cu trecerea timpului, solul îşi va pierde fertilitatea datorită exploatării în exces. Ploile şi folosirea unor maşini agricole de mare capacitate duc la erodarea solului, care în scurt timp nu vor mai putea fi folosit pentru agricultură.

O cale de creştere a producţiei agricole este mărimea suprafeţelor destinate agriculturii prin recuperarea terenurilor aride, drenarea terenurilor mlăştinoase şi menţinerea sub control a inundaţiilor, lucrări care au un cost foarte ridicat şi care prezintă influenţe negative asupra mediului înconjurător.

Omul a acţionat asupra ecosferei, conştient sau inconştient sub dublu aspect: distructiv şi constructiv. În primul caz contribuie direct sau indirect la scăderea numerică a populaţiilor şi a speciilor, la reducerea biomasei, la perturbarea unor ecosisteme. Nevoia sporită de produse alimentare impune extinderea suprafeţelor agricole în defavoarea pădurilor, extinderea reţelei de

2

Page 4: Revista Nr.1 Clit

hidrocentrale perturbă ecologia apelor, ritmul accelerat al urbanizării, al construcţiei de şosele duce la distrugerea unor ecosisteme în mod ireversibil.

Rolul constructiv al omului, prin activitatea sa conştientă, duce la sporirea unor specii şi populaţii. Omul ia măsuri de ocrotire a plantelor şi animalelor pe cale de dispariţie. Descoperirile din medicină, agricultură, biologie au ca rezultat îmbunătăţirea rezervelor de hrană şi creşterea speranţei de viaţă, dar catastrofele ecologice( Cernobâl, Războiul din Golf) au zdruncinat încrederea opiniei publice şi au crescut interesul pentru problemele de ecologie.

Este uşor să provocăm daune mediului înconjurător. Oamenii nechibzuiţi o fac în fiecare zi. Toţi ar trebui să fim conştienţi de răul pe care îl putem face şi să luptăm pentru sănătatea planetei.

Pe lângă aplicarea măsurilor pentru ocrotirea mediului înconjurător, putem ajuta la protejarea acestuia şi prin conservarea resurselor care sunt tot mai reduse. Orice cheltuială suplimentară afectată pentru îmbunătăţirea mediului înconjurător va trebui să fie privită ca o necesitate vitală.

La disciplina ştiinţe, clasa a IV- a, am întocmit împreună cu elevii o listă prin care s-a încercat prezentarea activităţilor umane şi influenţa lor asupra mediului: OMUL şi NATURA

Omul face parte din natură. Omul se naşte, se hrăneşte, respiră, creşte, se înmulţeşte şi moare. Hrana omului este alcătuită din vegetale: …, …, …, cât şi din

produse animale: …, …, …, …. . În alimentaţie, omul mai foloseşte apa şi sarea luate din natură. Omul respiră oxigenul emanat de plantele din natură. Omul cultivă plante şi creşte animale domestice. Omul foloseşte din natură piatra, mineralele, lemnul pentru

construcţii şi maşini. Forţa apei şi a vântului este folosită în navigaţie şi în industrie

energetică. Apa este folosită în irigaţii. Metalele, petrolul, gazele naturale, cărbunii, sarea sunt extrase de

om din subsol. Omul a construit şosele, fabrici şi maşini. Plantaţiile şi culturile au devenit tot mai mari. Apele sunt afectate de substanţe toxice. Omul poluează mediul cu ambalaje şi deşeuri nedegradabile. Plantele şi animalele pot fi ocrotite de om.

3

Page 5: Revista Nr.1 Clit

Copiii sunt antrenaţi în observarea mediului şi în acţiuni de

păstrare a curăţeniei în natură. Copiii învaţă cum să îngrijească plante, animale, cum să creeze tot

mai multe spaţii verzi. Oamenii ocrotesc floarea de colţ, narcisa sălbatică, bujorul

românesc, papucul doamnei, iedera albă, sângele voinicului, laleaua pestriţă, nufărul, garofiţa Pietrei Craiului, etc.

În rezervaţii faunistice sunt ocrotite: capra neagră, râsul, cocoşul şi găinuşa de munte, pelicanul, lopătarul, cerbul, ursul, păstrăvul, vulturul pleşuv, dropia, acvila, egreta, etc.

Oamenii poluează aerul cu fumul fabricilor, gazele de la autovehicule.

Datoria oamenilor este de a proteja mediul. Reîmpădurirea este necesară. Vânătoarea şi pescuitul sunt interzise în rezervaţii. Oamenii folosesc plante pentru obţinerea medicamentelor. În zile noastre, prin dezvoltarea industriei, agriculturii, transportului,

rezultă substanţe care ajung în medii de viaţă şi influenţează factorii de mediu, ajungând să distrugă plante şi animale. Oamenii iau măsuri pentru protejarea solului, apei, aerului, prin păstrarea calităţilor acestora. Captarea gazelor toxice este una din măsurile importante. Se interzice aruncarea deşeurilor de orice fel în apă. Solul are nevoie de îngrăşăminte naturale, nu de substanţe chimice care poluează. Omul are datoria de a proteja pădurea şi de a o feri de exploatarea ei neraţională. Plantele şi animalele declarate monumente ale naturii sunt protejate.

