Testul nr. 1

Subiectul I. notiuni generale despre drepturile reale

1.1definiti notiunea de drept real si definiti fiecare drept real

Drept real –drept civil subiectiv patrimonial, care acorda titularului sau anumite

prerogative asupra unui bun pe care il exercita in mod direct fara interventia altei persoane.

Drepturile reale principale:

- Proprietate - dreptul unei persoane de a se bucura și dispune de un lucru în mod

exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege

- Uzufruct - dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă

determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele

bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa. Uzufructuarul are

dreptul de a poseda bunul, nu şi de a-l înstrăina.

- Uz si abitatie - Uz este dreptul real asupra bunului altuia, în virtutea căruia

uzuarul poate folosi bunul şi culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii şi ale familiei

sale. Titularul dreptulu de abitatie are dreptul să locuiască în locuinţa unei alte persoane

împreună cu soţul şi copiii săi chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a

constituit abitaţia.

- Servitute - sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau

utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant). Utilitatea poate consta în sporirea

confortului terenului dominant ori poate rezulta din destinaţia lui economică.

- Superficie - dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia în vederea edificării şi

exploatării unei construcţii, deasupra şi sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii

existente. Acest drept este alienabil, se transmite prin succesiune şi poate fi obiect al unui

contract de locaţiune.

Dreprturile reale accesorii

- Gaj - drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde

satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea

bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată

prin gaj.

- Ipoteca –

1.2. comparati drepturile reale intre ele, precum si comparati drepturile de reale in

general cu cele de creanta

Drepturile reale sunt drepturi absolute, fiind opozabile tuturor. Acestora le corespunde

obligaţia generală şi negativă de abţinere, de a nu face nimic care să le aducă atingere.

Drepturile de creanţă sunt drepturi relative, pentru că sunt opozabile doar

subiectului ori subiectelor pasive determinate cărora le revine obligaţia concretă de a da, de a

face, de a nu face.

Intrând în conţinutul drepturilor patrimoniale, între acestea există asemănări şi

deosebiri.

Principalele asemănări sunt următoarele:

- sub aspectul izvorului, al sursei lor, ambele izvorăsc din acte sau fapte juridice

înţelese în sens strict - stricto sensu -

- sub aspectul naturii şi conţinutului lor, având expresie economică, ambele sunt

patrimoniale.

Deosebirile principale dintre drepturile reale şi drepturile de creanţă sunt

următoarele:

- sub aspectul subiectului pasiv; pe când în cazul dreptului real acesta nu este

cunoscut, este nedeterminat, este alcătuit din toate celelalte subiecte de drept, în cazul dreptului

de creanţă, dimpotrivă, este cunoscut titularul obligaţiei corelative, care este debitorul;

- sub aspectul conţinutului obligaţiei corelative; în cazul dreptului real, subiectului

pasiv nedeterminat îi incumbă obligaţia generală negativă, de a nu face nimic de natură să

stânjenească exercitarea dreptului, adică obligaţia de non facere, spre deosebire de dreptul de

creanţă căruia îi corespunde obligaţia debitorului de a avea o conduită determinată, să dea, să

facă sau să nu facă +ceva. El trebuie să se abţină de a face ceva ce ar fi putut să facă în lipsa unei

astfel de obligaţiuni;

- sub aspectul numeric; drepturile reale sunt limitate ca număr, fiind prevăzute de

lege explicit şi implicit, lucru care face posibilă o enumerare a lor. Dimpotrivă, drepturile de

creanţă sunt nelimitate, subiectele de drept pot creea, în baza principiului autonomiei de voinţă,

oricâte drepturi de creanţă ar dori;

- sub aspectul duratei lor; drepturile reale au fie un caracter perpetuu (ex.

proprietatea), fie o durată mai lungă, limitată în timp sau depinzând de un eveniment (bunăoară

până la decesul beneficiarului), pe când drepturile de creanţă sunt, în principiu, temporare,

creditorul putând pretinde de la debitor îndeplinirea obligaţiei, drept care de regulă este mai

scurt;

- sub aspectul conţinutului şi al efectelor juridice, numai dreptul real este însoţit de

cele două prerogative: dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă.

Dreptul de urmărire (droit de suite) constă în prerogativa conferită titularului dreptului

real, de a urmări bunul la care se referă dreptul său real, în mâinile oricui s-ar găsi în mod

nelegitim, în vederea restabilirii situaţiei anterioare.

Astfel, proprietarul unui bun pierdut poate să-l revendice de la deţinătorul

nelegitim, creditorul ipotecar poate cere scoaterea la vânzare a imobilului ipotecat chiar dacă

între timp a fost înstrăinat de debitor etc.

În cazul dreptului de creanţă nu există acest efect. Caracterul său relativ conferă

titularului doar posibilitatea de a pretinde numai şi numai de la debitor executarea obligaţiei.

Dreptul de preferinţă constă în prerogativa conferită titularului dreptului real de a

avea prioritate faţă de orice alt drept, cu privire la acelaşi bun, pe care poate să şi-l valorifice

înaintea titularilor altor drepturi. De exemplu titularul dreptului de proprietate (drept real

principal) are posibilitatea de a opune dreptul său altei persoane care ar fi dobândit acelaşi drept,

de la acelaşi autor şi cu privire la acelaşi bun, dacă şi-a conservat legal dreptul real dobândit (a

intabulat dreptul dobândit). De reţinut că situaţia este alta în cazul drepturilor reale accesorii,

dreptul de preferinţă constând în posibilitatea titularului dreptului real de a-şi realiza dreptul cu

întâietate ori prioritate faţă de alţi creditori care au aceleaşi drepturi asupra bunului urmărit, dar

care au un rang inferior. Dacă este vândut la licitaţie publică un imobil ipotecat, mai întâi este

satisfăcută creanţa creditorului ipotecar şi, în ipoteza că mai există valori rămase, ele se

distribuie în proporţie egală creditorilor chirografari.

În privinţa titularului dreptului de creanţă, posibilitatea sa este limitată în a

pretinde debitorului sau succesorilor acestuia executarea obligaţiei asumate.

- sub aspectul mijloacelor procesuale de apărare şi al modului de realizare. Drepturile

reale sunt apărate prin acţiuni reale (acţiunea în revendicare, acţiunea în grăniţuire), pe când

drepturile de creanţă sunt apărate prin acţiuni personale (acţiunea pentru predarea bunului

vândut, acţiunea pentru plata preţului, etc.).

Modul de realizare se referă la efectele juridice pe care le produc, după cum s-a

reţinut mai sus, dreptul real este un drept absolut, opozabil erga omnes, realizabil fără concursul

subiectului pasiv abstract, dreptul de creanţă ca drept relativ este opozabil numai debitorului, el

poate fi realizat numai cu concursul - activ sau pasiv – al titularului obligaţiei.

- sub aspectul prescriptibilităţii; drepturile reale sunt în principiu imprescriptibile

extinctiv, iar drepturile de creanţă sunt supuse prescriptibilităţii; regimul prescripţiei extinctive

are anumite particularităţi în funcţie de felul drepturilor patrimoniale – reale sau de creanţă.

1.3. expuneti-va opinia, in baza legislatiei civile in vigoare privind faptul daca dreptul de

gestiune economica si dreptul de administrare operativa pe care il au intreprinderile municipale si

intreprinderile de stat asupra bunurilor publice fac parte din categoria drepturilor reale.

Nu, deoarece drepturile reale sunt drepturile care acorda titularului sau anumite prerogative

asupra bunului pe care le exercita in mod direct si fara intervetia altei persoane

Subiectul II. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica

2.1. definiti exproprierea pentru cauza de utilitate publica si identificati incidenta

principiului inviolabilitatii proprietatii asupra institutului juridic al exproprierii.

Exproprierea pentru cauza de utilitate publica – transferul de bunuri si de drepturi

patrimoniale din proprietatea privata in proprietatea publica, transferul catre stat d bunuri

proprietate publica ce apartin unei unitati administrativ teritoriale sau; dupa caz, cedarea catre

stat sau catre o unitate administrativ teritoriala a drepturilor patrimoniale in scopul efectuarii de

lucrari pentru cauza de utilitate publica de interes national sau local, in conditiile prevazute de

lege, dupa o dreapta si prealabila despagubire.

Act de putere publica prin care se dobindeste proprietatea de la persoane privat

enecesare lucrarilor de utilitate publica in mod fortat in schimbul unei prealabile despagubiri

2.2. determinati si relevati continutul etapelor procedurii de exproprierii pentru

cauza de utilitate publica

1. etapa premargatoare

Exproprierea urmeaza sa fie bazata pe motive de utilitate publica, se declara pentru

lucrari de interes national sau local. Sunt de utilitate publica de interes national lucrarile care,

prin functiile lor, raspund obiectivelor si interesului intregii societati sau a unei mari parti din ea.

Utilitatea publica de interes national se declara de Parlament, iar utilitatea publica de interes

local de catre consiliul local .

Declararea utilitatii publice se face numai dupa efectuarea unei cercetari prealabile si

numai in cazul in care exista toate conditiile pentru expropriere. Expropriatorul numeste o

Comisie de experti care efectueaza aceasta cercetare. Aceasta comisie stabileste ce lucrari trebuie

efectuate, daca lucrarile vor fi de utilitate publica, determina expres care bunuri vor fi

expropriate.

2. declararea utilitatii publice

Parlamentul prin Hotarire declara utilitatea publica in raport cu anumite bunuri concrete.

Din acest moment exproprierea este ireversibila, adica poate contesta faptul exproprierii.

3. etapa administrativa

Inaintarea propunerii de exproproator expropriatului in conditiile articolului 9 al Legii

nr. 488. Astfel cel care urmeaza a fi expropriat tb s afie instiintat in scris despre propunerea

exproprierii. Aceasta va contine o notificare adresata persoanelor fizice si juridice titularre de

drepturi reale asupra obiectului de expropriere, oferta de despagubire, modalitatea transferului de

bunuri si de drepturi patrimoniale sau, dupa caz modalitatea de cedare a drepturilor patrimoniale.

In cazul exproprierii de locuinta sau teren, proprietarului i se va propune in proprietate o locuinta

sau un alt teren.

4. etapa judiciara

In cazul in care nu accepta conditiile de expropriere, expropriatul este in drept sa faca

intimpinare impotriva prpounerii de expropriere. In intimpinare va indica in ce conditii va

accepta expropriere, si o va depune in termen de 45 de zile de la primirea notificarii, la organul

care a facut propunerea de expropriere. Intimpinarea se solutioneaza in decursul a 30 de zile de

catre o comisie, constituita prin hotarire de Guvern pentru lucrarile de interes national si prin

decizie a consiliului local pentru lucrarile de interes local. Dupa deliberare, comisia emite o

decizie motivata, care se comunica partilor in termen de 5 zile de la adoptare. Decizia comisiei

serveste drept temei pentru determinarea cuantumului despagubirii, care in nici un caz nu poate

fi mai mic decit cel stabilit in propunerea de expropriere. In cazul in care accepta conditiile din

decizia comisiei, expropriatul si exprpopriatorul pot conveni asupra modalitatii de transfer a

proprietatii vor stabili marimea despagubirii si modalitate de achitare. Un asemenea acord dintre

parti urmeaza a fi autentificat notarial, cheltuielile aferente fiind suportate de expropriator. Daca

expropriatorul si expropriatul nu ajung la un compromis asupra conditiilor de expropriere nici

dupa ce au luat cunostinta de decizia comisiei, exproprierea nu poate fi facuta decit prin hotarire

judecatoreasca cu dreapta si prealabila despagubire.

2.3. elaborati, conform exigentelor legale, o propunere de expropriere pentru

cauza de utilitate publica pe care Guvernul o va inainta proprietarului unei case, cu teren,

aferent, prin care urmeaza a fi construita o linie de cale ferata.

Notificare

Privind exproprierea casei si terenului aferent pentru cauza de utilitate publica

Guvernul, in numele statului Republica Moldova, propune cetateanului Andronic

Gheorghe, domiciliat in orasul Causeni, proprietarul locuintei si terenului aferent amplasat pe

strada Igor Vieru, 17, expropierea acestora pentru cauza de utilitate publica, si anume,

construirea unei linii de cale ferata. In acest scop cetateanulu i se propune in loc casa si terenul

aferent acesteia amplasat pe strada Petru Rares 4/1 si o despagubire de 4000 USD. transferul de

bunuri cit si de drepturi va avea loc dupa plata despagubirii si stabilirea definitiva a cetateanului

in noua casa de locuit.

Data

semnatura

Testul 2

Subiectul I. Proprietatea comuna

1.1. definiti dreptul de proprietate comuna si definiti formale sale. Explicati

conceptul de „cota-parte ideala”

proprietate comuna – modalitate a dreptului de proprietate, care se caracterizeaza prin

faptul ca dreptul apartine concomitent asupra aceluiasi bun mai multor proprietari

(coproprietari).

Modalitate juridica a dreptului de proprietate care se caracterizeaza prin faptul ca toate

prerogativele conferite in acest drept apartin impreuna si concomitent mai multor titulari.

Formele dreptului de proprietate comuna:

- Proprietate comuna pe cote-parti – obiectul ramine nefractionat in

materialitatea sa, pe cind dreptul de proprietate se fractioneaza pe cote-parti aritmetice ideale,

egale sau inegale.

- Proprietate comuna in devalamasie – dreptul de proprietate comuna apartine

titularilor devalmasi si au ca obiect bunurile comune.

Cota parte ideala – parte fizica din bunul comun care nu este individualizata in natura,

cota din dreptul de proprietate comuna.

1.2. Determinati si analizati cazurile in care apare proprietatea comuna pe cote-

parti fortata.

Proprietatea comuna pe cote-parti fortata si perpetua are ca obiect bunuri, care prin

natura sa si destinatia lor pot fi folosite de mai multi proprietari, fiind accesorii pe linga alte

bunuri, considerate principale, proprietate a acelorasi titulari.

Exista urmatoarele cazuri:\

- Coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu 2 sau mai multe

apartamente avind propretari diferiti

Codominiu – complex unic de bunuri imobiliare, care include in hotarele stabilite si

blocurile de locuinte, alte obiective imobiliare amplasate pe el, in care o parte constituind

locuintele , incaperile cu alta destinatie decit acea de locuinta se afla in proprietate privata de stat

sau municipala, restul in proprietate comuna indivizibila. Acesta se constituie prin asocierea

obligatorie a proprietarilor de bunuri imobiliare amplasate pe un anumit teritoriu, din intitativa

proprietarilor, agentiilor teritoriale de privatizare sau a autoritatilor APL. In conf cu art 5 Legea

nr 913proprietatea in condominiu include toate partile proprietatii aflate in folosinta comuna:

terenul pe care este construit blocul, zidurile, acoperisul, terasele, hornurile, scarile casei,

holurile, subsolurile, pivnitile etc., care deservesc mai multe locuinte, terenurile aferente in

hotarele stabilite cu elementele de inverzire, alte obiective deservirii proprietatii imobiliare a

condominiului.

Pentru a asigura folosinta normala a tuturor acestor bunuri este necesara constituirea

unor asociatii de coproprietari in condominiu. Asociatia dobindeste dreptuir de persoana juridica

in momentul inregistrarii la Camera Inregistrarii De Stat a Departamentului Tehnologii

Informationale, care poate fi efectuata doar dupa ce obietivele sunt date in exploatare. Calitatea

de membru o au toti proprietarii. Organele de conducere ale asociatiei de coproprietari sunt:

adunarea generala a membrilor asociatiei si consiliul de administrare. Locuintele si alte incaperi

din condominiu pot fi instrainate liber, deoarece fac parte din proprietatea exclusiva a fiecarui

membru al asociatiei din condominiu. Bunurile proprietate comuna pe cote parti fortate si

perpetua nu pot fi impartite. Totusi, impartirea poate fi efectuat ain cazul partilor comune din

cladirile cu mai multe etaje sau din apartamente atunci cind exista acordul tuturor

coproprietarilor ori cind bunurile nu mai sint destinate folosirii in comun.

- Coproprietatea despartiturilor dintre doua imobile (zid, sant si gard )

Orice zid, sant sau alta despartitura intre 2 terenuri care se afla in intravilan este

prezumata a fi proprietate comuna pe cote parti a vecinilor daca nu rezulta contrariu din titlu,

dinstr-un semn de necomunitate conform regulamentelor de urbanism ori daca proprietatea

comuna nu a devenit proprietate exculsiva prin uzucapiune. Prezumtia poate fi combatuta prin

probe contare, si anume prin acte juridice din care sa rezulte ca zidul apartine unui singur

proprietar sau printr-un semn de necomunitate conf regulamentelor de urbanism. Semn de

necomunitate – situatia in care culmea zidului este dreapta si perpendiculara spre un teren si

inclinata spre celalalt teren. In acest caz, se presupune ca zidul apartine exclusiv proprietarului

terenului spre care este inclinata culmea zidului. Prezumtia de comunitate poate fi rasturnata si

prin uzucapiune daca se dovedeste ca un singur proprietar le-a dobindit pe aceasta cale.

- Coproprietatea loturilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile

comune

Tinind cont de art 5 CC sustinem ca astfel de bunuri ca drumul poteca, aleea , fintina

folosite de 2 sau mai multi proprietaripentru exploatarea normala a proprietatilor vecine fac

obiectul dreptului de proprietate comuna pe cote parti fortata si perpetua. Pentru ca aceste

obiecet sa fie afcetate de regimul proprietatii comune pe cote parti fortate este necesar ca, pe de o

parte , sa serveasca exploatarii a cel putin 2 proprietari, si pe de alta parte, sa fie pe linia

despartitoare a acestor 2 proprietati.

