Convergena real i convergena nominal. Aderarea la zona euro (continuare)

B. Convergena nominal Tratatul de la Maastricht - cinci criterii pe care statele membre trebuie s le respecte pentru a se putea altura UEM i a adopta moneda euro.

1. Rata medie a inflaiei - maxim +1,5 pp peste media celor mai performani 3 membri ai UE

2. Rata dobnzii nominale pe termen lung - maxim +2 pp peste media celor mai performani 3 membri ai UE din perspectiva stabilitii preurilor

3. Deficitul bugetar - maxim 3% din PIB; 4. Ponderea datoriei publice n PIB - maxim 60%; 5. Marjele de fluctuaie ale cursului de schimb - +/-15% n ERM II, (cel puin 2

ani), fa de o rat de paritate central. CUM S-AU CALCULAT CRITERIILE DE CONVERGEN NOMINAL?

1. Criteriul ratei inflaiei Condiia privind sustenabilitatea presupune ca rezultatele satisfctoare n materie de inflaie s fie

atribuite n principal evoluiei costurilor de producie i a altor factori care influeneaz evoluia preurilor din punct de vedere structural, iar nu influenei factorilor temporari. Prin urmare, examinarea convergenei include o evaluare a factorilor determinani ai inflaiei i a perspectivelor pe termen mediu.

n contextul unor importante ocuri negative (criza economic i financiar mondial i presiunile dezinflaioniste), cteva ri ale UE s-au confruntat cu perioade cu rate negative ale inflaiei (2009-2010). n acest context precis, ratele negative ale inflaiei constituie o referin valabil din punct de vedere economic pe baza creia se poate evalua performana statelor n materie de stabilitate a preurilor. Pare ns justificat excluderea rilor care au o rat medie a inflaiei ce se situeaz foarte departe de media inflaiei pentru zona euro din categoria statelor membre cu cele mai bune rezultate. De exemplu, n martie 2010 s-a ajuns la excluderea Irlandei, singura ar a crei rat medie a inflaiei pe 12 luni (la -2,3% n martie 2010) a deviat considerabil de la cea nregistrat n zona euro i n alte state membre, reflectnd, n principal, recesiunea economic sever.

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

European Union 2.2 2.1 2 2 2.2 2.2 2.3 3.7 1 2.1 3.1 2.6 Belgium 2.4 1.6 1.5 1.9 2.5 2.3 1.8 4.5 0 2.3 3.5 2.6 Bulgaria 7.4 5.8 2.3 6.1 6 7.4 7.6 12 2.5 3 3.4 2.4 Czech Republic 4.5 1.4 -0.1 2.6 1.6 2.1 3 6.3 0.6 1.2 2.1 3.5 Denmark 2.3 2.4 2 0.9 1.7 1.9 1.7 3.6 1.1 2.2 2.7 2.4 Germany 1.9 1.4 1 1.8 1.9 1.8 2.3 2.8 0.2 1.2 2.5 2.1 Estonia 5.6 3.6 1.4 3 4.1 4.4 6.7 10.6 0.2 2.7 5.1 4.2 Ireland 4 4.7 4 2.3 2.2 2.7 2.9 3.1 -1.7 -1.6 1.2 1.9

