Organisme implicate in procesul de normalizare

si convergenta contabila

Un rol determinant al procesului de normalizare si convergenta contabila internationala l-a avut concentrarea capitalului in marile firme trans-nationale.

Obiectivul strategic al marilor intreprinderi este internationalizarea, acesta asigurand noi piete de desfacere, obtinerea unor noi avantaje fiscale, reducerea costurilor cu factorii de productie.

Normalizarea contabilitatii firmelor are drept obiect aplicarea de norme contabile identice in acelasi spatiu geopolitic si urmareste crearea de practice contabile uniforme. Prin procesul  de normalizare se urmareşte elaborarea, explicarea şi aplicarea în practică a unor concepte, metode, reguli şi proceduri privind producţia şi utilizarea informaţiei contabile, contribuind la perfecţionarea practicii contabile.

Convergenta contabila este procesul prin care normele contabile sunt elaborate de o maniera care este capabila sa conduca catre acelasi fapt sau scop, prin evidentierea similitudinii dintre national, regional si international*

Organisme de normalizare si convergenta contabila

1) IASB (International Accouting Standards Board)

Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate (IASB) a inceput sa functioneze in 2001 ca un organism independent precedand Comitetul International de Standarde Contabile (IASC 1973), sustinut fiind de principalele organizatii contabile din Marea Britanie, Canada, Irlanda, SUA, Australia, Franta, Germania, Japonia, Mexic si Olanda. Membrii Federaţiei Internaţionale a Experţilor Contabili (IFAC) devin membri IASC din 1983.

Perioada 1989-1993 a fost influentata de revizuirea standardelor avand ca obiectiv atingerea comparabilitatii lor.

Incepand cu 1998 pana in 2000 s-a urmarit planificarea noii strategii pentru a se accelera procesul de convergenta internationala.

Organizata dupa modelul organismului American de normalizare (FASB), in 2001 IASC devine IASB. Aceasta transformare a avut loc in urma unei reforme institutionale cu scopul de a-i asigura calitatea de normalizator contabil “global”.

Obiectivul IASB a fost să devină normalizator în ceea ce priveşte elaborarea şi publicarea, în interes public, a informaţiei contabile indiferent de activitatea şi mărimea întreprinderilor, de operaţiile realizate, natura informaţiilor şi de a facilita formularea consecventă şi logică a IFRS.

1

Printre sarcinile de baza indeplinite de IASB in primii sai ani de existenta (2001-2005) se numara:

- Contruirea unei platforme stabile de standarde performante;- Realizarea convergentei la nivel global a standardelor contabile.In octombrie 2002 IASB si FASB au semnat un acord numit de la “Norwalk” avand ca

finalitate asigurarea unei convergente mai importante a referentialelor contabile emise de cele 2 organisme de reglementare contabila. Intr-o prima faza a procesului de convergenta au fost revizuite mai multe norme IAS, unele fiind abrogate si altele noi fiind adoptate (IFRS).

In 2007 Comisia Operatiunilor de Bursa Americana (SEC) a acceptat ca intreprinderile listate la bursa din New York sa publice situatii financiare conforme cu normele IFRS fara o reconciliere cu standardele americane.

In urma procesului de convergenta exista anumite dificultati la nivel mondial, cum ar fi:- probleme de interpretare;- probleme de limbaj;- probleme de terminologie;- problem de ordin politic.

Structura organismului IASB adunarea administratorilor (trustees) compusă din 19 membri, 5 dintre ei sunt numiţi de

Federaţia Internaţională a Experţilor Contabili (International Federation of Accoutants: IFAC), iar ceilalti sunt numiti in functie de pregatirea lor profesionala in domeniul contabilitatii;

organismul de normalizare propriu-zis, IASB, care preia activităţile de armonizare de la vechiul organism internaţional (International Accounting Standards Committee: IASC);

un comitet de interpretare, Comitetul Internaţional de Interpretări privind Raportările Financiare (International Financial Reporting Interpretations Committee: IFRIC), propune interepretari oficiale ale normelor contabile ce trebuie ulterior aprobate de catre IASB;

un consiliu consultativ de normalizare (Standards Advisory Council: SAC), este un forum al persoanelor şi organizaţiilor vizate pentru raportarea financiară şi armonizarea contabilă internaţională, are o misiune de consiliere pe care o exercită în sprijinul IASB. IASB a elaborat un corp de norme contabile internaţionale care pot fi structurate astfel:

Cadrul conceptual (principii) care stabileşte obiectivele situaţiilor financiare, defineşte elementele situaţiilor financiare, stabileşte criteriile de recunoaştere a acestora, prezintă caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare.