- Coproprietatea asupra unor bunuri familiale (hirtii, tablouri, cavouri si alte lucrari

funerare)

1.3. Speta

Subiectul II. Apararea drepturilor reale

2.1. definiti si clasificati mijoacele de aparare a drepturilor reale

Dreptul de proprietate tb aparat de 2 tipuri de incalcari>

- Atingeri materiale , care vizeaza nu dreptul ci bunul corporal care face obiectul acestui

drept. In asa caz legea angajeaza raspunderea delictuala a faptuitorului prin acordarea de

despagubiri.

- Atingeri juridice, care afecteaza dreptul. Acestea nu distrug bunul ci cauta sa stapineasca

bunul.

Dreptul civil protejeaza dreptul de proprietate prin 2 metode :

1. Nespecifice – actiunile in justitie ale proprietarului care nu se intemeiaza direct pe

dreptul de proprietate ci pe o alta institutie de drept civil.

- Actiunea in executarea silita a contractului – partea care a primit bunul are

obligatia contractuala de a restitui bunul

- Actiune in delict – acordate proprietarului pt a obtine despagubiri de la

faptuiutorul pe temeiul deteriorarii sau distruferii bunului

- Actiune in nulitate a actului juridic

- Actiune in justitie bazata pe imbogatirea fara just de cauza

2. Specifice – se intemeiaza direct pe dr de proprietate sau pe stapinire.

- Actiuni posesorii – actiuni reale prin care se urmareste apararea stapinirii

unui bun ca simpla stare de fapt si se intemeiaza pe posesie ca stare de fapt

(reintegrare, complingere)

- Actiunii petitorii – actiuni reale prin care se urmareste apararea dreptului de

propietate sau a unui alt drept real. Reclamantul invocind un dr real si cerind

sa i se recunoasca calitatea de titular a dr real si cere apararea dreptului :

In revendicare

Negatorie

Confesorie

Granituire

2.2. Determinati asemanarile si deosebirile dintre actiunea in revendicare si

actiunea negatorie

Asemanari:

actiuni petitorii

mijloc specific de aparare a drepturilor reale

se intemeiaza direct pe dr de proprietate

actiune reala

deosebiri:

actiunea in revendicare apara dreptul de posesie si este prescriptibil

actiunea negatorie apara dreptul de folosinat si dispozitie , este

imprescriptibila.

2.3. Actiunea in revendicare, deoarece s-a incalcat dreptul de posesie asupra locuintei.

Grigore Porumboiu va fi posedat de bun in urma solutionarii litigiului .

Testul 3

Subiectul I. Posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita

1.1. Definiti posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita

Posesiunea mijlocita – stapinirea indirecta a unui bun, prin intermediul unui tert. O are cel

care nu intruneste cele 2 elemente, in special el nu intruneste corpus.

Posesiunea nemijlocita – stapinirea directa a unui bun, prin putere proprie. O are cel care

intruneste ambele elemente ale posesiei: animus si corpus.

1.2. Determinati si analizati natura si continutul raportului dintre posesorul mijlocit si

cel nemijlocit in privinta bunului posedat.

Desi pare o constructie simpla,intre posesiunea mijlocita si cea nemijlocita exista o

legatura complexa. Posesorul mijlocit are posibilitatea de a apela la protectia posesiunii in cazul

in care posesorul nemijlocit nu o face. In acest caz, posesorul mijlocit poate apela la dreptul ce ii

apartine asupra bunului (dreptul de proprietate), dar poate apela si la mijloacele de protectie pe

care le acorda posesiunea, desi nu detine bunul, se considera posesor mijlocit , iar in acaesta

calitate poate beneficia de protectia acordata de institutia posesiunii. Posesorul mijlocit poate

apela, in caz de incalcare a dreptului, la mijloacele de protectie a dreptului sau si nu la mijloacele

de protectie pe care le acorda posesia. Pe de alta parte, se sustine ideea ca, in cazul unei astfel de

constructii a posesiunii, este vorba doar despre un drept de posesiune , existenta dreptului de

posesiune explicind legatura dintre posesiunea mijlocita si cea nemijlocita.

Suntem in prezenta posesiunii nemijlocite, cit si posesiunii mijlocite in cazul in care

intre posesorul nemijlocit si cel mijlocit exista raporturi juridice. Uzufructuarul, creditorul gajist,

arendasul, chiriasul, depozitarul precum si alte persoane care detin bunul in baza unui raport

juridic sunt considerati posesori nemijlociti. Rezulta deci ca in cazul unui uzurpator nu poate

exista decit un posesor nemijlocit. Nu toate persoanele care stapinesc bunul sunt considerate

posesori ai acestuia.

1.3. Daca persoana poseda un bun in calitate de uzufructuar, creditor gajist, aendas, chirias,

depozitar sau in temeiul unui alt raport juridic similar in care este in drept sau obligata fata de

o alta persoana sa posede temporar un anumit bun, atunci ultima de asemenea este posesor

mijlocit. In cazul in care o persoana este proprietar a doua case de locuit, insa una o da in

chirie, deci nu stapineste de fapt bunul, atunci chiriasul este imputernicit sa apere posesia lui

A.

Subiectul II. Dreptul de uzufruct

2.1. Definiti si descrieti caracterele juridice ale dreptului de uzufruct

Dreptul de uzufruct – dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioada

determinata sau determinabila bunul unei persoane si de a culege fructele bunului, intocmai ca

proprietarul, insa cu indatorirea de a-i conserva substanta.

Caracterele juridice>

Este un drept real – presupune o legatura directa intre titularul sau si bun. Uzufructuarul

preia bunul in starea in care se afla avind indatorirea de a-i conserva substanta, efectua

reparatiile de intretinere a bunului, a se comporta fata de el intocmai ca un proprietar

Uzufructul este un drept temporar prin esenta sa – poate dura cel mult pina la decesul

uzufructuarului, iar in favoarea unei pj va dura pina la lichidarea ei, dar nu mai mult de

30 de ani.

Uzufructul este un bun inalienabil – nu poate fi cesionat tertilor ori instrainat in alt

mod, nici gajat sau ipotecat. Aceasta interdictie nu impiedica uzufructuarul sa foloseasca

uzufructul, inclusiv locatiune sau arenda

Uzufructul se poate constitui asupra bunurilor neconsumptibile

2.2. Determinati deosebirile dintre dreptul de uzufruct si dreptul de locatiune.

Proprietarul este obligat să-i predea locatarului lucrul în bună stare la intrarea înfolosinţă

şi să-1 menţină în stare de folosinţă (fiind obligat la efectuarea reparaţiilor necesare în

timpul locaţiunii Cu alte cuvinte proprietarul are obligaţii active, care converg către

asigurarea folosinţei utile şi liniştite a lucrului închiriat.În cazul uzufructului, proprietarul

nu are nici o obligaţie pozitivă, faţă deuzufructuar; el trebuie numai să-l lase pe

uzufructuar să folosească lucrul fără a-1stânjeni sau tulbura, deci predă lucrul în starea în

care se află şi nu este obligat la niciun fel de reparaţii în timpul uzufructului.

Dreptul locatarului, fiind un drept de creanţă, este totdeauna mobiliar, chiar şi când

folosinţa se exercită asupra unui imobil. Uzufructul, fiind un drept real, poate fi mobiliar

sau imobiliar, după cum bunul asupra căruia se exercită este un bun mobil sau imobil.

Locatarul (chiriaşul) fiind parte într-un raport de obligaţie nu poale renunţa laobligaţiile

sale prin abandonarea lucrului, în timp ce uzufructuarul fiind ţinut numai propter rem,

(datorită lucrului) se poate sustrage oricărei obligaţii, abandonând lucrulşi folosinţa sa.

Locaţiunea, cu drepturile şi obligaţiile care se nasc din ea, se transmite moştenitorilor

părţilor, pe când uzufructul se stinge prin moartea uzufructuarului.

2.3. Actul juridic prin care se constituie un drept de uzufruct perpetuu si transmisibil pentru

cauza de moarte este lovit de nulitate absoluta. Refuzul este justificat.

Testul 4

Subiectul I. notiunea posesiei ca stare de fapt

1.1. Definiti posesiunea ca stare de fapt si delimitati-o de posesiunea ca stare de drept.

Poseiunea ca stare de fapt – exercitarea voita a stapinirii materiale a unui lucru, si care in

conditiile legii, produce anumite efecte juridice. Asa perevede CC, in cazul in care posesiunea ar

fi o stare de drept si mai ales unul real, atunci acesta ar fi trebuit sa fie transmisibil. Situatia in

care est este transmis numai dreptul de posesiune arat implicit ca transmitatorul nu este si

titularului dreptului principal la care posesiunea se ataseaza si prin aceasta ar dovedi ca este de

rea-credinta si ca nu poate sa transmita valabil.

Termenul de posesie are mai multe acceptiuni, ele depinzand de relatia care se stabileste in mod

particular intre posesie si dreptul de proprietate.

Astfel, posesiei ii pot fi conferite trei acceptiuni :

- posesia - stare de drept, ca atribut al dreptului de proprietate; in acest caz, relatia posesie -

drept de proprietate este de la parte la intreg;

- posesia - stare de fapt, corespunzator aspectului dinamic al unui drept real; in acest caz

prin notiunea de posesie se suprapune peste dreptul de proprietate, ingloband si celelalte atribute

ale acestuia;

Definitia posesiei.In doctrina posesia este definita ca fiind stapanirea de fapt a unui lucru , care,

din punctul de vedere al comportarii posesorului , apare ca fiind manifestarea exterioara a unui

drept real

1.2. Evidentiati particularitatile teoriei obiective si subiective ale posesiei. Demonstrati

care din aceste concepte si-au gasit reflectare in CC din 2002.

Teoria lui Savigny poarta denumirea de teorie subiectiva, care considera ca posesor este doar

persoana care detine posesiunea asupra lucrului si care se comporta fata de el ca un bun

proprietar. Aceasta teorie distinge cele 2 elemente ale posesiunii:

a) Material

b) Intentional

Toti cei care poseda pentru altii, nu pot avea posesiune. Ei sunt simpli detentori.

Teoria lui Ihering este denumita teoria obiectiva, care reduce posesiunea la un singur element si

anume la cel material, corpus. In conceptia acestuia, posesiunea este stapinirea exercitata asupra

unui lucru.

La prima vedere se pare ca CC al RM utilizeaza teoria subiectiva in care posesiunea se

caracterizeaza prin intrunirea ambelor elemente, cel material si volitiv. Aceasta parere este insa

gresita. Dispozitia art 303(1) nu permite a sustine ca posesiunea trebuie sa intruneasca ambele

elemente. In acest articol se cere ca cel care poseda doar sa doreasca acest lucru, nu sa considere

ca poseda un lucru pentru a-l avea in proprietate.

1.3. In cazul in care posesorul si proprietarul este una si aceeiasi persoana

Subiectul II. Obiectul dreptului de uzufruct

2.1. descrieti care bunuri pot fi obiect a dreptului de uzufruct si ce interdictii stabileste CC

privind obiectul dreptului de uzufruct.

Legiuitorul permite constituirea dreptului de uzufruct asupra oricaror bunuri care se afla in

circuit civil, cu exceptia celor din domeniul public al statului si al unitatilor administrativ-

teritoriale.

Obiect al uzufructului – orice bun neconsumptibil care se afla in circuitul civil, mobil sau imobil,

corporal sau necorporal, inclusiv un patrimoniu sau o parte din el.

2.2. determinati daca bunurile consumptibile pot fi obiect al dreptului de

uzufruct si determinati ce particularitati comporta.

Potrivit art. 402 CC al RM uzufructul poate cuprinde alaturi de bunurile neconsumptibile si

bunuri consumptibile, care se consuma prin primul act de uz, de care poate dispune, avind insa

obligatia de a restitui bunuri de aceeasi calitate, cantitate si valoare.

2.3. Subsemnatul, Popa Gheorghe, las ca mostenire feciorului meu Popa Vasile

Gheroghe, depozitul bancar deschis pe numele subsemnatulu la BC Victoria bank. Pina la

implinirea majoratului, depozitul va fi detinut de catre sotia mea Popa Galina cu titlu de uzufruct

culegind astfel beneficiile, adica dobinzile acumulate pe seama depozitului.

Testul 5

Subiectul I. Functiile patrimoniului

1.1. Definiti notiunea de patrimoniu si functie a patrimoniului

Patrimoniu – totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale (care pot fi evaluate in bani),

privite ca o suma de valori active si pasive strins legate intre ele, apartinind unor pf sau pj

determinate.

Functie a patrimoniului –

1.2. Identificati si analizati functiile patrimoniului

Gajul general al creditorilor chiografari – creditorii negarantati neavind o garantie

reala asupra unui bun determinat, ca de exemplu, creditorii gajisti au in schimb, drept

garantie, intregul patrimoniu al debitorului, privit in ansamblu, ca universalitate juridica,

existenta independent de bunurile ce intra in cuprinsul sau. Patrimoniu asigura

creditorilor chirografari posibilitatea de a-si satisface creantele, ajunse la scadenta, din

bunurile debitorului, existente la acest moment, indiferent de faptul daca au existat sau nu

la aparitia creantei.

Subrogatia cu titlu universal – in cadrul oricarui patrimoniu bunrile si valorile se

inlocuiesc intre ele in mod automat, fara a fi necesara o perevedere expres a legii. Cu alte

cuvinte, are loc o subrogatie real acu titlu universal, in care bunurile care ies din

patrimoniu sunt inlocuite cu echivalentul valoric primit de titular pentru acestea, iar locul

valorii platite pentru achizitionarea unui bun este luat de bunul astfel dobindit.

Subrogatia cu titlu particular – un bun determinat inlocuit cu alt bun. Aceasta opereaza

doar in cazurile expres prevazute de lege.

1.3. Este legala, daca antreprenorul este persoana fizica.

Subiectul II. Obligatiile uzufructuarului

2.1. indentificati obligatiile uzufructuarului reglementate in CC

Obligatia de a primi bunul si de intocmire a inventarului (art. 399)

De a se folosi de bun ca un proprietar (art. 395)

De informare (art. 410)

De pastrare a destinatiei bunului (art. 411)

Efectuarii reparatiilor (art. 412)

De plata a primelor de asigurare in cazul bunului asigurat (art. 414)

De a restitui bunul – obiect al uzufructului (art. 423 alin 1)

De a despagubi nudul proprietar in cazul pieirii sau deteriorarii bunului din culpa

uzufructuarului (art. 423)

2.2. determinati care reparatii cad in sarcina uzufructuarului, dar care in sarcina nudului

proprietar.

Efectuarea reparatiilor bunului dat in uzufruct sint puse in sarcina uzufructuarului (reparatii de

intretinere, mari) sau in sarcina nudului proprietar (reparatii capitale).

Uzufructuarul care este obligat sa efectueze reparatiile de intretinere a bunului, precum si

reparatiil emari, daca ele se datoreaza neefectuarii reparatiilor de intretinere. Legiuitorul nu a

distins reparatiile de intretinere de cele mari sau capitale. Prin reparatii de intretinere se

subinteleg reparatiil ecurente efectuate periodic care permit mentinerea bunului in stare normala

pentru folosinta si exploatare si care nu implica modificarea substantei lui. Reparatiile mari sunt

aceleasi reparatii capitale. Uzufructuarul nu este obligat sa reconstruiasca bunul care s-a distrus

din cauza vechimii ori a unui caz fortuit.

2.4. Conf art 413 CC uzufructuarul nu este obligat sa reconstruiasca bunul care s-a

distrus din cauza vechimii ori unu icaz fortuit. Solutia nu se va schimba nici in celalalt

caz.

Testul 6

Subiectul I. dobindirea si pierderea posesiunii

1.1. Definiti notiunea de dobindire si pierdere a posesiunii

Dobindirea posesiunii – actiunea prin care o persoane intra in posesia unui bun, adica exercita

voit o stapinire de fapt a bunului. Posesorul va dobindi posesiunea asupra bunului doar atunci

cind se va afla in stapinirea lui.

Pierderea posesiunii- pierderea stapinirii de fapt asupra bunului.

1.2. Identificati si analizati modurile de dobindire si pierdere a posesiunii

Modurile de dobindire a posesiunii:

In baza unor acte juridice, care denota un control asupra bunului

In baza unor acte matereiale (ocuparea, stramutarea, pastrarea bunurilor mobiliare,

granituirea, calcarea, ingradirea, punerea de semne sau cultivarea terenurilor)

Modurile de pierdere a posesiunii:

Prin vointa posesorului:

Transferarea voluntara a bunului, de catre posesor, in posesiunea altei persoane

Abandonarea bunului ori renuntarea la el definitiv si expres de catre posesor

Contrar vointei posesorului:

Disparitia bunului

Expropriere

Rechizitie

1.3. Nu, deoarece el nu detine animus si anume elementul volitiv al posesiunii.

Subiectul II. Regimul juridic al bunurilor gasite

2.1. definiti notiunea de bun gasit si delimitati-o de bun fara stapin

Bun gasit – bun mobil pe care proprietarul l-a pierdut, iar o alta persoana l-a gasit

Bun fara stapin – bunurile mobile a caror proprietar a renuntat expres lal dreptul de proprietate,

bunurile abandonate, precum si bunurile care, prin natura lor nu au proprietar.

