conventia matrimoniala
Click here to load reader
-
Upload
lasc-emilian -
Category
Documents
-
view
97 -
download
0
Transcript of conventia matrimoniala
1. CONSIDERAŢII PRELIMINARE
Încheierea căsătoriei, determină crearea unui raport juridic specific atât între soţi, cât
şi între aceştia şi terţi, în al cărui conţinut, vor fi cuprinse nu doar drepturi personal
nepatrimoniale, ci şi cele în legatură cu bunurile dobândite de către aceştia, ori în legătură cu
care se găsesc în raporturi cu terţii.
Pentru a surprinde acest fascicol de relaţii, legat de raporturile patrimoniale dintre soţi,
se uzitează noţiunea de regim matrimonial, care desemnează totalitatea normelor juridice
care reglementează relaţiile dintre soţi, cu privire la bunurile lor şi pe cele care se stabilesc
între soţi şi terţele persoane privind bunurile soţilor1.
Caracteristicile convenţiei matrimoniale, potrivit Codului civil de la 1865
erau(acestea au fost abrogate în perioada comunistă, odată cu intrarea în vigoare a Codului
familiei):
a. în lipsa oricărei precizări, se aplica regimul separaţiei de bunuri, fiecare soţ păstrând
dreptul exclusiv de administrare, folosinţă şi dispoziţie asupra bunurilor sale, cu
obligaţia însa de a contribui la cheltuielile căsătoriei;
b. se reglementa regimul dotal ca regim convenţional ce putea fi adoptat de soţi cu sau
fără modificari, prin convenţie matrimonială, cu obligaţia bărbatului de a-şi întreţine
soţia şi cu obligaţia acestuia de a contribui la sarcinile căsniciei cu 1/3 din veniturile
sale;
c. principiul imutabilităţii regimului matrimonial (pe perioada căsătoriei nu se putea
modifica regimul matrimonial;)
d. inalienabilitatea dotei imobiliare;
e. posibilitatea unui regim matrimonial mixt (societatea de achiziţie a soţilor) o
comunitate restrânsă de bunuri ce se afla în coproprietatea soţilor;
f. libertatea deplină în stabilirea regimului matrimonial cu două limite: să nu conţină
clauze opuse bunelor moravuri şi /sau ordinii publice şi drepturilor bărbatului ....2
g. prin convenţia matrimonială soţii pot alege o locuinţă cu destinaţie de locuinţă a
familiei (locuinţa comună sau a soţului la care se află copiii), caz în care notarul public,
1 I.P.Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ed. A VII-a, Edit. AllBeck 2002, p. 462 NOTA:Aceste dispozitii au fost abrogate de Decretul 32/1954, Codul familiei a intrat in vigoare la 1 feb 1954, data de la care regimul comunitatii de bunuri a devenit regimul legal unic, imutabil si obligatoriul. Codul familiei in vigoare din 1 feb 1954 a scos definitiv relatiile de familie de sub incidenta Codului civil, nepermitand incheierea conventiilor matrimoniale, interzicand expres, sub pedeapsa nulitatii orice intelegeri care ar modifica comunitatea de bunuri.
1
la autentificarea convenţiei e obligat sa noteze în Cartea funciara, sarcina de locuinţă a
familiei şi să atragă atentia soţilor că :
- fără consimţământul celuilalt, niciunul nu poate dispune asupra locuinţei familiei
(chiar dacă e proprietar) şi nici nu poate încheia acte prin care ar fi afectată folosinţa ei;
- niciun soţ nu poate fără consimţământul celuilalt să deplaseze din locuinţă bunurile
ce mobilează şi decorează casa şi nu poate dispune de acestea fără acordul scris al celuilalt;
- când unul din soţi refuză fără motiv legitim să-şi dea acordul, celălalt poate să
sesizeze instanţa de tutelă pt a obţine autorizarea încheierii actului (art 322);
h. regimul matrimonial se lichidează la desfacerea căsătoriei prin divorţ, la schimbarea
regimului matrimonial existent sau decesul unuia dintre soţi; lichidarea se face prin act
autentificat sau hotărâre judecătorească şi va cuprinde cota-parte ce revine fiecăruia pe
baza contribuţiilor sale, atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea
obligaţiilor (a nu se confunda cu partajul, care e doar o etapă a lichidarii).