Norme propriu-zise, care la ora actuală se diferenţiază în: IAS (Standarde Internaţionale de Contabilitate) IFRS (Standarde Internaţionale de Raportare Financiară)

Interpretări ale normelor şi anume: SIC (Interpretările Standardelor Internaţioanle de Contabilitate) Interpretări date de IFRIC

Etapele principale de elaborare a standardelor sunt: publicarea unui proiect de norma de catre IASB, ulterior Consiliul decide publicarea sau amanarea publicarii acestuia in functie de comentariile primite.

2

2) FASB ( Financial Accounting Standards Board   )

FASB este organismul de reglementare in domeniul contabilitatii la nivelul SUA, acesta a aparut in 1973 din cauza necesitatii unui organism de normalizare total independent fata de profesia contabila si fata de Comisia de Valori Mobiliare, fiind un organism similar IASB-ului. Începând cu această dată, FASB devine organul responsabil de promulgarea normelor contabile americane cunoscute sub numele de US-GAAP (United States General Accounting Principles).

FASB numără 7 membri care sunt permanenţi şi remuneraţi. Ei sunt numiţi pentru 5 ani, iar mandatul lor poate fi reînnoit.

Rolul acestuia este de a elabora un cadrul contabil conceptual, pentru a stabili si imbunatati standardele de contabilitate financiara si pentru a ghida utilizatorii de informatii financiare.

Normele contabile sunt elaborate în cadrul FASB, prin colaborare cu SEC (Securities and Exchange Commission) şi membri AICPA (American Institute of Chartered Public Accountants - cea mai înaltă autoritate americană în domeniul contabil, publică GAAP si GASS), în cadrul unui proces laborios, după care sunt promulgate drept GAAP-uri.

Printr-un comunicat de presă din 29 octombrie 2002 FASB şi IASB au anunţat începerea colaborării privind convergenţa standardelor globale de contabilitate. IFAC emite la 7 martie 2003 un Memorandum adresat atât FASB cât şi IASB având drept scop găsirea unei convergenţe dintre normele nord americane şi normele internaţionale de contabilitate.

In cadrul procesului de convergenta FASB – IASB se fac demersuri pentru a elimina privilegierea investitorului si a acorda aceeasi “importanta tuturor furnizorilor de fonduri ale entitatii”.

De asemenea FASB a progresat in directia convergentei deoarece a emis standarde care elimina diferentele fata de IASB sau a amendat unele norme contabile americane pentru a fi mai aproape de tratamentul contabil prescris de IASB.

Directiile mari de convergente intre FASB si IASB sunt:a) convergenta privind raportarea financiara (situatiile financiare);b) convergenta privind gruparile de intreprinderi;c) convergenta privind cadrul contabil conceptual;d) convergenta privind recunoasterea veniturilor;e) alte probleme de convergenta.

Dezvoltarea noului cadru conceptual porneste de la cadrele conceptuale emise de FASB şi IASB, avand ca obiectiv inlesnirea accesului la piata de capiatal americana a firmelor interesate urmarind si scaderea costurilor (facute de catre firme care trebuiau să-şi prezinte situaţiile financiare conform normelor contabile americane).

Problemele de natura structurala persista inca intre cele doua referentiale fiind illustrate de faptul ca FASB-ul lucreaza într-un cadru naţional specific, în timp ce IASB incearca sa ilustreze un cadru global. Totodata FASB-ul are o tradiţie de emitere a unor standarde foarte

3

detaliate ( peste 140.000 de pag) care incearca sa ofere solutii cat mai clare in problemele intalnite de contabili si auditori in practica.

