Copiute Pentru Examen Bfpc.[Conspecte.md]

7/27/2019 Copiute Pentru Examen Bfpc.[Conspecte.md]

http://slidepdf.com/reader/full/copiute-pentru-examen-bfpcconspectemd 1/17

1.Conceptul si structura pietei financiare?Circuitul activelor financiare se desfasoara intre detinatorii defonduri(investitorii) si cei ce necesita aceste fonduri(beneficiarii) se desfasoara pe piata financiara.Piata financiara are 3componente:Piata bancara,monetara si de capital.PB-are loc tranzactii cu active bancare nenegociabile.Absoarbeecedentul de active monetare ale celor care economisesc,de forma depunerilor la termen.P!-se efectueaza tranzactiimonetare in moneda nationala intre rezidentii aceleiasi tari.Adica imprumutul dintre banci pe termen scurt(aparitia deincasari ale unelor banci si surplusul de plati pe care le au alte banci).P! este o componenta a pietii valutare,unde are locconfruntarea cererii cu oferta pentru diferite valute care sunt pentru ofertati si solicitanti- moneda straina.PC-ansamblulrelatiilor prin care se realizeaza transferul fondurilor disponibile de la cei care au surplus de capital (investitorii) catre ceicare au nevoie de capital cu a"utorul unor instrumente specifice(valori mobiliare) prin intermediul unor operatorispecifici(intermediarii(bro#erii.dilerii)).$e pot delimita % moduri:&abordarea europeana-bazata pe sistemul bancarin care

bancile sunt prezente pe ambele tipuri de piete,in care piata de capital este compusa din piata monetara,ipotecara sifinanciara.&abordarea anglosaona-bazata pe diferite tipuri,in care piata financiara cuprinde piata monetara pe termenscurt si creditara pe termen mediu.2.Functiile si structura pietei de capital?Principalele functii ale pietii de capital sunt:')emisiunea si vinzarea pentru

prima data a titlurilor financiare emitentilor sau debitorilor catre posesorii de capitaluri care doresc sa cumpere valorimobiliare. %)negocierea de valori mobiliare cu conditia ca acestea sa fie vindute si transformate in liciditati de primii lor

posesori si inainte de scadenta.$*+C+*A:Componentele pietii de capital dupa ordinea pietii mobiliare sunt:&a&Piata primara-asigura intilnirea cererii cu oferta de titulari,permitind finantarea activitatii agentilor economici a colectivitatii publice.$e caracterizeaza prin eistenta unui singur vinzator-emitentul val.mobiliare si de regula vinzarea se face la un

pret unic. Piaa primar asigura emisiunea i prima v/nzare-cumprare a titlurilor financiare (spre eemplu, c/nd osocietate emite aciuni la constituire), permi/nd finanarea activitii agenilor economici prin atragerea capitalurilorfinanciare disponibile. &b&Piata secundara,are rolul de concentrare cererii si ofertei derivate,este o piatadescisa,publica.$unt prezenti mai multi participanti,pe ambele parti.Pe piata secundara pretul este stabilit de cererea sioferta. Piaa secundar este cea pe care investitorii i 0ntreprinztorii cumpr i v/nd valorile mobiliare emise, puse 0ncirculaie pe piaa primar. 1atorita eistentei acestei piee, investitorii care-i plaseaz capitalurile pe piaa primar, potiei de pe pia 0nainte de scadenta titlurilor cumprate, prin v/nzarea lor. Astfel, piaa secundar asigura o ecelentmobilitate i liciditate a capitalurilor, etrem de bine venite pentru buna funcionare a oricrei economii. 1elimitarea

pieei de capital 0n primar i secundar este pur teoretic 0ns de folos 0n 0nelegerea mecanismului emisiunii, plasrii itranzacionrii valorilor mobiliare.3. Cererea si oferta pe piata de capital?Pe piata de capital cererea poate fi:')structurala-pentru necesitati productive,ptfinantarea investitiilor producatoare de bunuri si servicii,pt crearea noilor societati,pt dezvoltarea societatii eistente,pt

procurarea bunurilor si serviciilor de catre pers. fizice2"uridice.%)con"ucturala,pt necesitati (tranzituri2deficite ale balanteide plati bugetare,limitarea la plafoane de credit).!i"loacele prin care o societate comerciala poate obtine fonduri fie prinma"orare de capital social,fie prin atragerea unui imprumut,4oferta publica de vinzare.-este efectuata de un emitent saude investitori pt a vinde,a cumpara,a transforma,a transfera sau a scimba prin orice alt mod valori mobiliare ori dreptulaferente acestora,mi"locul prin care un investitor doreste sa acizitioneze cel putin 5 la suta din actiunile unei societatioferta publica de cumparare. Cererea de capital aparine unor operatori cum sunt: societi comerciale publice i private,alte categorii de ageni economici, instituii financiar-bancare i de asigurri, instituii publice, guverne, organismefinanciar-bancare de pe piaa internaional. Cererea de capital se poate grupa 0n:a) Cererea structural de capital estedeterminat de nevoia finanrii unor aciuni economice 0n diverse ramuri de activitate, aciziionarea bunurilor deinvestiii i finanarea unor programe de dezvoltare, constituirea i ma"orarea fondurilor financiare ale instituiilor iorganismelor financiar-bancare naionale i internaionale,b) Cererea con"unctural este efectul insuficienei sauindisponibilitii resurselor interne, restriciilor ecesive 0n acordarea creditelor, nevoilor financiare generate de deficitul

bugetar i de cel al balanei de pli eterne. Cererea este perturbat de factori cum sunt: fluctuaia preurilor, creterearatei dob/nzii, nerambursarea la termen a 0mprumuturilor. 6ponenii cererii sunt debitori pe piaa financiar. Acetia potfi grupai astfel:a) dup activitatea desfurat:7 guverne i colectiviti publice locale87 societi comerciale publice i private fr profil financiar87 bnci comerciale i alte instituii bancare87 autoriti monetare etc.

b) dup scopul urmrit:7 finanarea industriei i gospodriei comunale87 petrol i gaze naturale87 transport i servicii publice87 bnci i finane87 organizaii internaionale87 scopuri generale.9ferta de capital provine din economisire, adic din tot ceea ce rm/ne 0n posesia deintorilor devenituri dup ce-i satisfac nevoile de consum. Aceasta aparine deintorilor de capitaluri: societi comerciale, bnci,case de economii, societi de asigurare, case de pensii, persoane particulare. 9ferta este reprezentat de disponibiliti



bneti temporar libere pentru care se caut un plasament c/t mai avanta"os. ivelul ofertei este direct influenat de procesul de economisire. 6conomiile devin ofert pe piaa de capital numai dac posesorii lor sunt satisfcui demodalitatea de fructificare, adic dac piaa asigur rentabilitatea cerut de investitori. Cererea i oferta sunt doudimensiuni ale procesului de economisire-investire supuse influenei directe i indirecte a unor riscuri multiple, dintre careo importan deosebit o au:7 riscul opional al investirii, care apare 0n momentul adoptrii deciziei de plasament prin orientarea ctre piaa monetarsau ctre piaa de capital87 riscul afacerii, care vizeaz incertitudinea privind produsele pe care le poate oferi piaa de capital la un moment dat at/tdeintorilor de fonduri, c/t i investitorilor ce gestioneaz portofolii de valori mobiliare87 riscul pieei, care vizeaz evoluia preurilor instrumentelor financiare 0n viitor i posibilitatea 0nregistrrii unor pierderica urmare a modificrii raportului cerere-ofert pentru un anume tip de instrument financiar87 riscul liciditii, ce intervine 0n cazul 0n care se restr/ng posibilitile de transformare rapid i fr pierderi 0n numerara valorilor mobiliare deinute87 riscul creditului, specific pieei obligaiunilor, care intervine atunci c/nd debitorul nu-i poate respecta anga"amentul derscumprare a obligaiunii sau de plat a dob/nzii87 riscul scimbrii cadrului legislativ, care vizeaz at/t piaa de capital, c/t i modificarea legislaiei economice ifinanciare 0n general.4.Locul si rolul pietei de capital in economia contemporana? Piaa de capital reprezint un ansamblu de relaii denatur financiar prin care se realizeaz transferul de capitaluri de la investitori ctre utilizatori, prin intermediul unor

instrumente, mecanisme i operatori specifici. Aceste relaii dau natere universului financiar, component a universuluieconomic dar i 0n acelai timp sistem autonom organizat pe propriile sale piee 0n care scimb active financiare imoned. ;n orice societate, economiile i investiiile au "ucat un rol deosebit de important, at/t la nivel macroeconomicc/t i la nivelul fiecrei persoane sau agent economic. $umele depuse la bncile comerciale de ctre persoane fizice sau

"uridice sunt folosite pentru acordarea de credite altor persoane fizice i "uridice, finan/nd astfel investiii 0n diversesectoare economice i contribuind la dezvoltarea economiei 0n ansamblul sau. ;n orice economie de piata eista sifunctioneaza o piata financiara, mai mult sau mai putin dezvoltata si, aceasta reprezinta locul unde se intalneste oferta cucererea de fonduri financiare. Bursa este cea mai importanta institutie a pietei de capital, specifica economiei de piata,concentrand cererea si oferta de valori mobiliare negociate in mod descis si liber pornind de la reguli cunoscute. Printenici specifice aici se realizeaza vanzari-cumparari de valori mobiliare traditionale (actiuni, obligatiuni, valute, bonuride tezaur), cat si moderne (optiuni sau contracte futures). rolul principal al pietelor de capital este de finantare aeconomiei (in speta a agentilor economici) prin mobilizarea capitalurilor pe termen mediu si lung. 1e asemenea, un alt rol

important este acela ca aceasta inlesneste circulatia capitalurilor, titlurile financiare putand fi usor transformate inliciditati sau scimbate in alte titluri, prin vanzarea sau revanzarea lor pe aceasta piata. 5.Valorile mobiliare-instrumente ale pietei de capital?<alorile mobiliare4instrumente fin-are negociabile emise subforma materializata(pe suport de irtie) sau dematerializate (pe suport magnetic) sau sub forma inscriirilor contabile,caregenereaza detinatorilor sa-i anumite drepturi in dependenta de tipurile valorilor mobiliare,de legislatia tarii respective si de

prevederile emisiunii.<! pot fi:&a&primare-actiuni,obligatiuni. &b&derivate-contractele latermen:futures,for=ard,options,s=ap. &c&sintetice-obtinute prin cale sintetica,prin combinarea diferitor caracteristici alevalorilor primare si daca este acceptat de catre CP> drept valoare mobiliara,circula pe piata mobiliara(contractele peindicii bursieri).6.Instrumentele financiare primare de proprietate concept! tipolo"ie! caracteristici fundamentale. #articularitati

in $epublica %oldo&a?Actiunile-instrumente fin-are de proprietate emise de catre societatile pe actiuni si 4cota partedin capitalul social.>iecare actiune are inscrisa o valoare nominala.Actiunile produc dividende sub forma prelevarile din

venitul net realizat,de regula intr-un eercitiu fin-ar.1ividendele sunt distribuite periodic,de regula o data sau de % ori pean si marimea acestuia se stabileste de catre A?A.Actiunile apar sub % forme:!aterializat si ematerializat8si indiferentde forma actiunii acestea tb sa contina urmatoarele elemente obligatorii:denumirea actiunii,data si locul emiterii.numele siadresa emitentului,marimea capitalului social subscris,nr actiunilor subscrise,seria si nr actiunii,numele si adresainvestitorului(act. nominative),diferite clauze convetionale,semnatura emitentului.Clasificarea actiunilor:;)din pct devedere al identificarii lor:a)act nominative-contine numele emitentului si actionarului investitor. b)act la purtator-contine numele emitentului,identificarea se face dupa nr si serie.a)se transmite

prin cesiune,b)prin simpla traditiune,ca bancnotele ;;)din pct de vedere al valorii lor:a)act la pret (la paritate)-se vinde la val nominala b)act cu prima-se vinde la o valoare mai mare de val nominala,prima care se plateste se "ustificade gradul de rentabilitate sporit. ;;;)din pct de vedere al dreptului pe care le ofera detinatorului: a)act comune2simple2ordinare-dau dreptul detinatorului la un singur vot si sunt generatoare dedividente variabile,in functie de marimea profitului. b)act preferentiale2priveligiate-de regula nu dau dreptul la vot si sunt generatoare de dividentefie,indiferent de variatia profitului total.Pot fi:



& act cumulative-dividentele cumulative neplatite din lipsa de profit,se stabilesc intr-o alta per urmatoare cumulindu-sedividentele din acea per. & act necumulative-dividentele neplatite din lipsa de profit sunt anulate & act participative2participante-care pe linga dividentul fi prestabilit participa intr-o anumita proportie si la dividentuldestinat act comune & act cu div variabile-se deosebesc de cele comune prin incasarea prioritara a div & act preferentiale convertibile-au div fi,se pot converti in act comune & act generatoare de= div fie si de voturi multiple-se emit pers care au o contributie importanta la dezv $.A.Pt actacestora li se confera % sau m.multe drepturi de vot.