2. TIPURI DE REGIMURI MATRIMONIALE
● După izvorul lor, distingem între regimul matrimonial legal şi cel
convenţional, acesta din urmă fiind creat, determinat, în urma incheierii unei
convenţii matrimoniale.
● După structura lor, regimurile matrimoniale sunt de comunitate totală sau
partială sau de separare .
● După cum se poate modifica în timpul căsătoriei, distingem între regimul
matrimonial imutabil şi cel mutabil.
3. REGIMUL MATRIMONIAL ÎN NOUA REGLEMENTARE A CODULUI
CIVIL.
Pluralitatea regimurilor matrimoniale , conferă posibilitatea viitorilor soţi, ori celor
deja căsătoriţi, de a opta pentru unul dintre cele trei tipuri de regimuri matrimoniale:
- regimul comunităţii legale
- regimul separaţiei de bunuri
- regimul comunităţii convenţionale
Alegerea unui alt regim juridic decât cel al comunităţii legale (care era singurul
permis de lege pană la intrarea în vigoare a Noului Cod Civil), se face prin încheierea unei
convenţii matrimoniale: practic părţile trec de la regimul comunităţii legale la regimul
comunităţii convenţionale de bunuri sau stabilesc să aleagă regimul separaţiei de bunuri,
2
păstrând totodată caracterul mutabil al acestui regim, ceea ce înseamnă că, oricând aceştia
doresc, au posibilitatea de a schimba regimul matrimonial ales.
4.CONVENŢIA MATRIMONIALĂ
4.1. Noţiune.
Reprezintă actul prin care viitorii soţi, sau cei deja căsătoriţi, stabilesc regimul
matrimonial aplicabil căsătoriei lor, cât şi alte dispoziţii legate de viitoarele relaţii
patrimoniale ale acestora.
- se poate observa opţiunea legiuitorului pentru noţiunea de ``convenţie``
matrimonială şi nu pentru cea de ``contract``, deoarece aceasta, va putea cuprinde pe
lângă convenţia matrimonială propriu-zisă şi alte acte, ori prevederi, precum:
recunoaşterea unui copil, donaţii făcute de alte persoane soţilor sau unuia dintre ei, fiind
ceea ce se mai numeşte în doctrină un ``act cadru``, un``tipar``.
- prin crearea acestei posibilităţi, soţii, vor putea configura efectele patrimoniale
dintre aceştia, evidente, altele decât cele obligatorii ale căsătoriei, care mai sunt
denumite de doctrina drept ``regim primar``, în care sunt incluse chestiunile legate de:
egalitate între soţi, reglementarea autorităţii părinteşti, devoluţiunea succesorală, etc.
4.2. Caracterele juridice.
- Reprezintă un contract, ce se particularizează atât prin cauza sa juridică
specifică affectation conugalis, cât şi prin caracterul său complex, conferit de
aptitudinea acestuia de a îngloba mai multe acte jurdice, fiecare dintre acestea
păstrându-şi indentitatea şi caraterele sale juridice.
- Caracterul solemn rezultă din modalitatea de încheiere a acestui act, înscris
autentificat de notarul public, cu consimţământul tuturor părţilor, exprimat personal sau
prin mandatar cu procură autentică, specială şi având conţinut stabilit dinainte.
Nerespectarea acestor dispozitii se sancţioneaza cu nulitatea absolută a actului.
- Caracterul sinalagmatic al acestui act, rezidă în aceea că, soţii se obligă
reciproc să respecte regulile regimului matrimonial convenit, în timpul căsătoriei lor.
- Caracterul accesoriu al convenţiei matrimoniale degajă din dependenţa juridică
a acesteia faţa de căsătorie, câtă vreme, efectele sale se vor produce în limitele
temporale ale căsătoriei, nefiind de conceput aplicarea unui regim matrimonial în afara
3
căsătoriei 3, respectiv începând cu data căsătoriei (evident părţile pot stabili, prin acord,
şi o altă dată, dar care să fie după acest moment) şi încetează prin desfacerea sa.