3) IOSCO

Organizaţia Internaţională a Comisiilor de Valori Mobiliare (The International Organization of Securities Commissions) a fost creată în 1983 cu scopul trecerii de la o asociaţie regională inter-americană (creată în 1974) la un organism de cooperare la nivel internaţional. Această decizie a fost luată de către 11 agenţii de reglementare a valorilor mobiliare din America de Nord şi Sud, în aprilie 1982 la Quito, Ecuador, iar un an mai târziu agenţii din Franţa, Indonezia, Korea şi Marea Britanie, au fost primele din afara Americii care s-au alăturat organismului. În prezent, organizaţia numără peste 181 de membrii, aceştia reglementând mai mult de 95% din pieţele mondiale de valori mobiliare şi este principalul forum de cooperare internaţională pentru agenţiile de reglementare de pe piaţa valorilor mobiliare.

IOSCO oferă asistenţă tehnică completă membrilor săi, în special celor care reglementează pieţele emergente de valori mobiliare, având ca principale obiective de a ajuta membrii săi la:

Promovarea de standarde înalte de reglementare în scopul de a menţine pieţele eficiente şi solide,

Promovarea cooperării, schimbului de informaţii şi asistenţei reciproce între membrii săi cu privire la experienţele acumulate, în scopul de a promova dezvoltarea pieţelor interne;

Unirea eforturilor lor pentru a stabili standarde şi o supraveghere eficientă a tranzacţiilor internaţionale,

Cooperarea cu alte organizaţii internaţionale.IOSCO este structurat pe comitete (Comitetul preşedintelui, Comitetul executiv şi

Comitetul consultativ) care se întâlnesc de mai multe ori pe an, în diferite locaţii din întreaga lume având totodată şi un secretariat permanent cu sediul la Madrid.

În 1998, IOSCO a adoptat un set complet de obiective şi pricipii privind reglementările valorilor mobiliare, recunoscute ca referințe reglementare internaţionale pentru toate piețele de valori mobiliare.

Cele 38 de principii sunt împărţite în categorii şi au la bază trei principii majore:1) Protecţia investitorilor2) Asigurarea că pieţele sunt corecte, eficiente şi transparente şi 3) Reducerea riscului sistematic. În 2003 organismul a aprobat o metodologie care permite o evaluare obiectivă a nivelului

de punerea în aplicare a principiilor IOSCO în jurisdicțiile membrilor săi și dezvoltarea unor planuri de acțiune pentru a corecta deficiențele identificate.

Este recunoscută contribuţia Organizaţiei Internaţionale a Comisiilor de Valori Mobiliare în procesul de dezvoltare a IFRS/IAS, în calitate de membru observator, fără drept de vot al IASB.

În 2002 a fost adoptat un Memorandum multilateral de Înţelegere (IOSCO MMoU) conceput pentru a facilita executarea transfrontalieră și schimbul de informații între comisiile de

4

reglementare a valorilor mobiliare, urmând ca în 2005 acesta să fie aprobat ca punct de referinţă pentru a extinde reţeaua de semnatari ai memorandumului până în 2010.

SECComisia Vaorilor Mobiliare şi Burselor (U.S. Securities Exchange Commission) este

organismul federal american de reglementare şi control al pieţelor financiare. Acesta a fost creat prin aplicarea articolului 4 din Securities Exchange Act din 1934, votat de Congres ca răspuns la recesiunea din 1929, având ca scop principal aplicarea noilor legi financiare, promovarea stabilităţii pieţei, protejarea investitorilor şi facilitarea formării de capital.

SEC are sediul în Washington şi are 5 comisari numiţi de preşedintele Statelor Unite cu acordul Senatului. Mandatul comisarilor este de 5 ani, iar pentru a asigura neutralitatea acestui organism, nu există niciodată mai mult de trei comisari care aparţin aceleiaşi formaţiuni politice. SEC este împărţită în 4 divizii, dispune de 8 birouri şi are aproximativ 3100 de persoane angajate, iar în afara sediului din Washington, mai deţine 11 birouri regionale în Statele Unite. Cele 4 divizii sunt: „Corporation Finance” care supervizează publicaţiile făcute de către companiile publice precum şi înregistrarea tranzacţiilor, cum ar fi fuziunile societăţilor, fiind responsabilă totodată şi cu interpretarea reglementărilor. Cea de-a II-a „Trading and markets” supraveghează activitatea firmelor de brokeraj, de investiţii dar şi a altor actori de pe piaţa de capital. „Investment Managament” gestionează legile federale privind valorile mobiliare şi supraveghează societăţile de investiţii, inclusiv fondurile mutuale iar „Enforcement” investighează posibilele încălcări ale legislaţiei, în acest sens, colaborând şi cu alte organisme care pot acţiona pe plan penal.

