UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU din BRASOV

Control de gestiune Curs 9-10

Control de gestiune Curs 9-10METODA TARGET COSTINGAceasta metoda este in concordanta cu intocmirea bugetelor si previziunilor pentru o perioada mai mare de timp. Tractic, se pleaca de la ideea ca pe intreaga durata de viata a produssului sunt generate costuri si rezultate.

Metoda target costing este o metoda care face legatura intre firma sau intreprindere, piata si implicit concurenta si strategia pe termen lung a firmei, strategie la acre contribuie intr-un fel sau altul fiecare produs (influente generate pe intreaga durata de viata a produsului).PRINCIPII ALE METODEI

1. Analiza se face pe intreaga durata de viata a produsului, pentru ca este demosntrat ca circca 80% din costurile unui produs sunt angajate inca din faza de conceptie a produsului.

2. Rezultatul este urmarit tot pe intreaga durata de viata a produsului pentru ca, de regula, in primii ani de viata a produsului (la lansare( sunt generate costuri mai mari si , implicit, rezultate mai mici sau chiar negative. Totusi trebuie sa existe capacitatea de a finanta pierderile.3. Costul produsului stabilit ca un cost tinta se calculeaza, se determina pornind de la piata (pretul pietei) spre intreprindere, luand in considerare si o marja de profit dotita sau acceptata.Costul tinta = Pretul pietei Marja de profit

Pretul pietei este impus de piata, deci nu poate fi modificat pentru ca este dat de concurenta.

Marja de profit este de regula o marja medie a sectirului respectiv de activitate.

Marja poate fi diminuata dar are implicatii in strategia si dezvoltarea ulterioara a firmei.

4. Cu toate acestea, pentru obtinerea unui produs, firma inregistreaza anumite costuri potrivit metodelor traditionale, respectiv se va proceda la insumarea elementelor de cost ( materii prime, salarii, etc.) pe articole de calculatie, obtinand astfel un cost estimat.Costul estimat = CD + CI de productie + Ch generale si de adm. + Ch de desfacere

(in ipoteza Costului complet comercial)

In contabilitate se inregistreaza costurile estimate, costuri care reflecta un consum de mijloace si de bunuri.

Esenta metodei consta ca inainte de lansarea pe piata a unui produs, sa se compare costurile estimate cu costul tinta, cautand solutii de apropriere a acestora , si pentru a raspunde la doua aspecte:

a). Costul tinta este, de regula, impus de piata (poate fi modificat indirect prin acceptarea unei marje de profit);

b). Costul estimat arata consumuri de mijloace si ca atare acestea nu pot fi evitate pentru ca trebuie inregistrate in contabilitate.

Costul tinta este dat de calitatile, utilitatile si insusirile produsului, iar costul estimat este dat de consumurile de mijloace si bunuri. Inainte de lansarea pe piata a produselor se compara cele doua costuri si se stabileste rezultatul pe intreaga durata de viata.

La stabilirea rezultatului estimat vor concura doua elemente din cele de mai sus:

- pretul pietei;

- costul estimat.

Rezultatul estimat = Pretul pietei Costul estimat

Rezultatul estimat total = Cifra de afaceri (Venituri) Cheltuieli

Target costing studiu de cazO societate doreste sa lanseze pe piata un nou produs. Estimarile initiale arata ca ciclul de viata al produsului va fi de trei ani si va avea trei faze: Lansare, Crestere, si Maturitate.

Capacitatea de productie maxima disponibila este de 20.000 unitati, urmand ca aceasta sa fie exploatatata in proportie de 50% in prima faza, 80% in a doua faza si 100% in faza de maturitate.

Pretul de vanzare estimat este de 25 $, si se prevede ca, datorita aparitiei produselor similare pe piata , in faza de maturitate acesta se va reduce cu 10%. Conducerea intreprinderii doreste degajarea unei marje asupra pretului de vanzare de: 5% in faza de lansare, 15% in faza de crestere si de 20 % in faza de maturitate.