4.3. Condiţiile de validitate ale convenţiei matrimoniale.
Preliminar, se impune precizarea că, fiind vorba de un contract, urmeaza a fi incidente
regulile generale din materia dreptului comun al contractelor, dar, şi acele dispoziţii speciale
incidente acestuia.
A. Condiţii de fond: Părţile convenţiei matrimoniale, sunt fie soţi din aceeaşi
căsătorie, fie două persoane de sex diferit care îndeplinesc condiţiile de vârstă şi de capacitate
pentru valabilitatea căsătoriei pe care intenţionează să o încheie.
● Capacitatea este dominată de principiul habilitas ad nuptias, habilitas ad pactua
nuptialia, ceea ce înseamna ca, orice persoană care se poate căsători în mod valabil are şi
capacitatea de a încheia o convenţie matrimonială4, de unde putem stabili că în materie,
derogându-se de la dreptul comun al contractelor unde intereseaza atât capacitatea de
folosinţă cât şi cea de exerciţiu, prezintă o importanţă primordială vârsta matrimonială,
respectiv cea de 18 ani, prin excepţie fiind recunoscută posibilitatea permisiunii încheierii
căsătoriei şi de către minorul de 16 ani, însă doar pentru motive temeinice.
În acest sens, art. 337 prevede că minorul care a împlinit vârsta matrimonială poate
încheia sau modifica o convenţie matrimonială numai cu încuviinţarea ocrotitorului său
legal şi cu autorizarea instanţei de ă. Iar, în lipsa încuviinţării sau a autorizarii, convenţia
încheiată de minor poate fi anulată în condiţiile art. 46, care se aplica în mod
corespunzător. Cu toate acestea, acţiunea în anulare nu poate fi formulată daca a trecut un
an de la încheierea căsătoriei.
Consimţământul, trebuie exprimat în condiţiile art. 1204 din Codul civil, respectiv
să fie serios, liber şi exprimat în cunoştinţă de ă. Urmeaza aşadar, a fi incidente şi în cazul
convenţiei matrimoniale aceleaşi vicii de consimţământ ca şi în dreptul comun.
● Obiectul conventiei matrimoniale
Art. 332, cu denumirea marginală ``Obiectul convenţiei matrimoniale`` prevede la
alin. (1) ca, Prin convenţia matrimonială nu se poate deroga, sub sancţiunea nulităţii
absolute, de la dispoziţiile legale privind regimul matrimonial ales decât în cazurile anume
prevăzute de lege. Text care, consacra interdicţia derogării de la dispoziţiile legale privind
3 M. Avram, C. Nicolescu, Regimuri matrimoniale, Ed. Hamangiu, Bucuresti 2010, p. 374.4 Idem - pag. 235
4
regimul matrimonial ales, sub sancţiunea nulitătii, ceea ce înseamna că, dacă părţile au
posibilitatea de a alege regimul matrimonial sub care se vor desfăşura raporturile
patrimoniale, totuşi, acestea nu au posibilitatea de a configura aceste raporturi, altfel decât
regimul ales permite.
Se observă aşadar două categorii de limite ale dreptului soţilor, sau viitorilor soţi, în a
dispune prin intermediul convenţiei matrimoniale, respectiv: limite generale şi limite
speciale. Limitele generale se referă la interdicţiile generale incidente în domeniul
contractual, vorbind aşadar de respectarea ordinii publice şi a bunelor moravuri.5 În materie,
dispozitii imperative ale legii sunt cele relativ la efectele patrimoniale generale ale căsătoriei,
grupate de doctrină sub denumirea de regim primar, cât şi efectele nepatrimoniale ale
căsătoriei.
În egală masură, libertatea de a dispune prin convenţie matrimonială este deopotrivă
limitată de cadrul general determinat de cele două regimuri matrimoniale, derogatorii de la
cel de drept comun al comunităţii legale, respectiv regimul comunităţii convenţionale şi cel al
separaţiei de bunuri.