& act reversibile-act pt care $.A. emitenta isi rezerva dreptul de-a retrage din circulatie la un pret restabilit.<aloarea unei aciuni poate fi considerat sub urmtoarele forme:a) <aloarea nominal (<) care este egal cu suma capitalului social (C$) divizat la numrul de aciuni emise():

:

C$<: =

<aloarea nominal este o valoare convenional, pe baza creia este 0mprit capitalul 0ntre asociai. @n funcie deaceast valoare, este prevzut prin statut o remunerare a acionarilor.

b)<aloarea patrimonial ce poate fi eprimat prin valoarea contabil i prin valoarea intrinsec. <aloarea contabilreflect partea din activul net ce revine pe o aciune:

:A< n

ct =

unde: <ct - valoarea contabil8An - activul net8

- numrul de aciuni8Activul net este reprezentat de partea din activele 0ntreprinderii neafectate de datoriile contractate de aceasta:

ttn 1AA −=

unde: An - activul net8At - activul total 81t - datorii totale.

<aloarea intrinsec, eprim activul net corectat cu plusurile sau minusurile de active latente ce revin pe o aciune.

Activele latente sunt provizioanele pentru riscuri i celtuieli care nu au aprut 0n eerciiul 0nceiat i care nu s-ausoldat prin conturile de venituri.

:

A<; nc

=

unde: <; - valoarea intrinsec8Anc - activul nat corectat8

- numrul de aciuni. b) <aloarea de rentabilitate, interpretat ca valoare financiar i valoare de randament. <aloarea financiareprim capitalul financiar care s-ar fructifica printr-un dividend, comparabil cu rata medie a dob/nzii pe pia:

md

f *

1< =

unde: <f - valoarea financiar81 - dividend8* md - rata medie a dob/nzii pe pia.

c)<aloarea de randament este considerat o form de eprimare a valorii financiare, fiind calculat ca raport 0ntre profitul net repartizat ce revine pe o aciune i rata medie a dob/nzii pe pia:

md

na

*

P<r =

unde: <r - valoarea de randament8Pna - profit net pe aciune8* md - rata medie a dob/nzii pe pia.</nzarea aciunilor 0n momentul emisiunii sau 0n orice moment pe piaa de capital, se realizeaz la preul de

emisiune i respectiv, la preul pieei. Astfel se deosebesc:d) <aloarea negociat sau preul de emisiune, determinat prin adugarea la valoarea nominal a primei deemisiune:

e p<:P6 +=

unde: P6 - preul de emisiune8< - valoarea nominal8



pe - prima de emisiune.e) <aloarea de pia este preul la care se efectueaz scimbul de aciuni. Aceast valoare se prezint sub formacursului bursier. Cursul este rezultatul raportului dintre cerere i ofert, fiind influenat de:- situaia economic i financiar a emitentului, caracterizat prin rata de cretere a rezultatelor financiare8- evoluia pieei bursiere naionale i internaionale8- fenomene pur bursiere ce influeneaz cererea i oferta.Aciunile plasate se 0nregistreaz 0n mod obligatoriu 0n *egistrul de stat al valorilor mobiliare, inut de Comisia

aional a Pieei >inanciare. $0nt considerate plasate aciunile acitate 0n 0ntregime de primii lor acizitori(subscriitori), 0nregistrate 0n *egistrul de stat al valorilor mobiliare i 0n registrul acionarilor societii. Aciunilesocietii pot avea valoare nominal care trebuie s se 0mpart la un leu. oate aciunile ordinare ale societii voravea valoare nominal egal. <aloarea nominal a aciunii se aprob de adunarea constitutiv sau de adunareageneral a acionarilor i se indic 0n documentele de constituire ale societii i 0n alte documente prevzute de

prezenta lege i de legislaia cu privire la valorile mobiliare.@n cazul plasrii aciunilor a cror valoare nominal nueste determinat, adunarea general a acionarilor este 0n drept s fieze valoarea aciunii 0n decizia de emitere aacestora. <aloarea fiat a aciunii nu se indic 0n documentele de constituire ale societii i se folosete ladeterminarea mrimii capitalului social.<aloarea nominal (fiat) a aciunii reflect partea de capital social alsocietii ce revine unei aciuni plasate.'.#roceduri de emisiune si plasare a actiunilor? 6misiunea de actiuni reprezinta o practica dinamica de finantarea unor proiecte de investitii ale unei societati comerciale, prin intermediul pietei de capital.

$ocietatea ce emite actiuni va primi in scimbul acestora capitalul investitorilor interesati de societatea emitenta.6miterea de actiuni se realizeaza printr-o ofera publica de vanzare. Aceasta oferta se poate realiza doar prinintermediul unei $ocietati de $ervicii de ;nvestitii >inanciare.6misiunea de aciuni se realizeaz at/t la 0nfiinare, c/ti 0n timpul funcionrii societii. a 0nfiinare, efectul pentru emitent 0l constituie formarea capitalului social, iar

pentru investitor, efectul se manifest 0n viitor, fiind dat de randamentul investiiei: capacitatea de a producedividende, precum i posibilitatea de a obine un c/tig din diferena de curs. @n timpul funcionrii unei societi,emisiunea de aciuni realizat pentru ma"orarea capitalului social produce efecte nedorite pentru vecii acionari,cunoscute sub denumirea de efecte de diluie, care afecteaz valoarea aciunii, profitul pe aciune i dreptul la vot al

posesorului aciunii. Pentru atenuarea acestor efecte, societatea emitent calculeaz un drept preferenial, denumitdrept de subscriere de care beneficiaz fotii acionari. 1reptul de subscriere se determin ca diferen 0ntre valoareade pia a aciunilor veci i noi, dup ma"orarea capitalului social.!rirea dreptului de subscriere depinde denumrul aciunilor nou emise i de preul la care se realizeaz prima v/nzare a aciunilor noi. 1ac v/nzarea noilor

aciuni se realizeaz la pre de emisiune, mrimea teoretic a dreptului de subscriere este:

n)(:

n)P(C1$ e

+

⋅−=

unde: 1$ - dreptul de subscriere8C - cursul aciunilor veci8Pe - preul de emisiune al noilor aciuni.

1reptul de subscriere coteaz la burs. Posesorul lui 0l poate vinde, la un pre de pia ce difer de mrimea teoretica dreptului de subscriere, 0ncas/nd o sum 0n numerar prin care este prote"at 0mpotriva efectelor de diluie. $intconsiderate plasate actiunile acitate in intregime de primii lor acizitori (subscriitori), inregistrate in *egistrulde stat al valorilor mobiliare si in registrul actionarilor societatii. Plasarea actiunilor va fi succesiva numai in cazulcind emitentul spri"ina cursul actiunilor sale pe piata secundara.Conform legei cu privire la societatile pe actiuni

plasarea emisiunilor suplimentare a actiunilor se petrece la pretul de piata si cu cit el este mai inalt, cu atit odiferenta de cursuri mai mare primeste emitentul de"a la etapa plasarii primare a emisiunior suplimentare. Plasindactiunile, emitentul atrage pasivele cele mai lungi, deoarece actiunile sunt irtii de valoare nelimitate. ;n asa mod,el poate plasa aceste resurse in active lungi fara un risc oarecare de liciditate, iar in acelasi moment costulresurselor plasate depinde de liciditatea actiunilor emitentului.(.)repturi "enerate de actiuni detinatorilor sai? Dreptul la vot. $pre deosebire de actiunile ordinare, actiunile

preferentiale nu confera detinatorilor dreptul de vot in A?A.>iecare actiune ordinara indreptateste detinatorul la unsingur vot. Aceasta regula fiind instituita printr-o norma supletiva, eista posibilitatea ca prin actul constitutiv sa sestabileasca un alt raport intre numarul actiunilor detinute de o persoana fizica sau "uridica si numarulvoturilor . Dreptul la dividend.Principalul drept patrimonial al actionarului ordinar este dreptul de a primi dividende.Actiunile preferentiale pot avea o rata fia si prestabilita a dividendului.Potrivit normelor legale in vigoare,dividendele se vor plati actionarilor proportional cu cota de participare la capitalul social, daca prin actul constitutiv

nu s-a prevazut altfel. 9rganul care decide, in functie de politica investitionala si actul constitutiv al societatii, dacase vor distribui sau nu dividende, este A?A. Acionarul are dreptul:a) s participe la adunrile generale ale acionarilor, s aleag i s fie ales 0n organele de conducere ale societii8

b) s ia cunotin de materialele pentru ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor8c) s ia cunotin i s fac copii de pe documentele societii, accesul la care este prevzut de prezenta lege, destatut sau de regulamentele societii8



d) s primeasc dividendele anunate 0n corespundere cu clasele i proporional numrului de aciuni care 0i aparin8e) s 0nstrineze aciunile care 0i aparin, s le pun 0n ga" sau 0n administrare fiduciar8f) s cear rscumprarea aciunilor care 0i aparin, 0n cazurile prevzute de prezenta lege sau de statutul societii8g) s primeasc o parte din bunurile societii 0n cazul licidrii ei8) s eercite alte drepturi prevzute de prezenta lege sau de statutul societii.Acionarul este obligat:a) s informeze persoana care ine registrul acionarilor despre toate scimbrile din datele sale, introduse 0nregistru8

b) s comunice 0n scris societii, Comisiei aionale a Pieei >inanciare i Ageniei aionale pentru ProteciaConcurenei despre aciziionarea de aciuni ale societii 0n numr ce depete limita stabilit de prezenta lege, delegislaia cu privire la valorile mobiliare sau de alt legislaie8c) s 0ndeplineasc alte obligaii prevzute de prezenta lege sau de alte acte legislative.*.Indicatorii de e&aluare a &alorilor mobiliare primare de proprietate? a) profitul net pe aciune ce eprimcapacitatea emitentului de a crea profit i se calculeaz cu relaia:

:

PP n pa =

unde: P pa - profit net pe aciune8Pn - profit net8

- numrul total de aciuni eistente pe pia.

b) rata de distribuire a dividendului, care reflect partea din profitul eerciiului financiar distribuit acionarilor:

.100P

Dd

n

n=

unde: d - rata de distribuire a dividendului81n - dividendele nete, calculate dup plata impozitului asupra dividendelor8Pn - profitul net.

!rimea acestui indicator depinde de decizia privind distribuirea profitului i anume:- dac d tinde ctre zero, rezult preocuparea emitentului pentru asigurarea autofinanrii prin reinvestirea profitului8- dac d tinde ctre 'DDE, rezult preocuparea pentru meninerea interesului acionarilor 0n a deine aciunile societiicare distribuie dividende mari8- dac d este egal cu 'DDE societatea emitent nu 0ncorporeaz 0n rezerv nici o unitate monetar din profitul obinut8

- dac d este mai mare dec/t 'DDE, se apeleaz la rezervele acumulate anterior, 0n vederea distribuirii lor ca dividende.c) 1ividendul pe aciune, calculat at/t ca dividend brut repartizat, c/t i dividend net:unde:

.100N

PDPA

nr =

1PA - dividend pe aciune8Pnr - profit net repartizat acionarilor8

- numrul total de aciuni eistente pe pia.1ividendul pe aciune reprezint, pentru posesorul aciunii, venitul produs de investiia sa, deci un flu financiar.