Cheltuielile cu publicitatea vor fi de: 5$/buc in faza de lansare, 3,5$/buc in faza de crestere, si de 1,25$ in ultima faza.

Costurile previzionale unitare, in faza de lansare, sunt urmatoarele:

Materii prime:

A : 1 buc a 3,6 $/buc

B: 2 buc a 1,5 $/buc

C: 1 buc a 1.9 $/buc

Manopera: 1$/ buc

Cheltuieli de productie:

Cheltuieli de intretinere si functionare 0,5$ pe tip de materie prima utilizata

Cheltuieli de montaj:

Cost variabil unitar 5$/buc

Cheltuieli fixe totale de montaj 64.000$

Gestiunea loturilor ( 1 lot = 400 buc): 200$/lot

Datorita contractelor incheiate cu furnizorii, costul materialelor se va reduce cu 15% in faza de Crestere si cu 10% in ultima faza fata de faza precedenta. Costul variabil unitar de montaj se va reduce cu 20% in a doua faza si cu 15% in faza de maturitate fata de faza precedenta. Celelalte cheltuieli raman nemodificate pe toata durata de viata a produsului.

Se cere:

a) Calculati costurile tinta ale produsului pe fiecare faza a ciclului de viata.

b) Calculati costurile estimate ale produsului pe fiecare faza a ciclului de viata

c) Comparati rezultatele obtinute si interpretati (eventual enumerand cateva masuri pe care managementul intreprinderii le-ar putea adopta pentru a putea indeplini obiectivele fixate).

d) Calculati rezultatele totale estimate pe fiecare faza a ciclului de viata.

Rezolvare:

a)

LansareCrestereMaturitate

Pret vanzare252525*90%=22,5

Marja dorita25*5%=1,2525*15%=3,7522.5*20%=4,5

Cost tinta23,7521,2518

b)

Q realizata20.000*50%=10.000 20.000*80%=16.000 20.000

Cheltuieli directe9,58,237,51

Materii prime8,57,236,51

A3,63.6*85%=3,063,06*90%=2,75

B1,5*2=32,552,3

C1,91,621,46

Manopera111

Cheltuieli indirecte18,413,59,85

Intretinere1,51,51,5

Montaj11,486,6

cost fix unitar64.000/10.000=6,464.000/16.000=464.000/20.000=3,2

cost variabil unitar543,4

Gestiune loturi200$/400 buc=0,50,50,5

Publicitate53,51,25

Cost estimat unitar27,921,7317,36

c)

Cost tinta23,7521,2518

Cost estimat27,921,7317,36

Diferenta (Estimat - Tinta)4,150,48-0,64

d)

CA estimata250.000 400.000 450.000

Cost total estimat279.000 347.680 347.200

Rezultat estimat-29.000 52.320 102.800

Rezultatul estimat = Pretul pietei Costul estimat

Rezultatul estimat total = Cifra de afaceri (Venituri) Cheltuieli

Costul estimat = CD + CI = 9,5 + 18,4 =27,9

Daca Costul estimat > Costul tinta pierdere

Totusi analiza trebuie facuta nu numai pe produs ci si in corelatie cu productia totala vanduta.

d. CA1 =Q * Pretul de vanzare = 25*10.000 = 250.000

CA2 = 16.000 * 02 = 400.000

CA3 = 20.000 * 22,5 = 450.000

Cost total estimat = Costul unitar estimat * Cantitatea

Ct1 = 27,9 * 10.000 = 279.000

Ct2 = 21,73 * 16.000 = 347.680

Ct3 = 17,36 * 20.000 = 347.200

Rezultatul estimat pe intreaga durata de viata a produsului este de 126.120 lei , ceea ce inseamna profit ( 102.800 + 52.320 -29.000), rezulta ca produsul poate fi lansat in fabricatie.