Greece 3.7 3.9 3.4 3 3.5 3.3 3 4.2 1.3 4.7 3.1 1 Spain 2.8 3.6 3.1 3.1 3.4 3.6 2.8 4.1 -0.2 2 3.1 2.4 France 1.8 1.9 2.2 2.3 1.9 1.9 1.6 3.2 0.1 1.7 2.3 2.2 Italy 2.3 2.6 2.8 2.3 2.2 2.2 2 3.5 0.8 1.6 2.9 3.3 Cyprus 2 2.8 4 1.9 2 2.2 2.2 4.4 0.2 2.6 3.5 3.1 Latvia 2.5 2 2.9 6.2 6.9 6.6 10.1 15.3 3.3 -1.2 4.2 2.3 Lithuania 1.6 0.3 -1.1 1.2 2.7 3.8 5.8 11.1 4.2 1.2 4.1 3.2 Luxembourg 2.4 2.1 2.5 3.2 3.8 3 2.7 4.1 0 2.8 3.7 2.9 Hungary 9.1 5.2 4.7 6.8 3.5 4 7.9 6 4 4.7 3.9 5.7 Malta 2.5 2.6 1.9 2.7 2.5 2.6 0.7 4.7 1.8 2 2.5 3.2 Netherlands 5.1 3.9 2.2 1.4 1.5 1.7 1.6 2.2 1 0.9 2.5 2.8 Austria 2.3 1.7 1.3 2 2.1 1.7 2.2 3.2 0.4 1.7 3.6 2.6 Poland 5.3 1.9 0.7 3.6 2.2 1.3 2.6 4.2 4 2.7 3.9 3.7 Portugal 4.4 3.7 3.3 2.5 2.1 3 2.4 2.7 -0.9 1.4 3.6 2.8 Romania 34.5 22.5 15.3 11.9 9.1 6.6 4.9 7.9 5.6 6.1 5.8 3.4 Slovenia 8.6 7.5 5.7 3.7 2.5 2.5 3.8 5.5 0.9 2.1 2.1 2.8 Slovakia 7.2 3.5 8.4 7.5 2.8 4.3 1.9 3.9 0.9 0.7 4.1 3.7 Finland 2.7 2 1.3 0.1 0.8 1.3 1.6 3.9 1.6 1.7 3.3 3.2 Sweden 2.7 1.9 2.3 1 0.8 1.5 1.7 3.3 1.9 1.9 1.4 0.9 United Kingdom 1.2 1.3 1.4 1.3 2.1 2.3 2.3 3.6 2.2 3.3 4.5 2.8 REFERIN DE COMPLETAT

Evoluia ratei inflaiei din Romnia Rata anual a inflaiei criteriu pentru inta de inflaie

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

8.00

9.00

dec.0

9feb

.10ap

r.10

iun.10

aug.1

0oc

t.10

dec.1

0feb

.11ap

r.11

iun.11

aug.1

1oc

t.11

dec.1

1feb

.12ap

r.12

iun.12

aug.1

2oc

t.12

dec.1

2feb

.13ap

r.13

iun.13

aug.1

3

IPC limita superioar limita inferioar Rata medie a inflaiei criteriu de convergen nominal

2.0

1.0

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

8.0

9.0

ian.10

mar.1

0

mai.1

0iul.

10se

p.10

nov.1

0ian

.11ma

r.11

mai.1

1iul.

11se

p.11

nov.1

1ian

.12ma

r.12

mai.1

2iul.

12se

p.12

nov.1

2ian

.13ma

r.13

mai.1

3iul.

13se

p.13

rata lunar rata medie anual rata anual

2. Criteriul ratei dobnzii