2.2. comparati statutul juridic al persoanei care a gasit un telefon mobil si l-a pastrat cu cel

al persoanei care a raportat gasirea si a transmis telefonul la sectorul de politie.

Cel ce l-a gasit si l-a pastrat nu va putea niciodata dobindi dreptul de proprietar insa cel ce l-a

predat la politie va putea dobindi dreptul de proprietate asupra telefonului gasit in cazul in care

timp de 6 luni sectorul de politie nu a putut identifica adevaratul proprietar sau acela nu l-a

revendicat inca.

2.3.proces verbal de atribuire a dreptului de proprietate

Se transmite cetateanului X, bunul gasit y, cu drept de proprietate in baza art. 324, alin 2 al CC,

indicind faptul ca fostul proporietar nu va mai putea revendica bunul pentru ca au expirat 6 luni

de la predarea bunului sectorului de politie

Testul 7

Subiectul I. Prezumtia proprietatii – efect al posesiunii ca stare de fapt

1.1. Descrieti przeumtia proprietatii ca efect al posesiunii ca stare de fapt

Prezumtia – operatiunea de a deduce un fapt necunoscut dintr-un fapt cunoscut

Pornind de la realitatea ca, de cele mai multe ori , posesiunea ca stare de fapt este

exercitata de insusi titularul dreptului de proprietate, legiuitorul a instituit o prezumtie relativa de

proprietate in favoarea posesorului. Astfel art. 305(1) prevede ca posesorul este prezumat

proprietar al bunului daca nu este dovedit ca a inceput a poseda pentru un altul. Aceasta

prezumtie nu opereaza in cazul in care dreptul de proprietate tb inscris in registrul public si nici

fata de un fost posesor al carui bun a fost furat, pierdut sau iesit din posesiune in alt mod fara

voia lui, cu exceptia banilor si titlurilor de valoare,

Aceasta prezumtie poate fi rasturnata de orice persoana interesata pt a demonstra faptul

ca altcineva este proprietar.

1.2. Determinati si analizati exceptiile de la acest efect al posesiunii

Absoluta – prezumtia nu poate fi invocata daca informatia despre dreptul de proprietate este

inscrisa intr-un Registru public. In prezent, sint pasibile de inregistrare si alte drepturi reale

asupra bunulurilor imobile. Din art.321 alin. (2) rezulta ca dreptul de proprietate in cazul

bunurilor imobile se dobindeste la data inscrierii in Registrul bunurilor imobile, cu exceptiile

prevazute de lege. Prin urmare, in privinta bunurilor imobile prezumtia proprietatii nu opereaza,

deoarece constatarea simplei stari de fapt, de stapinire a unui bun imobil, este insucicienta pentru

instituirea unei astfel de prezumtii, intrucit simpla posesiune a unui imobil far ainscrierea

acestuia in registru public nu are ca efect aparitia dreptului de proprietate.

Relativa, poate fi invocata doar de citeva persoane. In al doilea rind, aceasta regula nu va opera

nici in cazurile cind bunurile au fost furate, pierdute sau au iesit intr-un alt mod din posesiunea

posesorului far avoia lui. In toate aceste cazuri, se considera ca bunul a iesit din poseiune contar

vointei posesorului. Faptul ca bunul a fost furat, pierdut sau ca a iesit in alt mod contrar vointei

proprietarului trebuie dovedit de cel care il revendica. Pina cind nu va fi dovedit acest lucru, va

opera regula conform careia posesorul est eprezumat proprietar al bunului.

1.3. Hotul poate invoca prezumtia proprietatii. Posesorul de bani si titluri de valoare la

purtator poate invoca in toate cazurile regula conform careia posesorul este prezumat

proprietar al bunului, chiar si atunci cind banii si titlurile de valoare la purtator au ft furate,

pierdute ori au iesit din posesiune fara voia posesorului. Acest lucru este evidentiat in

finalului alin. (1) al art. 305 CC. Prezumtia proprietatii opereaza si pentru posesorul anterior.

Astfel, art. 305 alin 2 stipuleaza se va considera ca posesorul anterior a ft proprietar al

bunului pe parcursul perioadei in care l-a posedat.

Subiectul II. Proprietatea anulabila si rezolubila – modalitati ale dreptului de proprietate

2.1. definiti proprietatea anulabila si proprietatea rezolubila.

Proprietatea anulabila – modalitate a dreptului de proprietate. Prin drept de proprietate

anulabila se intelege dreptul de proprietate dobindit in baza unui act juridic translativ de

proprietate, lovit ulterior de nulitate relativa.

Proprietate rezolubila, modalitate a dreptului de proprietate. Intr-o opinie, este rezolubila

propretatea afectata de o conditie rezolutorie, adica, dreptul de proprietate este amenintat sa

dispara daca se produce un eveniment viitor si nesigur. Intr-o alta opinie, proprietatea este

rezolubila nu numai in cazul cind transferul dreptului de proprietate s-a facut cu o conditie

rezolubila, ci si in cazul cind transferul s-a facut cu o conditie suspensiva.

2.2. determinati cazurile de aparitie a proprietatii anulabile si rezolubile si stabiliti regimul

juridic al acestor modalitati ale dreptului de proprietate

In conf cu legislatia in vigoare, sunt lovit ede nulitate relativa actele juridice civile incheiate:

prin viciere de consimtamint (227-229 CC), cu nerespectarea conditiilor la capacitate (224), cu

absenta consimtamintului ca urmare a lipsei de discernamint (225), cu incalcare limitei

imputernicirilor (226), prin leziune (230), in urma unei intelegeri doldosive intre reprezentatntul

unei parti si cealalta parte (231), cu incalcarea interdictiei de a dispune de un bun. In toate aceste

cazuri se poate invoca nulitatea relativa a actului juridic civil translativ de drept de proprietate

numai in limitele termenului de prescriptie si la vointa persoanei. Prin urmare, atita timp cit nu a

expirat termenul de prescriptie de declarare a nulitatii actului juridic (nulitatea realtiva), dreptul

de proprietate al dobinditorului este nesigur. In cazul in care faptele invocate in actiunile in

anulare se dovedesc de catre IJ, dreptu; de proprietate al dobinditorului a incetat. Aceasta

incetare a dreptului de proprietate insa avea un aspect retroactiv, adica se va considera ca dreptul

de proprietate al dobinditorului a incetat nu in momentuyl declararii nulitatii conventiei

incheiate, ci in momentul incheierii conventiei. Si, viceversa, in cazul cind a ft scapat termenul

de prescriptie pt inaintarea actiunii in anulare a actului jurici civil ori actiunea a ft respinsa dr de

pr a dobinditorului va fi consolifat definitiv.

Temeiul juridic al existentei al proprietatii rezolubile poate fi considera art 240 CC. Din

prevederil acestui art reoese ca ajc se considera incheiat sub conditie rezolutorie daca realizarea

conditiei atrage desfiintarea ajc si restabilirea situatiei exostente pina la incheierea lui. Caracterul

rezolubil al proprietatii consta in faptul ca dr de pr in asatfel de cazuri se afla intr-o stare

nesigura, provizorie si poate disparea la implinirea conditiie rezolutorii. Prin urmare, bunul

transmis sub o conditie rezolutorie apartine concomitent a 2 proprietari: dobinditorul (proprietar

sub onditie rezolutorie) si transmitatorul (proprietar sub conditie suspensiva). Proprietarul actual

si provizoriu, deoarece dreptul sau este amenintat cu conditie rezolutorie, iar transmitatorul are

posibilitatea de a deveni proprietarul aceluiasi lucru daca se realuzeaza conditia suspensiva. In

aceste cazuri tb sa se tina cont de art. 241, care prevede : daca survenirea conditiei ai ft retinuta

cu rea-credinta de partea pt care survenirea conditiei este dezavantajoasa, conditia se considera

survenita. Daca la survenirea conditiei a contribuit cu rea-credinta partea pt care survenirae

conditiei este avantajoasa, conditia nu se considera survenita.

2.3. Proprietatea periodica este definita ca fiind o modalitate a dreptului de proprietate in cadrul

careia fiecare titular exercita in nume propriu si in interes propriu prerogativele dreptului sau de

proprietate pe perioade determinate, care se repeta succesiv si perpetuu, la intervale regulate,

presupunand cel putin doi titulari care pot fi persoane fizice sau juridice, inclusiv statul, intre

care nu exista nici un raport juridic.

Testul 8

Subiectul I. Accesiunea imobiliar a- mod de dobindire a dreptului de proprietate

1.1. Definiti accesiunea imobiliara naturala si artificiala

Accesiunea imobiliara naturala- un art .328, se vb despre accesiunea imobiliara natura si

anujme despre accesiunea paminturilor depuse sau create de ape, dar nimic despre accesiunea

animalelor (proiectul CC) a cuprins asemenea reglementari. Unirea unui bun imobil cu un alt bun

imobil si are loc ca urmatre a unui eveniment al naturii.

Accesiunea imobiliara artificiala – este reglementat in CC, art329. Ea se intilneste in cazul

cind:

Se face o constructie sau plantatie pe un fond s

Unei cladiri existente se adauga constructii noi.

In aceste ipoteze est enevoie ca fondul sau cladirea inititala sa apartina unei personae, iar

materialul constructiei sau plantatiei sa apartina unei alte persoane.

1.2. Determinati si analizaticontinutul accesiunii imobiliare natural si artificiale.

Accesiunea imobiliare naturala. Accesiunea paminturilor depuse sau create de ape se refera la

aluviuni, avulsiuni, insulele albii parasite.

Aluviunile – cresteri de pamint ce se fac succesiv si pe nesimtite la malurile apelor curgatoare.

Conf alin1 aceste adaosuri revin proprietarului de teren riveran. prin adaugirile de teren, stipulate

in alin1, tb sa intelegem nu doar pamintul, ci toate ceea ce solul poarta la suprafata si tot ceea ce

apele curgatoare aduc si lasa la tarm, precum nisipul, pietrisul etc.

Daca la alin1 este vb dsepre adaosuri lente, alin 3 se refera al adaosurile bruste. Se pot intimpla

ca , in timpul revarsarilor in curs de apa, sa se rupa o bucat amare care poate fi identificata dintr-

o proprietate sa o alipeasca la o alta proprietate riverana. Aceste alipiri de teren se numesc

avulsiuni. In cazul avulziunii proprietarul fondului din care apa a rupt o portiune de teren,

pastreaza asupra acestei portiuni dreptul de proprietate, cu conditia revendicarii ei in decursul

unui an de la data la care proprietarul terenului la care s-a alipit partea a intrat in posesiunea

partii alipite. Acest teremen de 1 an stipoulat la art 238(3) este unul de perimare. Daca, in acest

termen proprietarul de la care a ft rupta bucata de teren nu o va revendica, va pierde dreptul de

proprietate asupra ei, iar proprietarul terenului riveran la care s-a alipt bucata va devein

prorprietarul ei.

Accesiunea imobiliara artificiala- unirea unu ibun imobil cu un bun mobil prin fapta unei

persoane.

Proprietarul terenului construieste pe propriul sau teren cu materialele de constructive ale

unui tert care nu-I apartin. Proprietarul terenului contructor devine proprietar al

constructiei. Din momentul incorporarii proprietarul materialelor inceteaza sa mai fie

prorietar. Constructorul are obligatia sa restituie fostului propritar al materialelor

contravaloarea, imbogatirea fara just de cauza(art 1389 CC) si de a repara prejudiciu

cauzat fostului proprietar al materialelor. Aceasta actiune este una in delict(1398 CC).

Trebuie sa se constate vinovatia constructorului. Constructorul este un comparator al

materialelor, situatia accesiunii apare in cadrul livrarii dar care contine clauza ca

cumparatorul devine proprietar doar din momentul achitarii totale

Proprietarul materialelor construieste pe un teren care nu-I apartine. Proprietarul terenului

va devein si proprietar al constructiei facut de tert (art 329 CC). nu este neaparat ca

aceasta solutie sa fie corecta CEDO. Proprietarul terenului trebuie sa despagubeasca

constructorul. Valoarea despagubirii se calculeaza in functie de vinovatia constructorului:

a) De rea-credinta- proprietarul terenului are urmatoarele actiuni:

- Sa refuze constructia si sa ceara demolarea pe contul constructorului

- Sa accepte constructia fiind obligat sa plateasca despagubirea:

Valoarea materialelor si a muncii depuse de constructor (cheltuieli reale)

Suma care reflecta cu cit a crescut valoarea terenului dupa constructia

imobilului

b) De buna-credinta – proprietarul terenului nu poate refuza constructia si nu poate

cere demolarea ei si trebuie sa accepte in proprietate cu achitarea. Despagubirea

similar situatiei de mai sus.

1.3. IJ va da cistig de cauza lui Stamati, deoarece Ana Nichifor vrea sa plateasca doar

cheltuielile de constructive nu si costul materialelor.

Subiectul II. Stingerea dreptului de usufruct

2.1. definiti si enumerate modurile de stingere a dreptului de usufruct

Moartea uzufructuarului – pf sau lichidarea uzufructuarului – pj – uzufructul fiind

un drept inalienabil, poate sa existe atita timp cit exista persoana in a carei favoare a fost

constituit. Daca uzufructuarul – pf a decedat, uzufructul se considera stins, iar clauza prin

care s-ar fi stipulat trecerea uzufructului catre mostenitori este nula de drept. Daca pj a ft

radiat din Registrul de stat ca rezultat al lichidarii sau a ft dizolvat in urma reorganizarii

prin fuziune sau a ft dizolvat in urma reorganizarii prin fuziune sau dezmembrare,

uzufructul se considera stins.

Expirarea termenului. Uzufructul se stinge la expirarea termenului pt care este

constituit daca nu a intervenit o alta clauza de stingere. Termenul de constituire a

uzufructului poate fi determinat sau determinabil. Este vb de un termen determinat atunci

cind in actul de constituire se prevede un anumit nr de ani sau o anumita data. Este

determinabil termenul care deppinde de anumite evenimente ce vor surveni in viitor

(virsta uzufructuarului sau a unui tert). Uzufructul constituit in favoarea unei pj se stinge

la 30 de ani, chiar daca actul def constituire prevede un termen mai mare.

Anularea actului prin care nudul proprietar a dobindit dreptul de proprietate.

Uzufructul inceteaz in cazul in care, prin HJ a ft rezolvit sau anulat actul juridic prin care

cel care a instituit uzufructul a dobindit titlu de proprietate.

Renuntarea uzufructuarului la dreptul sau. Legiutorul a stipulat expres dreptul

uzufructuarului de a renunta la dreptul sau, care poate fi exercitat chiar si in cazul in care

nudul proprietar se opune.

Distrugerea bunului. Uzufructul se stinge in cazul in care bunul a fost distrus in

intregime intr-un caz fortuity. Daca bunul este distrus in parte, uzufructul continua asupra

partii ramase. In cazul in care bunul distrus a ft asigurat, uzufructul va continua asupra

indemnizatiei de asigurare daca aceasta nu este folosita pt repararea bunului.

Intrunirea de catre aceeasi persoana a calitatii de proprietar si de uzufructuar. In

cazul in care dr de pr si de usufruct se reunesc in persoana aceluiasi titular, uzufructul se

stinge.

Prin vointa partilor. 415 uzufructul poate fi stins daca nudul proprietar si uzufructuarul

convin in aceasta privinta. Legea prevede in mod expres ca uzufructul asupra unui drept

poate fi stins prin stingerea dreptului dar numai cu acordul uzufructuarului.

La cererea nudului proprietar art. 421. Uzufructul poate inceta la cererae nudului

proprietar atunci cind uzufructuarul abuzeaza de folosinta bunului, ii adduce stricaciuni

ori il lasa sa degradeze. Daca uzufructuarul nu cade de accord cu nudul proprietar, acesta

il va actiona in IJ, demonstrind abuzul de folosinta.

2.2. efectele singerii dreptului de usufruct

La stingerea dreptului de usufruct, uzufructuarul este obligat sa restituie nudului proprietar,

in stare corespunzatoare, bunurile pe care le detine in virtutea dreptului de usufruct. Prin

stingerea dr de usufruct tb sa inceteze orice folosinta a bunului, acesta revenind in posesiunea

proprietarului. Fructele natural neculese la sfirsitul perioadei sint ale nudului proprietar daca

actul de constituire nu prevede altfel. Fructele civile(dobinda, dividendele, arenda si chiria),

se percep zi de zi, suma calculate pina la data stingerii fiind a uzufructuarului, iar de la fdata

stingerii – a nudului proprietar.

Restituirea bunului nu are loc cind uzufructul se stinge prin consolidare si nici in cazul

pieirii sau distrugerii totale a bunului.