Marja de profit medie = 11,5 % ( 5+15+20)/3

SITUATII DE MONITORIZARE SI RAPORTAREA A PERFORMANTEI

Obiective : Stabilirea subdiviziunilor organizatorice care trebuie sa primeasca informatii la performantele realizate;

Precizarea centrelor de decizie si a modalitatilor de prezentare a informatiilor referitoare la activitatile conduse

Coordonarea subdiviziunilor organizatorice care primesc primesc informatii despre perfomantele realizate in system operational

Situatii de monitorizare si raportarea a performantei

TABLOUL DE BORD

REPORTINGUL

BALANTA SCORECARD

Tablou de bord

Definitie ansamblu de indicatori prezentati intr-o maniera sintetica si cu o periodicitate corelata , ce trebuie sa permita responsabilului sa actioneze rapid in cazul aparitie problemelor

Functii

Functia de informare

Functia de avertizare

Functia de evaluare

Functia decizionala

Tipologie

1. Dupa sfera de cuprindere: Taboul de bord global

Tabloul de bord restrans

2. Dupa natura proceselor de munca:

Tablou de bord de strategie

Tablou de bord financiar

Tablou de bord de gestiune

Tablou de bord de exploatare

Cerinte impuse tabloului de bord

Consistent

Riguros

Sintetic

Accesibil

Echilibrat

Expresiv

Adaptabil

Economic

Principiile conceperii tabloului de bord

Coerenta

Pertinenta

Frecventa

Eficienta

Standardizarea

Continut

a) Tabele de valori

Indicatori cantitativi

Indicatori de eficienta

b) Grafice

c) Forme mixte

Avantajele tabloului de bord

creterea gradului de fundamentare a deciziilor adoptate furnizarea la intervale mici de timp a informaiilor semnificative, optimiznd astfel utlizarea timpului de lucru al conductorilor;

folosirea unor criterii corecte de apreciere a salariailor asigurarea unei operativiti i caliti ridicate a raportrilor catre manager sporirea responsabilitii conductorilor pentru activitatea desfurat;

abordarea informaiilor cu privire la activitile de management general;

instrument de orientare i perfecionarea metodelor de previziune i conducere.

Limitele tabloului de bord

volum relativ mare de munca pentru obtinerea informaiilor i completarea tabloului - tabloul de bord rmne o sintez; Reportingul

Definitie - instrument al menagementului prin cifre, prin care se raporteaza cata marja a fost fost generate de un centru de responsabilitate si prin consolodari interne sa se coreleze cu rezultatul contabilitatii financiare.

Reportingul se bazeaza pe trei concepte:

Structura organizatiei;

Fixarea obiectivelor;

Controlabilitate.

Furnizeza date ce stau la baza intocmirii balantei scorecard.

Balanta scorecard (BSC)

Ofera managerilor informatii relevante, utilizand instrumente financiare si nefinanciare, prezintandu-se, ca un ansamblu de indicatori direct legati de strategia dezvoltata, tradusa prin elemente de monitorizare si raportare a performantei.

Monitorizarea performantelor din:

perspectiva financiara;

perspectiva clientilor;

perspectiva proceselor interne;

perspectiva dezvoltarii competentelor;Ipoteze BSC/TB

Ipoteza 1 Strategia organizatiei este perfect cunoscuta si explicata de manageri;

Ipoteza 2 BSC este implementat conform strategiei de la varf la baza, parcurgand toate nivelele ierarhice;

Ipoteza 3 Intaietatea indicatorilor de rezultat fata de indicatori de actiune;

Ipoteza 4 TB a fost conceput in Franta in perioada interbelica;

Ipoteza 5 Doua etape in constructia TB:

formularea strategiei intreprinderii

implementarea TB

Ipoteza 6 - TB presupune in practica o mare varietate de documente;

Ipoteza 7 TB contribuie la etalarea in mod dynamic a strategiei intreprinderii.Metoda ABC

Originile calculaiei costurilor de proces

Calculaia costurilor de proces este una din ultimele cuceriri in domeniul calculaiei costurilor. Originea ei se afla in S.U.A. Initial s-au supus unui studiu critic sectoarele si locurile de costuri comune (indirecte), ajungandu-se la concluzia ca pasul hotrtor pentru controlul costurilor indirecte consta in elaboarea unui model care sa detalieze si sa structureze cauzele acestor costuri.