$pre deosebire de acesta, profitul pe aciune, reprezint pentru emitent un element important al valorizrii unei aciuni.d) *andamentul unei aciuni este produs at/t de dividende, c/t i de creterea valorii de pia a aciunii:

'DDC

CC1* D

D'⋅−+=

unde: * - randamentul unei aciuni81 - dividendul repartizat8C' - cursul la rev/nzarea aciunii8CD - cursul la cumprarea aciunii.

e) Coeficientul FP6* reprezint indicatorul cel mai utilizat pentru a caracteriza eficiena plasamentului 0n aciuni:

paP

CPER =

0n care: P6* - coeficientul multiplicator al capitalizrii8C - curs bursier al aciunii8

P pa - profitul net pe aciune.1+.Instrumente financiare primare de creanta concept! tipolo"ie! caracteristici fundamentale. #articularitati in

$epublica %oldo&a?9bligatiunile4instr fin-are primare de creante sub forma irtiilor de val2sub forma inscriirilor incont,prin care se materializeaza dreptul de creante al investitorului fata de emitentul imprumutat.>iecare obl are inscrisa

pe ea o val nom de baza careia se calculeaza dobinda,pe care o genereaza obl detinatorilor sai.9bl pot fi emise de catre



$.A,stat direct2prin intermediul diverselor organismelor subordonate centrale2locale. Principalele caracteristici aleobligaiunilor sunt:- este un instrument al investiiei de capital8- eprim creana deintorului asupra ansamblului activelor emitentului8- eprim anga"amentul unui debitor fa de creditorul care pune la dispoziie primului, fondurile sale.6lemntele obligatorii:denumirea obl,seria si nr,locul si data emiterii,numele si adresa emitentului,val nominala,val totala aimprumutului,nr total de obl emise,numele si adresa investitorului in caz obl nominative,nivelul dobinzii,numele si adresa

bancii depozitare,imprimari speciale pt a impiedica falsificarea,scadenta rambursarii2data maturizarii,semnaturaemitentului. Principalele elemente tenice ale obligaiunilor sunt:

a) <aloarea nominal reprezent/nd raportul dintre 0mprumutul lansat pe pia i numrul obligaiunilor emise:

:

;<: =

unde: < - valoarea nominal8; - mrimea 0mprumutului,

- numrul obligaiunilor8 b) <aloarea la subscriere sau preul de emisiune, este determinat de emitent, de regul, sub valoarea nominal, pentru a se asigura atractivitatea investiiei:

e p<:P6 −=

unde: P6 - preul de emisiune8

< - valoarea nominal8Pe - prima de emisiune.

c) ermenul de rambursare este intervalul cuprins 0ntre momentul subscrierii i cel al rscumprrii.d) *ata nominal a dob/nzii, este acea rat care aplicat asupra valorii nominale, permite determinarea cuponuluide dob/nd.

>iecare obl are inscrisa o val nom,la fiecare obl sub forma de irtie sunt atasate cupoane,nr cupoanelor este cu nr per de plata,pe fiecare cupon este scrisa dobinda de platit,cupoanele sunt detasabile.;n caz obl nematerializate dobinda seinregistreaza periodic in cont si se plateste conform editiei de emisiune.ipologia:;)din pct de vedere a identificarii lor:&nominative-este prezent numele emitentului si investitorului,transmiterea se face pe

baza de cesiune. &obl de purtator-nu contin numele detinatorului,transmiterea se face ptrin traditiune,se identifica

prin serie si nr ;;)din pct de vedere al modului in care creantele sunt materializate:&materializate(suport irtie) &inregistrate2contabile;;;)din pct de vedere al gestiunii creantelor:garantate &colaterale-garantate cu un bun material,care tb negrevate de alte datorii &ipotecare-imprumutul este garantat cu ipoteca generala a emitentului pe toateactivele,nefiind specificat un activ anume &asigurate-imprumutul este garantat cu val mobiliare asupra tertilor detinute de catre emitent &garantate cu fond de rascumparare-emitentul periodic suplimenteaza un fond pe care ilcreaza el,astfel incit atunci cind obl a"unge la maturitate sa poata acoperi cu acest fond imprumutul obligatar si dobindaaferenta acestuia &indeate-intre emitent si investitor la anumite per intr-o anumita proportie se inmulteste val

imprumutului si dobinda. negarantate-obl care sunt garantate doar cu semnatura emitentului(obl pe baza de bonitate2onoare);<)din pct de vedere al clauzelor speciale pe care le contin: &revocabile2retractabile-pot fi rascumparate de catre emitent inainte de datamaturizarii.Acestea contin clauze care prote"eaza interesele emitentului,dar si investitorului. &restrictive-contin clauza prin care emitentul se anga"eaza sa nu contracteze si alteimprumuturi(credite) in acelasi scop. &convertibile-contin clauza referitoare la convertibilitate prin care investitorul isi rezervadreptul ca la scadenta sa solicite convertirea obl in alte titluri de val a aceluiasi emitent.Pretul de conversiune se stabilestela emisiune,iar raportul dintre val nom si pret de conversiune se numeste rata de conversiune. &obl cu bonuri de subscriptie de act-dau dreptul de subscrie de act a societatii emitente a

obl(bonului).9bl pot fi emiseGad pariG,adica sunt vindute la pret egal cu val lor nom sau la pret Gsub pariG la un pret m.mic decit valnom,sau Gsupra pariGla un pret mai mare. 1eintorii de obligaiuni apar 0n calitate de creditori ai societii.1eintorii deobligaiuni au dreptul preferenial fa de acionari la primirea unei pri din profitul societii sub form de dob0nd saualt profit.<aloarea nominal a obligaiunii societii trebuie s se 0mpart la 'DD de lei. ermenul de circulaie aobligaiunilor va fi de cel puin un an.$ocietatea este 0n drept s plaseze numai obligaiunile asigurate prin ga"area



bunurilor ei proprii i2sau a bunurilor persoanelor tere, i2sau cu garania bancar, i2sau prin fide"usiune, i2sau cu poliade asigurare, cu ecepia cazurilor prevzute de egea cu privire la piaa valorilor mobiliare.9bligaiunile se pltescnumai cu mi"loace bneti.<aloarea nominal a tuturor obligaiunilor plasate ale societii nu trebuie s depeascmrimea capitalului ei social. 1eintorul de obligaiuni are dreptul s cear de la societate rscumprarea obligaiunilor

plasate 0nainte de termenul de scaden 0n cazul 0n care emitentul nu respect termenul de acitare a dob0nzilor aferente.11. #roceduri de emisiune si plasare a obli"atiunilor? Persoanele doresc sa primeasca imprumuturi pe termen lung, iarcreditorii doresc sa acorde credite pe termen scurt. Contradictia aceasta a pietei de credit se manifesta foarte puternic in

perioada economiei stabile, cind dinamica dobinzilor nu poate fi previzionata. +na din variante a rezolvarii acestei probleme este emisiunea obligatiunilor licide, care permit emitentului atragerea resurselor pe o perioada mai lunga deun an, iar investitorului - posibilitatea primirii inapoi sumei investite, vinzind obligatiunea pe piata secundara.6mitind obligatiunea, societatea pe actiuni nu risca sa a"unga in dependenta de banca si singura determina marimea,termenii si conditiile rascumpararii obligatiunii, iar detinatorii actiunilor nu se impart cu drepturile de conducere, deoareceobligatiunile n-au drept la vot.+n sir de prioritati la emisiunea obligatiunilor au bancile. 6misiunea obligatiunilor le

permite:sa evite rezervarea obligatorie8sa micsoreze profitul impozabil.*iscul neplasarii obligatiunii este legat cu termeniicirculatiei obligatiunii si cu regulile specifice a emisiunii.;n primul rind, conform legislatiei termenul circulatieiobligatiunii nu poate fi mai putin de ' an si emisiunea acestor instrumente nu sunt foarte populare pe piata bursieraautotona. ici unul din emitenti nu se va incadra in emisiunea obligatiunilor, daca nu va fi sigur in atragerea cu a"utorulacestei metode unor resurse lungi considerabile (pe o perioda mai lunga de H luni). ;n conditiile inflatiei inalte cerereainterna la irtii de valoare cu termenul de acitare de la H luni a fost si ramine foarte "oasa.

;n al doilea rind, emisiunea obligatiunilor necesita inregistrarea de stat, si din aceasta cauza trebuie de suportat diferiteceltuieli.;n asa mod, emitentul poate sa otarasca emisiunea obligatiunilor, daca el real poate atrage un volumconsiderabil de resurse lungi - aceasta devine probabil imposibil in legatura cu atractivitatea investitionala a altorsectoare a pietei financiare, de eemplu, irtiilor de valoare de stat.12. Indicatorii de e&aluare a &alorilor mobiliare de creanta? 3 indicatori : randamentulcuponului2dobinda,randamentul curent,randamentul la maturitate.*andamentul cupon(cupon2val nom)&'DDErandamentul curent(cupon2pret)&'DDErandamentul la maturitateIJcuponK(agio sau disagio2nr de ani pina scadenta)L2J(val nomKpret)2%L&'DDE13.,senta si particularitatile contractelor futures?Contractul futures-rezultatul standartizarii conditiilor ale contractuluifor=ard.1in elemntele contractuale se supun standartizarii natura activului suport,calitatea acestuia,cantitateatranzactionata,locul de livrare si scadenta contractului.$ingura variabila care nu este standartizata este pretul de

tranzactionare.Contract >utures fiind actualizat zilnic2marcat la piata.;n cazul contract futures pierderea unui operatorconstituie cistigul celuilalt operator,si invers.icidarea contract se efectueaza atit pe livrarea efectiva a activului suport siacitarea contravalorii acestuia,cit si printr-o compesare pe piata.$e inceie in cadrul burselor printr-un mecanism specificde derulare a operatiunilor2tranzactiillor si spre deosebire de contract for=ard are o val variabila.fiind zilnic marcat pe

piata.>or=ard-acorduri inceiate intre % operatori,prin care vinzatorul se obliga sa livreze la o data viitoare un anumitactiv suport,iar cumparatorul se obliga sa efectueze plata la momentul inceierii contract. Caracteristicile generale aleunui contract futures sunt:a) condiiile contractului sunt standardizate 0n ceea ce privete natura activului-suport i cantitatea contractat, numit iunitate de tranzacie. oate contractele futures pe acelai activ standardizat formeaz un gen de contracte futures8

b) fiecare contract futures are un anumit termen de eecutare, o lun 0n care urmeaz s aib loc licidarea. Contractele peun anumit activ cu aceeai scaden formeaz o specie a contractului pe acelai activ8c) preul contractului futures se stabilete 0n burs, prin procedura specific de negociere i contractare a acestei piee

reglementate, fiind epresia raportului dintre cererea i oferta pentru fiecare contract standardizat, deci valoareacontractului este variabil8d) contractul futures este actualizat zilnic sau Fmarcat la pia, astfel 0nc/t pierderile uneia dintre prile contractante sunttransferate ca venituri celeilalte pri8e) licidarea contractului se poate realiza fie prin 0ncasarea sau plata sumei 0n numerar reprezent/nd mar"a cumulat acontractului, fie prin licidarea poziiei printr-o operaiune de sens contrar, respectiv o compensare, 0n cazul contractelorfutures la care eecutarea nu se poate realiza prin predarea unui activ fizic sau a unui titlu financiar (contractele pe indicide burs), livrarea se face totdeauna printr-o licidare cas. 9peratorii de pe piaa futures, 0n funcie de scopul urmrit, potfi:7 investitori 0n alte active care se prote"eaz printr-un contract futures 0mpotriva pierderii generate de fluctuaia preuluiactivului iniial87 arbitra" ori, respectiv v/nztori i cumprtori de contracte futures care sper s obin c/tig din diferenele de pre de

pe piee diferite sau din momente diferite87 speculatori, operatori care 0i asum riscuri importante pentru a obine profit din fluctuaia preului contractelor futures.</nztorul unui contract futures este deintorul unei poziii Fsort, iar cumprtorul are o poziie Flong, atept/nd ca

preurile s creasc. ranzacionarea unui contract futures presupune 0nceierea unui contract pentru desciderea contului