Daca bunul piere ori se deterioreaza din culpa uzufructuarului, acesta este obligat sa

despagubeasca proprietarul. Daca bunul piere in caz fortuit, uzufructuarul nu este tinut la

despagubire. Este important sa mentionam ca imposibilitatea de erstituire nu se prezuma in

cazul in cazre obiectul uzufructului este un bun consumptibil. Uzufructuiarul poate dispune

de bunurile consumptibile, insa cu obligatia de a restitui bunuri de aceeasi calitate, cantitate

si valoare. Numai in cazul in care, la data stingerii uzufructului, este imposibil a restitui

bunurile se va restitui contravaloarea lor. Uzufructuzrul are obligatia de a restitui bunurile

nudului proprietar in stare corespunzatoare. In cazul in care bunurile se uzeaza ca urmare a

utilizarii lor, UZUFRUCTUARUL ESTE obligat Sa le restituie in starea in care se afla la

data stingerii uzufructului cu conditia ca sa folosit de ele ca un bun proprietar. Aceste

dispozitii se aplica fata de toate bunurile corporale, deoarrece, in principiu, ele se uzeaza prin

utilizare. Daca se constata ca uzura sau degradarea bunurilor se datoreaza neglijentei

uzufructuarului, acesta va fi tinut la plata despagubirilor. Constatarea starii corespunzatoare a

bunului la miomentul restituirii tb sa se faca in temeiul actului de invetariere a bunurilor

mobile intocmit la momentul predarii bunului sau in cazul imobilelor al actului de

constatatare a starii bunului. In cazul imobilelor, stingerea uzufructului se consemneaza in

Registrul bunurilor immobile. In legatura cu acest fapt, actul de constatare a stingerii

dreptului de usufruct (certificatul de deces, extrasul din registrul de stat al pj, actul prin care

uzufructuarul a renuntat la dr sau, contractual de stingere a uzufructului, HIIJ), va fi prezentat

cadastral territorial. Pornind de la dispozitiile art 412 (6) in cazul stingerii uzfructului, nudul

proprietar va fi obligat sa compensezze uzufructuarului cheltuielile de reparative capital pe

care acesta le-a suportat. Rezulta ca atunci cind obietul uzufructului se restituie intr-o stare

mai buna decit cea indicate la art 409, aceasta imbunatattire datorindu-se interventiei

uzufructuarului, nudul proprietar est eobligat sa restituie valoarae imbunatatirilor.

2.3 daca uzufructul se constituie asupra unui imobil, nasterea, modificarea sau stingerea este

conditionata de inscrierea in registrul de stat. In cazul imobilelor, stingerea uzufructului se

consemneaza in Registrul bunurilor immobile. In legatura cu acest fapt, actul de constatare a

stingerii dreptului de usufruct (certificatul de deces, extrasul din registrul de stat al pj, actul

prin care uzufructuarul a renuntat la dr sau, contractual de stingere a uzufructului, HIIJ), va fi

prezentat cadastral territorial

Testul nr.9

Subiectul I: Apararea posesiunii cu ajutorul actiunii in reintegrare

1.1 Actiunile posesorii sunt actiunile judiciare pe care le poate inainta posesorul sau fostul

posesor p/u a-si apara posesia tulburata. Scopul acestor actiuni consta in a proteja starea de

fapt contra unor tulburari ilegale.

Actiunea in reintegrare – este actiunea prin care cel deposedat de bun este in drept sa ceara

restituirea stapinirii de fapt asupra bunului.

1.2 Pentru satisfacerea actiunii in reintegrare este nevoie de intrunit urmatoarele cerinte:

1. Posesorul trebuie sa fie de buna-credinta

2. Actiunea trebuie sa fie inaintata in decursul a 3 ani,fiindu-I aplicabile regulile termenului

de prescriptive extinctive

3. Posesorul trebuie sa dovedeasca posesiunea sa anterioara asupra bunului

4. Deposedarea trebuie sa rezulte dintr-un act de violent

5. Actualul posesor (piritul) nu are un drept preferential de posesie

1.3 Matusa Parascovia,pentru a-si revendica gainile trebuie sa demonstreze ca aceste gaini i-au

apartinut anterior,adica inainte de producerea furtului…Ea trebuie sa demonstreze ca Ion

(piritul) nu are un drept preferential de posesie asupra gainilor,iar matusa Parascovia este un

posesor de buna-credinta si ca actiunea judiciara depusa de catre aceasta nu a depasit

termenul de prescriptie de 3 ani.Matusa Parascovia trebuie sa demonstreze ca a fost

deposedata de gaini anume printr-un act illegal,violent (furt).

Paratul Ion pentru a-si pastra gainile trebuie sa demontreze ca este un posesor actual de buna-

credinta sau poate ca are un drept preferential de posesie asupra gainilor.

Subiectul 2:

2.1 Dreptul de servitute este un dr. real care apartine proprietarului unui obiect (imobilul

dominant) de a se folosi intr-o forma oarecare de imobilul vecinului sau (imobilul aservit) insa

doar pentru uzul sau utilitatea imobilului dominant. Potrivit art. 428,Cod Civil, servitutea este

sarcina care greveaza un imobil (terenul aservit)pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt

proprietar (terenul dominant).

Caracterele juridice ale dr. de servitude sunt:

1.este un drept asupra proprietatii unei alte persoane – dr. de servitude apartine proprietarului de

teren dominant asupra terenului aservit,care apartine unui alt proprietar.

2. este un drept real – fiindca este un drept asupra unui lucru,este un drept opozabil tuturor

subiectelor de drept.

3.este un drept imobiliar – dr. de servitute se poate constitui numai asupra bunurilor imobile.

4.este un dr. perpetuu - care se caracterizeaza prin faptul ca dr. de servitute dureaza atat timp cat

exista nu numai terenul dominant,dar si terenul aservit si numai in masura in care nu intrevine o

alta cauza de stingere a dr de servitute.

5.este un dr. accesoriu – servitutea este un accesoriu al terenului dominant , a carui utilitate o

sporeste.

6. este un drept indivizibil – caracterul indivizibil arata ca , in cazul in care unul dintre terenuri

se afla in proprietate comuna, ptu constituirea dr. de servitute este necesar acordul tuturor

coproprietarilor.

2.2 Potrivit art. 430 din Codul Civil, servitutile se clasifica in:

1. in functie de manifestarea lor externa,servitutile sunt aparente si neaparente (art.430(1)) –

aparente sun servitutile care se cunosc prin semne exterioare(servitutea de trecere pentru care

exista o carare ori un drum asfaltat; servitutea de vedere ptu care exista o fereastra sau un

balcon),pe cand cele neaparente sunt cele care nu se atesta prin astfel de semne(servitutea de a nu

zidi mai sus de o anumita inaltime; un apeduct instalat in pamant,de a caror existent se poate lua

cunostinta dor din documente sau la dezgruparea tevilor).

2. in functie de modul de executare , sevitutile sunt continue si necontinue (art.430(2))

-servituti continue – sunt servitutile al caror exercitiu este sau poate fi continuu fara a fi necesara

fapta omului,de exemplu apeductul,gazoductul,scurgerea apelor,servitutea de vedere.

-servituti necontinue – cele pentru a caror existenta este necesara fapta omului,de exemplu

servitutea de trecere,de a lua apa din fantana.

3. in functie de faptul ca presupun exercitarea unor anumite actiuni sau abtinera de la savirsirea

unor actiuni,servitutile sunt positive si negative (art. 430(3))

- servitutile positive – sunt cele care indreptatesc pe proprietarul terenului dominant sa faca in

mod direct anumite acte de folosinta pe terenul aservit,de ex. Dr. de a trece,dr. de a lua apa din

fantana.

-sevitutile negative – cele care impugn proprietarului terenuli aservit anumite restrictii in

exercitiului dr. sau de proprietate,de ex.: interdictia de a cosntrui pe propriul teren,interdictia de a

construe mai sus de o anumita inaltime.

Servitutile legale sunt acele servituti care isi au originea in lege si au ca obiect utilitatea publica

sau privata.Codul Civil nu reglementeaza servitutile legale deoarece situatii similare sunt

cuprinse in dreptul vecinatatii care constituie niste limite legale ale dr. de proprietate,neexistand

prin urmare temeiul juridic de a le numi servituti.

Test nr. 10

Subiectul 1 Regimul juridic al bunurilor domeniului public

1.1 Dreptul de proprietate publica etse definit ca drept real al statului si al unitatilor

administrativ-teritoriale asupra unor bunuri mobile si immobile de interes national sau

local.Din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale fac parte

bunurile determinate de lege,precum si bunurile care ,prin natura lor , sunt de uz sau de

interes public.

Subiectele bunurilor domeniului public sunt: statul sau unitatile administrativ-teritoriale.

1.2 Caracterele juridice ale bunurilor domeniului public sunt:

a)sunt inalienabile- acest caracte denota faptul ca bunurile sunt scoase din circuitul civil,prin

urmare aceste bunuri nu pot fi instrainate.

b) sunt impresctibile – acest character presupune faptul ca bunrile domeniul public nu pot fi

dobindite prin modul de dobindire a dreptului de proprietate cum este uzucapiunea

c)sunt insesizabile –caracterul insesizabil a bunurilor din domeniul public consta in

imposibilitatea urmarilor,pe baza pretentiilor unor creditori.

Subiectul 2 Dreptul de uz

2.1 Dreptul de uz- este un drept real in temeiul careia titulaul sau poate folosi bunul si culege

fructele sale in limita nevoilor sale si a familii sale .

2.2 asemanari:

- atit drptul de uz cit si dreptull de usufruct sint drepturi reale

-ambele drepturi au un character temporar pr in esenta lor

-ambele drepturi se constituie in temeiul unui act juridic sau in baza legii

-dreptul de uz se exercita similar dreptului de uzfruct in baza normelor acestui drept care se

rasfring si asupra obligatiilor si drepturilor uzuarului.

Deosebiri:

-dreptul de uz spre deosebire de uzfruct este un drept restrins si partial

-uzufructuarul are dreptul de a culege fructele bunului intocmai ca proprietarul ,pe cind uzuarul

poate culege fructele bunului in limita nevoilor sale si familiei sale

Test nr 11

Subiect 1 Incetarea dreptului de proprietate

1.1 Dreptul de proprietate – este un dr subiectiv ce confera titularului exercitarea in putere

proprie si in interes propriu a atributelor de posesiune ,folosinta si dispozitie asupra bunurilor

sale in limitele stabilite de lege

Temeiurile de incetare a dr de proprietate :

-incetarea benevola a dr de proprietate-poate avea loc in urma actiunii

proprietarului:a)consumarea sau distrugerea bunului;b)incheierea unui act juridic translativ de

proprietate;c)renuntarea la bun

-incetarea dr de proprietate ca rezultat al unur fapte obiective:a)pieirea fortuita sau distrugerea

bunului;b)pierderea bunului

-incetarea dr de proprietate contravointei proprietarului:a)urmarirea bunurilor in legatura cu

obligatiile proprietarului;b)instraiarea bunurilor pe care ,conform legii ,persoana nu le poate avea

in proprietate;c)rascumpararea animalelor dosmetice in cazul incalcarii regulilor de comportare

cu acestea d)privatizarea proprietatii de stat;e)exproprierea pt cauza de utilitate

publica;f)rechizitia ;g)confiscarea

1.2 analiza:

1)Renuntarea la dr de proprietate ceea ce inseamna ca proprietarul poate renunta oricind la dr de

proprietate printro declaratie ,in acest sens sau alt mod care atesta cu certitudine ca a renuntat la

bun fara intentia de a pastra dr de proprietate asupra lui.Renuntarea poate fi facuta doar de

proprietarul bunului nu si de alte persoane care detin bunul cu dr de posesiune si folosinta.Pot

renunta la dr de proprietate atit pers fizice si juridice,cit si statul si unitatile administrativ-

teritoriale.

2)exproprierea pt cauza de utilitate publica- prin expropriere se intelege transferul de bunuri si de

dr patrimoniale din proprietate private in proprietate publica,transferul catre stat de bunuri

proprietate publica ce apartin unei unitati administrative-teritoriale sau,dupa caz,cedarea catre

stat sau catre o UAT a dr patrimoniale in scopul efectuarii de lucrari pt cauza de utilitate publica

de interes national sau de interes local,in conditiile prevazute de lege ,dupa o dreapta si

prealabila despagubire.

3)Confiscarea –prin confiscare se intelege trecerea fara plata catre stat a unui bun ca sanctiune pt

fapte ilicite,in temeiul a unei hotariri a instantei judecatoresti sau a unei alte autoritati publice

competente.Daca proprietarul bunului nu e deacord cu actul administrative de confiscare,acesta

poate fi atacat in instanta de judecata.

Subiectul 2 Dreptul de abitatie

2.1 Dreptul de abitatie numit si dr. de locuinta ,reprezinta dr pers fizice de a trai in locuinta unei

alte pesroane.Titularul dr. de abitatie poate locui personal sau impreuna cu sotul si copii sai.

2.2 Asemanari:

-dr de abitatie este guvernat de aceleasi dispozitie ca si dr de usufruct

-obiectul dr de abitatie o constituie imobilul de locuit al unei persoane ceea ce poate constitui si

obiect al dr de usufruct

-ambele dr se constituie in temeiul act juridic sau a legii

Deosebiri:

-dr de usufruct se constituie asupra oricaror bunuri care se afla in circuitul civil pe cind dr de

abitatie se constituie doar asupra unei locuinte.

-uzufructuarul se foloseste de bun si culege fructele intocmai ca proprietarul pe cind titularul dr

de abitatie are dr doar asupra partii de care dispune.

Test nr 12

Subiectul1.Notiune si caractere juridice ale actiunii negatorii

1.1 PRIN actiunea negatorie se intelege cerinta proprietarului posesor al bunului fata de tert de

inlatura piedicile in posesiunea ,folosinta si dispozitia bunurilor cei apartin.Actiunea

negatorie e similara actiunii in complingere prin care posesorul cere tertului sa inceteze orice

tulburare a posesiunii,impiedicare liberului ei exercitiu

1.2 Caracterele juridice ale actiunii negatorii:

1)este o actiune reala-fiindca se intemeiaza anume pe dr dde proprietate ca dr real

2)actiune negatorii este o actiune petitorie deoarece dr de inainta o actiune negatorie o are

numai titularul dr de proprietate

3)e o actiune imprescriptibila

Subiectul 2. Accesiunea imobiliara naturala ca mod de dobindire a dr de proprietate

2.1 Accesiune imobiliara naturala consta din unirea unui imobil cu un alt bun imobil si are

loc ca urmare a unui eveniment al naturii,pe cind accesiunea imobiliara artificiala reprezinta

unirea unui bun imobil cu alt imobil prin fapta unei persoane.

2.2 cunoastem urm tipuri de accesiune imobiliara naturala:

1)Aluviunile –sunt cresteri de pamint ce se fac succesiv sip e nesimtite la malurile apelor

curgatoare,acestea adaosuri revin proprietarului de teren riveran

2)Avulsiuni-reprezinta unirea unei bucate de pamint la un mal, ea fiind rupta brusc de apa

curgatoare de la un alt sector de teren.Proprietarul bucatei de pamint pastreaza proprietatea

daca o revendica de un termen de un an,in ca contrar proprietarul terenului riveran va dobindi

proprietatea bucatei de pamint

3)formarea insulelor- in cazul o apa curgatoare formind un mal nou inconjoara terenul

proprietarului riveran,aceasta ramine proprietarul insulei create.

Test nr 13

Subiectul1. Conditiile admiterii actiunii in revendicare

1.1Conditiile admiterii actiunii in revendicare:

a)pierderea de catre proprietar a posesiunii asupra bunului

b)determinarea individuala a bunului

c)aflarea bunului in posesiune straina si neaparat illegal

1.2 a)reclamantul tb sa demonstreze ca e proprietarul adevarat si actual al bunului,daca

reclamantul a demonstrate ca e proprietar sarcina probei trece la pirit.Piritul poate bloca

actiune ain revendicare care daca demonstreaza ca desi nu a dobindit drept de proprietate de

la adevaratul proprietar,el totusi la dobindit singur prin uzucapiune.

b)sa nu fie expirat termenul de prescriptive extinctive,ca effect reclamantului I se recunoaste

proprietatea asupra bunului revendicat ,iar piritul e obligat la restituirea lui.

c)bunul sa fie individual determinat sis a nu fie distrus

Subiectul2.notiune de posesie ca stare de fapt

2.1 posesiunea ca stare de fapt consta in exercitarea voita a stapinirii material a unui lucru

si care ,in conditiile legii,produce anumite efecte juridice.Spre deosebire ca starea de fapt

care consta in stapinirea bunului,starea de drept se caracterizeaza prin existenta dr de a

poseda.

2.2 Jurisconsultul Rudolf von Ihering a elaborate teoria obiectiva referitoare la

posesiune.prin aceasta conceptie autorul reduce posesiune la un singur element si anume la

acel material,la corpus.In conceptia acestui savant posesiunea este stapinirea exercitataa

asupra unui lucru .

O alta teorie cunoscuta este teoria lui Savighy care poarta denumirea de teoria subiectiva.El

considera ca posesor este doar persoana care detine posesiunea asupra lucrului si care se

comporta fata de el ca un bun proprietar,aceasta teorie destinge 2 elemente cel material sic el

volitil.

Codul civil din 2002 a acceptat teoria obiectiva prin care se spune ca posesiunea se

dobindeste prin exercitarea voita a stapinirii de fapt a bunului.

2.3 Posesia este o stare de fapt si consta in exercitarea voita a stapinirii materiale a unui

bun,iar cel care se afla in stapinirea bunului nu are si dreptul de a-l poseda.Posesiunea nu este

un drept,ea nu poate fi transmisa succesorilor prin act de succesiune.Codul Civil in art.303

anume asa prevede ca posesiunea este o stare de fapt,astfel asupra aceluiasi bun nu este

posibil sa coexiste posesie ca stare de fapt si posesie ca stare de drept.