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 EU (27 countries) : 5 4.92 4.23 4.38 3.7 4.03 4.56 4.54 4.13 3.82 4.3 3.68 Belgium 5.59 5.13 4.99 4.18 4.15 3.43 3.81 4.33 4.42 3.9 3.46 4.23 3 Bulgaria : : : 6.45 5.36 3.87 4.18 4.54 5.38 7.22 6.01 5.36 4.5 Czech Republic : 6.31 4.88 4.12 4.82 3.54 3.8 4.3 4.63 4.84 3.88 3.71 2.78 Denmark 5.64 5.08 5.06 4.31 4.3 3.4 3.81 4.29 4.28 3.59 2.93 2.73 1.4 Germany 5.26 4.8 4.78 4.07 4.04 3.35 3.76 4.22 3.98 3.22 2.74 2.61 1.5 Ireland 5.51 5.01 5.01 4.13 4.08 3.33 3.76 4.31 4.53 5.23 5.74 9.6 6.17 Greece 6.1 5.3 5.12 4.27 4.26 3.59 4.07 4.5 4.8 5.17 9.09 15.8 22.5 Spain 5.53 5.12 4.96 4.12 4.1 3.39 3.78 4.31 4.37 3.98 4.25 5.44 5.85 France 5.39 4.94 4.86 4.13 4.1 3.41 3.8 4.3 4.23 3.65 3.12 3.32 2.54 Italy 5.58 5.19 5.03 4.25 4.26 3.56 4.05 4.49 4.68 4.31 4.04 5.42 5.49 Cyprus : 7.62 5.7 4.74 5.8 5.16 4.13 4.48 4.6 4.6 4.6 5.79 7 Latvia : 7.57 5.41 4.9 4.86 3.88 4.13 5.28 6.43 12.4 10.3 5.91 4.57 Lithuania : 8.15 6.06 5.32 4.5 3.7 4.08 4.55 5.61 14 5.57 5.16 4.83 Luxembourg 5.52 4.86 4.7 3.32 2.84 2.41 3.3 4.46 4.61 4.23 3.17 2.92 1.82 Hungary : 7.95 7.09 6.82 8.19 6.6 7.12 6.74 8.24 9.12 7.28 7.64 7.89 Malta : 6.19 5.82 5.04 4.69 4.56 4.32 4.72 4.81 4.54 4.19 4.49 4.13 Netherlands 5.4 4.96 4.89 4.12 4.1 3.37 3.78 4.29 4.23 3.69 2.99 2.99 1.93 Austria 5.56 5.08 4.96 4.14 4.13 3.39 3.8 4.3 4.36 3.94 3.23 3.32 2.37 Poland : 10.7 7.36 5.78 6.9 5.22 5.23 5.48 6.07 6.12 5.78 5.96 5 Portugal 5.59 5.16 5.01 4.18 4.14 3.44 3.91 4.42 4.52 4.21 5.4 10.2 10.55 Romania : : : : : : 7.23 7.13 7.7 9.69 7.34 7.29 6.68 Slovenia : : 8.72 6.4 4.68 3.81 3.85 4.53 4.61 4.38 3.83 4.97 5.81 Slovakia : 8.04 6.94 4.99 5.03 3.52 4.41 4.49 4.72 4.71 3.87 4.45 4.55 Finland 5.48 5.04 4.98 4.13 4.11 3.35 3.78 4.29 4.29 3.74 3.01 3.01 1.89 Sweden 5.37 5.11 5.3 4.64 4.42 3.38 3.7 4.17 3.89 3.25 2.89 2.61 1.59 United Kingdom 5.33 5.01 4.91 4.58 4.93 4.46 4.37 5.06 4.5 3.36 3.36 2.87 1.74