Şcolarii, cei mai mici cetăţeni ai unei comunităţi, beneficiază de dreptul la educaţie, însă au şi îndatorirea de a contribui prin forţe proprii la ocrotirea naturii prin: păstrarea curăţeniei în clasă, în şcoală, în curtea şcolii, pe drumurile publice, în curtea gospodăriei proprii, vizitarea locurilor estetice şi recreative din natură fără a distruge flora spontană sau a distruge cuiburile păsărilor, fără a răni animale; cunoaşterea plantelor şi animalelor ocrotite de lege, în vederea respectării statutului lor; respectarea măsurilor de protejare a mediului; implicarea eficientă în acţiuni de ocrotire a naturii.

Prof. înv. Boloca Veronica

4

Page 6: Revista Nr.1 Clit

Poluarea este unul dintre cele mai grave fenomene negative care afectează planeta şi în aceeaşi măsură localitatea noastră. Principalul vinovat de poluarea mediului înconjurător este omul, tot el suportă efectele negative care le are poluarea asupra sănătăţii sale. Localitatea Clit este aşezată într-o zonă pitorească la poalele Obcinii Mari a Bucovinei. După cum este bine ştiut faptul că poluarea nu are graniţe şi localitatea noastră este afectată într-o măsură mai mare sau mai mică de acest fenomen nedorit. Pe lângă formele de poluare globală întâlnim şi forme de poluare locală precum: poluarea aerului, poluarea apei, poluarea solului,etc. Poluarea aerului este datorată transporturilor, localitatea fiind traversată de drumul judeţean 2E pe care se realizează un trafic intens. Autovehiculele eliberează în aer emisii de gaze de eşapament, pulberi şi praf. Aceste emisii pătrund prin inspiraţie în plămâni odată cu aerul manifestând efecte dăunătoare asupra diferitelor organe precum căile respiratorii, urechea, pielea, etc. Alte surse de poluare locală a atmosferei sunt activităţile casnice. Lemnul de foc este principala resursă energetică folosită pentru încălzirea locuinţelor şi gătit, care prin ardere eliberează în atmosferă fum şi cenuşă.

Poluarea apei Ca şi aerul, apa este un factor indispensabil vieţii. Principalele surse de poluare a apei sunt: - apele reziduale comunale rezultate din folosirea apei în locuinţe, societăţi comerciale. Sunt pline de murdării, microorganisme, detergenţi şi alte substanţe toxice. Localitatea nu este prevăzută cu o reţea de canalizare, ceea ce permite acestor ape reziduale să se infiltreze în sol şi astfel să pătrundă în pânza freatică şi în acelaşi timp la sursele de alimentare cu apă-fântânile. - apele reziduale agro-zootehnice provenite de la dejecţiile animale, fie din unele substanţe chimice folosite în agricultură: insecticide, erbicide, îngrăşăminte chimice, în timpul inundaţiilor pot ajunge în apele râurilor contaminându-le.

5

Page 7: Revista Nr.1 Clit

- eroziunea solului este o altă cauză a poluării apelor, prin nămolul şi pământul dus de apă de pe dealurile defrişate. Î În diferite locuri ale localităţii albia râului se învecinează cu terenuri aflate în diferite stadii de eroziune, provocând impurificarea apei cu particule fine. Consumând apă poluată, aceasta poate fi o cale de transmitere a bolilor infecţioase precum dezinteria, hepatita, febra tifoidă, boli parazitare, intoxicaţii.

Poluarea solului - solul nu trebuie îmbibat cu detergenţi, substanţe chimice, care pot infecta iarba, florile, pomii fructiferi şi indirect oamenii. Principalele surse de poluare sunt resturile menajere, ambalajele, cadavrele de animale, cutiile de conserve, şi bere, materialele plastice depozitate necorespunzător; - pulberile şi gazele din atmosferă, dizolvate de ploaie şi întoarse în sol sunt o altă sursă de poluare.

În şcoala noastră se derulează un program care are ca principal scop formarea la elevi a unor atitudini constructive şi responsabile faţă de mediul înconjurător. Elevii trebuie să-şi însuşească deprinderi legate de păstrarea calităţii mediului înconjurător.

Modul în care omul reacţionează pentru diminuarea poluării reflectă gradul de civilizaţie a acestuia.