Comisia de valori mobiliare este membru al IOSCO, folosind Memorandumul multilateral de Înţelegere cât şi acordurile bilaterale cu alte comisii de valori mobiliare din alte ţări pentru a face faţă abaterilor transfrontaliere de pe piaţa valorilor mobiliare.

Practic în SUA există trei organisme de normalizare contabilă: SEC, FASB şi AICPA (American Institute of Chartered Public Accountants). Acestea contribuie la fixarea modalităţilor de stabilire şi publicare a situaţiilor financiare, normele contabile fiind elaborate în cadrul FASB, prin colaborare cu SEC şi membrii AICPA, în cadrul unui proces laborios, după care sunt promulgate drept GAAP-uri.

În realizarea convergenţei se pot ivi probleme de interpretare a unor standarde, iar dacă aplicarea standardelor IFRS, care implică interpretarea lor, nu este realizată de o manieră unitară, aceasta duce la lipsă de comparabilitate a informaţiei financiare. Pentru a rezolva o asemenea situaţie la nivelul Uniunii Europene, CESR (Committee of European Securities Regulators) lucrează cu Comisia Europeană, pentru a coordona activitatea normalizatorilor naţionali, pentru a nu se înregistra diferenţe de la ţară la ţară datorită propriilor interpretări, iar la nivel global acest proces se realizează de către IOSCO (International Organization of Securities Commissions).

IOSCO reprezintă o platformă importantă pentru procesul de normalizare şi convergenţă contabilă, încurajând FASB şi IASB  să coopereze în vederea reducerii diferențelor dintre IFRS și Principiile Contabile General Acceptate din SUA, acestea fiind şi semnatare ale Memorandumului de Înţelegere care conține un program al aspectelor asupra cărora celor două organisme intenționează să obțină convergența până în 2008.

5

În 2005, a stabilit un sistem pentru membrii săi dar şi pentru alte organizaţii independente pentru ca acestea să facă schimb de informaţii şi să se consulte în scopul atingerii convergenţei şi implementării IFRS-urilor.  Sistemul va facilita catalogarea, într-o bază de date, deciziilor luate de autorităţile de reglementare în ceea ce priveşte aplicarea IFRS-urilor pentru ca acestea să furnizeze o sursă de referinţă la deciziile viitoare de reglementare. O astfel de bază de date a fost implementată şi utilizată în U.E. de CESR (Comitetul autorităţilor europene de reglementare a valorilor mobiliare). De asemenea, este recunoscută contribuţia IOSCO în procesul de dezvoltare a IFRS/IAS, în calitate de membru observator, fără drept de vot al IASB.

Comisia Valorilor Mobiliare și Burselor din Statele Unite (SEC) impunea tuturor companiilor străine cotate la burse din SUA să pregătească situații financiare fie în conformitate cu US GAAP, fie în conformitate cu standardele lor contabile locale, însoțite de o notă care să reconcilieze standardele locale cu US GAAP. Această obligație generează costuri semnificative pentru companiile cotate în același timp în SUA și în alte țări. În noiembrie 2007, SEC a propus modificarea acestei reguli în sensul eliminării obligației de a efectua o reconciliere cu US GAAP pentru companiile străine care își pregătesc situațiile financiare în conformitate cu IFRS, în principiu începând din 2009, ca urmare a eforturilor de convergenţă efectuate de ambele organisme de normalizare (FASB şi IASB). 

