1.2 Metoda cost – volum – profitÎn vederea unei bune reflectări asupra poziției financiare a unei entități privind rezultatele

obținute, contabilitatea managerială oferă managementului metode bazate pe conceptul costurilor parțiale. Aceasta sferă conceptuală privind costurile parțiale în opinia specialiștilor, este compusă din costul produsului pentru care nu se iau în calcul cheltuielile generale de administrație respectiv cele de desfacere, precum și categoria de cost marginal sau incremental.

Metode privind calculul costurilor parțiale sunt dezbatute încă de la sfârșitul secolului al XIX – lea (mai exact prin anul 1898) de către specialistul german Schmalenbach prin care acesta a încercat o grupare a costurilor fixe și variabile. Din perspectiva economistului german, acesta privește costurilor unei entități în costuri fixe respectiv proporționale. Totodată este de părere că aceste costuri fixe trebuie să fie evidențiate într-un cont colector și transferarea acestora asupra rezultatelor, doar prin faptul că se omite calculația costurilor.

Un alt fapt semnalat de specialiștii economici precum J. Fr. Schar și W. Hasenack în jurul anilor 1923 și 1929, au utilizat ca și considerent, termenul de beneficiu brut calculat ca diferență între cifra de afaceri și cheltuielile variabile. Aceștia au folosit ca noțiune metoda de a elimina cheltuielile fixe din calculația costurilor.

Managerii în acțiunea afacerilor, trebuie să estimeze veniturile viitoare, cheltuielile precum și profiturile pentru a-i ajuta în cadrul operațiunilor de planificare și monitorizare. Aceștia folosesc analiza cost-volum-profit (CVP), analiză ce îi ajută pentru a identifica nivelurile de activitate de exploatare necesare pentru a evita la apariția pierderilor, a realiza profituri specifice, a planifica operațiunile viitoare, și să monitorizeze performanța organizațională. Managerii analizează, de asemenea și riscul operațional prin faptul că aceștia aleg o structură adecvată a costurilor.

Cost-volum-profit (CVP) este o metodă care examinează modificările ce ar putea apărea asupra profitului unei companii, ca un răspuns la schimbările din volumul vânzărilor, costurilor respectiv al prețurilor. Contabili efectuează adesea analiză CVP în vederea planificării nivelurilor viitoare privind activitatea de exploatare a societății și totodată să ofere informații cu privire la:

asupra căror produse sau servicii pot pune accentul; dacă volumul vânzărilor este necesar pentru a atinge un nivel vizat pentru a obține profit; cuantumul veniturilor este necesar pentru a evita pierderile; dacă costurile fixe expun organizația la un nivel inacceptabil de risc.

Un alt lucru ce ar trebui analizat este acela atunci când managerilor li se oferă mai multe opțiuni disponibile privind deciziile în afaceri, deseori aceștia analizează o sensibilitate a acestora în cazul unor modificări ce implică ipotezele de bază. Astfel, această analiză de sensibilitate (în continuare numită ”ce s-ar întâmpla dacă…”) este des utilizată de către manageri pentru a inspecta cum se poate modifica un rezultat întrucât volumele inițial prevăzute nu s-au realizat sau dacă are loc o schimbare asupra ipotezei de bază. În cadrul analizei Cost – Volum – Profit, cu ajutorul analizei de sensibilitate, aceasta ne oferă un set de răspunsuri cu privire la următoarele întrebări aleatori: „Ce se întâmplă dacă prețul de vânzare unitar se majorează cu X u.m./buc. la fiecare produs?”; „Ce se înâmplă dacă se reduce costul unitar cu o anumită u.m./buc. specificată pentru fiecare produs?”; sau „Ce se întâmplă dacă se reduc cheltuielile fixe cu o anumită sumă?”; iar șirul de întrebări poate continua în funcție de situația dorită a fi analizată de către manageri. Acest aspect le permite managerilor să aibă dreptul să înțeleagă mai bine situația

în cazul în care ce s-ar putea întâmpla cu compania, înainte de a efectua o cheltuială, achiziție, investiție.

Analizele de sensibilitate bazate pe modelul Cost – Volum – Profit, pot avea avea la bază ca metodă de calcul în obținerea acesteia cu ajutorul unor variabile, tabele electronice de calcul ce pot fi elaborate într-un mod sistematizat și eficient. Cu ajutorul tabelelor de calcul, managerii pot observa efectele și interacțiunile survenite asupra schimbării variabilelor precum: prețul de vânzare; costul variabil unitar, suma cheltuielilor fixe.