Prof. Ţehanciuc Olguţa

6

Page 8: Revista Nr.1 Clit

Împăcarea noastră cu natura Satul Clit este aşezat pe pârâul cu acelaşi nume ce izvorăşte de sub Muntele Pleşu, ce face parte din Obcina Mare, care se întinde până către partea de sud – vest şi vest a satului, alungindu-se dinspre Solca până spre Suceviţa şi în continuare. Aici este zona de demarcaţie geologică între zona muntoasă şi cea deluroasă aparţinând geografic Podişului Sucevei. Geografic vorbind, satul se află aşezat între 47045,

latitudine nordică şi 25048, longitudine sudică. Numele localităţii, precum şi al pârâului cu acelaşi nume este un regionalism de origine ucraineană, “clit”, “clitca” care ar însemna potrivit Dicţionarului limbii române moderne, “vraf, teanc, stivă, grămadă, a aşeza una peste alta”. Satul nostru este străbătut de la vest spre est de pârâul Clit care trece prin centrul satului şi pe lângă şcoala noastră, unindu-se cu pârâul Solca la ieşirea din comuna Arbore spre

Iaslovăţ. Pădurile din partea de vest, sud-vest a satului au avut o însemnătate deosebită pentru satul nostru datorită faptului că în acestea creşte lemn de foarte bună calitate, din specia foioase cât şi răşinoase atât de

căutat pentru construcţii industriale şi civile. Aceste calităţi au adus un spor economic şi satului, deoarece marea majoritate a locuitorilor din sat lucrează la exploatările forestiere din pădurile ce străjuiesc o bună parte din sat. Bunătatea codrului care “este frate cu românul”a fost înţeleasă uneori greşit de om, el devenind duşmanul de temut al codrului, intrând abuziv cu tehnologia modernă în spaţiul

7

Page 9: Revista Nr.1 Clit

sacru al pădurii, producând astfel dezechilibre majore în ecosistem. Aceste dezechilibre se regăsesc şi în pădurile noastre unde “fratele om” a produs mari răni şi greu vindecabile. Credem că intervenţia asupra mediului silvestru prin defrişări nenumărate, lipsa reîmpăduririi, neimplementarea unor programe de protecţie a pădurilor pe termen mediu şi lung cât şi o exploatare total nonecologică sunt forme de agresiune asupra naturii. Natura trebuie lăsată să-şi facă lucrările ei din care noi ar trebui să învăţăm. Aşa spune şi proverbul: "Imité la nature,hàter son oeuvre"/“Imită natura, pentru a grăbi lucrarea sa.”

În ceea ce ne priveşte principala lucrare a naturii pe care dorim să o imităm şi astfel să ajutăm natura este reîmpădurirea spaţiilor care din varii motive au fost defrişate sau golite de vegetaţie.Urmând exemplul pădurii care singură se regenerează prin acel proces de regenerare naturală, sărim de fapt în ajutorul ei, reînnodând legatura de fraţie dintre om şi codru. Acest ajutor poate veni prin plantarea unor specii ce se potrivcsc acestor locuri,degajarea pâraului din amonte şi aval de sat de gunoaiele nebiodegradabile din albie cât şi a resturilor lemnoase care pot colmata albia râului.Prin aceasta vindecăm rănile făcute naturii de catre om.

În această direcţie, şcoala noastră,dar şi comunitatea, mai ales dupa gravele inundaţii care în anii ce-au trecut au lovit satul nostru, au invatat că făcând exces în tăierile masive din codrii noştri fără a planta nimic în loc, ne va aduce la un moment dat pagube materiale şi traume sufleteşti. De aceea am plantat în nenumărate rânduri copăcei în pădurile sau pe dealurile din imprejurimile satului, încercând prin aceasta o împăcare, dacă putem spune asa,cu natura.

În loc de încheiere spunem şi noi într-un glas cu Thomas Fuller că "acela care plantează copaci iubeşte şi pe alţii nu numai pe el".

Ilaş Andrei – Ciprian, clasa a VIII-a

8

Page 10: Revista Nr.1 Clit

MOTTO: „ Primăvara este o reflexie a gândirii

sufletului nostru, iar mărţişorul este cea mai de preţ floare răsărită într-însa…”

Primavara, anotimpul renaşterii naturii, ne face să simţim energia unui alt început. An de an, ai senzaţia că renaşti odată cu primul mugur, cu primul fir de iarbă săgetat spre cer. 1 Martie e sărbătoarea tradiţional românească a primăverii, a bucuriei, a victoriei binelui şi frumosului.

În perioada februarie-martie, în cadrul orelor de Educaţie tehnologică, elevii claselor I-IV, îndrumaţi de cadrele didactice (inst.Ilaş Cristina, inst. Câmpan Adriana, inst. Fâşcu Lăcrimioara, prof. înv.Boloca Veronica), au fost antrenaţi în confecţionarea mărţişoarelor, felicitărilor din materiale refolosibile. S-au utilizat: ambalaje de la flori, bucăţi de hârtie cartonată, creponată, resturi de materiale textile, nasturi, saci menajeri, doze de cola, aţe de mărţişor.