4) EFRAG – European Financial Reporting Advisory Group

Grupul Consultativ European privind Raportarile Financiare a fost creat in martie 2001, este un organism privat si independent, alcatuit din cel mult sapte membri. Este format din reprezentanti ai mediului academic si economic, analisti si utilizatori ai informatiei contabile. Acesta este format dintr-un Comitet de Supraveghere si un Comitet Tehnic.

Responsabilitatile EFRAG sunt: - de a contribui activ la procesul dezvoltat de IASB; - de a ajuta institutiile europene în vederea depistarii neconformitătilor directivelor

europene cu IAS/IFRS si de a recomanda modificarea corespunzătoare a directivelor; - de a colabora si a oferi asistenta tehnica institutiilor europene in vederea acceptarii sau

respingerii adoptarii unui IFRS de catre UE sau a unor interpretari aferente acestora; - de a identifica aspectele pentru care orientarea oferită de IASB pentru aplicarea unui

anumit standard în UE nu este suficientă si de a comunica IASB solutiile găsite; - de a dezvolta împreună cu comisiile de valori europene implementarea unei orientări

specifice relevante pentru companiile europene cotate.Comitetul de Supraveghere al EFRAG este însărcinat, în special, cu numirea membrilor

precum si a presedintelui Comitetului Tehnic, dar se ocupă si de stabilirea programului de lucru si supervizarea lucrărilor acestuia.

Evaluarile Grupului sunt trimise catre Comisia Europeana.In iulie 2006 UE a creat un nou organism: Grupul de examinare a avizelor asupra normelor

contabile (SARG - Standards Advice Review Group), intrucit au aparut suspiciuni cu privire la impartialitatea evauarii oferite de EFRAG. Misiunea acestui organism este sa revada opiniile

6

EFRAG in vederea oferirii unei asigurari cu privire la obiectivitatea acestora. SARG este compus din experti contabili independenti si reprezentanti ai normalizatorilor contabili nationali.

In urma evaluarii efectuate de EFRAG si a asigurarii oferite de SARG, Comisia Europeana propune proiectul standardului Parlamentului European si unui alt organism – ARC

ARC – Accounting Regulatory Commitee

Comitetul de Reglementare Contabila este compus din reprezentanti ai statelor membre, fiind infiintat si prezidat de catre Comisia Europeana. Functia Comitetului este cea de reglementare si consta in oferirea unei opinii cu privire la propunerile Comisiei Europene de a adopta un IFRS. Comisia Europeana impreuna cu ARC aproba formularea continutului standardului contabil in modul in care acesta sa fie in conformitate cu IFRS aprobate de UE (6.12.2005). Acest organism ofera o ultima revizuire a standardului inainte ca acesta sa fie aprobat de catre Comisie.

Raportul UE - IASB

Europa este singura regiune geopolitica care aplica normele IASB, fapt demonstrat prin Regulamentul nr. 1606 din 19 iulie 2002, care stabileste ca incepind cu anul 2005 societatile europene cotate trebuie sa prezinte situatiile financiare consolidate in conformitate cu IFRS. In afara de aceasta, Regulamentul mai prevede si posibilitatea statelor membre de a autoriza sau obliga aceste societati cotate sa aplice IAS/IFRS si pentru conturile lor individuale, precum si de a auoriza sau obliga societatile necotate sa aplice respectivele norme internationale.

Consiliul European are dreptul de a se pronunta cu privire la adoptarea sau neadoptarea noilor norme emise de IASB. Acesta vegheaza ca normele preluate sa nu fie excesiv de complexe sau neadaptate realitatii. Aceasta prevedere, insa, mai ales daca s-ar fi manifestat prin respingerea careiva norme, este contradictorie IAS 1 ”Prezentarea Situatiilor Financiare”, care specifica ca standardele internationale de contabilitate se cnsidera adoptate daca sunt preluate in integralitatea lor. Astfel, reprezentantii UE reclamau organizarea unei forte de presiune europene in definirea normelor contabile internationale inainte ca astestea sa se faca publice.

Deasemenea, in afara de Regulament, Consiliul european doreste o modificare a directvelor a IV-a si a VII-a in cadrul unei directive – de ”modernizare”, cu scopul de a permite convergenta totala a prevederilor internationale cu cele stabilite in vechile directive. Proiectul respectiv urmareste faptul ca adoptarea IAS/IFRS sa respecte cerintele directivelor a IV-a si a VII-a, si anume reflectarea unei imagini fidele si oneste a situatiilor financiare si a rezultatelor intreprinderilor.