CDS - prima de asigurare pe care un creditor trebuie s o plteasc unui ter pentru ca, n cazul n care debitorul intr n incapacitate de plat, s i poat recupera integral suma plasat.

CDS ROMANIA

160

170

180

190

200

210

220

230

240

250

05.12.2012

19.12.2012

03.01.2013

17.01.2013

31.01.2013

14.02.2013

28.02.2013

14.03.2013

02.04.2013

16.04.2013

30.04.2013

14.05.2013

28.05.2013

11.06.2013

25.06.2013

09.07.2013

23.07.2013

06.08.2013

20.08.2013

03.09.2013

17.09.2013

01.10.2013

15.10.2013

29.10.2013

12.11.2013

26.11.2013

CDS Romania

0

100

200

300

400

500

600

28.11.2011

09.12.2011

22.12.2011

04.01.2012

17.01.2012

30.01.2012

10.02.2012

23.02.2012

07.03.2012

20.03.2012

02.04.2012

13.04.2012

26.04.2012

09.05.2012

22.05.2012

04.06.2012

15.06.2012

28.06.2012

11.07.2012

24.07.2012

07.08.2012

20.08.2012

03.09.2012

17.09.2012

28.09.2012

11.10.2012

24.10.2012

07.11.2012

20.11.2012

3. Criteriul deficitului bugetar ESA95

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 EU (27 countries) -2.6 -3.2 -2.9 -2.5 -1.5 -0.9 -2.4 -6.9 -6.5 -4.4 -3.9 Belgium -0.1 -0.1 -0.1 -2.5 0.4 -0.1 -1 -5.5 -3.8 -3.7 -4 Bulgaria -1.2 -0.4 1.9 1 1.9 1.2 1.7 -4.3 -3.1 -2 -0.8 Czech Republic -6.5 -6.7 -2.8 -3.2 -2.4 -0.7 -2.2 -5.8 -4.8 -3.3 -4.4 Denmark 0.4 0.1 2.1 5.2 5.2 4.8 3.2 -2.7 -2.5 -1.8 -4.1 Germany -3.8 -4.2 -3.8 -3.3 -1.6 0.2 -0.1 -3.1 -4.1 -0.8 0.1 Estonia 0.3 1.7 1.6 1.6 2.5 2.4 -2.9 -2 0.2 1.1 -0.2 Ireland -0.4 0.4 1.4 1.7 2.9 0.1 -7.4 -13.9 -30.9 -13.4 -8.2 Greece -4.8 -5.6 -7.5 -5.2 -5.7 -6.5 -9.8 -15.6 -10.7 -9.4 -9 Spain -0.2 -0.3 -0.1 1.3 2.4 1.9 -4.5 -11.2 -9.7 -9.4 -10.6 France -3.1 -4.1 -3.6 -2.9 -2.3 -2.7 -3.3 -7.5 -7.1 -5.2 -4.8 Italy -3.1 -3.6 -3.5 -4.4 -3.4 -1.6 -2.7 -5.4 -4.5 -3.9 -3 Cyprus -4.4 -6.6 -4.1 -2.4 -1.2 3.5 0.9 -6.1 -5.3 -6.3 -6.4 Latvia -2.3 -1.6 -1 -0.4 -0.5 -0.4 -4.2 -9.8 -8.1 -3.4 -1.3 Lithuania -1.9 -1.3 -1.5 -0.5 -0.4 -1 -3.3 -9.4 -7.2 -5.5 -3.2 Luxembourg 2.1 0.5 -1.1 0 1.4 3.7 3.2 -0.8 -0.8 -0.3 -0.6 Hungary -9 -7.3 -6.5 -7.9 -9.4 -5.1 -3.7 -4.6 -4.4 4.3 -2 Malta -5.8 -9.2 -4.7 -2.9 -2.8 -2.3 -4.6 -3.9 -3.6 -2.7 -3.3 Netherlands -2.1 -3.1 -1.7 -0.3 0.5 0.2 0.5 -5.6 -5.1 -4.5 -4.1 Austria -0.7 -1.5 -4.4 -1.7 -1.5 -0.9 -0.9 -4.1 -4.5 -2.5 -2.5 Poland -5 -6.2 -5.4 -4.1 -3.6 -1.9 -3.7 -7.4 -7.9 -5 -3.9 Portugal -3.4 -3.7 -4 -6.5 -4.6 -3.1 -3.6 -10.2 -9.8 -4.4 -6.4 Romania -2 -1.5 -1.2 -1.2 -2.2 -2.9 -5.7 -9 -6.8 -5.5 -3 Slovenia -2.4 -2.7 -2.3 -1.5 -1.4 0 -1.9 -6 -5.7 -6.4 -3.8 Slovakia -8.2 -2.8 -2.4 -2.8 -3.2 -1.8 -2.1 -8 -7.7 -4.9 -4.5 Finland 4.2 2.6 2.5 2.9 4.2 5.3 4.4 -2.5 -2.5 -0.6 -1.8 Sweden -1.3 -1 0.6 2.2 2.3 3.6 2.2 -0.7 0.3 0.4 -0.2 United Kingdom -2.1 -3.4 -3.5 -3.4 -2.7 -2.8 -5.1 -11.5 -10.2 -7.8 -6.1

Eurostat utilizeaza metoda ESA, in vreme ce FMI foloseste metoda cash. In cazul standardului ESA de pilda, garantiile de stat se adauga la deficit, iar deficitul calculat astfel este mai mare decat cel obtinut prin calculul folosit de FMI. Standardul ESA95 are ca principale diferent fata de metodologia cash inregistrarea veniturilor si cheltuielilor in sistem accrual (pe baza de angajamente, nu de plati efective precum in sistemul cash).