0n mar". Contractul se 0nceie 0ntre client i agenia de bro#era" i cuprinde condiiile generale de tranzacionare la termena activelor financiare, monetare sau a mrfurilor ce constituie suport al contractului futures.14.Contractele options. ipuri si caracteristici?9piunile sunt contracte standardizate av/nd drept suport aciuni,obligaiuni, indici bursieri, rata dob/nzii, valute, mrfuri. ;ntr-un contract de opiune, cumprtorul are dreptul, dar nu iobligaia de a aciziiona sau de a vinde la scaden sau oric/nd p/n la scaden o anumit cantitate din activul-suport, laun pre prestabilit, denumit pre de eercitare, i 0n scimbul unei prime pltite 0n momentul 0nceierii tranzaciei sau 0ncadrul licidrii lunii 0n curs. Pentru cumprtor, prima reprezint un cost care se suport indiferent dac contractul seeercit sau nu. Cumprtorul poate decide eecutarea contractului 0n orice moment p/n la scaden (opiuni de tipamerican) sau numai la scadena contractului (opiuni de tip european). $e cumpr o opiune, se pltete prima i se sperc va putea fi v/ndut mai scump. ;nvers, se vinde o opiune i se sper c va fi cumprat la un pre mai mic. Pe piaaopiunilor sunt cotate at/t opiuni de cumprare, c/t i opiuni de v/nzare.9piunea de cumprare (Fcall) este un contract 0n form standardizat, care d cumprtorului dreptul ca, 0ntr-o perioaddeterminat, s cumpere de la v/nztorul opiunii activul de baz la un pre prestabilit. </nztorul opiunii Fcall 0iasum obligaia de a onora solicitarea cumprtorului prin v/nzarea activului-suport.9piunea de v/nzare (Fput) este uncontract care d dreptul cumprtorului opiunii ca, 0ntr-o anumit perioad, s v/nd activul-suport partenerului su dincontractul de opiune la un pre prestabilit i 0n scimbul unei prime pltite iniial. otodat, v/nztorul unui Fput 0iasum obligaia de a cumpra activul de baz de la cumprtorul opiunii la preul prestabilit, dac opiunea este eercitat0ntr-un anumit interval de timp. ;niierea unei tranzacii cu opiuni se face prin desciderea de ctre client a unui cont la unintermediar, dup care clientul poate lansa un ordin pe piaa opiunilor. @n urma eecutrii ordinului, clientul dob/ndete o

poziie pe opiune, iar aceasta poate fi Flong, dac a cumprat, sau Fsort, dac a v/ndut. 6lementele definitorii ale unuicontract de opiuni av/nd ca suport valori mobiliare primare sunt:- mrimea opiunii. 9 opiune se 0nceie pentru o cotitate standard de 'DD de titluri-suport sau alt numr de titluri stabilit

prin reglementrile pieei8- durata de via, respectiv perioada 0n care poate fi eercitat opiunea. 1ata final a eercitrii opiunii se numete dat aepirrii8- preul de eercitare - este preul la care se poate vinde i cumpra suportul opiunii. !rimea lui este determinat ciar0n momentul 0nceierii contractului, dup o procedur bursier standardizat8- preul opiunii - este reprezentat de prima ce se acit din momentul 0nceierii contractului. Prima se descompune 0nvaloare intrinsec i valoare timp8- valoarea intrinsec - este diferena dintre cursul activului-suport i preul de eercitare a opiunii Fcall sau diferenadintre preul de eercitare a opiunii Fput i cursul activului-suport. C/nd valoarea intrinsec este pozitiv, opiunea este

F0n bani (Fin-te-moneM)8 c/nd valoarea intrinsec este negativ, opiunea este Ffr bani (Fout-of-moneM)8 c/ndvaloarea intrinsec este egal cu zero, opiunea este Fla bani (Fat-te-moneM). 1ac valoarea intrinsec este negativ sauegal cu zero, 0ntregul nivel al primei este dat de valoarea timp8- valoarea timp - reprezint valoarea suplimentar, peste cea intrinsec, pe care o opiune o poate dob/ndi pe pia caurmare a raportului cerere-ofert de opiuni. 6a rezult ca diferen 0ntre preul opiunii (respectiv mrimea primei) ivaloarea intrinsec. <aloarea timp arat c/t este dispus s plteasc investitorul (cumprtorul opiunii) 0n sperana c, pedurata de via, opiunea va cunoate la un moment dat (anterior epirrii) o evoluie favorabil de pre. <aloarea timpeste cu at/t mai mare cu c/t scadena este mai 0ndeprtat i descrete 0n timp p/n la scaden.Ta Operaţii simple cu opţiuni şi rezultatul acestora

operaiunea Antic anticiparea privind cursulCons consecine'. C cumprare CA Cre creterea cursului titlului-

supor suport

*isc limitat

Cistig nelimitat%. </ vinzare CA stagnarea cursuluiscaderea cursului

Cistig limitat*isc nelimitat

3. Cu cumprare P+ scaderea cursului Cistig important (nunelimitat)*isc limitat

N. </ vinzare P+ cresterea cursului Cistig limitat*isc important (nunelimitat)

Cumpărătorul unei opţiuni de cumpărare are dreptul, dar nu i obligaia ca la scaden sau p/n la scaden s cumpere'DD de titluri-suport (aciuni) la preul de eercitare, convenit prin contract. Cumprtorul 0i va eercita acest drept numai

dac cursul titlului-suport este 0n cretere. *iscul este limitat la prima pltit, 0n timp ce c/tigul poate fi consideratnelimitat, fiind cu at/t mai mare cu c/t cursul se 0ndeprteaz de Fpunctul mort. $e numete Fpunct mort acel nivel alcursului la care nici nu se pierde, nici nu se c/tig, 0n cazul opiunii de cumprare, Fpunctul mort este egal cu preul deeercitare plus prima pltit. Vânzătorul unei opţiuni de cumpărare consider c titlul-suport va avea un curs carestagneaz, iar apoi 0ncepe s scad. 6l sper c nu va fi situaia de a ceda partenerului titlurile respective. 1ecizia privindeecutarea contractului aparine numai cumprtorului, care, 0n scimbul primei pltite, are dreptul de a renuna la



contract. Cumpărarea unei opţiuni de vânzare- ;nvestitorul consider c aciunea va avea un curs 0n scdere. 6l ar puteadeci s v/nd aceste aciuni la vedere 0n momentul tD i s atepte reducerea cursului. @ns, pentru a limita riscurile, prefers cumpere o opiune de v/nzare. Aceasta 0i limiteaz pierderea la mrimea primei i 0i confer posibilitatea unui c/tignelimitat 0n cazul scderii cursului. Vânzarea unei opţiuni de vânzare- </nztorul primete prima i sper c titlurile voravea un curs care stagneaz sau care este 0n cretere. Astfel cumprtorul deput nu 0i va eercita opiunea. 9peratorul

poate obine c/tig, care este 0ns limitat la valoarea primei, pe c/nd mrimea pierderii este nelimitat.15. Contractele /0#. ipuri si caracteristici?C$-contractele la termen,prin care un operator scimba o datorieavind anumite caracteristici pe o alta datorie,care are alte caracteristici,cele % parti tb sa obtina un cistig din acestscimb ca urmare a faptului ca au diferite conditii de acces pe diferite pieti.;n tranzactii s=ap se scimba o dobinda fia

pe una flotanta sau invers.;mprumuturi in diferite valute2scimb de o valuta pe alta,scimb de indici bursieri(evaluareain baza lor,daca activul suport este act).Cistigul obtinut la scadenta contractului se imparte intre cei % operatori siintermediari(comision se acita). ranzaciile se 0nceie la burs 0ntr-o anumit zi, dar reglementrile 0n conturi ilivrarea titlurilor urmeaz s se fac la o dat viitoare. 1reptul de proprietate asupra titlurilor trece de la v/nztor lacumprtor 0n momentul 0nceierii contractului. <aloarea tranzaciei se determin pe baza cursului la termen prestabilitindiferent de evoluia cursului de pia la termenul tranzaciei. Caracteristici aparte prezint tranzaciile la termen de olun, al cror mecanism de derulare permite efectuarea unor operaiuni specifice, cum ar fi:

- reportul8- v/nzarea pe poziie descoperit8

- operaiunile cu acoperire.Swap pe piaţa de capital : este un acord 0ntre doi operatori, prin care o parte convine s

plteasc celeilalte pri, un ir de pli cas variabile, bazate pe rata venitului unui indice pe piaa de capital, iar 0nscimb, cealalt parte accept s plteasc un ir de pli constante, bazat pe rata curent a dob/nzii de pe piaamonetar. Acest acord simuleaz de fapt scimbul de active 0ntre cele dou pri: o parte vinde aciuni i cumprobligaiuni iar cealalt parte cumpr aciuni i vinde obligaiuni. @n felul acesta, ambele pri reuesc s-i restructureze

portofoliile, fr a plti comisioane i tae de tranzacionare, ci doar comisioane bancare minime unei bnci s=ap (deregul o banc comercial sau de investiii) care mi"locete acest tip de contract.Swap pe rata dobânzii :prin acestcontract o parte agreeaz s plteasc celeilalte pri un ir de pli a cror mrime este corelat permanent cu o rat dedob/nd utilizat pe piaa monetar .;n scimb, cealalt parte se anga"eaz s acite periodic un ir de pli fie care serefer la o rat de dob/nd fi egal cu cea din momentul semnrii contractului. Acest contract simuleaz un scimb,

prin care partea A cumpr obligaiuni pe termen lung i vinde obligaiuni pe termen scurt iar cealalt parte B vindeobligaiuni pe termen lung i cumpr obligaiuni pe termen scurt, fr costuri de tranzacionare, cu ecepiacomisionului bncii s=ap.Swap valutar : constituie un acord de scimb valutar 0ntre dou pri, prin care se fac

transferuri de principal i pli aferente unei rate fie a dob/nzii aplicat asupra unui 0mprumut eprimat 0ntr-o valut, 0nscimbul unui principal i pli aferente unei rate fie a dob/nzii aplicat asupra unui 0mprumut de aceeai valoare dareprimat 0ntr-o alt valut16. r"anele de re"lementare si supra&e"ere a pietei de capital?

CP>(comisia nationala a pietii fin-are)4autoritatea autonoma a administratiei publice centrale responsabile fata de parlament care autorizeaza si reglementeaza activitatea participantilor pe piata fin-ara nebancara,precum sisupravegeaza respectarea legislatiei de catre acestea.9biectivele:consolidarea pietei fin-are nebancare8adoptarea simentinerea unui cadru regulatoriu si de supravegere a particularitatilor pietei fin-are,adecvat pt reducerea riscurilorsistematice8prevenirea practicilor neloiale,abuzive si frauduloase in sectorul fin-ar8asigurarea transparentei.sigurantei sieficientei sectorului fin-ar nebancar8asigurarea protectiei drepturilor investitorilor,clientilor si operatorilor pietei.Comisia aional a <alorilor !obiliare este organul de stat de reglementare, supravegere i control a P<! din*!.C<! a fost 0nfiinat 0n 'OO% , atunci purta denumirea de Comisia de $tat P<! (C$P<!) i funciona pe l/ng?uvernul *!.@n prezent activeaz trei agenii teritoriale a C<! 0n Bli, Caul, Comrat.$tructura C<! este

reprezentat de departamente i secii. 6ste un organ colectiv, compus din 5 membri inclusiv Preedintele C<! i<ice-Preedintele C<!.Principalul scop al C<! este aprarea intereselor i drepturilor acionarilor i stabilireafuncionrii eficiente a P<! 0n *!.Activitatea C<! este 0n concordan cu activitatea altor organe de stat ianume:Preedentele Parlamentul,!inisterul 6conomiei si !inisterul >inantelor, Agenia de privatizare,B!,!A;,1epartamentul. C<! are anumite atributiuni privind reglementarile in domeniile respective, si anumeelaboreaza regulamente de autorizare, functionare si control a acestor piete de capital si a pietei burselor de marfuri.1' . Caracteristica "enerala a acti&itatii emitentilor si in&estitorilor pe #V%? 6mitentul este o pers