Astfel, prin adoptarea noii directive, care reflecta si dezvoltarile contabile pe plan international, s-au creat conditii de concurenta egale pentru societatile europene care aplica IAS/IFRS si pentru cele care nu le aplica. Noua directiva europeana se aplica tarilor membre incepind cu 1 ianuarie 2005, si anume pentru intreprinderile carora le-au corespuns vechile directive a IV-a si a VII-a. Aceste modificari au dus la o apropiere importanta intre normele europene si IAS/IFRS.

Utilizarea IAS/IFRS in Europa este cea mai importanta schimbare in raportarile financiare din ultimii 25 de ani prin care vor fi afectate 7000 de intreprinderi care raportau dupa standardele

7

lor nationale, mai ales ca legislatia europeana permite statelor membre folosirea normelor internationale si pentru societatile necotate, la fel ca si pentru societatea mama. De asemenea, aplicarea normelor internationale s-a facut uneori inainte de 2005, si anume e vorba despre marile intreprinderi din tarile dezvoltate care au publicat informatii financiare aditionale in conformitate cu IAS/IFRS cu scopul de a informa mai complet actionarii, posesorii de actiuni, analistii financiari. Mai mult decit atit, in unele tari IAS/IFRS au fost adoptate in calitate de standarde nationale sau se utilizeaza ca baza in adoptarea si aplicarea standardelor nationale, cum ar fi in Romania, Moldova sau Rusia.

5) IFAC

IFAC este o organizaţie internationala pentru profesia contabilă, se dedica servirii interesului public prin întărirea profesiei şi prin contribuţiile aduse dezvoltării unei economii internaţionale puternice şi sănătoase. IFAC este formata din membri şi asociaţi din peste 130 de ţări şi jurisdicţii, care reprezintă 2,5 milioane de profesionişti contabili din practica publică, educaţie, servicii guvernamentale, industrie şi comerţ. Prin intermediul comitetelor sale de stabilire a standardelor, organizaţia emite standarde internaţionale de etică, audit şi asigurare, educaţie, precum şi standarde internaţionale pentru contabilitatea sectorului public. IFAC emite, de asemenea, ghiduri prin care încurajează calitatea superioară a muncii efectuate de către contabilii profesionişti.

IFAC un normalizator de standarde şi are ca rol principal asistarea profesioniştilor contabili pentru a-şi  menţine rolul deosebit de  important pe care aceştia îl au în această perioadă de mari schimbări. 

Lucrând cu un grup de normalizatori internaţionali şi organizaţii – inclusiv Organizaţia Internaţională a Comisiilor Titlurilor de Valori, Comitetul Basel privind Supravegherea Bancară, Forumul de Stabilitate Financiară, Asociaţia Internaţională de Supraveghere a Sistemului de Asigurări, şi Banca Mondială – IFAC a dezvoltat o serie de reforme de interes public care au fost adoptate în unanimitate în cadrul întrunirii Consiliului IFAC din Noiembrie 2003. Una din cele mai semnificative dintre aceste reforme a fost elaborarea Consiliului pentru Supravegherea Interesului Public (PIOB), în februarie 2005 în vederea supravegherii activităţilor de normalizare ale IFAC cu privire la misiunile de audit, la certificare, etică şi standarde educaţionale, şi de asemeni şi Programul de Conformitate a Organismelor Membre.