Test nr 14.

Subiect 1.Folosinta-atribut al dreptului de proprietate.

1.1folosinta ofera proprietarului facultatea de a intrebuinta bunul sau,culegind sau percepind

in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.deasemenea prin folosinta se intelege

posibilitatea proprietarului de a sustrage din bun calitatile utile ale acestuia in scopul

satisfacerii necesitatilor sale material si culturale.

1.2 folosinta este unul dintre cele 3 atribute ale dreptului de proprietate care ii ofera titularului

dreptul de a se folosi de bun si de ai culege fructele acestuia.dr de folosinta include si

posibilitatea de a nu folosi bunul,ceea ce nu duce la pierderea dreptului de proprietate

deoarece dr de propritate are un character perpetuu,adika acest drept nu se stinge prin

neuz .folosinta bunurilor poate fi exercitata atit de catre proprietar ,nemijlocit,cit si de alte

persoane,la vointa proprietarului.

SE poate spune ca principala deosebire dintre folosinta si dispozitia bunului ca attribute ale dr

de proprietate consta in faptul ca folosinta include intrebuintarea calitatilor utile ale bunului,iar

dispozitia-schimbarea statutului juridic al bunului.

1.3 transmiterea posesiei temporare catre un tert se efectueaza in vrtutea atributului de

folosinta,deoarece in acest caz prorprietarul incredinteaza unei altei persoane dr de folosinta

asupra bunului,locuintei,ceea ce inseamna ca nu are loc o schimbare a statutului juridic al

bunului – ca in cazul atributului de dispozitie.

Subiectul 2.Drepturile si obligatiile uzufructuarului.

2.1Drepturile uzufructuarului:

Dreptul de posesiune

Dreptul de folosinta

Dr la fructe

Dr de a dispune de bunurile consumptibile

Dr de a face reparatie capitala

Dr la compenasarea cheltuielilor de reparative si despagubiri

Obligatiile:

De primire a bunului si de intocmire a inventarului

De a se folosi de bun ca un proprietar

De informare

De pastrare destinatiei bunului

Efectuarea reparatiilor

De restituire a bunului obiect al dreptului de usufruct

De a despagubi nudul proprietar in cazul pieirii sau deteriorarii bunului din culpa

uzufractuarului

2.2Conditii:

Uzufructul nu poate trece de la uzufructuar la o altă persoană prin acte juridice sau prin succesiune.

Uzufructuarul poate închiria sau arenda altuia, integral sau în parte, bunul mobil obiect al

uzufructului dacă, la momentul constituirii uzufructului, nu a fost stabilit altfel.

     Dacă la momentul constituirii uzufructului imobilul nu era dat în chirie sau arendă, uzufructuarul

nu are dreptul să-l dea în chirie sau arendă fără acordul nudului proprietar sau fără autorizaţia

instanţei de judecată dacă acest drept nu i-a fost acordat expres la momentul constituirii

uzufructului.  În cazul când obiectul uzufructului este un bun mobil, uzufructuarul îl poate da în

chirie sau în arendă oricând, integral sau parţial, dacă la momentul constituirii uzufructului nu a

fost stipulat altfel.

Testul nr 15

Subiectul 1.Ocupatiunea

1/1 Ocupatiunea este un mod originar de dobindire a dr de proprietate care se realizeaza prin luarea

in posesiune a unui bun care nu apartine nimanui,devine proprietarul lui de la data intrarii in

posesiune.iar bunul gasit este bun mobil care proprietarul la pierdut,iar o alta persoana la gasit,in

acest caz bunul mobil pierdut continua sa apartina proprietarului sau.

1.2se considera ca bunurile sunt fara stapin in urm 3 situatii:a)bunuri al caror proprietar a

renuntat express la dreptul de proprietate;b)bunuri abandonate;c)bunuri care prin natural or nu au

proprietar

Subiectul 2 Proprietatea comuna

2.1 proprietatea comuna reprezinta cazul in care asupra unui bun au dr de proprietate 2 sau mai

multi proprietari.

Conform leg in vigoare sunt cunoscute 2 forme ale prop. Commune:

1)prop. Comuna pe cote-parti: este un dr de prop. Care apartine la 2 sau mai multe

persoane ,exprimat in cote ideale asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa

2)prop comuna in devalmasie:este cazul in care dr de prop aprtine concomitant la 2 sau mai

multe pers asupra unui bun pe care il detin in proprietate acesta raminind nefractionat in

materialitatea sa ,nefiind determinate nici cota-parte ideala din dr de proprietate .

2.2 Folosinta si dispozitia asuprsa bunului aflat in proprietate comuna pe cote-partise

exercita cu consititamintul tuturor coproprietarilor.Referitor la exercitarea dr de folosinta,codul

civil prevede coproprietar are dr de a folosi bunul prop comuna pe cote-partiin masura care nu

schimba destinatia lui si nu adduce atingere celorlalti coproprietari.Ca rezultat coproprietarii

dobindesc in prop fructele si veniturile aduse de bunul comun.Modul de folosire a bunuui

comun se stabileste prin acordul proprietarilor sau in caz de divergente,prin hotarire

judecatoreasca in baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor.In cazul

exercitarii dr de dispozitie asupra bunului comun ,codul civil prevede ca fiecare coproprietar

poate ssa efectueze acte de consrvare a bunurilor prop comuna pe cote-parti fara acordul

celorlalti coproprietari si sa le pretinda compensarea cheltuielelor proportional cotei lor parti.Tb

sa se faca distinctie intre dispozitia intregului bun si dispozitia cu cota-parte din prop comuna pe

cote-parti.Actele de dispozitie asupra bunurilor commune pot fi incheiate doar daca a fost dat

acordul tuturor coproprietarilor.

testNr 16

subiectul1 Incetarea dr de propritate

1.,1Din cauza caracterului perpetruu a dr de preoprietate el poate inceta doar cind dispare

bunul.Dr de prop inceteaza in conditiile legii in urma consumarii,pieirii fortuite sau distrugerii

bunului,instrainarii lui in temeiul unui act juridic,renuntarii la dr de prop ,precum si in alte cazuri

prevazute de lege.

Spre deosebire de incetare a dr de prop ,transmiterea acestuia necesita existenta acordului de

vointa al partilor participante.

1.2Asemanari:

a)in toate aceste 3 cazuri lipseste vointa proprietarului ,adica dr de prop inceteaza

contrar vointei acesteia.

b)in toate aceste 3 cazuri ,daca proprietarul nu e deacord cu actul de incetare a dr

de prop ,acesta poate ataca intro instanta de judecata

\c)in toate aceste 3 cazuri statul este subiectul care cere incetarea dr de prop a pers

fizice sau juridice.

Deosebiri:\

a) Atit expropriere cit rechizitia si confiscarea se deosebesc prin continutul si

scopul fiecareia

b) Exproprierea si rechizitia spre deosebire de confiscare prevede o despagubire

a proprietarului

c) Rechizitia are un character temporar,pe cind expropierea si confiscarea au un

character definitive.

Subiectul 2 Dezmembramintele dr de prop

2.1

Dezmembramint al dr de prop reprezinta drepturile reale principale, derivate din dreptul de

proprietate privata asupra unui bun proprietatea altei persoane, care se constituie sau se

dobandesc prin transferarea unor elemente ale continutului juridic al dreptului de proprietate

asupra bunului respectiv catre o alta persoana, sau prin exercitarea acestor elemente de catre

proprietarul bunului si o alta persoana.

Drepturile reale grevate de dezmembraminte ale dr de prop sunt:dr de uz ,de usufruct,de abitatie

de superficie si de servitute.

2.2 dreptul de uzufruct sau dr de abitatie ,in dependent de ce dr iau fost oferite fiului de catre

tata.

Test nr 17

Subiectul 1

1.1 Definiti atributele dreptului de proprietate.

Atributele dreptului de proprietate ( imputernicirile proprietarului) reprezinta dreptul de posesiune,

dreptul de folosinta si dispozitie ce au un caracter independent si nu se bazeaza pe dreptul unor alte

persoane.

1.2 Determinati si analizati continutul atributelor dreptului de proprietate.

Atributele dreptului de proprietate in conformitate lu legislatie se imparte in:

-Dr de posesiune

- Dr de folofita

-Dr de dispozitie.

Posesiunea este un important atribut al dreptului de proprietate fiindca in cazul in care proprietarul

este lipsit de posesiune este lipsit si de posibilitatea de a-si exercita dreptul de proprietate. Nevind bunul

in posesie nu poti folosi bunul , nici dispune de el.

In literatura de specialiatate exista mai multe definitii asupra importatei ei cum ar fi:

- Posesiunea consta in prerogativa titularului dreptului de proprietate de a stapini bunul,

-Posesiunea este posibilitatea proprietarului de a stapini bunul ce-I apartine in materialiatatea

sa, comportindu-se fata de toti ceilalti ca titular al dreptului de proprietate.

Insa posesiunea ofera proprietarului posibiliatatea de a stapini in fapt bunul. O asemenea stapinire ii

poate apartine direct si nemijlocit, exercitindul in interes propriu si in putere proprie. Proprietarul insa

poate conveni ca stapinirea de fapt sa fie exercitata de o alta persoana, dar in numele si in interesul sau.

Folosinta este prerogativa in a carei temei proprietarul poate intrebuinta bunul in interesul sau

percepindu-I fructele ( naturale, civile, industriale ). Prin folosinta se intelege si posibilitatea

proprietarului de a sustrage sin bun calitatile utile ale acestuia in scopul satisfacerii necesitatilor sale

materiale si culturale.

Dreptul de folosinta include si libertatea de a nu folosi bunul insa in unele cazuri poate fi instituit prin

lege obligatia de a folosire a bunului daca nefolosirea bunului ar cintraveni intereselor publice. In acest

caz proprietarul poate fi obligat fie sa foloseasca el insusi bunul ori sa-l dea in folosinta unor terti in

schimbul unor contraplati corespunzatoare.

Dispozitia - se intelege posibilitatea stabilirii statutului juridic al bunului : vinzare, transmitere prin

mostenire, donare. Ca rezultat al exercitarii dreptului de dispozitie proprietarul intra in relatii juridice cu

persoane terte. Dreptul de dispozitie este unul dintre cele mai importante atribute ale proprietarului.

Anume prin el proprietarul se deosebeste in mare masura de alti posesori titulari. In concluzie afirmam ca

proprietarului apartine dreptul de a poseda bunurile, de a le folosi si de a dispune de ele. In anumite cazuri

de unele din aceste imputerniciri pot sa dispuna si neproprietarii. Astefl locatarul poseda, foloseste

bunurile unei persoanei de la care le-a luat in locatiune, iar in unele cazuri poate chiar sa dspuna de ele.

1.3 Apreciati daca transmiterea bunului in posesie temporara catre un tert

( locatiune, comodat ) se efectuiaza in virtutia atributului de folosinta sau a

atributului de dispozitie, acordat de dreptul de proprietate.

Transmiterea bunului in popsesiune temporara catre un tert se efectuiaza in virtutia atit atributului

de dispozitie cit si celui de folosinta deoarece in ura studierii corelatiei dintre dreptul de folosinta si

dispozitie putem spune ca proprietarul dind bunul sau in locatiune sau comodat poate obtine venituri atit

in urma exercitarii dreptului de folosinta cit si a dreptului de dispozitie, insa de regula veniturile din

exercitare drepturilor de dispozitie sunt banesti, iar din exercitarea dreptului de folosinta sunt naturale.

Subiectul 2. Uzucapiunea

2.1 Identificati diferentele dintre prescriptia achizitiva si prescriptia

extinctiva.

Prescriptia achizitiva este un mod de dobindire a dreptului de proprietate prin posedarea

indelungata a unui bun mobil sau impobil in termenele si in conditiile prevazute de lege.

Prescriptia extinctiva mijloc de stingere a dreptulu la atiune in sens material, prin neexercitarea

acelui drept in intervalul de timp stabilit de lege

2.2 Determinati cazurile in care dobindidorul de buna-credinta dobindeste

dreptul de proprietate pina la expirarea termenului de 5 ani, pentru mobile

sau 15 ani pentru imobile.

Potrivit legislatiei in vigoare pentru dobindirea dreptului de proprietate prin uzucapiune este necesar ca

cel care poseda bunul trebuie sa fie de buna-credinta, posesiunea trebuie exercitata timp de 5 ani, in cazul

bunurilor mobile si de 15 ani in cazurile bunurilor imobile, posesiunea trebuie sa fie utila. Insa in unele

tari nu se impune o astfel de conditie din ceia ce rezulta ca nu cere ca posesiunea sa fie de buna credinta.

Si posesorul de rea credinta poate dobini prind uzucapiune dreptul de proprietate ceia ce ii impune un

termen de 30 ani pentru a uzucapa ( bunuri imobile) . In ceia ce priveste bunurile mobile este aplicabila

regula conform careia bunurile mobile se prescriu prin faptul posesiunii lor fara a fi necesara curgerea de

timp.

Dobindirea dreptului de proprietate asupra comorii – regula generala in acest sens este

impartirea comorii jumatate prorietarul bunului imobil in care a fost descoperita si jumatate

descoperitorului.

Actul jurudic civil ca mod de dobindire a dreptului de proprietate- ele sunt cele mai

raspindite si cel mai important mod de dobindire a dreptului proprietate. ( vinzarea-cumpararea , donatia,

contract de instrainare a bunului cu conditia de intretinere pe viata.)

Succesiunea legala – mostenirea legala consta in trecerea patrimoniului defunctului

catre persoanele expres enumerate in lege, in conditiile acesteia.

Hotarirea judecatoreasca - dreptul de proprietate ce se poate dobindi prin hotarirea

judecatoreasca atunci cind aceasta este translativa de proprietate.

Actul administrativ – este considerat mod de dobindire a dreptului de proprietate doar in

cazurile prevazute de lege.

2.3 M.V a depus o actiunein judecata impotriva Consiliului municipal

Chisinau si OCT Chisinau privind recunoasterea dobindirii dreptului de

prprietate prin uzucapiune asupra terenului din str SF Vinere 71, Chisinau.

In motivarea actiunii M.V a indicat ca este proprietar al casei de pe terenul in

litigiu. Totusi din 1985 M.V achita impozitul funciar si se comporta ca un

proprietar cu terenul in cauza. Reprezentantii piritului au indicat sa

autoritatea publica locala este inscrisa ca si proprietar al terenului in Registru

bunurilor imobile.

Cistig de cauza va avea MV deoarece intruneste toate conditiile pentru a uzucapa terenul:

Este posesor de mai mult de 15 ani

Posesia este utila, continua si publica

Test nr 18

Subiectul 1. Accesiunea mobiliara- mod de dobindire a dreptului de

proprietate

1.1 Definiti accesiunea mobiliara in plan comparat cu cea imobiliara.

Acesiunia mobiliara - unirea a doua bunuri mobile care apartin la proprietari diferiti

ori confectionarea sau obtinerea unui bun de catre o persoana, prin munca sa, folosind

materialele altuia. Exista trei cazuri de accesiunie mobiliara: adjonctiunea, specificatiunea si

confuziunea.

Accesiunia imobiliara – principiul general ce domina aceasta materie este : : pamintul

este considerat bun principal iar lucrurile care se incorporeaza in el sunt accesorii. Exista doa

tipuri de accesiune imobiliara: 1) naturala- ( aluviunea, alvusiunea) , 2) artificiala.

1.2 Determinati adjonctiunea, confuziunea, specificatiunea ca si varietati ale

accesiunii mobiliare si stabiliti regimul juridic al acestora.

Adjunctiunea consta in unirea a doua bunuri ce apartin unor proprietari diferiti care

desi formeaza un singur tot, pot fi despartite si utilizate separat. Sunt situatii in care bunurile care

au format un intreg nu pot fi separate fara a se deteriora ori separarea desi nu le afecteaza

necesita cheltuieli excesive. Din care rezulta ca daca doua bunuri care apartin diferitor proprietari

s-au unit incit nu se mai pot separa fara sa fie deteriorate sau fara munca sau cheltuieli excesive,

noul bun apartine proprietarului care a contribuit cel mai mult la constituirea bunului prin munca

sau prin valoarea bunului initial, fiind obligat sa plateasca celuilalt proprietar pretul bunului unit

cu bunul principal.

Specificatiunea cazul in care o persoana face un obiect nou cu materie strina. Am

putea deduce ca materia este bunul principal ia manopera bunul accesoriu. In cazul

specificatiunii regula este ca dreptul de proprietate asupra bunului rezulta din prelucrarea

materiei apartine proprietarului eu. Proprietarul materiei conform regulei generale este obligat sa

plateasca valoarea manoperei. Este posibil ca lucratorul sa devina proprietarul noului bun chiar

in lipsa unei intelegeri cu proprietarul materiei. In acest caz lucratorul trebuie sa fie de buna

credinta, iar valoarea manoperii sa fie superioara valorii materiei. Cel care trebuie sa restituie

bunul rezultat din prelucrarea materiei este in drept sa-l retina pina va primi de la proprietarul

noului bun suma datorata.

Confuziunea amestecul a doua sau mai multe materii care apartin unor diferiti proprietari.

In cazul in care un bun s-a format prin amestecarea mai multor materii ce apartin diferitor

proprietari si nici un nu poate fi considerata materie principala, proprietarul care nu a stiut despre

confuziune poate cere separarea materiilor daca este posibil. Daca materiliilr amestecate nu pot fi

separate fara paguba, bunul format apartine proprietarilor materiilor proportional cantitatii,

calitatii si valorii materiei fiecaruia.