În parteneriat cu părinţii s-au confecţionat costumele necesare pentru scenete şi carnaval. Elevii au învăţat să îmbine materialele astfel încât să realizeze costume corespunzătoare personajelor interpretate în scenete(ex. „Furnicuţa” –sac menajer, antene din bucăţi de sârmă; „Fluturele” –aripi din carton, resturi de hârtie creponată, „Bogăţia”-bagheta magică din lemn, rochiţa din sac împodobită cu flori; „Setea”- sticle din plastic; „Mama”- rochiţă din sac de rafie,etc.)

În data de 8 Martie, pe holul şcolii s-a desfăşurat Carnavalul Mărţişorului, activitate din cadrul proiectului Eco Şcoala, la care au participat elevii, cadre didactice şi părinţii elevilor. S-au prezentat scenete, poezii, cântece dedicate mamelor şi s-au oferit felicitări. De asemenea, s-a desfăşurat parada costumelor, premierea celor mai bine realizate costume şi aşa cum era de aşteptat nu a lipsit nici dansul. Elevii au participat cu mare entuziasm.

Inst.Câmpan Adriana

9

Page 11: Revista Nr.1 Clit

10

Page 12: Revista Nr.1 Clit

În ziua de 1

noiembrie 2010, elevii claselor II-IV au desfăşurat o activitate de ecologizare a pădurii, păşunii din satul Clit. Ideea a fost a mai multor elevi care au sesizat mulţimea de deşeuri aruncate peste vară în locul lor de joacă.

Cadrele didactice care i-au însoţit, prof.înv. Boloca Veronica, inst. Fîşcu Lăcrămioara, inst. Câmpan Adriana s-au preocupat de buna organizare a activităţii, aprovizionarea cu saci menajeri, mănuşi chirurgicale.

Elevii au colectat pet-uri, doze de bere, cutii, etc. Au dovedit entuziasm, colaborare, reuşind să adune o mulţime de saci. Cu toţii au fost încântaţi şi mândri de rezultatul muncii depuse. În urma noastră pădurea respira liniştită minunându-ne cu frumuseţea coloritului ei. Elevii au conştientizat că aruncarea deşeurilor în locuri nepermise, în special locuri de relaxare, este o eroare şi că adunând astăzi un pet mâine se vor abţine şi-l vor duce în locuri

special amenajate.

Organizatorii

11

Page 13: Revista Nr.1 Clit

Muşeţelul- Romaniţa

Muşeţelul este o plantă foarte răspândită. Unde poate fi

întâlnit? Creşte pretutindeni, pe marginile drumurilor, ogoarelor, pe lângă case. În unele regiuni ale ţării se găsesc câmpii întinse cu muşeţel. Dacă se cultivă se obţin cantităţi mari de flori. Muşeţelul poate fi uşor recunoscut după florile sale mici ca nişte bumbi aurii, înconjuraţi de o cununiţă albă de petale.

Cu aceste flori se prepară ceaiul bun pentru vindecarea bolilor de stomac, pentru dezinfectarea rănilor sau pentru gargară în cazul durerilor de gât în răceli. În gripă, ceaiul de muşeţel provoacă transpiraţie, ceea ce face să scadă febra. Este folosit şi pentru conjunctivită, abcesele dentare. O acţiune binefăcătoare aduce şi în bolile de ficat. Părul spălat cu muşeţel capătă un aspect mătăsos şi în acelaşi timp îşi întăreşte rădăcina. De asemenea, calmează tenurile înroşite şi iritate.

Ca să fie bune de preparat ceai, florile de muşeţel se culeg în perioada iunie-septembrie. Nu se culeg pe timp umed sau după ploaie. Se usucă în locuri bine aerisite.