Reformele suplimentare implementate de IFAc în ultimii cinci ani includ: Elaborarea Programului de Conformitate a Organismelor Membre IFAC, care solicită

membrilor şi asociaţilor IFAC să îndeplinească angajamentului acestora de a promova adoptarea standardelor internaţionale şi să elaboreze programe de certificare a calităţii şi investigaţie şi programe de disciplină;

Intensificarea transparenţei guvernării IFAC şi a procesului de normalizare, incluzând organizarea unor întruniri ale consiliilor normalizatoare deschise observatorilor publici şi care să ofere mai multă informaţie despre IFAC şi despre activitatea consiliilor de normalizare prin intermediul paginii de internet;

8

Extinderea accesului de interes public la toate consiliile normalizatoare ale IFAC, incluzând nominalizarea unor membri publici care să reprezinte fiecare din consilii şi să extindă perioada de comentarii şi de îndrumare cu privire la toate standardele propuse, până la cel puţin 90 zile;

Elaborarea şi extinderea rolurilor Grupurilor Consultative, astfel încât ele să informeze consiliile normalizatoare cu reacţiile de interes public ale utilizatorilor standardelor;

Intensificarea procesului de normalizare care oferă un mai mare acces la statutul de membru al Comitetelor de Activitate privind Interes Public a părţilor implicate şi la o modificare la 50% din statutul de membru pentru nepracticieni;

Crearea Grupului de Cooperare în Reglementare al IFAC, care să lucreze cu Grupul de Monitorizare a Organelor de Reglementare. Aceste reforme au obţinut susţinerea unanimă a organismelor membre ale Consiliului

IFAC în noiembrie 2003. Au fost de asemeni susţinute de marile firme de contabilitate care participă la IFAC prin intermediul Forumului Firmelor. Întemeiat în 2001, Forumul reprezintă un mijloc pentru reţelele internaţionale de firme de audit să ocupe un rol în activităţile IFAC.

În ultimii ani, IFAC a acţionat astfel încât să susţină că punctul de vedere al PMM este ascultat de consiliile sale de normalizare independente şi de asemeni de alte organisme normalizatoare, cum ar fi Consiliul Internaţional de Standarde de Contabilitate (IASB). Odată cu formarea Comitetelor PMM în 2005, IFAC a lansat noi iniţiative astfel încât să susţină PMM şi IMM pe care acestea le servesc. Aceste activităţi includ organizarea forumurilor internaţionale menite să susţină problemele PMM/IMM, tehnologie pârghie care să faciliteze împărtăşirea de idei, cunoştinţe şi resurse, şi dezvoltarea îndrumării de implementare astfel încât aceasta să susţină PMM în îndeplinirea efectivă a misiunilor de audit şi astfel să răspundă necesităţilor IMM.

În vederea servirii interesului public, IFAC va continua să întărească profesia contabilă pretutindeni în lume şi să contribuie la dezvoltarea economiilor internaționale puternice prin stabilirea şi promovarea aderării la standarde profesionale de înaltă calitate, anticipând convergența internațională cu astfel de standarde şi pledarea cu privire la problemele de interes public acolo unde expertiza profesiei este cea mai relevanta.

6) Alte institutii care influenteaza procesul de convergenta

Asociaţia Europeană de Contabilitate (EAA- European organization for accounting academics)

9

Este o organizaţie europeană de profesori universitari. Infiintata in 1977 cu sediul la Bruxelles, EAA îşi propune să fie un forum de cercetare europeana în domeniul contabilităţii . Acesta deţine un congres anual, iar din 1992 a publicat un jurnal, European Accounting Review

Congresul anual al Asociaţiei Europene de Contabilitate este un eveniment major care are loc într-o altă ţară în cursul primăverii în fiecare an. CEA Congresul Anual oferă o oportunitate unică pentru prezentarea de cercetare şi de a afla cele mai noi informatii în domeniile de management şi contabilitat. In fiecare an, peste 1.200 de delegaţi participa la acest eveniment popular şi aproape 800 de lucrări sunt prezentate în sesiuni paralele de cercetare.In 2011 congresul se va tine la Roma.Aceasta organizatie putem spune ca are un rol important in procesul de convergenta, prin cercetare, acestia pot ilustra efectele aplicarii unei norme emise de IASB in piata si eficacitatea acesteia in atingerea obiectivului propus, de asemenea consider ca la baza convergentei contabile se afla cercetarea.