1.3 Speta

Cistig de cauza va avea Julia deoarece pentru ca opera sa-I apartina lucratorului acesta trebuie sa

fie de buna credinta si valoarea operei sa depaseasca valoarea materiei, in cazul nostrum

specificatorul nu este de buna credinta.

Subiectul 2 . Dretul de proprietate comuna in devalmasie.

2.1 Definiti dreptul de proprietate compuna pe cote-parti si in devalmasie. Explicat concepul de “ cota-

parte ideala”.

Dr de propr comuna pe cote-parti- dr de propr care apartine a doua sau mai

multe persoane exprimat in cote ideale, asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.

Dr de propr comuna in devalmasie – dr ce apartine concomitent a doua sau mai

multe persoane asupra unui bun pe care il detine in proprietate, acesta raminind nefrationat in

materialiatatea sa, nefiind determinata nici cota-parte ideala din dr de proprietate.

În ceea ce priveşte cota – parte ideală din dreptul de proprietate asupra bunului

comun, fiecare titular are un drept propriu exclusiv şi va putea să o înstrăineze, total sau parţial,

prin acte cu titlu oneros sau gratuit. În privinţa bunului în materialitatea sa, asupra acestuia nu se

pot face acte materiale fără acordul unanim al coproprietarilor

2.2 Determinati si analizati cazurile in care apare proprietatea comuna in

devalmasie.

Proprietatea in devalmasie ca forma a proprietatoo comune se distinge prin faptul ca

apartine nefrationat tuturor titularilor devalmasi si are ca obiect bunuri comune nefractionate in

materialitatea lor, titularii nu au determinata nici o cota-parte idealamatematica in dreptul de

proprietate. Devalmasia in principiu tine de anumite relatii existente intre titulari, in primul rind

relatiile de familie.

Codul civil admite ca proprietatea comuna in devalmasie sa aiba ca subiect atit pesoane fizice

cit si persoane jurudice.

In ceia ce priveste opiniile din literatura de specialitate in legatura cu dobindirea proprietatii

comune in devalmasie, ea se imparte in doua categorii:

1) devlmasia poate rezulta din legi si din conventia partilor, ca legea nu exclude si nici nu

interzice posibilitatea dobindirii proprietatii devalmase in afara raporturilor familiale.

2) dreptul de proprietate in devalmasie poate aparea numai in temeiul legii si prin urmare al

casatoriei.

In concluzie putem mentiona faptul ca proprietatea comuna inclusiv cea devalmasa poate aparea

in temeiul legii sau al unui act juridic dar nu prin conventia partilor.

2.3 Speta

Sotia va avea cistig de cauza

Test nr 19

Subiectul 1. Functiile patrimoniului

1.1 Definiti notiunea de patrimoniu si functie a patrimoniului.

Patrimoniu reprezinta totaliatatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale privite ca o suma

de valori active si pasive strins legate intre ele, apartinind unor persoane fizice si juridixe determinate.

Functia patrimoniului consta in faptul ca este gajul general al creditorului chirografari,

explica si face posibila subrogatia reala cu titlul universal, face posibila transmiterea universala si cu titlu

universal.

1.2 Identificati si analizati functiile patrimoniului.

Functiile patrimoniului in conformitate cu prevederile legale sunt:

Gajul general al creditorilor chirografari- sunt creditorii negarantati care au la momentul intrarii

procesului de insolvabilitate, o creanta patrimoniala fata de debitor. Chirografii sunt creditorii care nu

dispun de o garantie reala, prin care sa le fie asigurata creanta. Creditorii chirografi neavind o garantie

reala asupra unui bun determinat ca creditorii gajisti au in schimb drept garantie intregul patrimoniu al

debitorului privit in ansamblu ca universalitate juridica, exista interdependent de bunurile ce intra in

cuprinsul sau.

Subrogatie reala cu titlu universal - inlocuirea unui bun cu altul in cadrul unui patrimoniu al unui

raport juridic. Subrogatiea poate fi personala – atunci cind un subiect al raportului juridic civil este

inlocuit cu o alta persoana si reala- atunci cind un bun este inlocuit cu un alt bun. Subrogatia reala poate

fi cu titlu universal sau cu titlu particular. Are titlu universal subrogatia reala care se produce in cuprinsul

unui patrimoniu si titlu particular cind are loc in raport cu un bun particular ( atunci cind este un bun

determinat inlocuit cu un alt bun. Subrogatia reala cu titlu particular va opera doar in cazurile prevazute

de lege).

1.3 Speta

locul sumei care exista pe contul de deposit bancar special a fost luat de catre automobile, ceea

ce rezulta ca automobile face parte din patrimonial sotului.

Subbiectul 2. Constituirea dreptului de uzufruct.

2.1Identificati si descrieti modurile de constituire a dreptului de uzufruct.

Uzufructul se poate constitui prin lege sau act juridic. In cazurile prevazute de lege uzufructul

poate fi constituit prin hotarire judecatoreasca.

1) Constituirea uzufructului prin efectul legii. – parintii folosesc bunurile copiilor

2) Constituirea uzufrunctului prin act juridic. – uzufructul se constituie prin vointa omului

imbracind forma unui act juridic unilateral( testament) sau bilateral ( contract). Persoana care

poate constitui un drept de uzufruct poate fi numai proprietarul bunului.

3) Constituirea uzufructului prin hotarirea judecatoreasca . – dreptul de uzufruct se poate constitui

prin hotarire judecatoreasca numai in cazul in care legea prevede o astfel de modalitate. In

procesul de insolvabilitate poate fi evidentiata o situatie in care s-ar constitui un uzufruct prin

vointa unei alte persoane decit proprietarul.

2.2Determinati caracterele juridice ale contractului de constituire a

uzufructului.

Uzufructul se particularizeaza prin urmatoarele caractere:

1) Uzufructul este un drept real deoarece presupune o legatura directa dintre titularul sau si bun,

adica este un drept real principal deoarece are o existenta autonoma si se exercita ca si dreptul de

proprietate, insa fara a afecta substanta lucrului si fara ai hotari soarta juridica. Aparent

uzufructul se aseamana cu locatiunea care este un drept de creanta.

- Uzufructuarul preia bunul in starea in care se afla avind indatoria se ai conserva substanta, de

a efectua reparatiile de intretinere a bunului si de a se comporta fata de el intocmai ca un

proprietar, pe cind locatarul preia bunul de la locatar in stare corespunzatoare conform

destinatiei convenite prin contract cel din urma avind obligatia sa mentina bunul in stare pe

durata locatiunii si sa repare prejudiciul cauzat locatarului de viciile bunului inchirial.

- Uzufructuarul poate trage orice foloase din bunul primit daca actul de constituire nu prevede

alt fel , locatarul insa nu are dreptul sa schimbe forma bunului nici sal foloseasca in alt scop

de cit la destinatie.

- Uzufructuarul poate renunta la dreptul sau stingind prin acesta uzufructul, locatarul nu poate

renunta la la dreptul sau avind posibilitatea de a rezilia contractul in modul stabilit de lege.

2) Uzufructul este un drept temporar prin esenta sa.

Uzufructul constituit in favoarea unei persoane fizi cepoate dura cel mult pina la decsul

acesteia, iar cel constituit in favoarea unei persoane juridice va dura pina la lichidarea ei, dar nu mai

mult de 30 ani. Actul jurudic prin care se constituie un drept de uzufruct perpetuu sau de transmisibi

pentru cauza de moarte este lovit de nulitate.

3) Uzufructul este un bun inalienabil.

Dreptul de uzufruct nu poate fi cesionat tertilor ori instrainat in alt mod. Nici gajat

sau ipotecat. Aceasta interdictie insa nu impiedica uzufructuarul sa foloseasca bunul ce face

obiectul uzufructului, inclusiv prin transmiterea in locatiune sau arenda in conditiile legii,

creditorul uzufructuarului poate urmai drepturile acestuia altele celia de cit de uzufruct.

4) Uzufructul se poate constitui asupra bunurilor neconsumabile.

Potrivit legislatiei uzufructul se extinde si asupra unor bunuri consumabile care sunt parti

componente ala unui patrimoniu dat in uzufruct.

2.3 speta

Test nr 20

Subiectul 1. Uzucapiunea

1.1Definiti uzucapiunea

Uzucapiunea este un mod de dobindire a dreptului de proprietate prin posedarea

indelungata a unui bun mobil sau imobil in termenele si in conditiile prevazute de lege.

1.2Descrieti conditiile necesare a fi inturnite pentru a se putea dobindi dreptul

de proprietate prin uzucapiune.

Pentru dobindirea dreptului de proprietate prin uzucapiune este necesara a inturni

urmatoarele conditii:

- Cel care poseda bunul trebuie sa fie de buna-credinta – dbinditorul de buna

credinta dobindeste dreptul de proprietatea asupra bunuluimobil in cazul in care cel care a

dispus de bun nu era proprietarul lui. Nu exista buna credinta cind dobinditorul stia sau

trebuia sa stie ca cel de la care a dobindit bunul nu era proprietarul lui. Buna credinta trebuie

sa existe pina in momentul intrarii in posesiune inclusiv. Dobinditorul de buna credinta nu

dobindeste dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile in cazul in care bunul a fost furat,

pierdut sau iesit din posesiunea proprietarului contra vointei lui sau dobinditorul la obtinut cu

titlu gratuit.

- Posesiunea trebuie sa fie exercitata timp de 5 ani pentru bunurile mobile si

15 ani in cazul bunurilor imobile - daca o persoana fra sa fi dobindit dreptul de

proprietate a posedat cu buna-credinta sub nume de proprietar un bun imobil timp de 15 ani

sau unul mobil pe parcursul a 5 ani la expirarea termenului dat, acesta devine proprietarul

bunului respectiv.

- Posesiunea trebuie sa fie utila- adica ea trebuie sa fie lipsita de o suma de vicii a caror

existenta o impiedica sa produca consecintele juridice normale. In conformitate lu legislatia in

vigoare nu poate sa produca efecte juridice alte cazuri prevazute de lege de cit posesiunea

utila. Pina la probaa contrarie posesiunea este prezumata a fi utila.

Nu este utila posesiunea discontinua, tulburata, clandestina sau precara adica posesiunea

trebuie sa fie continua, continuitatea ei consta in succesiunea regulata a actelor de posesiune

la intervalele scurte care nu comporta lacunele sau abandonul lucrului.

Posesiunea trebuie sa fie pasnica adica posesiunea nu este fondata pe acte de violenta. Ea este

violent in cazul in care posesorul a obtinut-o prin violenta adica a uzat de cai violente sau a

amenintat detinatorul anterior.

Posesiunea trebuie sa fie publica – va fi publica daca nu va fi clandestina. Ea va fi publica

atunci cind se exercita in vazul tuturor si este cunoscut de toti cei care voiesc sa o vada ori sa

o stie.

1.3 speta

Dna Pagu va avea cistig de cauza deoarece intruneste toate conditiile de uzucapiune:

Termen – 5 ani

Posesie de buna credinta

Posesie utila, publica si pasnica

Subiecul 2. Proprietatea comuna

2.1 Definiti proprietatea comuna si clasificati felurile proprietatii comune

definindule.

Proprietatea este comuna in cazul in care asupra unui bun au dreptul de

proprietate doi sau mai multi titulari.

Proprietatea comuna pe cote-parti –este dreptul de proprietate care apartine a doua

sau mai multe persoane, exprimate in cote ideale asupra bunului nefractionat in realitatea sa.

Propriepatea comuna in devalmasie – este dreptul ce apartine concomitent a doua

sau mai multe persoane asupra unui bun pe care il detin in prroprietate acesta raminind

nefractionat in materialitatea sa, nefiind determinata nici cota sa ideala din dreptul de

proprietate.

2.2 Determinati si analizati modul de posesie, folosinta si dispozitie a

bunurilor aflate in proprietatea comuna obisnuita si temporara.

Posesiunea, folosinta si dispozitia asupra bunului aflat in proprietate comuna se exercita cu

consimtamintul tuturor coproprietarilor. In ceea ce priveste exercitarea dreptului de posesie asupra

bunului proprietate comuna, coproprietarul este in drept sa ceara in posesie si folosinta parte din bunul

comun corespunzator cotei sale iar in caz de imposibilitate, sa ceara coproprietarilor care poseda si

folosesc bunul plata unei compesatii echitabile. Coproprietarii pot stabili prin intelegere ca dreptul de

posesiune sa fie exercitat de un singur coproprietar de citiva coproprietari sau de catre un tert.

In ceia ce priveste dreptul de folosinta fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul

proprietate comuna pe cote-parti in masura in care nu schimba destinatia lui si nu aduce atingere

drepturilor celorlalti coproprietari. Modul de folosire a bunului comun se stabileste prin acordul

coproprietarilor sau in caz de divergente prin hotrire judecatoreasca in baza unei apreciei echitabile a

interesele tuturor coproprietarilor. Ca rezultat al exercitarii dreptului de folosinta coproprietarii dobindesc

in proprietate fructele bunului comun.

Referitor la dreptul de dispozitie asupra bunului proprietate comuna , trebuie sa se faca

distinct intre dispozitia intregului bun. Pornind de la faprul ca in cazul proprietatii comune bunul nu se

fractioneaza, conform regulii generale actele de dispozitie asupra bunurilor comune pot fi incheiate doar

de daca au fost dat acordul tuturor coproprietarilor. Fiecare coproprietar avind asupra bunului comun

numai o cata-parte din dreptul de proprietate nu poate sa dispuna de partile din bun care nu-I apartin. Prin

incheierea actelor de dispozitie coproprietarii pot instraina bunul comun , il pot da in folosinta, pot institui

asupra lui un drept de uzufruct.

2.3 speta

Test nr 21

Subiectul 1.

1.1Definiti proprietatea comuna pe cote-parti si clasificati felurile ei, definindule.

Dr de propr comuna pe cote-parti- dr de propr care apartine a doua sau mai

multe persoane exprimat in cote ideale, asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.

Sunt cunoscute doua feluri de proprietate comuna pe cote parti:

Pr comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara - reprezinta limitarea ei in timp de unde rezulta

faptul ca ea inceteaza atunci cind doresc toti coproprietarii sau unul ditre ei in conformitate cu legislatia

sau acordul dintre coprorietari

Pr comuna pe cote parti fortata sau perpetua - se caracterizeza prin faptul ca are ca obiect bunuri

care prin natura si destinatia lor pot fi folosite de mai multi proprietarii fiind accesorii pe linga alte bunuri

considerate principale, proprietate a acelorasi titulari, este fortata deoarece atita timp cit exista nu poate

inceta prin divizarea bunurilor ce fac obiectul ei.

1.2Determinati si analizati modul de incheiere a actelor de dispozitie in raport

cu bunul comun.

Prin incheierea actelor de dispozitie coprorietarii pot instraina bunul comun ( vinzare

cumparare, donatie, schimb) il pot da in folosinta, pot institui asupra lui un drept de uzufruct. Cel mai

frecvent bunul comun se afla in posesiune unui singur coprprietar. In cazul in care actele de dipozitie sunt

edectuate de un singur coproprietar asupra bunului comun fara consimtamintul celorlalti coprorietari,

aceste acte sunt lovite de nulitate, deoarece actele juridice privind bunul comun incheiate in lipsa

unanimitatii pot fi lovite de nulitate relativa daca se demonstreaza ca tertul este de rea-credinta.

Valabilitatea sau nulitatea unui asemenea act depinde de faptul ca dobinditorul este de buna sau rea-

credinta. Daca dobinditorul este de buna-credinta actul de dispozitie a bunului comun nu va fi lovit de

nulitate. In aces caz ceilalti coproprietari sunt in drept sa inainteze fata de coproprietarul care a instrainat

bunul .

2.3 speta

Subiectul 2. Dreptul uzufructuarului

2.1 Enumerati drepturile uzufructuarului reglementate in Codul civil.

Drepturile uzufructuarului sunt:

- Dreptul de posesiune

- Dreptul de folosinta

- Dreptul la fructe

- Dreptul de a dispune de bunurile consumabile

- Dreptul de a face reparatii capitale

- Dreptul la compensaea cheltuielilor de reparatii capitale si la despagubiri

- Dreptul de a renunta la uzufruc

2.2 Enumeraati particularitatile dobindirii si exercitarii dreptului

uzufructuarului asupra fructelor.

Dreptul de a culege fructele este o consecinta fireasca a dreptului de folosinta. Uzufructuarul se

bucura de toate fructele natura sau civile pe care le produce bunul, dobindint proprietatea asupra lor de la

data culegerii. Uzufructuarul nu beneficiaza doar de o simpla folosinta a fructelor si de dobindirea

proprietatii asupra lor. Dreptul uzufructuarului asupra fructelor se naste la data constituirii uzufructului si

se stinge la expirarea termenului sau la aparitiri unui alt temei de stingere.

Particularitatile dobindirii si exercitarii dreptului uzufructuarului sunt generate de tipul obiectului sau:

- Creanta ca obiect de dreptului de uzufruct – uzufructuarul are dreptul sa foloseasca si sa

culeaga fructele civile ale creantei care se reduc nu numai la dobinda periodica.