Cu alte cuvinte, nu este permis părţilor să adopte alte regimuri matrimoniale, ori să
inoveze prin combinarea unor reglementări preluate din regimurile matrimoniale
reglementate.
● Cauza
Scopul pentru care viitorii soţi, sau soţii, incheie o convenţie matrimonială este acela
de a-şi organiza raporturile patrimoniale care vor caracteriza viaţa lor de familie, fiind prin
urmare, în prezenta unei cauze speciale - affection conjugalis. 6 Particularitatea cauzei în
materie, rezidă şi în aceea că, dacă însăşi convenţia matrimonială este socotită un accesoriu al
relaţiei de căsătorie, atunci, se cere ca parţile să fie animate şi de intenţia reală de a se
căsători, ori, dacă această convenţie este încheiată în timpul căsătoriei de a o continua.
Încheierea unei convenţii matrimoniale, neurmată de căsătoria părţilor, constituie o ă
de ineficacitate a acesteia, de vreme ce, scopul încheierii conventiei a fost acela de a organiza
raporturile patrimoniale determinate de căsătoria părţilor, aşa încât, disparitiţia ulterioară a
cauzei, lipseşte convenţia matrimonială valabil încheiată de orice efect, rămânând caducă.
Dacă însă, părţile nu renunţă la căsătorie ci, numai amână încheierea acesteia,
convenţia rămâne valabilăţ neexistând un termen care să afecteze validitatea acesteia.
5 Cristina - Mihaela Craciunescu, Mihaela-Gabriela Berindei, Conventia Matrimoniala. Consideratii critice, in Noul Cod Civil, Comentarii, ed. UJ. 2010, p. 363.6 art. 11 C.Civ., consacra aceasta regula, dupa care `` Nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri``.
5
Cu toate acestea, dacă o convenţie matrimonială caducă, conţine şi alte acte, ce nu se
află în interdependenţă juridică cu aceasta, ele vor rămâne valabile (precum, o recunoaştere
de filiaţie sau o donaţie care nu este dispusă propter nuptias ). 7
B. Condiţii de formă
Ca o condiţie ad validitatem , articolul art. 330 prevede că, sub sancţiunea nulităţii
absolute, convenţia matrimonială se incheie prin înscris autentificat de notarul public, cu
consimţământul tuturor părţilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procură autentică,
specială şi având conţinut predeterminat.
Neîndeplinirea condiţiilor de formă, atrage nulitatea absoluta a convenţiei
matrimoniale, dar în măsura în care, aceasta contine şi alte acte juridice, care sunt valabile şi
în lipsa formei autentice, urmează a se aplica dispoziţiile relative la conversiunea actului nul,
respectiv cele stipulate la art. 1.260 C.Civ., ce consacră regula după care, un contract lovit de
nulitate absolută va produce totuşi efectele actului juridic pentru care sunt îndeplinite
condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege.
Cu toate acestea, un caz de excepţie, în care convenţia matrimonială nu trebuie a fi
încheiata în formă autentică este întalnită în situaţia simulaţiei, când actul secret (convenţia
matrimonială) trebuie să întrunească numai condiţiile de fond, pentru a produce efecte între
părti şi terţii care au cunoştinţă de aceasta.
4.4. Conţinutul convenţiei matrimoniale.
Fiind un contract, urmează ca în conţinutul acestuia să se regasească clauze, în principal
relativ la regimul matrimonial ce va guverna raporturile patrimoniale dintre soţi, cât şi unele
dispoziţiuni concrete privitoare la acestea, în măsura în care sunt permise de lege .