"uridica(s.a,banci comerciale,stat).;nvestitorii sunt si per fizice si "uridice care dispun de surse financiar.6mitentii dorindsa-si mareasca capitalul social emit actiuni,investitorii dispunind de surse financiare investesc bani,in scimbul obtinerii

dividendului. 6mitentul poart rspundere, conform legislaiei, pentru necorespunderea datelor din certificatul valoriimobiliare cu datele indicate 0n otr0rea privind emisiunea valorilor mobiliare. 6mitentul valorilor mobiliare nominativeeste obligat s asigure inerea registrului lor din momentul plasamentului valorilor mobiliare menionate, iar 0n cazulemisiunii valorilor mobiliare nominative 0n procesul constituirii emitentului 0n decurs de '5 zile de la data 0nregistrriide stat a aciunilor plasate la 0nfiinarea societii pe aciuni. 6mitentul este obligat s 0nceie plasamentul valorilormobiliare emise la epirarea unui an de la data adoptrii otr0rii privind emisiunea valorilor mobiliare, 0n cazul 0n care



legislaia, prospectul ofertei publice (pentru emisiunea public) sau otr0rea privind emisiunea (pentru emisiunea0ncis) nu preconizeaz un termen mai mic. acionarilor societilor pe aciuni li se acord dreptul de preemiune la

procurarea valorilor mobiliare ale emisiunii noi 0n numr proporional numrului de aciuni care le aparin la momentuladoptrii otr0rii privind emisiunea valorilor mobiliare8 legislaia sau emitentul stabilesc restricii 0n ce privetesubscrierea valorilor mobiliare8legislaia stabilete restricii 0n ce privete circulaia valorilor mobiliare. Pentrufuncionarea eficient a pieei, investitorii trebuie s posede o informaie, ce reflect con"unctura P<!. @n acelai timp,investitorii, trebuie s aib posibilitatea de a prognoza tendinele dezvoltrii pieei.1(. Intermediarii financiari pe #V% tipolo"ie! succinta caracteristica? ;ntermediarii financiari (fondurile deinvestiii, companiile de trust, registratorii, bro#erii, Bursa de <alori.)sunt entiti publice sau private specializate careacioneaz pe pieele monetar - valutare sau de capital, mobiliz/nd importante resurse financiare de la deintoriiacestora i pun/ndu-le la dispoziia celor care au nevoie de ele. Participanii profesionisti pe P<!. Cei mai activi sunturmtorii participani profesioniti:- Bro#erii8-1ealerii8-registratorii independeni8-Bursa de <alori8 >irmele deconsulting investiional8->ondurile de investiii8-Companiile de trust8-1epozitarul aional i 1epozitarii fondurilor>irmele de evaluare a <!.- Activitatea participanilor profesioniti este reglementat i supravegeat de C<!.Participanii profesioniti pot activa numai 0n baza licenei, eliberate de C<!. Pentru a obine licena participantului

profesionist trebuie s se respecte condiiile, stabilite de C<! referitor la:capitalul minim propriu,fondul de garantie,numrul de persoane, ce sunt obligate s dein certificat de calificare, 0ncperile i utila"ul tenic a participantului

profesionist,$9>-urile folosite .a. ;ntermediarii financiari - mobilizeaza fonduri (active fin.) de la detinatorii de bani(ec.), creandu-si datorii (pasive) fata de acestia si emit propriile active catre utilizatorii de fonduri.Categ. de intermed. -

bancile comerciale, casele de economii si imprumuturi, bancile mutuale de ec., comp. de asig., uniunile de credit,fonduri mutuale. >ondurile de investitii sunt entitati care acumuleaza bani de la mai multe persoane (investitorii infonduri) bani pe care administratorul fondului ii investeste, conform politicii de investitii declarate a fondului, in:instrumente ale pietei monetare, obligatiuni municipale si2sau corporatiste, actiuni tranzactionate pe piata bursiera,

precum si in alte valori mobiliare permise de autoritatea de reglementare (C<!). Profiturile realizate astfel seredistribuie prin rascumpararea unitatilor de fond, acelorasi investitori.>ondurile de investitii se impart in doua maricategorii astfel:>onduri descise de investitii,>onduri incise de investitii,1*. #articularitati ale acti&itatii broerilor pe #V%? activitate de bro#era" - activitate de vinzare-cumparare avalorilor mobiliare, desfasurata de bro#er in calitate de mandatar sau de comisionar ce activeaza in bazacontractului de mandat sau de comision,precum si in baza procurii pentru efectuarea tranzactiilor mentionate,in cazulin care contractul nu stipuleaza imputernicirile mandatarului sau ale comisionarului8 Activitatea de bro#era" sedesfasoara de bro#er, participant profesionist la piata valorilor mobiliare.1repturile si obligatiile bro#erului si ale

clientului acestuia se stabilesc de contractul de servicii de bro#era" inceiat de acestia si de dispozitiile date bro#erului de catre client in conformitate cu contractul mentionat.!odelul contractului-tip de servicii de bro#era" sestabileste de catre Comisia ationala.Bro#erii sint in drept sa delegeze efectuarea tranzactiilor numai bro#erilor;ncazul in care bro#erul are anumite interese ce nu-i permit sa eecute dispozitia clientului in conditiile cele maiavanta"oase pentru acesta, bro#erul trebuie sa informeze imediat clientul despre eistenta unor asemenea interese.;ncazul in care conflictul de interese dintre bro#er si client, despre care clientul nu a fost informat pina la primirea de catre

bro#er a dispozitiei respective, a adus la eecutarea dispozitiei in detrimentul intereselor clientului, bro#erul esteobligat sa recupereze pre"udiciile cauzate clientului din cont propriu, in modul stabilit de legislatie. Bro#erul esteobligat sa recupereze pe deplin clientului pre"udiciile cauzate prin neeecutarea sau eecutarea neadecvata aobligatiilor stipulate in contractul de servicii de bro#era".;n cazul in care bro#erul este declarat falit, patrimoniul careeste detinut de acesta in baza contractelor de servicii de bro#era" si care apartine clientilor sai nu poate fi inclus inmasa de concurs.

2+. #articularitati ale acti&itatii dealerilor pe #V%? activitate de dealer - activitate de cumparare a valorilormobiliare, in numele si din cont propriu, pentru vinzarea lor ulterioara in scopul obtinerii de profit8 Activitatea dedealer se desfasoara de dealer, participant profesionist la piata valorilor mobiliare.Anuntind pretul, dealerul esteobligat sa anunte si alte conditii esentiale ale contractului de vinzare-cumparare a valorilor mobiliare: numarulminimal si maimal de valori mobiliare ce urmeaza a fi procurate si2sau vindute, precum si termenul in care

preturile anuntate sint valabile. u se considera dealer persoana care tranzactioneaza valori mobiliare in modnesistematic si suma incasata din tranzactiile cu valori mobiliare, conform rezultatelor trimestrului degestiune,constituie mai putin de 35E din suma totala obtinuta de la desfacerea productiei (lucrarilor, serviciilor) ei.21. #articularitati ale acti&itatii de administrare fiduciara a in&estitiilor? Activitatea de administrare ainvestitiilor se desfasoara de manager, participant profesionist la piata valorilor mobiliare.!odul de desfasurare aactivitatii de administrare a investitiilor, drepturile si obligatiile managerului si ale clientului sau se stabilesc delegislatie sau de contractul de administrare a investitiilor.!odelul contractului-tip de administrare a investitiilor sestabileste de catre Comisia ationala.Conform contractului de administrare a investitiilor, una din parti (fondatoruladministrarii) transmite, pe un termen stabilit,patrimoniul respectiv celeilalte parti (managerului), care isi asumaobligatia de a administra patrimoniul dat in interesul fondatorului administrarii sau in interesul persoanei indicate deel (beneficiarului). ransmiterea in administrarea managerului a valorilor mobiliare nu implica transmiterea catreacesta a dreptului de proprietate asupra lor.Activitatea managerului fondului de investitii se considera activitate de



administrare a investitiilor.a desfasurarea activitatii sale, managerul fondului de investitii este obligat saindice ca activeaza in calitate de administrator fiduciar.;n cazul in care apar conflicte de interese intre manager siclient sau intre clientii unuia si aceluiasi manager si acesta intreprinde actiuni in detrimentul intereselorclientului, managerul poarta raspundere in conformitate cu legislatia.22. #articularitati ale acti&itatii de estimare a &alorilor mobiliare si a acti&elor ce se refera la ele? 6stimareavalorilor mobiliare i a activelor ce se refer la ele se efectueaz 0n temeiul contractului pentru serviciile de estimare,0nceiat 0ntre estimator i client. !odelul contractului-tip pentru serviciile de estimare a valorilor mobiliare i aactivelor ce se refer la ele se stabilete de ctre Comisia aional. 6stimarea valorilor mobiliare i a activelor ce serefer la ele poate fi benevol sau obligatorie. 6stimarea benevol se efectueaz la iniiativa beneficiarului (emitent,deintor de valori mobiliare, investitor etc.). 6stimarea obligatorie se efectueaz 0n cazurile stabilite de prezenta lege ide alte acte legislative, precum i 0n cazul 0n care valorile mobiliare nu au valoare de pia. @n activitatea sa, estimatorulse va baza pe: a) cotaiile valorilor mobiliare pe piaa bursier8 b) starea financiar a emitentului dedus din rapoartelefinanciare8 c) mrimea activelor nete ale emitentului la valoarea de pia8d) informaia privind activitatea curent,operaiunile i perspectivele de dezvoltare a activitii emitentului8 e) alte cercetri i analize financiare care, 0n opiniaestimatorului, pot fi utilizate la 0ntocmirea avizului privind valoarea de pia a activelor. 9rganizaia de estimare sauspecialistul acesteia nu poate efectua estimarea valorilor mobiliare i a activelor ce se refer la ele 0n cazul 0n care: a)este fondator, acionar sau persoan cu funcie de rspundere a persoanei "uridice titular de drepturi patrimoniale asupraobiectului estimrii8 b) este persoan fizic ce se afl 0n relaii de rudenie sau afinitate de gradul ; i ;; cu fondatorii,acionarii sau persoanele cu funcie de rspundere ale clientului8 c) rezultatele estimrii urmeaz a fi utilizate de 0nsui

estimatorul. @n activitatea sa, estimatorul este obligat: a) s respecte prevederile actelor legislative i altor actenormative 0n vigoare i ale contractului pentru serviciile de estimare8 b) s comunice clientului despre imposibilitatea participrii sale la efectuarea estimrii 0n urma apariiei circumstanelor care 0mpiedic efectuarea unei estimriobiective8 c) s efectueze estimarea 0n mod contiincios i s prezinte un raport de estimare obiectiv i argumentat8 d) snu divulge informaia confidenial obinut 0n perioada de estimare. 6stimatorul poart rspundere civil,administrativ i penal pentru pre"udiciul cauzat ca rezultat al subestimrii sau supraestimrii valorilor mobiliare.!odul de aplicare a metodelor de estimare i structura raportului de estimare a valorilor mobiliare s0nt stabilite 0n actelenormative ale Comisiei aionale.23. #articularitati ale acti&itatii de tinere a re"istrului.? activitate de tinere a registrului detinatorilor de valorimobiliare nominative-activitate de colectare, inregistrare, prelucrare si pastrare a datelor in vederea constituiriisistemului de tinere a registrului detinatorilor de valori mobiliare nominative8 Activitatea de tinere a registrului sedesfasoara de detinatorul de registru, participant profesionist la piata valorilor mobiliare.1etinator de registru poate

fi emitentul sau registratorul independent care a inceiat cu emitentul contractul de tinere a registrului. !odelulcontractului-tip de tinere a registrului, precum si preturile maimale ale serviciilor prestate de detinatorul registruluise stabilesc de catre Comisia ationala in conformitate cu legislatia.1etinatorul registrului este obligat: a) sa respectemodalitatea stabilita de tinere a registrului8 b) sa descida in registru un cont personal pentru fiecare persoanainregistrata, in modul stabilit de catre Comisia ationala8 c) sa opereze in registru toate modificarile si completarilenecesare8 d) sa efectueze, conform dispozitiei persoanelor inregistrate,operatii pe conturile personale ale acestora8 e)sa aduca la cunostinta persoanelor inregistrate informatia dezvaluita de emitent - in cazul in care registrul estetinut de registratorul independent8 f) sa prezinte persoanelor inregistrate datele din registru despre numele(denumirea) persoanelor inregistrate in registru si despre numarul, clasa si valoarea nominala a valorilormobiliare care le apartin in conformitate cu prezenta lege8g) sa informeze Comisia ationala in cazurile in care inregistrul detinatorilor de valori mobiliare ale emitentului dintr-o clasa anumita au fost inregistrate mai mult de 5D de