Măcuţ Eugenia Emanuela, clasa a III-a

12

Page 14: Revista Nr.1 Clit

Citind această pagină de revistă aveţi ocazia să aflaţi noi informaţii care sper să vă intereseze, deoarece ele se adresează în mod direct sănătăţii noastre. Marile descoperiri ale omenirii au avut două efecte: unul pozitiv – ridicarea nivelului de civilizaţie, iar altul negativ – folosirea exagerată a acelor descoperiri care au dus la distrugerea sănătăţii naturii şi a oamenilor. Tot mai mulţi oameni şi organizaţii trag semnale de alarmă în ceea ce priveşte distrugerea planetei şi atentatele la sănătatea oamenilor cu produse alimentare care nu sunt ce par a fi. Copiii, zi de zi consumă fel de fel de alimente care din nefericire, unele conţin substanţe chimice care dăunează grav sănătăţii oamenilor şi în special copiilor. Este vorba de aşa numitele E-uri, care pot provoca şi boli care nu au vindecare aşa cum este Cancerul. De aceea mă adresez copiilor, dar şi părinţilor, să vegheaţi necontenit la sănătatea voastră. Evitaţi să consumaţi acele alimente care conţin în compoziţia lor următoarele E-uri: E 102 – tarazină; E 120 – coşenilă; E 211 - acid menzoic; E 225 – metolbisulfat; E 249 - nitriţi; E 250 - nitriţi; E 123 - amarant; E 280,E 281, E 283, care se găsesc în produsele de panificaţie şi de patiserie. E 310,E311, E 312, E 320, ŞI E 321 care se găsesc în supele Instant, nuga sau în alimentele pentru copii. Pot fi consumate în deplină siguranţă alimentele care conţin următoarele E-uri: E 260 – acid acetic; E 261 – acetat de potasiu; E 270 – acid lactic; E 290 – dioxid de carbon; E 269 – acid malic; E 297 – acid fumaric; Ca şi cele de mai sus sunt acceptate fără rezerve ca nedăunătoare E 202 – sorbatul de potasiu şi E 203 sorbatul de calciu care se găsesc în special în maioneză şi margarină. Dragi copii, acestea sunt sfaturile mele şi vă rog să nu uitaţi nicio clipă că „Sănătatea e mai bună decât toate!” Luaţi aminte! Sănătatea înseamnă VIAŢĂ, LIBERTATE, SPERANŢĂ! Haideţi să spunem cu toţii „Nu, E-urilor!”

Gurescu Ionela Ada, clasa a IV-a

13

Page 15: Revista Nr.1 Clit

Cum putem valorifica deşeurile? Mai mult de jumătate dintre deşeurile noastre din gospodărie sunt resturi de origine vegetală:resturi de fructe, legume, flori, frunze, iarbă,etc. din ele s-ar putea obţine un îngrăşământ natural, numit compost,care poate fi folosit ca îngrăşământ pentru sol. Obţinerea compostului reprezintă o metodă ingenioasă de reducere a deşeurilor.

Ce deşeuri vom folosi? - resturi alimentare,dulciuri; - zarzavaturi: coji de cartofi, morcovi, foi de varză, ceapă,roşii,

frunze şi codiţe de mărar, pătrunjel, ţelină,etc. - fructe: coji de lămâie, banane, nuci, cotoare de mere,pere,etc. - ambalaje de hârtie,ziare; - resturi din grădină: frunze,iarbă,crenguţe uscate.

La ce foloseşte compostul? Compostul este folosit la fertilizarea şi umidificarea solului, tratarea

unor boli ale plantelor.

Cum se obţine? Se aranjează o groapă sau o ladă de compost într-un loc umbros mai

îndepărtat de clădiri şi se pune mai întâi un strat de crenguţe mărunţite. Deşeurile bine amestecate se aşează în straturi succesive. Se udă la anumite intervale de timp şi se amestecă pentru a se aerisi. Se acoperă locul pentru a nu fi împrăştiat de vânt.

Pentru a verifica se pune puţin compost într-un vas. Se seamănă o plantă, se presează şi se udă. Dacă compostul este maturat, în trei zile planta încolţeşte şi după cinci, „izbucnesc” frunzele. Dacă acest lucru nu se produce, compostul nu este încă matur.

Care sunt rezultatele? După aproximativ 6 luni se obţine un îngrăşământ natural excelent: pământ de culoare maro închis, sfărâmicios, care poate fi dat prin sită pentru a fi utilizat în grădină sau pentru ghivecele cu flori. Poate fi împrăştiat pe toată durata anului pe suprafaţa terenului şi nu îngropat.

Colţuneac Laura, clasa a IV-a

14

Page 16: Revista Nr.1 Clit

1. Nu poluaţi natura! 2. Nu aruncaţi deşeuri la întâmplare! 3. Nu tăiaţi copacii căci ei ne dau

oxigen! 4. Trataţi cu respect natura! 5. Nu faceţi foc în pădure! 6. Atunci când tăiaţi un copac să

plantaţi altul în loc! 7. Nu călcaţi florile! 8. Nu amplasaţi fabrici în locul spaţiilor

verzi! 9. Păstraţi apele curate!

10.Nu poluaţi aerul! 11.Folosiţi telefoanele, maşinile şi

aparatele electrice mai puţin! 12. Folosiţi aparatele ecologice mai mult!

Lupăştean Georgiana – Dana

Clasa a IV-a

15

Page 17: Revista Nr.1 Clit

Mama naturii

Cei mari aruncă hârtiuţe, Noi nu vrem s-aruncăm sticluţe, Le strângem uşurel şi repede Şi nu lăsăm niciun şervete.

Natura e curată, Dar nu împrospătată, Noi vrem să respirăm Natura s-o salvăm!