- Participantii la capitalul social ca obiect al dreptului de uzufruct - proprietarul poate

transmite drep de uzufruct actiuni emise de societatile comerciale pe actiuni, parti ale

societatilor ru raspundere limitata. Uzufrutuarul in acest caz are drptul de a solosi si culege

fructele cu drept de vot si de a incasa dividentele acestor participanti.

- Terenurile arabile si padurile ca obiect a dreptului de uz - uzufructuarul dobindeste nu numai

poamele dar si ghinda, pluta, rasina, crengile ce se tund.

- Cariera ca obiect a dreptului de uzufruct – daca treptul de uzufruct se instituie asupra unui

teren in care exista cariera, uzufructuarul se poate folosi de ea numai daca acesta este in

exploatare la constituirii dreptului, iar proprietarul detine autorizatie de exploatare a carieirei.

2.3 speta Test nr 22

Subiectul 1. Efectele posesiei

1.1Enumerati conditiile necesare a fi inturnite pentru ca un posesor sa poata

dobindi dreptul de proprietate asupra fructelor bunului posedat,

Dobindirea fructelor in proprietate de care cel care poseda bunul este prevazut de lege ca

dreptul de proprietate asupra bunului poate fi dobindita de posesorul legitim sau de cel care poseda in

bata unui just titlu. Dreptul de proprietate il va dobindi : posesorul de buna credinta care nu are dreptul sa

posede bunul sau care a pierdut acest drept adica posesorul de buna credinta care se considera indreptatit

sa posede in urma unei examinari diligente, necesarein raporturile civile.

1.2Analizati conditiile in care un bun poate fi dobindit in proprietate de catre

posesor prin uzucapiune fara trecerea termenului de 5 sau 15 ani.

Dobindirea dreptului de proprietate a bunului gasit - in cazul in care proprietarul bunului

gasit nu este indentificat si timp de 6 luni nu pretinde la bun, acesta este predat gasitorului care devine

proprietarul lui. Dupa expirarea termenului de 6 luni fotul prorietar nu va putea revendica bunul in

temeiul faptului ca el a fost pierdut.

Dobindirea dreptului de proprietate asupra comorii – regula generala in acest sens este

impartirea comorii jumatate prorietarul bunului imobil in care a fost descoperita si jumatate

descoperitorului.

Actul jurudic civil ca mod de dobindire a dreptului de proprietate- ele sunt cele mai

raspindite si cel mai important mod de dobindire a dreptului proprietate. ( vinzarea-cumpararea , donatia,

contract de instrainare a bunului cu conditia de intretinere pe viata.)

Succesiunea legala – mostenirea legala consta in trecerea patrimoniului defunctului

catre persoanele expres enumerate in lege, in conditiile acesteia.

Hotarirea judecatoreasca - dreptul de proprietate ce se poate dobindi prin hotarirea

judecatoreasca atunci cind aceasta este translativa de proprietate.

Actul administrativ – este considerat mod de dobindire a dreptului de proprietate doar in

cazurile prevazute de lege. Ex ( prin intermediul ordinului ministrului de interne unele persoane vor primi

arme personale pentru anumite merite )

1.1 speta

Subiectul 2. Bobindirea dreptului de proprietate

2.1 Definiti actul juridic civil si identificati actele juridice civile translative de

proeprietatate

Prin act juridic civil se intelege manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice

adica de a da nastere, modefica, transmite sau stinge un raport juridic civil concret.

Actele juridice civile translative sunt: vinzarea-cumpararea , donatia, contract de instrainare a bunului cu

conditia de intretinere pe viata, schimbu.

2.2 Determinati in ce conditii hotarirea judecatoreasca si actul administrativ

constituie moduri de dobindire a dreptului de proprietate.

Hotarirea judecatoreasca - dreptul de proprietate ce se poate dobindi prin hotarirea

judecatoreasca atunci cind aceasta este translativa de proprietate. Hotaririle judecatoreti declarative

recunosc partii un drept subiectiv, nu pot genera un nou drept, nu pot da nastere nici dreptului de

proprietate. Doar hotaririle judecatoresti translative de prorietate de drept poate fi considerata un mod de

dobindire a dreptului de prorpietate. EX: suntem in prezenta unui asemenea mod de dobindire de

proprietate in cazul exercitarii silite a unei hotariri judecatoresti privind vinzarea prin licitatie a bunului

unei persoane.

Actul administrativ – este considerat mod de dobindire a dreptului de proprietate

doar in cazurile prevazute de lege. Ex ( prin intermediul ordinului ministrului de interne unele persoane

vor primi arme personale pentru anumite merite ) Important este ca doar prin lege poate stabili cazurile in

care actul administrativ serveste drept temei de dobindire a dreptului de proprietate.

Test nr 23

Subiectul 1. Prezumtia proprietatii - efect al posesiunii ca stare de fapt

1.1Descrieti prezumtia proprietatii ca stare de fapt.

Prezumtia proprietatii – posesorul esre prezumat proprietar al bunului pina la proba contrara. De cele

mai multe ori posesiunea ca stare de fapt este exercitata de insusi titularul dreptului de proprietate.

1.2Determinatii exeptiile de la acest efect al posesiunii.

Potrivit faptului ca posesorul este prezumat proprietar al bunului exista si exceptii in cazul in care

1) prezumtia data nu va opera in cazul in care dreptul de proprietate trebuie inscris in registru public

de aici rezulta faptul ca dreptul de proprietate in cazul bunurilor imobile se dobindeste la data

inscrierii in registru bunurilor imobile , prin urmare prezumtia proprietatii nu operaza in cazul

bunurilor imobile deoarece constatarea simblei stari de fapt de stapinire a bunului imobil este

insuficienta pentru instituirea unei asemenea prezumtii intrucit simpla posesiune a unui imobil

fara inscrierea in registrele publice nu are efect aparitiei dreptului de proprietate.

2) Aceasta regula nu va opera nici in cazurile cind bunurile au fost furate, pierdute sau au iesit intr-

un alt mod din posesiunea posesorului fara vointa lui. In toate aceste cazuri se considera ca bunul

a iesit din posesie contrar vointei posesorului. Faptul ca bunul a fost furat,pierdut sau ca a iesit in

alt mod contrat vointei proprietarului trebuie dovedit de cel care il revendica. Pina cind nu va fi

dovedit acest lucru, va opera regula conform careia posesorul este prezumat proprietar al bunului.

Subiectul 2. Accesiunea mobiliara- mod de dobindire a dreptului de

proprietate

2.1 Definiti accesiunea mobiliara.

Accesiunea mobiliara - - unirea a doua bunuri mobile care apartin la proprietari diferiti ori

confectionarea sau obtinerea unui bun de catre o persoana, prin munca sa, folosind materialele altuia.

2.2 Determinati adjonctiunea, confuziunea, specificatiunea ca si varietati de

accesiune mobiliara si stabiliti regimul juridic al acestora.

Adjunctiunea consta in unirea a doua bunuri ce apartin unor proprietari diferiti care

desi formeaza un singur tot, pot fi despartite si utilizate separat. Sunt situatii in care bunurile care

au format un intreg nu pot fi separate fara a se deteriora ori separarea desi nu le afecteaza

necesita cheltuieli excesive. Din care rezulta ca daca doua bunuri care apartin diferitor proprietari

s-au unit incit nu se mai pot separa fara sa fie deteriorate sau fara munca sau cheltuieli excesive,

noul bun apartine proprietarului care a contribuit cel mai mult la constituirea bunului prin munca

sau prin valoarea bunului initial, fiind obligat sa plateasca celuilalt proprietar pretul bunului unit

cu bunul principal.

Specificatiunea cazul in care o persoana face un obiect nou cu materie strina. Am

putea deduce ca materia este bunul principal ia manopera bunul accesoriu. In cazul

specificatiunii regula este ca dreptul de proprietate asupra bunului rezulta din prelucrarea

materiei apartine proprietarului eu. Proprietarul materiei conform regulei generale este obligat sa

plateasca valoarea manoperei. Este posibil ca lucratorul sa devina proprietarul noului bun chiar

in lipsa unei intelegeri cu proprietarul materiei. In acest caz lucratorul trebuie sa fie de buna

credinta, iar valoarea manoperii sa fie superioara valorii materiei. Cel care trebuie sa restituie

bunul rezultat din prelucrarea materiei este in drept sa-l retina pina va primi de la proprietarul

noului bun suma datorata.

Confuziunea amestecul a doua sau mai multe materii care apartin unor diferiti proprietari.

In cazul in care un bun s-a format prin amestecarea mai multor materii ce apartin diferitor

proprietari si nici un nu poate fi considerata materie principala, proprietarul care nu a stiut despre

confuziune poate cere separarea materiilor daca este posibil. Daca materiliilr amestecate nu pot fi

separate fara paguba, bunul format apartine proprietarilor materiilor proportional cantitatii,

calitatii si valorii materiei fiecaruia. Este posibil ca bunul sa se formeze prin amestecul a doua

materii apartin a doi proprietari diferiti. Daca o materie poate fi considerata principala sau

depaseste cealalta materie prin cantitate ori valoare, proprietarul ei poate pretinde ca bunul creat

prin amestec sa-I fie dat in proprietate.

Testul 24

Subiect 1.Momentul dobindirii dreptului de proprietate.Riscul pierii fortuite

1.Indicati care este regula ce determina momentul dobindirii dreptului de proprietate atit

bunurile imobile cit si la bunurile imobile.

In ceea ce priveste momentul dobindirii dreptului de proprietate sunt cunoscute doua sisteme

care stabilesc reguli ce guverneaza momentul aparitiei dreptului de proprietate.Dreptul de

proprietate este transmis dobinditorului in momentul predarii bunului mobil daca legea nu

prevede altfel. In cazul bunurilor imobile,dreptul de proprietate se dobindeste de la data inscrierii

in registrul bunurilor imobile,cu exceptiile prevazute de lege.

2.Analizati semnificatia termenului ,,predarea bunului''.cine suporta riscul pieirii fortuite

a bunului?

Predarea bunului inseamna remiterea bunului catre dobinditor,precum si catre caraus sau oficiul

postal pentru a fi expediat,in cazul in care acesta este instrainat fara obligatia de a fi

transportat.Asadar prin predarea bunuli se intelege,in primul rind transmiterea bunului in

posesiunea dobinditorului.Daca bunul este instrainat fara obligatia de a fi transportat,predarea

este echivalenta cu remiterea lui catre caraus sau oficiul postal pentru a fi expediat.In schimb

daca bunurile se instraineaza fara obligatia de a fi transportate simpla lor remitere catre caraus

sau oficiul postal pentru a fi expediate nu echivaleaza cu insasi predarea in sensul sau.Petem

spune ca dreptul de proprietate se transmite dobinditorului dar dupa executarea obligatiei de

transportare a bunului si de inminare catre dobinditor. Riscul pierii fortuite a bunului il suporta

proprietarul daca legea sau contractul nu prevede altfel,aceasta inseamna ca partile pot deroga de

la el.De exemplu vinzatorul si cumparatorul pot conveni ca riscul pieririi fortuite sa fie transmis

dobinditorului nu in momentul predarii bunului ci in momentul semnarii contractului. La fel

legea poate prevede ca riscul pieririi fortuite sau deteriorarii fortuite il suporta o alta persoana

decit proprietarul,de exemplu riscul pieririi fortuite a intreprinderii trece la cumparator in

momentul semnarii actului de predare,pe cind dreptul de proprietate asupra intreprinderii trece

la cumparator la data predarii intreprinderii,legea prevede o exceptie de la regula generala

conform careia riscul pieririi sau deteriorarii fortuite il suporta proprietarul bunului.

3.Care vor fi actiunile registratorului?

Subiectul 2.Dreptul de servitute

1.Definiti dreptul de servitute si delimitati-l de dreptul de locatiune.

Dreptul de servitute reprezinta o sarcina impusa asupra unui fond (teren) pentru utilitatea unui

alt fond invecinat care apartine unui alt proprietar. Este un drept real principal derivat, perpetuu

si indivizibil, constituit asupra unui imobil, numit fond aservit sau dominat, pentru uzul si

utilitatea altui imobil, numit fond dominant, imobile care apartin unor proprietari diferiti.

Exemplificand se poate spune ca dreptul proprietarului unui teren infundat de a trece peste

terenurile invecinate pentru a ajunge la o cale publica reprezinta o servitute de trecere.

...locatiune..

2.Determinati in ce conditii dreptul de servitute poate fi dobindit prin uzucapiune.

Dreptul de servitute ca si dreptul de proprietate poate fi dobindit prin uzucapiune.Se stie ca prin

uzucapiune pot fi dobindite servitutile : -continue si aparente,sunt servituti si continue si

aparente apeductele,gazoductele amplasate la suprafata solului,precum si cele de scurgere a

apelor,deoarece au semne exterioare,iar pentru exercitarea lor nu este nevoie de fapta actuala a

omului. -sunt si neaparente si pozitive apeductele si gazoductele ingropate in pamint,a caror

trecere peste terenul agricol nu are semne exterioare. Nu se pot dobindi prin uzucapiune

servitutile neaparente si negative inclusiv cele prin care proprietarului de teren aservit i se

interzice sa construiasca,mai sus de o anumita inaltime.Pentru a putea dobindi dreptul de

servitute trebuie sa fie intrunite toate conditiile uzucapiunii ,buna-credinta si termenul.Termenul

uzucapiunii dreptului de servitute este de 15 ani.

Testul Nr.25

Subiectul 1.Regimul juridic al bunurilor domeniului public

1.Definiti bunurile domeniului public si delimitati bunurile care fac parte din domeniul

public de interes national si cel de interes local.

Bunurile domeniului public- sint toate bunurile din domeniul public de interes national si din

domeniul public de interes local care apartin statului si unitatilor sale administrativ-teritoriale si

care se exercita in regim de drept public,fiind inalienabil,imprescribtibil,insesizabil. Bunurile

care fac parte din domeniul public de interes national sunt drumurile naţionale, marea teritorială,

resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, porturile, aeroporturile,

spaţiul aerian, terenurile şi clădirile cu destinaţii speciale pentru nevoile de apărare, clădirile

Parlamentului, Guvernului, autorităţilor administraţiei publice centrale şi a autorităţilor

judecătoreşti, terenurile pe care se află aceste construcţii, bunurile necesare desfăşurării

activităţii acestora, rezervele statului şi altele asemenea, reglementate prin lege. Iar bunurile care

fac parte din domeniul public de interes local sunt terenurile si cladirile de interes

public,pietele,caile de comunicatii,strazile,parcurile publice,zonele de

agrement,padurile,pasunile,lacurile,alte bunuri mobile si imobile care sunt,potrivit legii sau prin

natura lor,de uz sau de interes local si nu au fost declarate de interes national.

2.Determinati modul de transmitere a bunurilor din domeniul public in cel privat

Bunurile domeniului public al unităţii administrativ-teritoriale pot fi date în administrare

întreprinderilor municipale şi instituţiilor publice, concesionate, date în arendă ori în locaţiune,

după caz, în temeiul deciziei consiliului local sau raional, în condiţiile legii in domeniul

privat.Înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor proprietate a

unităţii administrativ-teritoriale se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii.

3.

Subiectul 2.Actiunea in revendicare

1.Definiti actiunea in revendicare si descrieti caracterele juridice ale actiunii in

revendicare.

Actiunea in revendicare- reprezinta acea actiune reala prin care proprietarul, care a pierdut

posesia unui bun individual determinat, cere instantei sa i se stabileasca dreptul de proprietate

asupra bunului si sa redobandeasca posesia lui de la cel care il stapaneste fara a fi proprietar.

Actiunea in revendicare are drept scop restituirea posesiunii asupra unui bun determinat

individual.Actiunea in revendicare are urmatoarele caractere juridice:actiunea in revendicare este

o actiune reala fiindca se intemeiaza anume pe dreptul de proprietate ca drept real.Actiunea in

revendicare poate fi inaintata catre orice tert care detine ilegal bunul.Aceasta actiune nu poate fi

inaintata in cazul in care bunul a pierit sau a fost deteriorat din vina posesorului.Actiune in

revendicare este o actiune petitorie,actiunea petitorie este o actiune care priveste insusi fondul

dreptului si ca atare apartine numai titularului dreptului real contestat.Fiind o actiune petitorie in

cadrul dezbaterilor judiciare ,reclamantul trebuie sa demostreze ca anume el detine dreptul de

proprietate asupra bunului a carui revendicare se cere.

2.Evedentiati diferentele dintre dobinditorul de buna-credinta si dobinditorul de rea-

credinta.Descrieti in ce conditii vor putea fi revendicate bunurile de la un dobinditor de

buna-credinta.

Se considera dobinditor de buna-credinta cel care nu stia si nici nu putea sa stie ca procura bunul

de la o persoana care nu are dreptul sa-l instraineze. Este posesor de rea-credinta persoana care

stia sau trebuia sa stie ca cel care a instrainat bunul nu avea acest drept.

Revendicarea bunurilor de la un dobinditor de buna-credinta are loc astfel:daca un bun a fost

dobindit cu titlu oneros de la o persoana care nu a avut dreptul sa-l instraneze,proprietarul poate

sa-l revendice de la dobinditorul de buna-credinta numai in cazul in care bunul a fost pierdut de

proprietar ori de o persoana careia bunul a fost transmis de proprietar in posesiune sa daca i-a

fost furat unuia sau altuia,sau a iesit in alt mod din posesiunea acestora,fara voia lor. Observam

ca de la un dobinditor de buna-credinta care a dobindit cu titlu oneros bunul poate fi revendicat

doar in cazul in care bunul poate fi revendicat doar in cazul in care bunul a iesit din posesiunea

proprietarului contrar vointei acestuia. Daca bunurile au fost dobindite cu titlu gratuit de la o

persoana care nu avea dreptul sa le instraineze,proprietarul este in drept sa-si revendice bunurile

in toate cazurile.

