Lucian-DragoS Bogdan

FRONTIERA

1

edilia a ll-a, revizuiti ;i adiugita

Coleclie coordonati de Michael Haulici

[@h-Md

Cu prins

pRRtRirurAt

1. 0 intAlnire neatteptate

2. Diplomalie 5i afaceri

3. Duelul

4. Mistere dezgropate

5. Vise, realitili 5i pacturi

6. 0 furtuni 5i un 5ir de glife

7. Cetatea Flonnya

B. VAnitoarea

9. Ministirea. Concursul

PARTEA A DOUA

10. Amintiri

1 1. Relalii de conjuncturi

12. Pe urmele stdlpnicului. LuPta

13. NehotirAre

14. Printre cei fEri speranlS

11

11

26

37

49

60

75

90

104

123

145

145

160

174

190

201

15. Limuriri'16. Doui descoperiri

1 7. Un tdrg straniu. ViselibereComune

18. Misterul se reveleazl

214

229

242

253

PARTEA

1. 0 intilnire nea$eptati

Inspird adhnc. Aerul era stdtut, imbibat cu mirosuri fetide.

Porni in explorarea hrubei. Sub tdlpi trosneau oase uscate sau

plescdiau schrbos urmele descompuse ale unor cadavre.

Pic!Pic!

Apa calcaroasd cddea caden{at pe covorul mort.

Pic! Pic!

,\vertizat de sim{uri se aplecd ;i inaintd precaut. Pipdi

neregularitdlile umede ale tavanului care cobordse cu aproape

un stat de om. Trecu pe sub el ;i, dupd al;i doi pa;i, ajunse la un

perete- Porni in lungul lui. A'lunecd pe un craniu lustruit ;i cazu.

Pic! Pic!

Ciuli urechile. [Jndeva, unei picdturi ii trebuia mai mult de-

cdt celorlalte pentru a cddea. Delimitd sunetul ei de restul, incer-

cdnd s-o localizeze. Se apropie cu grijd, tatondnd terenul. Chnd

ajunse aproape, simlurile il avertizard din nou. intinse mhna'

INTAI

12 | LUCTAN-DRAGOS BOGDAN

inaintarea ti era baratd de un perete.

Nu se descurajd. Apa se auzea clar, a;a incdt se ldsd pe vine,pipdind roca. Gdsi o deschizdturd ;i se a;ezd pe burtd, in mize-ria vdscoasd. lncepu sd se tdrascd.

Pic!

Lovitura unei picdturi reci pe ceafd il infiord. Continud sdse tdrascd.

Pic!

La capdtul celdlalt al bortei, un tunel urca tn pantd.se thriplin de elan spre acel loc. Cdnd ajunse acolo, nu-i mai rdmasenimic altceva de fdcut decdt sd se holbeze la hornul tn capdtulcdruia se afla o sursd de lumind. [Jn horn cu excrescente mici sialunecoase, avdnd de vreo ;ase ori indl{imea lui.

Unicul drum spre libertate.

igi infipse degetele in deniveldrile peretelui, se lipi cu pieptulde piatra rece ;i lncepu sd urce. Se deplasa incet, crispat, apd-sdndu-se dureros pe suprafa{a durd. Dupa ce parcurse aproapejumdtate din distan{d, degetele mdinilor tncepurd sd-i alunece.I;i tnfipse unghiile in piatrd si continud sd urce, constant.

Parcursese aproape doud treimi din distan{d, c6nd mu;chiimdinilor, suprasolicitali, ti scdpard de sub control;i se destinse-rd. Nu se mai tinea acum decdt tn buricele degetelor, strdbdtutede tn[epdturi tnfiordtoare. Pozilia nefireascd il fdcea sd respire

;i sd inghitd greu. Nu putea rezista multd vreme asa. Gdtul eraobturat. Pldmhnii nu mai aveau destul aer-

,,Lasd-te sd cazi...", il indemnd o voce din capul sau.

,,Nu vei sim[i nimic...", insistd. ,,Doar lasd-te sd cazi...,,Fu cuprins de un sentiment ciudat de pace, de lini;te interioard.,Xa dura doar o clipd..."Degetele t;i sldbird strdnsoarea.

,,Nu te va mai durea nimic... Niciodatd...',

FRONTIERA | 13

- Niciodatd! urld, ca un ecou.