Însă, judicios s-a apreciat că, în realitate, convenţia matrimonială este o formă juridică
care poate cuprinde diferite acte juridice cu regim deosebit, aceasta întrucât, nicio dispoziţie
legală nu se opune, nu interzice includerea lor în convenţia matrimonială.8 În acest sens, pot fi
cuprinse într-o convenţie matrimonială, acte precum, donaţii făcute viitorilor soţi sau
recunoaşterea unui copil.9
Concluzia este deosebit de importantă, câtă vreme, deşi cuprins într-un acelaşi act,
totuşi nu se stabileşte o interdependenţă juridică între acestea, cu alte cuvinte, ineficacitatea
7. Cristina - Mihaela Craciunescu, Mihaela-Gabriela Berindei, Conventia Matrimoniala. Consideratii critice, in Noul Cod Civil, Comentarii, ed. UJ. 2010, p. 363.8 M. Avram, C. Nicolescu, op.cit., p. 979 P. Vasilescu, Regimuri Matrimoniale, Ed. All Beck, Bucuresti 2000, p. 238
6
convenţiei matrimoniale nu va atrage ipso facto şi ineficitatea actului pe care-l încadreaza,
cum aceasta regulă, nici în sens invers, nu se va aplica.
5. CLAUZA DE PRECIPUT
Pe langa aceste dispozitii ce pot fi inserate intr-o conventie matrimoniala, se prevede
in mod expres de art. 333 ca, prin conventie matrimoniala se poate stipula ca sotul
supravietuitor sa preia fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe dintre
bunurile comune, detinute in devalmasie sau in coproprietate. Clauza de preciput poate fi
stipulata in beneficiul fiecaruia dintre soti sau numai in favoarea unuia dintre ei.
Desi, textul de lege este redactat intr-o formula concisa si clara, totusi, intrebarea care
se naste, este aceea daca, sotii aflati sub regimul comunitatii legale, pot conveni asupra unei
clauze de preciput, cata vreme acestia nu trebuie sa incheie o conventie matrimoniala pentru
acest regim matrimonial, legal, ce devine incident tuturor celor care, nu au derogat de la
aceasta, cu alte cuvinte nu au incheiat o conventie matrimoniala.
Preliminar, apreciem ca trebuie sa stabilim daca, este de conceput o clauza de
preciput, in lipsa unei conventii matrimoniale propriu-zise, respectiv, in lipsa unei dispozitii
comune ale sotilor, privitoare la regimul matrimonial incident . In ce ne priveste, raspunsul
poate fi afirmativ, cata vreme legiuitorul nu instituie obligativitatea ca, partile in conventia
matrimoniala sa faca dispozitii relative la regimul matrimonial, atunci, nimic nu se opune, ca
partile sa incheie o conventie matrimoniala, de pilda in care sa includa numai o clauza de
preciput, care, nu modifica regimul matrimonial.
Prin urmare, tinand seama de considerentele preliminare exprimate, opinam in
continuare, contrar celor sustinute de o parte a doctrinei, ca, si sotii aflati sub regimul
comunitatii legale, pot prevedea o clauza de preciput. De altfel, din chiar continutul normei
legale (art. 333 C.Civ.) rezulta ca, obiect material derivat al clauzei de preciput il poate
constitui orice bun/bunuri ``comune`` ori ``in devalmasie`` aceasta din urma forma de
coproprietate fiind, specifica (dar nu exclusiva) regimului matrimonial legal, asa incat, in
lipsa unei distinctii facute de lege, apreciem ca nici noi nu putem restrange sfera de incidenta
( Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus ).
Cat priveste cauzele de ineficacitate, alineatul ... al aceluiasi articol 333, prevede ca,
aceasta devine caduca atunci cand comunitatea inceteaza in timpul vietii sotilor, cand sotul
beneficiar a decedat inaintea sotului dispunator ori cand acestia au decedat in acelasi timp sau
cand bunurile care au facut obiectul ei au fost vandute la cererea creditorilor comuni.
7
Natura juridica a clauzei de preciput.
Aceasta reprezinta o liberalitate, dar, mai departe, ne propunem a sti daca este un
veritabil legat, ori, o donatie. In acest sens, pornind de la dispozitia legal curpinsa de art. 333.
In alineatul in care se arata ca, aceasta, nu este supusa raportului donatiilor, ci numai
reductiunii, in conditiile art. 1.096 alin. (1) si (2), respectiv, reductiunii legatelor, cat si tinand
cont, ca efectul se va produce in favoarea ``sotului supravietuitor`` desi, mortis causa fata de
dispunator, apreciem ca natura juridica a acestei liberalitati este cea de legat.