Testul Nr.26

Subiectul 1.Apararea posesiunii cu ajutorul actiunii in complingere

1.Definiti actiunea in complingere.

Actiunea in complingere-este acţiune posesorie, acţiune reală imobiliară prin care se urmăreşte

apărarea posesiei, ca stare de fapt, împotriva oricărei tulburări, asigurând menţinerea acestei stări

ori redobândirea posesiei, atunci când aceasta a fost pierdută.

2.Descrieti cerintele care urmeaza a fi intrunite pentru inaintarea actiunii in complingere

Pentru a putea inainta actiunea in complingere trebuie sa existe o tulburare a posesiei.Prin

actiunea posesorie in complingere,posesorul cere tertului sa inceteze orice tulburare a

posesiunii,impiedicarea liberului ei exercitiu.Actiunea in complingere este acea modalitate prin

care se pretinde incetarea tulburarii posesiunii,este imprescriptibila adica poate fi inaintata atita

tmp cit exista tulburarea .Pe linga cererea de incetare a tulburarii posesiunii ,posesorul poate

pretinde la despagubiri pentru daunele cauzate prin tulburarea posesiunii.

Subiectul 2.Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti.

1.Definiti dreptul de proprietate comuna pe cote-parti si in devalmasie.Explicati conceptul

de ,,Cota-parte idiala''.

Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti reprezinta drept de proprietate care apartine la doua

sau mai multe persoane ,exprimat in cote ideale (o jumatate,o treime,o patrime)asupra unui bun

nefractionat in materialitatea sa.

Proprietatea pe cote -parti se mai numeste si coproprietate aceasta aparine simultan si concurent

la doi sau mai multi proprietari.

Proprietatea comuna in devalmasie reprezinta dreptul ce apartine concomitent la doua sau mai

multe persoane asupra unui bun pe care il detine in proprietate ,acesta raminind nefractionat in

materialitatea sa,nefiind determinata de nici cota-parte idiala din dreptul de proprietate.

Cota-parte ideala prevede ca fiecare proprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-parti ideale

din bunul comun. Iar daca in cazul in care dreptul de proprietate apartine concomitent mai

multor persoane fara ca vreuna din ele sa fie titularul unei cote-parti ideale din bunul

comun,proprietatea este comuna in devalmasie.

2.Determinati modul de exercitare a atributului dispozitiei de catre coproprietari.

Fiecare coproprietar are dreptul de a dispune sau de a folosi bunul proprietate comuna pe cote-

parti in masura care nu schimba destinatia lui si nu aduce atingere drepturilor celorlalti

coproprietari.Modul de folosire a bunului comun se stabileste pri acordul coproprietarilor,iar

daca apar ceva divergente ,prin hotarirea judecatoreasca in baza unei aprecieri echitabile a

intereselor tuturor coproprietarilor.Coproprietarul este in drept sa ceara in posesiune si folosinta

o parte din bunul comun corespunzator cotei sale,iar in caz de imposibilitate,sa ceara

coproprietarilor care poseda si folosesc bunul,plata unei compensatii echitabile.Acei care

folosesc bunul comun fara acordul celorlalti coproprietari poate fi obligat la plata unei

despagubiri.

Testul Nr.27

Subiectul 1.Actiunea in revendicare

1.Definiti actiunea in revendicare si identificati caracterele ei juridice.

Actiunea in revendicare este acea actiune prin care proprietarul, care a pierdut posesia unui bun

individual determinat, cere instantei sa i se stabileasca dreptul de proprietate asupra bunului si sa

redobandeasca posesia lui de la cel care il stapaneste fara a fi proprietar.

Pornind de la definitia data putem spune ca caracterele juridice ale actiunii in revendicare este

caracterul real si caracterul petitoriu.Actiunea in revendicare imobiliara este o actiune

reala,pentru ca se intemeiaza pe insusi dreptul de proprietate.Dreptul de proprietate ca orice drept

real este opozabil tuturor,astfel actiunea in revendicare poate fi introdusa impotriva oricui detine

bunul fara nici un titlu si aduce atingere dreptului de proprietate.Actiunea in revendicare este si o

actiune petitorie pentru ca pune in discutie existenta dreptului de proprietate al reclamantului,iar

pentru a fi admisa trebuie sa se faca dovada dreptului de proprietate asupra bunului

revendicat,pentru ca numai in acest fel posesorul va fi obligat sa ii restituie bunul.Aceste

caractere juridice au o semnificatie practica deosebita sub aspectul continutului probei pe care

urmeaza sa o faca adevaratul proprietar,precum si in privinta determinarii existentei sau

inexistentei unui termen de prescriptie a actiunii in revendicare.

2.Stabiliti particularitatile exercitarii actiunii in revendicare de catre posesorul legitim al

bunului,care nu are drept de proprietate

In cazul in care este deposidat, posesorul de buna-credinta poate sa ceara noului posesor ,in

decursul a 3 ani,restituirea bunului. Aceasta regula nu se aplica in cazul in care noul posesor are

dreptul preferential de posesiune.Revendicarea posesiunii poate fi aplicată şi în raport cu

persoana care are drept preferenţial de posesiune dacă ea a dobîndit bunul prin violenţă sau

dol.Pentru a-si restabili stapinirea materiala asupra bunului,posesorul trebuie sa dovedeasca

posesiunea sa anterioara asupra lui,precum si ca a fost deposedat contrar vointei sale.

Subiectul 2.Drepturile si obligatiile nudului proprietar

1.Enumerati drepturile si obligatiile nudului proprietar cuprinse in Codul civil.

Drepturile nudului proprietar sunt:-dreptul de a poseda bunul de a face obiectul uzufructului,fiind

un posesor mijlocit,-are dreptul de dispozitie. -Dreptul de actiuni de aparare exercitind toate

actiunile legale de aparare a dreptului sau.-Dreptul de a cere stingerea uzufructului in cazul in

care demonstreaza ca uzufructuarul abuzeaza de folosinta bunului,ii aduce stricaciuni ori il lasa

sa degradeze.-Dreptul asupra comorii acesta descoperita in bun de catre uzufructuar,apartinind

nudului proprietar.-Dreptul de reziliere a contractelor de locatiune sau de arenda. Nudul

proprietar mai are si urmatoarele obligatii:Obligatia de a se aptine de la orice act care ar tulbura

folosinta uzufructuarului .-Obligatia de garantie impotriva evictiunii.-Obligatia de

despagubire ,fiind tinut sa despagubeasca uzufructuarul in cazul in care,prin fapta sa,a facut sa se

reduca valoarea uzufructuarului .-Obligatia de restituire a sumelor platite in avans de uzufrutuar

sau cheltuielile de reparatii mari.-Obligatia de a mentine contractele de locatiune si arenda

incheate de uzufructuar in cazul stingerii uzufructuarului.

2.Descrieti dreptul de dispozitie ce-i apartine nudului proprietar.Care este continutul

obligatiei nudului proprietar de a garanta drepturile uzufructuarului?

Nudul proprietar are are dreptul de dispozitie,principal atribut al dreptului de proprietate si care

trebuie sa fie exercitat astfel incit sa nu atinga dreptul uzufructuarului,nudul proprietar este in

drept sa instraineze bunul prin acte intre vii(de vinzare-cumparare,schimb,donatie),precum si

pentru cauza de moarte,poate sa-l greveze cu sarcini,persoana care a dobindit nuda proprietate

trebuie sa respecte uzufructul,dreptul de dispozitie a nudului proprietar este si el limitat,deoarece

proprietarul nu poate decide soarta bunului prin transformare sau distrugere ,fiind tinut la plata

despagubirilor in cazul in care prin fapta sa ,a facut sa reduca valoarea uzufructului.Nudul

proprietar are obligatia de a se abtine de la orice acte fapte prin care s-ar impiedica sau s-ar

tulbura exercitiul liber si deplin al dreptului de uzufruct ,nu pot fi considerate acte care impiedica

sau tulbura exercitiul uzufructului reparatiile capitale sau chiar reconstructia bunului de catre

nudul proprietar sau de o alta persoana numita de acesta.

Testul Nr.28

Subiectul 1.Notiuni generale privind dreptul de proprietate

1.Definiti dreptul de proprietate si relevati locul si rolul in sistemul drepturilor reale.

Prin drept de proprietate se intelege dreptul de proprietate al persoanelor fizice,juridice,al statului

sau al unitatilor administrativ-teritoriale asupra unor bunuri mobile sau imobile,exercitind asupra

lor atributele dreptului de proprietate ,posesiunea,folosinta si dispozitia in mod exclusiv si

perpetuu,prin putere proprie si interes propriu,in conditiile legii. locul si rolul dreptului de

proprietate in sistemul drepturilor reale este important deoarece proprietatea nu poate ramine in

afara sferei de reglementare a dreptului,pentru ca reprezinta premisa oricarei activitati

economice,adica a functionarii motorului oricarei societati ,iar finalitatea dreptului consta anume

in organizarea si asigurarea functionarii societatii.

2.Determinati lucrurile care nu pot face obiectul dreptului de proprietate ,si fac obiectul

unor altor drepturi subiective civile.

In ultimul timp au loc discutii aprinse asupra urmatoarelor categorii de obiecte:Spatiul aerian nu

poate face obiectul dreptului de proprietate,deoarece nu poate fi insusit de catre om.Mai este

mentionat ca rezultatele activitatii intelectuale nu pot face parte din categoria obiectelor dreptului

de proprietate deoarece relatiile juridice privind rezultatele activitatii intelectuale apar ca rezultat

al crearii si exercitarii operilor de arta,stiintifice,literare,investitiilor si altele.De exemplu pictorul

vinzind portretul pe care l-a pictat ar trebui sa piarda dreptul nu numai asupra obiectului material

ci si toate drepturile asupra operei,iar dobinditorul va deveni nu numai posesorul si autorul

acestei opere,ceea ce ar fi absurd,de aceea aceste drepturi sunt reglementate deosebit de normele

dreptului de autor.Se mai poate de spus ca organele omului pasibile de a fi transplantate unei

alte persoane nu fac obiectul dreptului de proprietate deoarece omul nu poate sa exercite asupra

organelor sale cele trei atribute ale dreptului de proprietate :posesiunea,folosinta si dispozitia.

Subiectul 2.Notiunea si principiile dreptului de vecinatate.

1.Definiti dreptul de vecinatate

Dreptul de vecinatate reprezinta parte componenta a dreptului de proprietate in care necisita

respectarea drepturilor si obligatiilor prevazute de lege,adica obligatia de respect reciproc.Se

considera vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influente reciproce.

2.Determinati si analizati principiile dreptului de vecinatate.

Putem spune ca principiile dreptului de vecinatate rezulta din definitia de mai sus ,principiul

reciprocitatii reprezinta ca drepturile si obligatiile prevazute trebuie sa fie respectate reciproc.

Testul Nr.29

Subiectul 1.Regimul juridic al comorii.

1.Definiti comoara si delimitati-o de pierdut si gasit

Comoara este orice bun mobil ascuns sau ingropat,chiar voluntar,al carui proprietar nu poate fi

identificat sau a pierdut,in conditiile legii,dreptul de proprietate. Am putea delimita bunul gasit

ca bun mobil pe care proprietarul l-a pierdut,iar o alta persoana la gasit.Cu alte cuvinte cel care a

pierdut bunul este considerat si in continuare proprietarul lui.Pornind de la faptul ca cel care a

pierdut bunul nu pierde dreptul de proprietate asupra lui.Insa este o exceptie de la regula

conform careia cel care a pierdut nu poate pretinde la bunul dat gasitorului.Proprietarul bunului

pierdut va anunta o recompensa pentru cel care gaseste bunul.

2.Determinati regimul juridic al comorii.

Daca un tert gaseste comoara ea apartine in cote egale tertului care a gasit-o si proprietarului

bunului unde a fost gasita aceasta comoara. In cazul in care comoara constituie monument al

culturii,apartine direct statului,cel care gaseste are dreptul la 50% din valoarea acestei

comori.Descoperitorul nu va primi nimic daca a patruns in bunul imobil ori a cautat in el fara

consimtamintul proprietarului sau al posesorului .

Subiectul 2.Incetarea proprietatii comune

1.Enumerati modurile de incetare a dreptului de proprietate comuna.Evidentiati

particularitatile incetarii proprietatii comune pe cote-parti prin impartire.

Modurile de incetare a dreptului de proprietate comuna pe cote-parti :dobindirea de cote din bun

prin vinzare-cumparare,donatie sau succesiune,devenire de proprietar exclusiv,uzucapiunea de

catre coproprietarul care a intervenit posesiunea echivoca intr-o posesiune utila,instrainarea

bunului catre un tert de catre toti coproprietarii impreuna,exproprierea bunului,distrugerea

bunului intr-un caz fortuit sau de forta majora,precum si la dorinta coproprietarilor cu

respectarea legislatiei si a drepturilor tertilor:partajul.Din toate aceste mentionate este cea mai

raspindita modalitate impartirea. Incetarea proprietatii comune pe cote- parti prin impartire poate

fi ceruta oricind daca legea,contractul sau hotarirea judecatoreasca nu prevede altfel.Impartirea

poate fi ceruta chiar si atunci cind unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul,afara de

cazul cind l-a uzucapat,in conditiile legii.Impartirea poate fi facuta prin intelegere a partilor sau

prin hotarire judecatoreasca.

2.Analizati modul de impartire a bunului proprietate comuna pe cote-parti precum si

efectele impartirii proprietatii comune.

Impartirea este modul cel mai raspindit de incetare a dreptului de proprietate comuna pe cote-

parti.In cazul impartirii bunul proprietate comuna pe cote parti se imparte materialmente intre

copartasi,fiecare divenind proprietarul exclusiv aupra unei parti determinate din bunul care a

format obiectul proprietatii comune pe cote parti.Partile bunului comun se repartizeaza,fiecare

coproprietar primind o parte determinata din bunul in locul partii nedeterminate.Impartirea

bunului comun poate fi ceruta oricind daca legea,contractul sau hotarirea judecatoreasca nu

prevad altfel.Cererea de impartire se depune atit de coproprietar cit si de creditorii unuia dintre

coproprietari.

Tetul NR 30

Subiectul 1.Notiunea si formele dreptului de proprietate comuna

1.Definiti notiunea de modalitate a dreptului de proprietate si notiunea de proprietate

comuna.

Putem spune ca prin modalitate a dreptului de proprietate se intelege situatia in care doua sau

mai multe subiecte de drept (persoane fizice sau persoane juridice)au un drept de proprietate

asupra unuia si aceluiasi bun(de regula, indivizibil) precum si situatia de incertitudine vremelnica

in care se afla dreptul de proprietate.

Am putea defini dreptul de proprietate comuna pe cote-parti ca drept de proprietate care apartine

la doua sau mai multe persoane,exprimat in cote ideale asupra unui bun nefractionat in

materialitatea sa.

2.Determinati regimul juridic al folosintei bunului comun de catre coproprietari.

Fiecare coproprietar poate exercita folosinţa bunului comun, cu condiţia să respecte destinaţia

acestuia şi să permită exercitarea folosinţei de către ceilalţi coproprietari.Când bunul comun are

caracter accesoriu în raport cu un bun principal, fiecare coproprietar poate să dispună cu privire

la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun numai odată cu exercitarea

dreptului de dispoziţie asupra bunului principal.Cheltuielile pentru întreţinerea şi conservarea

bunului comun se suportă în mod proporţional cu cota-parte din drept a fiecărui coproprietar.

Când bunul comun are caracter accesoriu, în absenţa unei convenţii contrare, cota-parte din drept

a fiecărui coproprietar se stabileşte în funcţie de întinderea bunului principal.

Subiectul 2.Dreptul de superficie

1.Definiti dreptul de superficie si delimitati-l de celelalte drepturi reale.

Dreptul de superficie constă în dreptul de proprietate al unei persoane, numită superficiar,

privitor la construcțiile, plantațiile sau alte lucrări ce se află pe un teren proprietatea altuia, teren

asupra căruia superficiarul are un drept de folosință, accesoriu dreptului de proprietate asupra

construcțiilor, plantațiilor si altelor.Dreptul de superficie este un drept real principal (se poate

constitui numai asupra bunurilor imobile), drept derivat (este rezultatul dezmembrarii dreptului

de proprietate asupra terenului), drept temporar (durata maxima a termenului de superficie este

de 99 de ani, cu posibilitatea reinnoirii la expirarea termenului.

2.Clasificati si analizati temeiurile de constituire a superficiei.

Dreptul de superficie se constituie prin act juridic sau prin dispozitie a legii.Dreptul de superficie

se poate constitui prin act juridic bilateral (contract)si prin act juridic unilateral(testament).

Dreptul de superficie se naste in temeiul unui act juridic sau al unei dispozitii legale,fiind

opozabil tertilor din momentul inscrierii in registrul bunurilor imobile .Dreptul de superficie se

constituie pentru un termen de 99 de ani daca nu a fost stabilit un alt termen.Dreptul de

superficie nu poate fi limitat printr-o conditie suspensiva.