Sunt copii: mai mari,mai mici, Care sunt buni cu natura. Ei învaţă să planteze, Viaţa planetei s-o salveze

Iată că-ntr-o zi veni Mama naturii. Vede-n parc minunăţii, Şi se –ntreabă: “Cine-o fi?”

Daniliuc Lenuţa Camelia, clasa a IV-a

Primăvară călduroasă, Vino şi la mine-n casă, Că te-aştept cu nerăbdare, Să ţi văd razele de soare!

Iarba să-nverzească, Florile să-nflorească, Pomii să-nmugurească, Lumea să-nveselească!

Băieţei şi cu fetiţe, În bluziţe şi rochiţe, Culeg flori din lume-ntreagă Pentru mama lor cea dragă.

Borşa Elisa, clasa a III-a

Maimuţica macacul

Iroftei Andrei Dumitru, clasa a II-a

Tare neastâmpărată, Foarte bună acrobată, Are o fire şugubeaţă Ce mai,e o mică hoaţă!

Când e vorba de mâncare, Sau de obiecte lucitoare, Vine iute, aşa fuguţa, Ai ghicit! Este maimuţa

16

Page 18: Revista Nr.1 Clit

Cearta animalelor

Au fost odată nişte animale: un lup, o oaie şi o vacă. Aceste

animale nu se înţelegeau deloc. Începură a vorbi:

- Eu sunt cel mai bun deoarece sunt sanitarul pădurii, zise lupul. - Ba nu. Eu le dau lapte şi carne tuturor, spuse capra. - Eu sunt cea care vă dă lâna care ţine de cald, spuse oaia.

Şi tot se certau până când veni şi regele lor, leul. El le spuse: - Opriţi cearta!Ce-i cu voi? - Bine ai venit, spuse lupul.

- Vaca asta spune că ea este de folos, însă eu sunt de folos, spune oaia.

- Opreşte-te, oaie lânoasă! Toate sunteţi de folos, spune leul.

Robu Ana Maria, clasa a II-a

Dumbrava minunată

În dumbrava minunată Iepurele se arată Lizuca s-a speriat

Văzându-l pe urecheat.

Sare iute din tufiş Şi apare-n luminiş

- Vai, Patrocle, m-am speriat! L-am văzut pe urecheat.

Am crezut că-i un bursuc N-am ştiut unde s-apuc.

Andreica Paraschiva Camelia,

clasa a II-a

17

Page 19: Revista Nr.1 Clit

18

Două broscuţe ţestoase

Îşi spuseră curioase: - Avem case în spinări, Să le punem între flori!

Din zăpadă-n miez de noapte, A ieşit un clopoţel, Cu frunziţe-ntortocheate, Era micul ghiocel. L-am zărit de dimineaţă, Cum în soare el sclipea, Îmi zâmbea cu gingăşie Şi primăvara ne vestea.

Nouă Riţe – veveriţe

În pădurea de făget Multe animale sunt. Pentru a fi protejate Nu trebuie împuşcate.

Sus, în poieniţă, Şade o fetiţă Cu doi iepuraşi Şi trei fluturaşi.

Tot ridică din codiţe Şi adună-ntreaga vară Nuci şi-alune în cămară.

De asta trebuie salvată, Pădurea minunată; Pentru a avea privelişti căutate Şi poezii adevărate.

Dar iată mugurul a dat! Natura s-a deşteptat! Deşeuri să colectăm Exemplu bun lumii să dăm.

Vântul nu s-a potolit, Primăvara n-a venit, Pădurea să-nverzească Ecologiştii să muncească.

Page 20: Revista Nr.1 Clit

Micul hoinar Nu ştiu cum sunt unii şi ce le place, dar mie îmi place să hoinăresc. Mă pornisem într-o zi de dimineaţă, călcasem prin iarba umedă, picăturile de rouă curgeau domol pe pământul afânat. Printre picioare se agăţa şi Buşii, câinele meu

preferat. La marginea pădurii sclipea roua, viorelele dădeau un aer parfumat, mirosul de cetină nu lipsea nici el. Printre sutele de flori era o floare mai ciudată. Buşii o mirosi. Am desenat-o, căci sunt bun pictor şi m-am îndreptat spre casă. Am mers şi am căutat prin cărţi şi până la urmă am găsit-o. Era o lăcrămioară sălbatică. În altă zi de dimineaţă m-am dus iarăşi cu prietenul meu Buşii, după ciuperci, căci bunica mea găteşte cele mai bune reţete. Am intrat în pădure. Vântul bătea domol. Frunzişul des îmi stătea în cale. În huceagul de aluni se auzeau ciripitul păsărilor şi grohăitul porcilor. Sub trestia înaltă se odihneau căprioarele. Gâştele şi raţele sălbatice îşi învăţau puii să-noate. Mă gândeam cât de frumoasă e natura şi nici nu-mi trecu prin cap că ar fi ceva care ar polua – o .La câţiva paşi de mine era o vale adâncă prin care curgea un fir de apă limpede. Dădusem cu ochii de o groapă de gunoi plină cu sticle şi câte şi mai câte. Pe marginea apei zăcea un ied bolnav. M-am coborât la el, am luat sticluţa cu apă din geantă şi i-am dat să bea. Iedul s-a ridicat şi speriat fugi puşcă. Am vrut să merg acasă, dar gândul meu era la acele deşeuri pe care nu puteam să le las acolo. Mi-am umplut sacoşele pentru ciuperci cu obiectele din plastic din acea vale. Cea mai mică plasă i-am dat-o lui Buşii. El mergea fericit că mă poate ajuta,iar eu cu inima împăcată că am făcut ceva pentru natura în care îmi place să-mi petrec timpul liber.