4. Criteriul datoriei publice

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

EU (27 countries) 65.8 61.9 61 60.5 61.9 62.3 62.8 61.6 59 62.2 74.6 80 82.5 85.2 Belgium 114 108 107 103 98.4 94 92 88 84 89.2 95.7 95.5 97.8 99.8 Bulgaria 77.6 72.5 66 52.4 44.4 37 27.5 21.6 17.2 13.7 14.6 16.2 16.3 18.5 Czech Republic 15.8 17.8 23.9 27.1 28.6 28.9 28.4 28.3 27.9 28.7 34.2 37.8 40.8 46.2 Denmark 58.1 52.4 49.6 49.5 47.2 45.1 37.8 32.1 27.1 33.4 40.6 42.9 46.6 45.4 Germany 61.3 60.2 59.1 60.7 64.4 66.2 68.5 68 65.2 66.8 74.5 82.5 80.5 81 Estonia 6.5 5.1 4.8 5.7 5.6 5 4.6 4.4 3.7 4.5 7.2 6.7 6.1 9.8 Ireland 47 35.1 35.2 32 30.7 29.5 27.3 24.6 25.1 44.5 64.9 92.2 106 117.4 Greece 94 103 104 102 97.4 98.6 100 106 107 113 130 148 171 156.9 Spain 62.4 59.4 55.6 52.6 48.8 46.3 43.2 39.7 36.3 40.2 53.9 61.5 69.3 86 France 58.9 57.3 56.9 58.8 62.9 64.9 66.4 63.7 64.2 68.2 79.2 82.3 86 90.2 Italy 113 109 108 105 104 103 106 106 103 106 116 119 121 127 Cyprus 59.3 59.6 61.2 65.1 69.7 70.9 69.4 64.7 58.8 48.9 58.5 61.3 71.1 86.6 Latvia 12.5 12.4 14.1 13.6 14.7 15 12.5 10.7 9 19.8 36.7 44.5 42.2 40.6 Lithuania 22.7 23.6 23 22.2 21 19.3 18.3 17.9 16.8 15.5 29.3 37.9 38.5 40.5 Luxembourg 6.4 6.2 6.3 6.3 6.1 6.3 6.1 6.7 6.7 14.4 15.3 19.2 18.3 21.7 Hungary 60.8 56.1 52.7 55.9 58.6 59.5 61.7 65.9 67 73 79.8 81.8 81.4 79.8 Malta 57.1 54.9 60.5 59.1 67.6 71.7 69.7 64 61.9 62 67.6 68.3 70.9 71.3 Netherlands 61.1 53.8 50.7 50.5 52 52.4 51.8 47.4 45.3 58.5 60.8 63.1 65.5 71.3 Austria 66.8 66.2 66.8 66.2 65.3 64.7 64.2 62.3 60.2 63.8 69.2 72 72.4 74 Poland 39.6 36.8 37.6 42.2 47.1 45.7 47.1 47.7 45 47.1 50.9 54.8 56.4 55.6 Portugal 51.4 50.7 53.8 56.8 59.4 61.9 67.7 69.4 68.4 71.7 83.2 93.5 108 124.1 Romania 21.7 22.5 25.7 24.9 21.5 18.7 15.8 12.4 12.8 13.4 23.6 30.5 33.4 37.9 Slovenia 24.1 26.3 26.5 27.8 27.2 27.3 26.7 26.4 23.1 22 35 38.6 46.9 54.4 Slovakia 47.8 50.3 48.9 43.4 42.4 41.5 34.2 30.5 29.6 27.9 35.6 41 43.3 52.4 Finland 45.7 43.8 42.5 41.5 44.5 44.4 41.7 39.6 35.2 33.9 43.5 48.6 49 53.6 Sweden 64.3 53.9 54.7 52.5 51.7 50.3 50.4 45.3 40.2 38.8 42.6 39.5 38.4 38.2 United Kingdom 43.7 41 37.7 37.7 39.1 41 42.2 43.3 44.2 52.3 67.8 79.4 85 88.7

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Primary deficit (% of GDP) 2.2 5 7.5 5.3 3.9 1.1 0.8 Gross financing need (billions lei) 10.4 14.3 56.9 46.1 59.5 64.3 66.7 Gross financing need (% of GDP) 2.5 2.8 11.4 8.8 10.7 10.9 10.7

03

6

9

12

15

18

21

24

27

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Implicit interest rate (%) Share of the interest payment in the total expenditure (%)

5. Criteriul cursului de schimb

Armonizarea proceselor de convergen real i nominal Relaia convergen real convergen nominal Influen favorabil

Reformele structurale impulsioneaz convergena PIB-ului/locuitor ceea ce conduce la o cretere neinflaionist a salariilor, la creterea veniturilor, la majorarea ncasrilor fiscale (consolidare fiscal sustenabil).

Convergena nivelului productivitii determin reducerea costurilor medii de producie, accelernd dezinflaia n sectorul bunurilor comercializabile.

Influen nefavorabil

Diferenele de productivitate ntre sectorul bunurilor comercializabile i cel al bunurilor necomercializabile (efectul Balassa-Samuleson), n condiiile unor creteri salariale uniforme, vor genera persistena unui nivel mai ridicat al inflaiei (convergena preurilor bunurilor necomercializabile cu UE, care nu este susinut de creterea productivitii).

1.2. Relaia convergen nominal convergen real Influen favorabil

Reducerea ratei inflaiei i a ratei dobnzii (pentru a respecta criteriile de la Maastricht) determin o cretere a investiiilor i prin urmare a PIB-ului.