Fiind integrat intr-o conventie matrimoniala, acesta va imbraca tot forma autentica, iar
in situatia in care, din varii motive, inscrisul constatator nu va fi valid ca si inscris autentic,
ori din imprudenta, partile omit a incheia in aceasta forma actul, apreciem ca, acesta in
puterea teoriei conversiunii, va putea fi validat ca si un testament, cu conditia de a fi intrunite
elementele de validitate, fond, forma, ale acestui din urma act.
6. FORMALITĂŢILE DE PUBLICITATE
6.1 Publicitatea conventiei matrimoniale.
Obligativitatea indeplinirii formalitatilor de publicitate specifica, are ca si drept cauza,
protectia tertilor care vor intra in raporturi juridice patrimoniale cu partile conventiei. Tocmai
de aceea, se prevedea ca fata de terti, regimul matrimonial este opozabil de la data indeplinirii
formalitatilor de publicitate prevazute de lege, afara de cazul in care acestia l-au cunoscut pe
alta cale . (art. 313 alin. 2 C.Civ.). Iar sanctiunea neindeplinirii formalitatilor de publicitate,
va consta in aceea ca, acestia (sotii) vor fi considerati, in raport cu tertii de buna-credinta, ca
fiind casatoriti sub regimul matrimonial al comunitatii legale. In materie, tert de buna-
credinta, va fi acela care nu avea cunostinta de existenta conventiei-matrimoniale.
Ca modalitate tehnico-juridica de indeplinire a formalitatii de publicitate, a fost
instituit, registrul national notarial al regimurilor matrimoniale, in care urmeaza a fi inscrise
toate conventiile matrimoniale, ori modificarile operate la acestea.
In acest scop, art. 334 C.Civ., insitituie obligativitatea in sarcina notarului public ce
instrumenteaza un astfel de act, ca, dupa autentificarea conventiei matrimoniale in timpul
casatoriei sau dupa primirea copiei de pe actul casatoriei (de la ofiterul de stare civila), acesta
sa expedieze, din oficiu , un exemplar al conventiei catre:
● serviciul de stare civila unde a avut loc celebrarea casatoriei , pentru a se face
mentiunea pe actul de casatorie;
8
● registrul national notarial al regimurilor matrimoniale ;
● celelalte registre de publicitate - tinand seama de natura bunurilor, conventiile
matrimoniale se vor nota in cartea funciara, se vor inscrie in registrul comertului,
precum si in alte registre de publicitate prevazute de lege (in toate aceste cazuri,
neindeplinirea formalitatilor de publicitate speciale neputand fi acoperita prin inscrierea
facuta in registrul national notarial al regimurilor matrimoniale);
Deasemenea, oricare dintre soti are posibilitatea de a solicita indeplinirea
formalitatilor de publicitate;
Pentru a se asigura efectivitatea publicitatii conventiei matrimoniale, se prevede in
terminis ca orice persoana poate cerceta registrul national notarial al regimurilor
matrimoniale si poate solicita, in conditiile legii, eliberarea de extrase certificate, fara a fi
obligata sa justifice vreun interes (art. 334 alin. 5 C.Civ.).
6.2 Sanctiunea inopozabilitatii.
Indeplinirea procedurilor de publicitate, are un caracter imperativ, fiind o masura de
protectie a tertilor, care trebuiesc informati in legatura cu regimul juridic al bunurilor ce
apartin sotilor, ori numai unuia dintre acestia.
Sanctiunea neindeplinirii formalitatilor de publicitate, este inopozabilitatea actului
fata de terti de buna-credinta, carora, potrivit art. 335 alin. (1) C.Civ., nu le poate fi opusa,
conventia matrimoniala, cu privire la actele incheiate de acestia cu unul dintre soti, daca
evident, nu au fost indeplinite formalitatile de publicitate prevazute la art. 334.