Ţehanciuc Alexandru, clasa a III-a

19

Page 21: Revista Nr.1 Clit

Albinuţa şi trântorul

Albinuţa cea harnică se trezi parcă atinsă de o mângâiere caldă. O rază de soare se odihnea pe ochişorii ei negri şi rotunzi ca două mărgeluşe. Încet, încet, tot stupul se umplu

de zumzet de aripioare de albine. Albinuţa îşi căută panerele în care aduna în fiecare zi nectarul şi polenul strânse cu grijă din potirul florilor. Surorile ei îşi făcură loc una câte una prin urdiniş. Când îi veni şi ei rândul văzu un trântor care stătea neclintit într-un colţ ferit al stupului. Îi dădu bineţe şi porni la lucru. Trântorul rămase la locul lui şi mai trase un pui de somn.

Spre seară, albinuţa noastră fu uimită să-l vadă în acelaşi loc. Supărată, se răsti la el:

- Hai! Scoală, leneşule! Soarele e la asfinţit şi tu nu te-ai ridicat încă din locul tău! Noi, albinuţele, am umplut de câteva ori panerele.

- Am fost atât de obosit!Nu m-am odihnit prea bine noaptea trecută fiindcă nişte albinuţe au lucrat până târziu şi n-am putut aţipi decât atunci când am terminat treaba. Iar acum sunt tare plictisit. Suratele tale care au lucrat la stup nu au vorbit cu mine toată ziua.

- Cum ţi-ar fi trecut plictiseala dacă ai fi văzut splendoarea de flori multicolore de la marginea pădurii! Şi cum îşi întind ele cupele spre soare să le încălzească şi să le sporească frumuseţea! Toate îşi oferă cu generozitate nectarul dulce şi polenul de aur.

- Cum? Să mă umplu de polen şi să mă doară aripile de la căratul nectarului? Ştii că nu zbor aşa de bine!

- Nici la înfloritul salcâmului nu te-am văzut printre noi! - Nu-ţi aminteşti cât de tare bătea vântul? Voiai să răcesc? - Noi toate am lucrat până acum şi nu ne plângem de oboseală. Măcar

la curăţenie să fii dat o mână de ajutor. Şi nici acum nu e târziu! - Acum? Mi-e foame! Şi ce tot îi dai zor cu munca? Mai e şi mâine o

zi! Albinuţa îşi chemă atunci suratele şi împreună hotărâră să-l alunge

afară din stup. Iar la urdiniş puseră o pază straşnică.

Hrihor Iulia Maria, clasa a V-a

20

Page 22: Revista Nr.1 Clit

PĂDUREA PLÂNGE, PĂDUREA RÂDE

Ţehanciuc Alexandru, clasa a III-a

21

Page 23: Revista Nr.1 Clit

Pierre Paula, clasa I

Petriuc Ionela, clasa I

22

Page 24: Revista Nr.1 Clit

Fructul cu inimă

Bananierul face o singură floare roşiatică numită şi „Inima bananei”, iar fructele cresc în mănunchiuri de aproape 20 de bucăţi. Bananele cresc orientate în jos precum degetele de la o mână, dar se întorc apoi spre lumina soarelui, de unde apare arcuirea lor. După ce bananele se coc, planta moare dar rămân tulpinile mici, care anul următor vor da naştere la alţi bananieri.

Ştiaţi că în Africa de Est, există bere făcută din banane? Cuvântul „banan” în limba română înseamnă „deget”? Banana este cel mai consumat fruct din lume? Mărul şi portocala pot

lua bilet să stea la coadă… În multe părţi ale lumii bananele prăjite sunt servite şi ca garnitură

alături de şuncă sau carne?

Andreica Paraschiva Camelia, clasa a II-a

Ştiaţi că… *Femela leu se ocupă cu vânătoarea în peste 90% din cazuri în timp ce masculul leu preferă să doarmă sau să se odihnească. *Elefantul este sigurul mamifer care nu poate sări.

Delia Manuela, clasa a II-a

*Cea mai mare floare o are Rafflesia Arnoldii, care creşte în pădurile tropicale din sud-estul Asiei pe insulele Filipine.