O volatilitate redus a monedei naionale (care s fluctueze ntr-o marj de stabilit) determin o cretere a ISD-urilor i a exporturilor (a gradului de deschidere) cu implicaii favorabile asupra procesului de convergen real.

Reducerea deficitului bugetar determina cresterea economisirii nationale, care va genera majorarea investitiilor si reducerea deficitului extern.

Influen nefavorabil

Impunerea respectrii criteriilor de la Maastricht (mai ales n ceea ce privete deficitul bugetar i datoria public) poate afecta procesul de convergen al economiilor n care nivelul investiiilor este redus; existena unor deficite bugetare sustenabile (dei mai mari dect 3 % din PIB) poate contribui la adaptarea structural mai rapid a acestor economii la cerinele UE.

Efectul Balassa-Samuelson Tendinta existenta in cazul tarilor cu productivitate mai mare in sectorul bunurilor comercializabile (T) comparativ cu sectorul bunurilor necomercializabile (NT) de a inregistra niveluri mai ridicate ale inflatiei si apreciere reala a monedei nationale. Aceasta evolutie este asociata procesului de convergenta a economiilor emergente catre cele dezvoltate si este impulsionata de competitia pe plan international si de infuzia de capital si tehnologii moderne realizata prin intermediul investitiilor straine in industriile caracterizate de un raport ridicat intre contributia capitalului si respectiv a fortei de munca la realizarea productiei. Cum, in general, o productivitate in crestere antreneaza sporuri salariale, salariile din sectorul T vor tinde sa se majoreze mai rapid decat cele din sectorul NT. Efectul Balassa-Samuelson se bazeaza pe ipoteza ca pe piata fortei de munca vor aparea presiuni de egalizare a castigurilor salariale in cele doua sectoare economice (sau de pastrare a diferentei relative dintre acestea). In conditiile unor sporuri de productivitate mai mici, sectorul NT nu poate face fata acestor presiuni decat prin includerea in preturi a costurilor salariale suplimentare, astfel incat preturile bunurilor necomercializabile vor creste mai repede decat preturile bunurilor comercializabile. In cazul economiilor interdependente pe piata mondiala, diferente inegale de crestere a productivitatii in sectoarele T si NT conduc, datorita efectului Balassa-Samuelson, la rate diferite ale inflatiei. Concret, tarile cu diferente mai mari de productivitate intre cele doua sectoare au rate ale inflatiei mai mari. Din acest motiv, nivelul general al preturilor creste, de regula, mai rapid in tarile in tranzitie decat in tarile dezvoltate, conducand la o apreciere in termeni reali a cursului de schimb.

Adoptarea euro de ctre Romnia. Costuri/ beneficii Care sunt principalele costuri ale adoptrii monedei unice de ctre Romnia? Renunarea la politica monetar i la instrumental cursului de schimb pentru

realizarea unor obiective interne (ajustarea ocurilor economice). Majorarea expunerii economiei la ocurile asimetrice din cauza decalajelor

structurale i slabei capaciti de neutralizare a ocurilor. Inflaia i omajul vor avea un grad mai ridicat de persisten, mai ales n

condiiile unei slabe flexibiliti ale pieei muncii. Reducerea competitivitii, ca urmare a decalajelor ridicate de productivitate fa de

economiile din nucleul zonei euro.

Slaba convergen a ciclurilor de afaceri cu nucleul zonei euro, ceea ce va genera un impact asimetric al politicii monetare comune.

Care sunt principalele beneficii ale adoptrii monedei unice de ctre Romnia? Reducerea costurile de tranzacie asociate regimurilor de schimb flotante. Creterea transparentei preurilor. Comisia european a susinut c o moned unic

va descuraja discriminarea prin pre (o pia, o moned). Ctiguri de bunstare din reducerea incertitudinii privind evoluia cursului de

schimb. Incertitudinea ratei de schimb induce incertitudine n ceea ce privete venitul exportatorilor. Se reduce riscul sistemic ceea ce conduce la reducerea ratei reale a dobnzii.

Se reduc ateptrile inflaioniste. Problema inconsistenei n timp a politicii monetare conduce la presiuni inflaioniste.

Poteniale beneficii generate de accentuarea integrrii comerciale i financiare cu partenerii din cadrul uniunii monetare.