persoane8 1etinatorul registrului nu este in drept sa inainteze, la operarea modificarilor si completarilor in registru,

alte cerinte decit cele stipulate in prezenta lege. 1etinatorul registrului poarta raspundere, in conformitate cu legislatia, pentru informatia cuprinsa in etrasele din registru eliberate de el.24. #articularitati ale acti&itatii de depoitare? activitate de depozitare - activitate de prestare a serviciilor de

pastrare a valorilor mobiliare si2sau de evidenta a drepturilor deponentilor asupra valorilor mobiliare8 Activitateade depozitare se desfasoara de depozitar,participant profesionist la piata valorilor mobiliare. 1epozitarulactiveaza in baza contractului de prestare a serviciilor de depozitare inceiat cu deponentul. !odelul contractului-tipde prestare a serviciilor de depozitare se stabileste de catre Comisia ationala.;nceierea contractului de depozitarenu implica trecerea drepturilor de proprietate asupra valorilor mobiliare de la deponent la depozitar. 1epozitarul esteobligat sa tina evidenta valorilor mobiliare,inclusiv a drepturilor conferite de acestea, precum si a grevarilorvalorilor mobiliare cu obligatii in conformitate cu prezenta lege si cu contractul inceiat cu detinatorul valorilormobiliare. 1epozitarul este in drept sa se inregistreze, conform contractului de prestare a serviciilor dedepozitare, in registru sau la alt depozitar in calitate de detinator nominal. 1epozitarul nu este in drept sa administrezevalorile mobiliare ale deponentului in cazul in care legislatia nu prevede acest lucru. <alorile mobiliare aledeponentilor nu pot fi urmarite pentru obligatiile depozitarului. 1epozitarul poarta raspundere, in conformitate culegislatia, pentru dezvaluirea informatiei confidentiale care i-a devenit cunoscutain eercitiul functiunii.25. #articularitati ale acti&itatii bursiere pe #V%?;n calitate de activitate de baza a participantului profesionistla piata valorilor mobiliare, poate fi cumulata numai cu activitatea de depozitare si ea de clearing.activitatea bursiera



a participantilor profesionisti se considera Alt gen de activitate profesionista pe piata valorilor mobiliare.Cerintelefata de activitatea bursiera nu se stabilesc de catre Comisia ationala.26. #articularitati ale acti&itatii underriter-ului pe piata &alorilor mobiliare. $e"lementarea acti&itatii

participantilor profesionisi pe piata &alorilor mobiliare a $epublicii %oldo&a? activitate de under=riting(activitate conea) - activitate de mediere la emisiuni,desfasurata in numele emitentului, in vederea promovarii ofertei

publice primare si plasamentului valorilor mobiliare ale emitentului8 Activitatea de under=riting se desfasoara deunder=riter,participant profesionist la piata valorilor mobiliare. +nder=riterul activeaza in baza contractului deunder=riting inceiat cu emitentul. !odelul contractului-tip de under=riter se stabileste de Comisia

ationala.Activitatea de under=riting include:asistenta acordata emitentului de valori mobiliare la elaboararea si perfectarea prospectului ofertei publice si a altor documente pentru inregistrarea ofertei publice a valorulor mobiliare pe piata primara8promovarea ofertei publice si a plasamentului valorilor mobiliare ale emitentului pe piata primara8;ncontractul de prestare a serviciilor de under=riting se va specifica,in mod obligatoriu,principiul conform caruia se

presteaza serviciul de under=riting8Pricipiul responsabilitatii ferme,specificat initial in contractul de prestare aserviciilor de under=riting,dupa inregistrarea prospectului ofertei publice la comisia nationala nu poate fi modificat.2'. #articularitati ale acti&itatii de clearin" si decontare pe #V%? activitate de clearing - activitate desfasurata de

participantul profesionist la piata valorilor mobiliare, care consta in efectuarea operatiilor de colectare, deverificare, de corectare a informatiei privind tranzactionarea valorilor mobiliare, in perfectarea documentelor pentrueecutarea tranzactiilor, in stingerea obligatiilor reciproce ale participantilor profesionisti la piata valorilor mobiliare8Activitatea de clearing se desfasoara de catre organizatiile de clearing, participanti profesionisti la piata valorilor

mobiliare. emei pentru efectuarea de catre organizatiile de clearing a decontarilor aferente tranzactiilor cuvalori mobiliare servesc documentele, a caror forma si nomenclator sint stabilite de catre Comisia ationala, perfectate in dependenta de conditiile contractelor inceiate de organizatiile mentionate cu participantii profesionisti la piata valorilor mobiliare, pentru care se efectueaza decontarile respective. 1econtarile aferente tranzactiilor culori mobiliare pot fi efectuate prin transferarea mi"loacelor banesti si2sau transmiterea valorilor mobiliare catre

participantii la tranzactii. 9rganizatia de clearing si depozitarul care efectueaza decontari aferente tranzactiilor cuvalori mobiliare sint obligati sa formeze fonduri speciale pentru reducerea riscului neeecutarii tranzactiilor cu valorimobiliare. !arimea minima a fondurilor speciale se stabileste de catre Comisia ationala.2(. #articularitati ale acti&itatii de depoitar central pe #V%? 1epozitarul central emite numai aciuni ordinarenominative de o singur clas. Acionari ai depozitarului central pot fi numai participanii profesioniti la piaa valorilormobiliare. Acionarii depozitarului central nu pot deine mai mult de 5E din drepturile de vot, cu ecepia bursei devalori care poate deine p0n la Q5E din drepturile de vot. 9rice 0nstrinare a aciunilor depozitarului central va fi

comunicat, 0n termen de 3 zile lucrtoare, Comisiei aionale. @n cazul 0nclcrii cerinelor referitor la cota maimalde voturi ale unui acionar, drepturile de vot aferente aciunilor deinute cu 0nclcarea cerinelor se suspend i se aplic procedura stabilit la art.HQ. 1epozitarul central elaboreaz i aprob regulile i procedurile de organizare i desfurarea activitii sale, care se supun aprobrii i de ctre Comisia aional .@n cazul modificrii legislaiei ce reglementeazactivitatea de depozitare 0n partea ce ine de evidena drepturilor deponenilor asupra valorilor mobiliare, de efectuareaoperaiunilor de clearing sau decontare, depozitarul central va modifica regulile i procedurile de organizare idesfurare a activitii sale. !rimea comisioanelor i tarifelor percepute de depozitarul central va fi aprobat deadunarea general a acionarilor i coordonat cu Comisia aional. Pentru a reduce riscul la decontri 0n cadrultranzaciilor bursiere efectuate de ctre participanii depozitarului, depozitarul central formeaz fondul de risc al

participanilor i 0l administreaz. Participanii depozitarului central vor acita cotizaii 0n fondul de risc al participanilor 0n modul i 0n condiiile stabilite de regulile depozitarului central. Anga"aii depozitarului central, soii,rudele i afinii lor p0n la gradul ;; inclusiv nu s0nt 0n drept s dein mai mult de D,5E din capitalul social i din alte

valori mobiliare ale participanilor profesioniti la piaa valorilor mobiliare.2*. #articularitati ale acti&itatii de consultin" in&estitional si de consultin" pe #V%? Activitatea de consultinginvestiional include prestarea de ctre participantul profesionist la piaa valorilor mobiliare a urmtoarelor servicii: a)consultana privind evaluarea i gestionarea riscului investirii 0n valori mobiliare8 b) recomandri privind formarea

portofoliului de valori mobiliare8 c) prezentarea de opinii i recomandri 0n legtur cu v0nzarea i cumprarea valorilormobiliare8 d) analiza pieei valorilor mobiliare din iniiativa participantului profesionist la piaa valorilor mobiliare caredesfoar activitate de consulting investiional sau la cererea clientului.Activitatea de consulting include serviciile

prestate 0n domeniul activitii liceniate i consultana acordat participanilor la pia 0n orice problem legat destructura de capital, reorganizarea societii pe aciuni, rscumprarea sau aciziionarea de ctre aceasta a valorilor salemobiliare plasate, efectuarea ofertei publice pe piaa secundar.Participantul profesionist la piaa valorilor mobiliarecare desfoar activitate de consulting investiional: a) va utiliza surse de informaii adecvate analizelor irecomandrilor elaborate, fiind interzis folosirea unor informaii nereale i eronate 0n rapoartele sau recomandrilesale8 b) va ine evidena materialelor, a surselor de informare utilizate8 c) va familiariza clientul cu caracteristicilegenerale ale procesului de investire 0n valori mobiliare, precum i cu criteriile care au stat la baza crerii, analizei iselectrii unui portofoliu de valori mobiliare Participantul profesionist la piaa valorilor mobiliare care desfoaractivitate de consulting sau consulting investiional este obligat s pstreze confidenialitatea informaiei despre clieniisi.Persoanelor care desfoar activitate de consulting sau de consulting investiional le este interzis: a) s recomande



investiii care ar determina realizarea de profituri personale sau pentru persoanele sale afiliate8b) s acioneze 0n calitatede contraparte la tranzaciile efectuate 0n urma recomandrilor date.3+. #articularitati ale acti&itatii de fond de in&estitii pe #V%?Activitatea managerului fondului de investitii seconsidera activitate de administrare a investitiilor. Activitatea de administrare a investitiilor se desfasoara demanager, participant profesionist la piata valorilor mobiliare. drepturile si obligatiile managerului si ale clientului sause stabilesc de legislatie si de contractul de administrare a investitiilor. Conform contractului de administrare ainvestitiilor, una din parti (fondatorul administrarii) transmite, pe un termen stabilit, patrimoniul respectivceleilalte parti (managerului), care isi asuma obligatia de a administra patrimoniul dat in interesul fondatoruluiadministrarii sau in interesul persoanei indicate de el (beneficiarului). a desfasurarea activitatii sale, managerulfondului de investitii este obligat sa indice ca activeaza in calitate de administrator fiduciar. ;n cazul in careapar conflicte de interese intre manager si client sau intre clientii unuia si aceluiasi manager si acesta intreprindeactiuni in detrimentul intereselor clientului, managerul poarta raspundere in conformitate cu legislatia.31. $e"lementarea acti&itatii participantilor profesionisti pe #V% a $epublicii %oldo&a? Participantul

profesionist la piaa valorilor mobiliare este 0n drept s desfoare activitatea profesionist dup obinerea liceneieliberate de Comisia aional. @n licena pentru desfurarea activitii profesioniste pe piaa valorilor mobiliare se vorspecifica epres activitile de baz i conee.Pe piaa valorilor mobiliare pot fi desfurate urmtoarele activiti de

baz:a) de bro#era"8

b) de dealer8

c) de administrare fiduciar a investiiilor8d) de inere a registrului8e) de depozitare8f) bursier pe piaa valorilor mobiliare8g) de depozitar central8) de estimare a valorilor mobiliare i a activelor ce se refer la ele8i) de consulting investiional8