Mu;chii se contractard. Strdnghnd din dinfi, i;i adund pu-

terile. Efectud cdteva respiralii comPlete, care-i readuserd o

urmd de vigoare in trup. Se thrt in sus, pe perete, icnind' Saliva

i se aduna in spume la col;urile gurii. Se forfi pLnd la limitele

pe care antrenamentele indelungate le sdpaserd in voinla sa'

Degetele mdinii stdngi rdzbird afard. i;i trecu antebraful

mhinii drepte prin deschizdturd ;i, sprijinindu-l pe pdmdnt, i;i

sdltd pieptul. o ctipa mai tdrziu ie;ise cu totul din hornul care

era sd-i fie mormhnt. Se aruncd pe spate. inchise ochii ;i trase

adhnc aer in piept,lini;tindu-se. Doar mu;chii ;i degetele mai

pdstrau o amintire surdd a incercarii prin care trecuse'

Adrian deschise ochii. Se sprijini pe coate, apoi se ridici in

capul oaselor. Clipi de cAteva ori pentru a se obignui cu semi-

obscuritatea inciperii, apoi porni cu paqi obosili spre cabina de

duE. igi inmuie buretele aspru in apl qi-gi freci trupul istovit,

revigorXndu-l. Reduse treptat intensitatea apei calde, pAni cind

quvoaiele reci ce se scurgeau pe piele ii didurl senzalia ci avea

s[ se transforme intr-un cub de gheafi. Cimaqa pe care qi-o

aqezl pe umeri dupi ce termini duEul il ficu pe datl s[ se simti

inviluit intr-o cSlduri pldcut5. savur[ senzafia reconfortant[.

Acum, c5 antrenamentul luase sfArqit, putea merge s[ se

destindi intr-un local.

Barurile erau foarte populate la ora aceea. Negustorii ca-

re-gi incheiaserl afacerile aqteptau momentul cAnd cargo-

ul-caravani avea s[ ajungi in urmltorul nod principal'

14 I LUCIAN-DRAGOS BOGDAN

Modul de organizare al transporturilor dusese la aparilia

unui nou sistem de afaceri, creAnd o categorie aparte de

comercianti. Aceqtia deveniseri locuitori permanenfi ai car-

gourilor-caravani ce se miqcau pe rute lungi, riguros stabilite.

ln perioadele necesare feserii semnlturii cuantice a urmito-rului nod, finalizau zeci de afaceri, fhri a se opri niciodatidin munc[.

Aqa era qi cazul patronului localului in fafa c[ruia se opri-seri Melanya qi Gruk. Investise in achizifionarea celor mai

performante tehnologii, pentru a oferi consumatorilor totconfortul. Spin-jocuri de ultimd generalie, holo-uri realizate

cu cele mai moderne metode, toate intr-o arhitecturi gi un

aranjament aerisite, specifice Larantului. Acestea se comple-

tau cu un mobilier complex, cu multe incrustalii, lucrat incele mai bune ateliere crimb, precum qi cu o reclami sofisti-

cati ce anunla pasagerii, intr-o explozie de lumini, culori gi

sunete ci ajunseseri la barul Guenara.

Femela fraake privi amuzati pAlpAirile multicolore qi in-tri. De cum trecurd pragul, trebui si recunoas cd cd era cel

mai stilat dintre toate localurile vizitate in cursul acelei cilI-torii. Cu exceplia muzicii indoielnice cAntate de o formalie de

mina a doua intr-o proiec[ie cu o rati de injumit[fire indo-ielnici, barul era cAt se poate de plicut.

Melanya igi trecu miinile terminate cu cili prin blana-im-briciminte violeti, mitisoasi, aranjind-o in forma unei pla-se cu fire dese, unite prin cupole in formi de floare. iqi miqcipavilioanele mitisoase ale urechilor mici, aflate la baza cra-niului rotund cu emisfera superioari complet cheali, cireiairizaliaazarie ii didea impresia de transparen(l. Sistemul au-ditiv complex ii permise si audi cele mai fine qoapte - maipufin ceea ce se vorbea la mesele izolate sub domuri de ceati

FRONTIERA | 1s

deasl. Nu pirea a fi nimic interesant pentru Cartel. lqi plimbi

privirea celor trei ochi verzi, migdala{i, cu gene lungi, pe dea-

supra meselor neacoperite. Tresiri. La una dintre ele zlri un

chip familiar. Unul pe care nu-l mai vlzuse de multl vreme'

- Nu cred...! murmuri ea.

Gura cdrnoas[ se intinse intr-un rAnjet, lisAnd vederii cele

doui qiruri de din(i mici, aciformi.

- Gruk, dragule, te voi lisa singur de data asta! ii spuse

arggerului, frri s[-l priveasci. Eu tocmai am vlzut un vechi

prieten...Trupul inalt, zvelt, ligni inainte, echilibrat de coada lungi,

terminati la rAndul ei cu cili. Cind ajunse lAngl masi, chiui:

- Adrian Kavinsky, prieten vechi, ce ceas binecuvdntat

te-a indreptat spre acest colf de univers?

Omul ridicl mirat privirea de la panoul meniului. O clipd,

rimase impietrit, aPoi zdmbi.

- Melanya, zise el simPlu.

Se ridicl, iar femeia il strAnse in brafele ei puternice'

Rimaseri aqa vreme de cALteva clipe, apoi iqi indepirtari chi-

purile qi se privirl in ochi.