*Floarea cântăreşte 7 kilograme, iar petalele se întind pe o lungime de jumătate de metru şi au o grosime de 2,5 cm. *Cea mai mică floare poate fi observată doar cu ajutorul unui microscop.

Condriuc Maria Ernestine, clasa a IV-a

23

Page 25: Revista Nr.1 Clit

REBUSURI

Dezlegând corect rebusul vei obţine pe verticala A-B locul unde Ştefan cel Mare a purtat o bătălie.

A

B

1

2

3

45

6. 7

8

91

1415

11

13.

16

12

Lungoci Andrei, clasa a IV-a

Lungoci Andrei, clasa a IV-a

1. Cea mai joasă formă de relief. 2.Este cel mai mare vârf muntos din Carpaţii Româneşti. 3. Acoperă munţii. 4.Ramură a Munţilor Carpaţi. 5.Cel mai lung râu de pe teritoriul României. 6.Forme de relief mai netede decât dealurile. 7.Au determinat formarea unor munţi. 8. Carpaţii Orientali se întind de la graniţa cu Ucraina până la Valea… 9. Punct cardinal căruia i se mai spune şi apus. 10.Vârf muntos din Munţii Bucegi. 11. Braţ prin care se varsă Dunărea în Marea Neagră.. 12.Pasăre care trăieşte în Deltă. 13.Fluviu care se varsă în Marea Neagră. 14. Se formează la vărsarea Dunării în Marea Neagră. 15.Minereu extras din Munţii Apuseni. 16.Pasăre de pradă.

24

Page 26: Revista Nr.1 Clit

Descoperă în careul de mai jos denumirile unor plante medicinale cunoscute!

X T A B M L B U S U I O C I M O C O M E N T A A A J P I G T A T A R U T U H P S L O U R A U C A L I S R V U F I C A I V L Y E L I X E E U E R U A L U N B Z S P

N M T E I L A R M B U I E A U A U L E B M C G A U A E A N F L G L E L T D A U T L S A P E I K A J W M J U K L L R T S O L N N S

O U X C D U J T I R U L E U D T S S U N A T O A R E A P O L E I A R N I C A P F A L P O A A Q I I O C R G K L O M E U P S O C D

T R O S T O P A S C A A C V I N

Cucerca Paul Adrian, clasa a IV-a

COMPLETEAZĂ CAREUL CU NUMELE ANIMALELOR.

25

Page 27: Revista Nr.1 Clit

Prezentarea Programului ECO- ŞCOALA............................pg.1 Omul – parte integrantă a mediului ..................................pg.2 Surse de poluare locală......................................................pg.5 Împăcarea noastră cu natura ……………………………………pg.7 Din activităţile Eco ale şcolii noastre: Carnavalul Mărţişorului/ „Împreună pentru o lume mai curată”...………………………..pg.9 Plantele medicinale - izvor de sănătate.............................pg.12 Să mâncăm sănătos! .......................................................pg.13 Comoara din deşeuri……………………………………………..pg.14 Regulamentul Eco ………………………………………………..pg.15 Paginile creaţiei...............................................................pg.16 Curiozită..........................................................................pg.23 Rebusuri ........................................................................pg.24

26

Page 28: Revista Nr.1 Clit

Consilier educativ: Prof. Buliga Monica Coordonator de Proiect Eco - Şcoala: Prof. Înv. Boloca Veronica Inst. Ilaş Cristina Inst. Câmpan Adriana Inst.Fîşcu Lăcrimioara Prof.Ţehanciuc Olguţa

Elevi: Pierre Paula, clasa I

Petriuc Ionela, clasa I Andreica Paraschiva Camelia, clasa a II-a

Delia Manuela, clasa a II-a Robu Ana Maria, clasa a II-a

Iroftei Andrei Dumitru, clasa a II-a Borşa Elisa, clasa a III-a

Măcuţ Eugenia Emanuela, clasa a III-a Nicoriuc Paul, clasa a III-a

Ţehanciuc Alexandru, clasa a III-a Cucerca Paul Adrian, clasa a IV-a

Colţuneac Laura, clasa a IV-a Daniliuc Lenuţa Camelia, clasa a IV-a

Gurescu Ionela Ada, clasa a IV-a Lungoci Andrei, clasa a IV-a

Lupăştean Georgiana Dana, clasa a IV-a Hrihor Iulia Maria, clasa a V-a

Filţingher Lavinia Nicoleta, clasa a VII-a Ilaş Andrei – Ciprian, clasa a VIII-a

Tehnoredactare: Prof.înv.Boloca Veronica

27

Page 29: Revista Nr.1 Clit

Costumaţii ecologice

Mărţişoare ecologice Ecologizare

Luna pădurii

Parteneriat “Prietenii naturii”