") de fond de investiii.@n funcie de activitatea de baz desfurat conform licenei obinute, titularului de licen i se acord

dreptul de a desfura urmtoarele activiti conee:a) de under=riting8

b) de clearing i decontare8

c) de consulting.Activitile de bro#era", de inere a registrului i de consulting investiional pot fi desfurate i ca activiti conee,iar activitatea de clearing i decontare ca activitate de baz. icena pentru activitatea de bro#era" ca activitate de

baz acord titularului ei dreptul de a desfura consultingul investiional ca activitate cone. icena pentruactivitatea de dealer ca activitate de baz acord titularului ei dreptul de a desfura activitile de bro#era", deunder=riting i de consulting investiional ca activiti conee.icena pentru activitatea de administrare fiduciar ainvestiiilor ca activitate de baz acord titularului ei dreptul de a desfura consultingul investiional ca activitatecone. icena pentru activitatea de inere a registrului ca activitate de baz acord titularului ei dreptul de adesfura activitatea de consulting ca activitate cone.icena pentru activitatea de depozitare ca activitate de bazacord titularului ei dreptul de a desfura activitatea de consulting ca activitate cone.icena pentru activitatea

bursier pe piaa valorilor mobiliare ca activitate de baz acord titularului ei dreptul de a desfura activitatea declearing i decontare i activitatea de consulting ca activiti conee. icena pentru activitatea depozitarului central

de valori mobiliare acord titularului ei dreptul de a desfura activitile de depozitare, de clearing i decontare, deinere a registrului ca activiti de baz i activitatea de consulting ca activitate cone.icena pentru activitatea deestimare a valorilor mobiliare i a activelor ce se refer la ele ca activitate de baz acord titularului ei dreptul de adesfura activitatea de consulting ca activitate cone.>ondurile de investiii desfoar activitatea profesionist pe

piaa valorilor mobiliare 0n conformitate cu egea cu privire la fondurile de investiii, cu prezenta lege i cu actelenormative ale Comisiei aionale. 9 persoan "uridic poate s dein o singur licen pentru activitate

profesionist pe piaa valorilor mobiliare.32. ursa de Valori concept! clasificare! functii?B<o piata specializata,organizata ce reprezinta un segment al

piatei fin-are,fiind o piata secundara,transparenta si supravegeata de catre stat,pe care se inceie tranzactii referitoare laval mobiliare,derivatele acestora si banilor.6ste o instirutie organizata si functioneaza sub controlul si supravegereastatului,prin organismele special abilitate.Clasificarea:

;)dupa obiectul de tranzactionare:&burse de actiuni &burse mite-se tranzactioneaza orice tip de valori mobiliare;;)dupa nr de membrii:&burse incise-nr de membri este limitat la nr de membri fondatori &burse descise-nr de membri este suplimentat intr-o anumita proportie



;;;)din pct de vedere "uridice:&burse publice2stat-cu caracter nelucrativ(nu platesc div membrilor sai fondatori pt capitalulinvestit,ei isi obtin profitul doar din buna organizare al activitatii agentilor de bro#era" care le apartin)lucrativ-membriiacestora obtin profitdin activitatea agentiilor de bro#era",platesc div la capital investit

&burse private-functioneaza sub forma unor societati pe actiuni.;<)din pct de vedere al modalitatii fizice de inceiere a tranzactiilor:&burse traditionale2clasice-negocierile pot avea loc

prin strigare,in zone speciale ale cladirii bursei,prin scriere pe tabla,prin afisa" electronic &burse moderne-burse de marfuri2val cu un sistem functional,bazat pe sistemul de comunitatiiinformational computerizat &burse mite-se negociaza dupa ambele metode

>unctiile: - concentrarea cererii i ofertei de valori mobiliare pe o anumit pia la un moment dat8- efectuarea tranzaciilor cu valori mobiliare 0n conformitate cu ordinele adresate de clieni8- urmrirea sistematic a cursului valorilor mobiliare 0nregistrate la cota bursei8- reflectarea con"uncturii economice, 0ntr-o anumit perspectiv, determinat at/t de factori specifici pieei 0n cauz,c/t i de factori eterni.

-asiguarea unui cadru regulatoriu specializat si crearea posibilitatii tranzactiilor cu valori mobiliare,in conformitatecu ordinile clientilor si in conditii de transparenta.33. tructura or"aniatorica a ursei de Valori?;nclude:a)Baza "uridica:$tatutul bursei-actul fundamental de organizare si functionare al oricarei burse prin care se stabilesc drepturile siobligatiile membrilor bursei,forma de organizare si functionare,modul de solutionare a litigiilor.1e asemenea 0n statut se

reglementeaz activitatea economic a bursei, procedure privind arbitra"ul, modalitatea de "udecare i de soluionare alitigiilor 0ntre v/nztori i cumprtori, reglementarea tranzaciilor,respectiv c/nd, cum i unde, au loc negocierile, orarulde funcionare bursei.*egulamentul bursei actul prin care se dezvolta principiile stabilite in statut,in special se precizeazaobiectul tranzactiilor,mecanismele de functionare,structura organelor principale si auiliare,procedura efectuarii platilor sistabilirii preturilor.!embrii bursei.Persoanele fizice sau "uridice care se asociaz 0n vederea formrii capitalului social.rde membrilor este determinat de tipul obiectului de tranzactionare,de tipul pietii si de legislatia nationala.;n cazul burselorde tip descis nr memb nu ste limitat,iar membrii acestor burse pot fi:membri fondatori si asociati.;n cazul burselor de tipincis,nr membr este limitat,in sensul ca un tert nu poate dobindi un loc in bursa,decit doar substitui un membru titular

prin cumparare,mostenire,inciriere.b)Administrarea bursei:9rganul supreme de conducere-A?A-de regula se intrunesteo data pe an in sesiune ordinara si ori de cite ori e2e necesar in sesiune etraordinara.a prima adunare in sesiune ordinarase aproba statutul,in sesiunile anuale se eamineazaactiv bursei pt eercitiul fin-ar din anul precedent si programul deactivitate pt eercitiul fin-ar urmator.;n cadrul sedintelor etraordinare se eamineaza:suplimentarea fondurilor

banesti,scimbarile structurale si organizatorice,atragerea noilor membri,fuzionari,licidari.Conducerea eecutive-alcatuita din membrii mursei,in nr impar.a cele m.multe burse e2e pina la '5 pers,selectate conform capacitatii profesionale.Aparatul eecutivalcatuit din specialisti cu functii de conducere si specialisti operative.Conducatorul deregula e2e presedintele bursei,in calitate si de sef al consiliului bursei.6l nu poate fi membru al bursei.1epartamenteleoperative- Departamentul pt cotatii-se ocupa de fiarea cotatiilor si avizeaza cererea de admitere a unei societati decotare. Departamentul de supravegere a pietii-se ocupa de controlul modului de negociere. D.de clearing -tine legatura cucasa de compesatie si care indruma si supravegeaza modul de eecutare a contractului. D.pt sistemul electronic de date-asigura automatizarea tranzactiilor. D.pt cercetare si dezvoltare-elaboreaza strategia bursei in strategie. D.pt membrii

bursei-asigura relatiile intre burse si membrii ei. D.pt relatii- care stabileste relatiile intre aceasta bursa si alte burseinteresate.Comitetele consultative-functioneaza independent substituind unele departamente2se regasesc in cadrul unordepartamente.Comisia de arbitra"-solutioneaza litigiile,rezultate din neindeplinirea obligatiilo asumate prin contractileinceiate la bursa.9rganele de control-alcatuita din cenzori si revizori contabili(companie de audit).

34. tructura functionala a ursei de Valori? Conducerea i administrarea bursei :9rganele de decizie ale instituiei bursei sunt adunarea general i consiliul de administraie. 9rganul suprem poate fi adunarea general, sau asociaia bursei. Acestea se 0nt/lnesc de obicei o dat pe an i iau decizii cu referire la strategia instituiei, respectarea cadruluinormativ, elaboreaz sau modific regulamentul, desemneaz organelle deconducere permanent,aprob eerciiulfinanciar precedent. Administraia instituiei bursei se realizeaz printr-un consiliu de administraie sau comitet deadministraie, sau purt/nd diverse alte denumiri i care este format dintr-un numr impar de persoane (5,Q,O) care se0nt/lnesc de obicei o dat pe lun i iau decizii operative legate de activitatea instituiei.9rganele deeecuie asigur desfurarea curent a activitii bursei i sunt alctuite din cadrele de conducere i funcionarii superiori,directori eecutivii de asemenea lucrtori operativi, 0n general personalul de eecuie.Principalele departamente ale unei

burse sunt: Departamentul pentru cotaţii urmrete desfurarea tranzaciilor, asigur/nd condiiile desfurrii lor,colect/nd informaiile i stabilind cotaia8 Departamentul in!ormativ sau pentru sisteme electronice ce are rolul s realizezeinformarea asupra cotelor, volumului tranzaciilor i a altor date ce compun informaia bursier8 Departamentul de

cercetare " dezvoltare elaboreaz strategia de viitor a instituiei 0n urma analizelor de pia sau prin lansarea unor produse noi bursiere8 Departamentul pentru membri stabilete relaia 0ntre burs i membri si precum i admiterea denoi membri la bursele unde statutul permite aceasta8 Departamentul de relaţii internaţionale realizeaz relaia bursei cualte instituii similare din lume8 Departamentul de licidare compensare se ocup de eecutarea contractelor, realizareacompensriii licidrii lor8Serviciile cone#e (administraia, tenic, funcional).9rganele consultative denumite de



obicei comitete:Acestea sunt formate din specialiti 0n diferite domenii care consult bursa 0n probleme de specialitate.Cele mai 0nt/lnite domenii 0n care sunt numite astfel de comitete sunt: Comitet de supravegere au rolul de a vegea larespectarea normelor i procedurilor legale8Comitet pentru membri urmrete respectarea criteriilor pentru calitatea demembru, analizeaz dac se admit noi membri sau care 0i pierd aceast calitate8Comitetul de etică bursieră care faceinvestigaii asupra eticii afacerilor din burs i a rezolvrii litigiilor8Comitetul pentru operaţiuni cu noi produse bursiere-se ocup cu introducerea de noi produse sau admiterea unor noi tipuri de titluri financiare 0n tranzacia bursier8Organele

de control realizeaz controlul activitii financiare i sunt alctuite din cenzori si2sau auditori care analizeaz operaiileinterne ale instituiei bursei i nu a tranzaciilor din ring. 35. Caracteristica "enerala si structura ursei de Valori a %oldo&ei? Bursa de valori se creeaz i funcioneaz 0nform de societate pe aciuni cu capital social de cel puin 5DD mii de lei. Comisia aional este 0n drept s cear burseide valori ma"orarea capitalului social. Acionar al bursei de valori poate fi orice persoan fizic sau "uridic, curespectarea prevederilor art.53 alin.(''). 9rice acionar al bursei de valori, 0mpreun cu persoanele sale afiliate, direct sauindirect, este 0n drept s dein cel mult %5E din numrul aciunilor plasate, cu condiia obinerii obligatorii a permisiuniiComisiei aionale pentru deinerea unei cote substaniale. Bursa de valori funcioneaz 0n baza statutului adoptat de ctreadunarea general a acionarilor ei, coordonat cu Comisia aional. Bro#erii i dealerii vor deine cel puin 5DE dinaciunile cu drept de vot emise de bursa de valori.9rganele de conducere ale bursei de valori s0nt:

a) adunarea general a acionarilor bursei8 b) consiliul bursei8c) organul eecutiv8

d) comisia de cenzori.!embri ai consiliului bursei nu pot fi persoanele care nu au obinut atestatul de calificare al Comisiei aionale, inici conductorii i specialitii autoritilor publice.a edinele consiliului bursei au dreptul s participe membriiComisiei aionale.Activitatea bursei de valori este supus controlului de audit obligatoriu, al crui obiect esteeerciiul economico-financiar.Anga"aii bursei de valori i rudele lor apropiate nu s0nt 0n drept s dein mai multde D,5E din capitalul social i din valorile mobiliare ale participanilor profesioniti la piaa valorilor mobiliare.Structura $ursei de Valori a %oldovei.