In materie, prin tert de buna-credinta, vom intelege acea persoana straina de contract,
nesupus formelor de publicitate, care nu a cunoscut sub nicio forma, existenta acestuia.
Un caz special de inopozabilitate il reprezinta cel prevazut la acelasi articol, insa la
alin.(2) unde se prevede ca de asemenea, conventia matrimoniala nu poate fi opusa tertilor
cu privire la actele incheiate de acestia cu oricare dintre soti inainte de incheierea casatorie .
Text care, trebuie interpretat in sensul ca, actele incheiate de oricare dintre soti, cu terti,
anterior incheierii casatoriei, raman valabile, chiar daca, drepturile ce au fost atunci
tranzactionate, formeaza obiectul unei conventii matrimoniale, inca, neintrata in vigoare, la
data dobandirii ori constituirii de drepturi in favoarea tertilor. Asa incat, conventia
matrimoniala nu va putea fi opusa tertilor, intrucat, nu este de conceput ca aplicarea
conventiei matrimoniale sa se aplice si anterior casatoriei. Acest text, da expresie caracterului
neretroactiv al conditiei casatoriei, sub care este incheiata o conventie matrimoniala anterior
9
casatoriei, in conditiile in care, in mod obisnuit, orice conditie produce efecte retroactive,
care suie pana la data facerii actului (art. 1015 C.Civ.).
7. SIMULAŢIA CONVENŢIEI MATRIMONIALE
Potrivit art. 331 C.Civ. actul secret, prin care se alege un alt regim matrimonial sau se
modifica regimul matrimonial pentru care sunt indeplinite formalitatile de publicitate
prevazute de lege, produce efecte numai intre soti si nu poate fi opus tertilor de buna-
credinta.
Prin adoptarea acestui text de lege, indirect, legiuitorul a recunoscut validitatea
operatiunii simulatiei in materie, cu amendamentul actul secret (conventia matrimoniala
reala) produce efecte numai intre soti si nu poate fi opus tertilor de buna-credinta.
Cat priveste forma pe care trebuie sa o imbrace actul secret, deci, conventia
matrimonial reala, urmeaza a fi incidente dispozitiile din materia simulatiei, respectiv art.
1.289 alin. (2), care prevede ca, contractul secret nu produce efecte nici intre parti daca nu
indeplineste conditiile de fond cerute de lege pentru incheierea sa valabila. A contrario, actul
secret, care intruneste conditiile de fond, va produce efecte intre parti, chiar daca, nu
intruneste conditiile de forma .
Aplicand aceasta regula la speta, unde, nu sunt stipulate derogari, urmeaza a conchide
ca, o conventie matrimoniala secreta, nu trebuie sa imbrace forma autentica pentru a produce
efecte intre soti, cat si fata de terti ce au cunostinta de aceasta.
8. MODIFICAREA CONVENŢIEI MATRIMONIALE
Mutabilitatea, ca si caracteristica esentiala a regimlui matrimonial, creaza posibilitatea
pentru parti, ca in principiu neingradit, sa poata modifica o conventie matrimoniala. Sub acest
aspect, se face deosebirea intre conventiile matrimoniale incheiate anterior casatoriei si cele,
adoptate in timpul acesteia, in sensul celor ce urmeaza:
Modificarea conventiei matrimoniale incheiata anterior casatoriei, cata vreme aceasta
nu a intrat in vigoare, respectiv casatoria inca nu se va fi incheiat, aceasta poate fi modificata
oricand, evident cu respectarea conditiilor cerute pentru incheierea ei, dand astfel eficienta
principiului simetriei formelor.
Modificarea conventiei matrimoniale, dupa casatorie, se face cu respectarea interdictiei
impusa de art. 369, care la alin. (1) prevede ca, dupa cel putin un an de la incheierea
10
casatoriei, sotii pot, ori de cate ori doresc, sa inlocuiasca regimul matrimonial existent cu un
alt regim matrimonial ori sa il modifice, aceasta evident, cu respectarea conditiilor prevazute
de lege pentru incheierea conventiilor matrimoniale.
