Cooperare Si Competitie in Clasa Scolara
Transcript of Cooperare Si Competitie in Clasa Scolara
Relaţii de competiţieCompetiţia reprezintă rivalitatea mutuală sau o “luptă” între două sau mai multe persoane pentru atingerea unui scop indivizibil (Golu, 1974, p 158).
Interacţiunea Competiţia este o formăintre elevii unei motivaţională a afirmăriiclase poate fi de sine în care individulbazată pe două rivalizează cu ceilalţitipuri de relaţii pentru dobândirea unei
situaţii sociale sau a superiorităţii. (Ausbel, Robinson, 1981)
Relaţii de cooperareCooperare este o activitate orientată social, în cadrul căreia individul colaborează cu ceilalţi pentru atingerea unui ţel comun. (Ausbel, Robinson, 1981)
Efectele pozitive ale competiţiei asupra elevilor:
Depun eforturi mai mari; Lucrează cu mai multă tragere de inimă; Îşi fixează aspiraţii mai înalte; Sunt învăţaţi să lupte; Perseverează pentru atingerea scopurilor; Sunt pregătiţi pentru a face faţă condiţiilor unei
societăţi organizată pe principiile competiţiei; Îşi pot aprecia mai realist propriile capacităţi Îşi dezvoltă spiritul critic şi autocritic;
Efectele negative ale competiţiei asupra elevilor: S-a constatat creşterea numărului comportamentelor
agresive, ostile, a conflictelor şi a atitudinilor de opoziţie şi suspiciune;
Frustrare; Anxietate; Sentimente de nesiguranţă şi de neputinţă la copii mai
puţin dotaţi care sunt tentaţi să abandoneze lucrul; Slabă interacţiune între colegi; Lipsa de comunicare sau comunicarea unor informaţii
false; Lipsa încrederii reciproce; Scăderea coeziunii grupului; Dorinţa de afirmare şi impunerea ideilor în faţa
celorlalţi; Lipsa de interes pentru menţinere relaţiilor
interpersonale agreabile;
Efectele pozitive ale cooperării asupra elevilor:
Bună interacţiune între elevi; Atitudini reciproce pozitive; Coeziunea grupului; Comunicare onestă şi deschisă; Transmiterea informaţiilor semnificative şi
relevante; Dezvoltă sentimente mutuale de simpatie şi
prietenie, încredere şi disponibilitate la solicitările celorlalţi;
Climat destins, lipsit de tensiuni; Fiecare poate să lucreze potrivit propriilor
capacităţi; Creşterea stimei de sine, a încrederii în forţele
proprii; Valorizarea competenţelor celorlalţi; Oferă membrilor grupului satisfacţie, echilibru,
condiţii optime de dezvoltare a personalităţii; Tind să fie flexibili; Atenţi în relaţiile interpersonale; Preocupaţi ca toţi cei din grup să obţină beneficii;
Efectele negative ale cooperării asupra elevilor: Posibilitatea pierderii motivaţiei individuale şi a
reducerii efortului în condiţiile îndeplinirii de către grup a unei sarcini colective;
Condiţii care trebuie respectate atunci când este structurată o activitate de grup (K.M. Evans, 1966)
Luarea în considerare a perioadei necesare constituirii unui spirit de grup;
Împărţirea sarcinilor între membrii grupului după ce grupul fost constituit;
Mărimea grupului trebuie adaptată la volumul de lucru;
Caracterul sarcinii trebuie să se preteze la îndeplinirea ei prin cooperare şi să fie adaptată la vârsta subiecţilor;
Prezenţa în grup a unor membri care îşi pot asuma rolul de conducător;
Soluţionarea conflictelor:
1. Trebuie să cunoaşteţi tipului de conflict în care sunteţi implicat. Există trei tipuri de conflicte:
conflictul sumă zero (conflictul pur victorie-înfrângere);
conflictul cu motiv mixt (amândoi pot câştiga, amândoi pot pierde, unul poate câştiga, celălalt, poate pierde);
conflictul cooperare pură (amândoi pot câştiga sau amândoi pot pierde);
2. Trebuie să conştientizaţi cauzele şi consecinţele violenţei şi ale alternativelor la violenţă chiar şi atunci când sunteţi foarte nervoşi.
3. Trebuie să înfruntaţi conflictul mai degrabă decât să îl evitaţi.
4. Respectă-te pe tine şi interesele tale, respectă-l pe celălalt şi interesele sale.
5. Evitaţi etnocentrismul; înţelegeţi şi acceptaţi realitatea diferenţelor culturale.
6. Faceţi diferenţa clară între „poziţii” şi „interese”. Poziţiile pot fi opuse şi interesele pot să nu fie opuse.
7. Cercetaţi-vă interesele proprii şi pe cele ale celuilalt, pentru a identifica interesele comune şi compatibile pe care le aveţi.
8. Definiţi interesele conflictuale drept o problemă reciprocă ce urmează a fi rezolvată prin cooperare.
9. Atunci când comunicaţi cu celălalt, ascultaţi cu atenţie şi vorbiţi în aşa fel încât să fiţi înţeleşi.
10. Fiţi atenţi la tendinţele naturale spre subiectivitate, percepţii eronate, judecăţi greşite şi gândire stereotipă care apar de obicei şi la unul şi la celălalt în timpul unui conflict.
11. Dezvoltaţi-vă abilităţi de a aborda conflictele grele, astfel încât să nu fiţi neajutoraţi sau disperaţi atunci când vă confruntaţi ce cei care sunt mai puternici, cei care nu vor sa se angajeze intr-o soluţionare constructivă sau cei care folosesc şiretlicuri.
12. Trebuie să vă cunoaşteţi pe voi înşivă şi să vă cunoaşteţi reacţiile tipice la diferite feluri de conflict
13. Trebuie să rămâneţi o persoana morală si trebuie să-l considerăm pe celălalt ca fiind un membru al comunităţii noastre morale.