9rganul suprem al Bursei este Adunarea generala a !embrilor. 0n perioada dintre adunrile !embriloradministrarea reglementat i eficient a Bursei este efectuat de Consiliul Bursei constituit din 'H persoane alese

pe un termen de un an. *ealizarea eficient a obiectivelor Bursei este asigurat de Preedintele Bursei. 1in anul'OOQ funcia de Preedinte al Bursei de <alori a !oldovei o deine dl Corneliu 1odu. Activitatea Bursei esterealizat nemi"locit de 1epartamentele acesteia, ele efectu0nd funcii clar determinate 0n baza propriilor regulamente

privind organizarea i funcionarea, aprobate de Preedintele Bursei. 0n prezent 0n cadrul Bursei ii desfoaraactivitatea urmatoarele subdiviziuni i departamente: ') 1epartamentul isting, !ar#eting si Cotare - se ocupa de0nregistrarea valorilor mobiliare la burs, cercetarea i 0nscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei. isting-ul esteun sistem de susinere a pieei care creeaza condiii favorabile pentru piaa organizat, permite a depista cele maisigure i calitative valori mobiliare i contribuie la sporirea liciditii lor. 0n departamentul respectiv sunt realizateurmatoarele obiective: politica de acionariat, politica valorilor mobiliare i politica dividendelor. Ca surs deinformare i piat organizat Bursei 0i este atribuit un rol deosebit 0n rspindirea oricrei informaii referitoare lavalorile mobiliare. 1epartamentul nominalizat public lunar 0n Buletinul informativ GBursa de <alori a !oldoveiGinformaia privind valorile mobiliare admise spre circulaie la Burs, prezint statistica i analiza negocierilor

bursiere, precum i alt informaie. oat informaia privind statistica tranzaciilor bursiere este o proprietate aBursei. %) 1epartamentul Clearing i 1econtri reprezint totalitatea aciunilor intreprinse de 1epartamentulspecializat al Bursei 0n vederea colectrii, verificrii, corectrii i confirmrii informaiei referitoare la

tranzacionarea valorilor mobiliare la Burs, perfectarea documentelor pentru eecutarea tranzaciilor, precum istingerea obligaiunilor de plat reciproce 0ntre !embrii Bursei. 3) 1epartamentul pentru $upravegerea Pieeirealizeaz urmatoarele funcii:

- respectarea corespunderii normelor i cerintelor legislaiei la realizarea activitii Bursei i a !embrilor ei8- supravegerea - urmarirea permanent a activitii !embrilor Bursei i a activitii cu valorile mobiliare la Burs

0n scopul asigurrii comportamentului respectiv al !embrilor pe piaa valorilor mobiliare, susinerea gradului 0naltde profesionalism, precum i 0n scopul evitrii oricaror manipulri pe pia8

- soluionarea problemelor "uridice. N) 1epartamentul $istemul 6lectronic. >unciile 1epartamentului respectivsunt supravegerea i susinerea sistemului electronic pentru tranzacionare la Burs.36. Indicii bursieri definire! rol! clasificare? ;ndicele bursiers este un indicator statistic care reflect evoluia 0ntimp a pieelor de valori mobiliare. ;ntroducerea indicilor bursieri deriv din necesitatea urmririi evoluiei 0nansamblu a pieei respective. Creterea indicelui bursier reflect faptul c cererea de valori mobiliare, estesuperioar ofertei, acest lucru indic/nd o activitate pozitiv, a societilor cotate la burs. ;ndicii bursieri pot figrupai dup urmtoarele criterii:a) @n funcie de tipul pieei de capital 0n care sunt calculai, eist:- indici specifici pieei bursiere8- indici specifici pieei etrabursiere.



b) 1up valorile mobiliare 0n raport cu care se calculeaz:- indici pentru aciuni8- indici pentru obligaiuni8- indici pentru titlurile emise de fondurile mutuale i alte instituii ale pieei de capital.c) 1up gradul de cuprindere:- indici generali ai pieei ce cuprind aciuni aparin/nd mai multor domenii de activitate8- indici sectoriali ce reflect evoluia unui singur sector al economiei8d) 1up intervalul de timpul la care sunt calculai:- indici calculai 0n timp real de obicei la intervale de timp cuprinse 0ntre '5 secunde i un minut8- indici calculai la sf/ritul zilei de tranzacionare8e) @n funcie de instituia care calculeaz indicele:- indici oficiali calculai de instituiile sau organismele abilitate prin reglementrile pieei de capital respective8- indici calculai de instituii ale pieei de capital 0n colaborare cu publicaii financiare8- indici calculai de publicaii financiare8- indici calculai de ctre societi de valori mobiliare, societi de consultan i alte instituii financiare8f) 1up evoluia 0n timp:- indici din prima generaie calculai sub forma unei medii aritmetice8- indici din generaia a doua ale cror caracteristici principale sunt: numr mare de societi cuprinse din domenii deactivitate diferite, ponderate cu capitalizarea bursier sau cursul bursier.

3'. Constructia indicilor bursieri repreentati&i? Construcia unui indice presupune parcurgerea mai multoretape:'. $tabilirea compoziiei indicelui, ceea ce presupune determinarea eantionului de valori mobiliare reinute dintotalul titlurilor tranzacionate la un moment dat. 6antionul poate fi mai larg sau mai restr/ns. @n toate cazurilenumrul de titluri tranzacionate este mai mare dec/t numrul de titluri reinute8%. A doua etap o constituie construcia propriu-zis a indicelui, 0n care sunt stabilite ponderile diferitelor elemente0n cadrul eantionului. 6ist trei tipuri de ponderare 0n cadrul indicelui bursier:a) acordarea din construciaindicelui a unei ponderi egale fiecrei componente din eantion, astfel 0nc/t produsul dintre numrul de titluri dintr-un tip i preul acestuia s fie constant8b) acordarea unei ponderi proporionale cu capitalizarea bursier8c)neacordarea unei ponderi, fiind calculate doar preurile de pia ale titlurilor ce formeaz eantionul.3.$tabilirea datei de referin, la care indicele se eprim printr-un numr de puncte ('DD sau 'DDD). 9rice valoare aindicelui, peste sau sub valoarea de referin, indic o cretere respectiv o scdere pe piaa bursier.Primul indice

bursier a fost 1o= Rones ;ndustrial Average aprut la Bursa din e= Sor# 0n 'TOH. Acesta a fost urmat de indicele britanic >-$6 3D, de indicele i##ei i ali indici care aparin primei generaii de indici 0n structura crora suntcuprinse aciuni ale cror emiteni aparin aceluiai domeniu de activitate (de regul industrial) i ca urmare au ocapacitate de reprezentare a pieei bursiere limitat.9 etap nou 0n construcia indicilor bursieri a fost reprezentatde apariia indicilor din generaia a doua care includ un numr mult mai mare de titluri din diferite sectoare aleeconomiei conduc/nd la o caracterizare mai bun a pieei bursiere. Astfel de indici sunt: > 'DD, opi, >AU etc. @neconomiile caracterizate de rate ridicate ale inflaiei, pentru asigurarea compatibilitii 0n timp a indicilor, acetiasunt calculai, pe l/ng moneda naional i 0n valut. 9 astfel de situaie apare i la B<B unde sunt calculai 0nvalut doi indici: B6 i B6-C.

3(. Indicii bursieri autotoni?. @n *!, la 0nceputul anului %DDD, C<! a introdus 0n circulaie indicele bursierC<!-3%. Publicarea lui a 0nceput din iulie %DDD. ;ndicele se calculeaz sptm/nal, dup 0nceierea sesiunii de

negocieri la burs, 0n fiecare vineri. 1in istoria indicelui bursier C<!-3%, observm urmtoarea tendin: c/ndemitentul este introdus 0n indice sau dup un termen oarecare, regularitatea tranzaciei bursiere cu aciunile acestoremiteni se reduce considerabil. Alt indice, calculat pe P<! a *!, este indicele B<! care se 0nnoiete zilnic.Calculul acestui indice este asemntor cu cel al C<!-3%. ;ndicele B<! include <! a %5D de 0ntreprinderi din*!. ;ndicele companiei !obias ;ntelligent >inance (!;>). Calculul se efectueaz 0n baza a %D de 0ntreprinderi,care 0n termen de o sptm/n au tranzacionat <! activ pe pia.1in cele relatate, putem face concluzia, c indiciieisteni pe P<! al *!, trebuie s fie perfecionai i verificai deoarece aceti indici 0ndeplinesc un rol deindicatori al strii economice a rii. Creterea valorii indicilor bursieri demonstreaz dezvoltarea pozitiv aeconomiei rii, iar scderea valorii lor este alarmant.

3*. %embrii si a"entii ursei de Valori? !embrii bursei de valori trebuie s dein licen pentru activitate de bro#er sau de dealer i s corespund cerinelor de calificare stabilite de burs 0n ce privete solvabilitatea iorganizarea activitii lor. Persoanelor care corespund prevederilor i care accept s respecte regulile bursiere nu lise poate refuza acordarea calitii de membru al bursei de valori. @n activitatea sa, bursa de valori este 0nvestit cudreptul de a supravegea i controla respectarea de ctre membrii si a regulilor bursiere.Persoanele care se asociazain vederea constituirii unei burse de valori sau, in cazul burselor de stat, cele autorizate in mod epres, dobindesccalitatea de membri ai bursei, calitate din care deriva o serie de drepturi si obligatii. Principalul avanta" de careacestea dispun este posibilitatea de a efectua direct tranzactii cu titluri pe pieta respectiva8 in general, acest



drept are un caracter de eclusivitate, numai membrii bursei putind efectua operatiuni cu titlurile cotate pe pieta.$unt si cazuri in care pot participa la bursa si nemembri ai institutiei, dar numai membrii bursei beneficiaza detoate avanta"ele pe care le ofera piata respectiva. ;n ceea ce priveste posibilitatile de acces la calitatea de membru,eista doua categorii de burse. ;n cazul celor incise, numarul de locuri este limitat si un tert nu poate dobindicalitatea de membru decit daca obtine un loc din partea unui titular. ;n cazul burselor descise& numarul delocuri nu este limitat prin actele constitutive, iar memrii se impart, de regula, in membri fondatori (cei care au

participat la crearea institutiei) si membri asociati (cooptati ulterior. a bursele de stat au calitatea de membriai bursei persoanele fizice autorizate, de regula, ca agenti oficiali. 1intr-un alt punct de vedere, accesul la piata

bursiera poate fi descis in egala masura societatilor financiare si bancilor sau limitat eclusiv la societatilefinanciare sau de bursa . 1in calitatea de membru izvorasc o serie de drepturi& a caror intindere este diferita de la o

bursa la alta, dar care, in pricipal, constau in urmatoarele: && dreptul membrului bursei de a fi prezent - directsau prin reprezentanti - in incinta si de a efectua operatiuni bursiere, in cont propriu sau2si pentru terti8 &&dreptul de a participa la elaborarea sau2si modificarea statutului si regulamentului bursei8&& dreptul de a

participa la administrarea institutiei bursei, inclusiv de a alege si de a fi ales in organele de conducere.

4+. %embrii si a"entii ursei de Valori a %oldo&ei? !embrii bursei de valori trebuie s dein licen pentruactivitate de bro#er sau de dealer i s corespund cerinelor de calificare stabilite de burs 0n ce privetesolvabilitatea i organizarea activitii lor.Persoanelor care corespund prevederilor i care accept s respecteregulile bursiere nu li se poate refuza acordarea calitii de membru al bursei de valori. @n activitatea sa, bursa devalori este 0nvestit cu dreptul de a supravegea i controla respectarea de ctre membrii si a regulilor

bursiere.Calitatea de membru al bursei de valori 0nceteaz 0n cazul 0n care: a) membrul bursei renun benevol lacalitatea sa de membru8 b) Comisia aional retrage membrului bursei licena eliberat pentru activitate de bro#ersau de dealer8 c) este anulat conform deciziei consiliului bursei 0n cazul necorespunderii cerinelor de calificarestabilite de burs sau 0n cazul 0nclcrii grave a regulilor bursiere8d) bursa de valori se licideaz.!odul deacordare, de renunare i de anulare a calitii de membru al bursei de valori se stabilete 0n statutul bursei. !embriai consiliului bursei nu pot fi persoanele care nu au obinut atestatul de calificare al Comisiei aionale, i niciconductorii i specialitii autoritilor publice.a edinele consiliului bursei au dreptul s participe membriiComisiei aionale.Activitatea bursei de valori este supus controlului de audit obligatoriu, al crui obiect esteeerciiul economico-financiar.Anga"aii bursei de valori i rudele lor apropiate nu s0nt 0n drept s dein mai multde D,5E din capitalul social i din valorile mobiliare ale participanilor profesioniti la piaa valorilor mobiliare.

Copiute Pentru Examen Bfpc.[Conspecte.md]

Documents

Transcript of Copiute Pentru Examen Bfpc.[Conspecte.md]