- N-am sperat s[ ne mai intAlnim dupi ce ai plecat spre

lumile acelea uitatel spuse Melanya. Arit[ spre'mas[ cu o

miqcare din cap: Pot s6-!i lin companie?

- Mai intrebi? CAnd destinul ne ofer[ aqa o ocazie, nu se

poate s-o rat[m.

- Misticismul 1i-e in sAnge acum, nu? Abia aqtept s[-mi

povesteqti ce qi cum.

Pregitiri cadrul pentru masa Pe care urmau s-o ia impre-

uni, activAnd domul de ceaf5. Adrian iqi pistri scaunul, in

timp ce femela amenaji un mic farc pentru ea. lqi indreptar[

apoi atenlia spre panoul de comandi.

16 | LUCTAN-DRAGOS BOGDAN

- O fierturd de marq qi o porfie dubld de Sina-do-Kat-a, cugheafn! spuse omul.

- Sosegte imediat. Vi mulfumim.

- Eu ag dori doi pildari, vii, nereplicafi.

- Sosegte imediat. V[ mulgmim.Era destul de greu de alcituit un meniu pentru un fraake.

Animalele de care aveau nevoie pentru dieta lor trebuiau slfie aduse de pe planetele lor de origine, cale de ani-lumind.Fraake sustineau ci animalele replicate ii imbolniveau, darerau voci printre reprezentantii altor specii ce sustineau cd

totul era doar o stratagem[ pentru a-i imbog[li pe crescltoriide animale ai acestora.

- E plicut aici, comentl Adrian privind in jur.

- Este, aprobi Melanya sco{And un pachet cu frunzefhrimifate. Vrei?

Birbatul privi pachetul qi str6mbl din nas.* Nu, mullumesc. Nu maiprizez.

- Cum se schimbi lumea! comenti femela cu o dulceironie.

Trase pe nlrile micule amestecul iute, menit si. accelereze

funcliile mentale. Simli uqoara iritare produsi mucozitililor,apoi senza{ia de gAdilare din gAt. Nu duri mult gi cunoscutasenzafie de foc ii scormoni abdomenul, ficAndu-i blana s[ se

umezeasci, iar terminatiile nervoase si devini mai sensibile.lnchise ochii, savurdnd senzatia. Cind ii deschise, vedea mailimpede. in faga ei, Adrian zdmbeaamuzat, gustind din mdn-carea livratl intre timp.

Pildarii comandali de femeli se inghesuiseri in cel mai in-depirtat coll al larcului. Erau animale relativ mici, de formaunor fusuri suculente cu sute de picioruqe ca niqte excrescente,flri cap gi fird coadi, acoperite cu o piele elastici, liptoasI.

FRoNTIERA | 17

Melanya strinut[ satisflcutl, apoi incepu s[ le dea tircoa-le. CAnd ajunse in pozifia propice, se destinse ca un arc qi-l

agifi pe unul dintre pildari, in timp ce al doilea galopi gribitspre celilalt col1. Prizonierul se zbitu innebunit, dar cilii unei

mAini il fixari, prinzAndu-i-se in carne gi extrigind de acolo

lichidul vital. Cdnd cadavrul ajunse ca un fruct deshidratat, iisfAgie cu colfii asculili fibra.

- Sper ci nu te-am oripilat, 1l intrebi pe Adrian cdnd ter-

minl ospiful.Omul flutur[ mAna a lehamite gi zimbi.

- Stai liniqtiti. Am asistat la lucruri qi mai gi in Ar'han.

Mai lui o imbuciturl din fiertura de ierburi, apoi sorbi

din pahar. Femela fraake il privi plinl de interes.

- PAn[ la urmi, acolo te-ai oprit?

- Da. Am petrecut aproape opt ani ca ucenic la una dintre

gcolile frarot de pe Bal'l'tan.

- A, deci am in fali un adevirat luptdtor! Sunt convinsi

cd,, fa\i de ceea ce aivdzut acolo, prinderea qi mAncarea unui

pildar viu sunt o nimica toat[.

Adrian incuviinfi gi-i fhcu cu ochiul.

- Am mai avttocazia s[ te v[d mAncind, chiar dac[ eram

abia niqte adolescenli pe atunci... ln plus, mi se pare nor-

mal si avem clemenli pentru diversitatea obiceiurilor din

univers.

- Vezi s[ nu fie aqa! pufni Melanya. Xenofobia Ei intoleranfa

au fost qivor fi mereu prezente. Binuiesc c[ pe unde ai umblat

ai avut parte qi tu de localuri cu inscripfii de genul ,,Numai

pentru indigeni!"C[utI cu ochii al doilea pildar gi se pregiti de vinitoare.

t Locuitorii Regatului Ar'han sunt denumili fraro de citre celelalte

rase ale universului cunoscut