Pe drept cuvant s-a exprimat opinia ix ca, sotii sunt liberi a incheia un act modificator al
conventiei matrimoniale, cu conditia ca prin acesta sa se amane producerea efectelor actului,
pana la data implinirii termenului de un an, instituit de art. 369 alin. 1 C.Civ.
9. ACTELE FRAUDULOASE
Potrivit art. 369 alin. (3) C.civ., creditorii prejudiciati prin schimbarea sau lichidarea
regimului matrimonial pot formula actiunea revocatorie in termen de un an de la data la care
au fost indeplinite formalitatile de publicitate sau, dupa caz, de cand au luat cunostinta mai
inainte de aceste imprejurari pe alta cale .
Desi, actiunea pauliana beneficiaza de o reglementare legala in Noul Cod Civil,
respectiv art. 1.562 - 1.565, totusi, legiuitorul a considerat ca se impunea instituirea unui caz
special in care sa se aplice actiuena pauliana, recunoscuta fara deosebire atat in folosul
creditorilor personali cat si ai celor comuni ai sotilor. Sanctiunea, este inopozabilitatea actului
modificator fata creditorii prejudiciati, ceea ce face ca, in continuare, fata de acestia sa isi
produca efectele vechiul regim, pe care l-au cunoscut si avut in vedere in momentul
contractarii.
Cu toate ca se instituie termenul de un an, in care poate fi introdusa actiunea, termen de
prescriptie, totusi, se prevede in terminis , la alin. 4 al aceluiasi art. 369, dreptul creditorilor
de a invoca oricand, pe cale de exceptie, inopozabilitatea modificarii sau lichidarii regimului
matrimonial facute in frauda intereselor lor.
Dispozitiile privind publicitatea si respectiv inopozabilitatea conventiei matrimoniale
sunt aplicabile.
10. ÎNCHEIEREA CONVENŢIEI MATRIMONIALE DE CĂTRE MINOR
Minorul care a implinit varsta de 16 ani si pentru motive temeinice, avand avizul
medical si acordul ocrotitorului legal, se poate casatori, poate incheia sau modifica o
conventie matrimoniala numai cu incuviintarea ocrotitorului sau legal s i cu autorizarea
instantei de tutela ; in lipsa incuviintarii sau a autorizarii, conventia incheiata de minor poate
11
fi anulata in conditiile prevazute de lege; actiunea in anulare nu poate fi formulata daca a
trecut un an de la incheierea casatoriei.
11. NULITATEA CONVENŢIEI MATRIMONIALE
Se prevede, ca in cazul in care conventia matrimoniala este nula sau anulata, intre soti
se aplica regimul comunitatii legale, fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna-
credinta (art. 338 C.Civ), de unde, se poate stabili caracterul neretroactiv pro parte al nulitatii
in materie, evident, fata de dobanditorii de buna credinta, care, in lipsa prevederii exprese, in
puterea principiului rezoluto jure dantis resolvitur jus accipientis , erau expusi riscului de a le
fi desfiintat titlul.
12
Bibliografie: i .I.P.Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ed. A VII-a, Edit. AllBeck 2002, p. 46. ii M. Avram, C. Nicolescu, Regimuri matrimoniale, Ed. Hamangiu, Bucuresti 2010, p. 374. iii M. Avram, C. Nicolescu, op.cit., p. 235. iv art. 11 C.Civ., consacra aceasta regula, dupa care `` Nu se poate deroga prin conventii sau
acte juridice unilaterale de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri``.
v Cristina - Mihaela Craciunescu, Mihaela-Gabriela Berindei, Conventia Matrimoniala. Consideratii critice, in Noul Cod Civil, Comentarii, ed. UJ. 2010, p. 363.
vi M. Avram, C. Nicolescu, op.cit., p. 97. vii P. Vasilescu, Regimuri Matrimoniale, Ed. All Beck, Bucuresti 2000, p. 238. viii M. Avram, C. Nicolescu, op.cit., p. 363. ix - Mihaela Crac iunescu, Mihaela-Gabriela Berindei, op.cit., p. 373.
13