Association of Chartered Certified Accountants (ACCA) ACCA a luat nastere in Londra in 1904 cu sopul de a promova standarde etice in domeniul

financiar contabil. In acest moment insumeaza peste 362.000 de studenti si 131.500 membrii in 170 de tari, cu 82 de birouri si centre in toata lumea. Lucreaza de peste 20 de ani cu institutii guvernamentale, organizatii nationale si agentii din tari cu economii in dezvoltare, promovand profesia contabila pentru a aduce valoare comunitatilor, afacerilor si indivizilor pe care ii deserveste. Calificarile ACCA au cea mai mare recunoastere pe plan mondial. De mai mult de 100 de ani, de cand a fost infiintata, obiectivul ACCA nu s-a schimbat: oferirea de calificari internationale de prim rang persoanelor dedicate, din intreaga lume care doresc o cariera plina de satisfactii in contabilitate, finante si management. ACCA este singura asociatie contabila cu adevarat globala care poate oferi o calificare contabila recunoscuta la nivel mondial. ACCA este singura organizatie profesionala recunoscuta de Banca Mondiala utilizand programa sa ca model de dezvoltare a profesiei contabile din intreaga lume. Globalizarea meseriei de contabil prin intermediul ACCA ilustreaza un proces de convergenta si comparabilitate.

Asociaţia Internaţională pentru Educaţie şi Cercetare de Contabilitate (IAAER) Este o organizatie globala non-profit. Misiunea IAAER este de a promova excelenţa în

educaţie şi cercetare de contabilitate la nivel mondial şi pentru a maximiza contribuţia profesorilor universitari la dezvoltarea unei contabilitati de înaltă calitate, recunoscuta la nivel mondial prin standardele de practici contabileIAAER urmareste prin misiunea sa, implicarea organizatiei in următoarele activităţi:

Participarea activă în dezvoltarea de standarde de calitate înaltă la nivel mondial prin reprezentarea sa in IFAC, International Accounting Education Standards Board (IAESB) si IASB

Dezvoltarea unor proiecte de cercetare, care contribuie la dezvoltarea practicilor si standardelor contabile internationale.

Sponsorizarea şi coordonarea Congresul Mondial de Contabilitate al cadrelor didactice şi cercetătorilor (are loc o dată la patru ani, în colaborare cu Congresul Mondial IFAC)

10

Bibliografie

Epstein Barry J., Wiley IFRS 2007: Interpretarea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate şi Raportare Financiară, BMT Publishing House, Bucureşti, 2007, pag. 2-20.

11

Feleagă Liliana(Malciu), Feleagă N., Contabilitate Financiară o abordare europeană şi internaţionaală, vol 1, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, pag. 203-263.

Ionaşcu I., Dinamica doctrinelor contabile contemporane, Editura Economică, Bucureşti, 2003, pag 99.

Ristea M., Lavinia Olimid, Daniela Calu, Sisteme contabile comparate, CECCAR, Bucureşti, 2006, pag. 251.

Jalba Luminiţa, Normalizare, reglementare şi jurisprudenţă în contabilitatea din România, Teză de doctorat, 2006, pag. 143-243.

Manolescu D., Armonizarea contabilităţii la Directivele Europene şi la Standardele Internaţionale de Contabilitate, Teză de Doctorat, ASE, Bucureşti, 2006, pag. 93.

Feleagă Liliana, Feleagă N., Convergenţe contabile internaţionale prin prisma aderării la Uniunea Europeană, Revista Economie teoretică şi aplicată, nr.3, 2006, pag. 37-44.

Filip Crina, De la armonizarea contabilităţii româneşti la conformitatea cu directivele europene şi IAS/IFRS, Revista Gestiunea şi Contabilitatea firmei, nr 9, 2007, pag.59.

Paragraf articol Adoptarea IFRS- o prioritate pentru progresul profesiei contabile, site www.financiarul.ro, 20.05.2008.

Ionaşcu M., Suport Curs Convergenţe Contabile Internaţionale.http://www.iasb.org/http://www.fasb.org/homehttp://www.sec.gov/http://www.iosco.org/http://www.eaa-online.org/r/default.asp?iId=KJIMDhttp://www.iaaer.org/http://fr.wikipedia.org/wiki/Securities_and_Exchange_Commission http://en.wikipedia.org/wiki/International_Organization_of_Securities_Commissionswww.erfag.orghttp://ec.europa.euwww.ifac.org

12