Cauzele apariiei calculaiei costurilor de proces

Drept cauze ale apariiei costurilor de proces pot fi considerate:

1. modificri ale poziiei strategice ale ntreprinderii;

2. modificri in cererea de informaii pentru management;

3. deficientele sistemelor de calculaie a costurilor existente.

1.Poziiile strategice ale ntreprinderilor s-au schimbat foarte mult in ultimii ani.

Aceasta datorita schimbrilor in mediul ntreprinderii, schimbri la care au contribuit esenial dezvoltrile in tehnologia calculatoarelor.

Odat cu introducerea sistemelor CIM (Computer Integrate Manufacturing) au aprut modificri importante in toate domeniile si sectoarele ntreprinderii. Datorita ascuirii concurentei pe piaa exista tentinta reducerii costurilor, imbunatatirii calitatii produselor si dezvoltrii de produse noi si ca urmare, are loc scurtarea duratei de viata a produselor.

Din asemenea motive ponderea si importanta sectoarelor costurilor comune si indirecte creste mereu fata de aceea a sectoarelor de poductie propriu-zise. Prin aceste modificri de activitati se ajunge la modificari in structura costurilor, importanta costurilor individuale directe scade in favoarea celor comune indirecte, concomitent cu creterea ponderii costurilor fixe.

2.In cadrul deciziilor ntreprinderii in prim plan se situeaz aspecte noi, cum ar fi:

-Pregtirea si asigurarea de informaii despre costuri referitoare la o multitudine de obiecte ale calculaiei costurilor;-Reducerea mrimilor loturilor de fabricaie;-Determinarea unui numr optim al variantelor produselor;-Determinarea costurilor pentru comenzi specifice;-Controlul eficientei economice in sectoarele tot mai numeroase si mai importante

ale costurilor comune indirecte.Informaiile necesare se refera la ntregul lan de creare a valorii din ntreprindere, inclusiv la toate sectoarele de producie si activitati auxiliare, ajuttoare indirecte.

3.Sistemele tradiionale de calculaie a costurilor sunt orientate spre sectoarele efective de producie. Costurile comune indirecte se repartizeaz asupra produselor prin intermediul unor mrimi de referina, care in actualele condiii tehnologice, nu reprezint o expresie a ocazionrii (de exemplu salariile indirecte). Decontarea costurilor indirecte are loc prin suplimentari asupra unor mrimi valorice. Aceasta repartizare a costurilor indirecte neconforma cu principiul ocazionarii, poate duce la decizii strategice greite.

Definirea, sarcinile si trsturile calculaiei costurilor de proces

Exista mai multe mai multe definiii ale metodei ABC, date de diferii autori sau de diferite cabinete de consultanta.

Dup Horvart/Mayer, calculaia costurilor de proces se definete astfel: Calculaia costurilor de proces poate fi inteleasa ca o noua abordare a caclculatiei in vederea creterii transparentei costurilor in sectoarele de activitati indirecte, a asigurrii unui consum eficient al resurselor, evidenierii utilizrii capacitatii, imbunatatirii calculaiei pe produs si evitrii, in acest fel a unor decizii strategice greite.

Din aceasta definiie rezulta clar sarcinile si obiectivele calculaiei costurilor de proces. Trstura de baza a acestei calculaii consta in ideea de a nu mai repartiza costurile comune, indirecte de exploatare asupra produselor prin intermediul unor cote inexacte si arbitrare, ci in concordanta cu apelarea efectiva a produselor, obiecte ale calculaiei la activitatile intreprinderii.

Dup natura ei, calculaia costurilor de proces este o calculaie a costurilor totale, deoarece deconteaz asupra produselor nu numai costurile individuale directe, ci si pe cele comune indirecte.

Acest concept al costurilor totale se bazeaz pe faptul ca pe termen lung (aproape) toate costurile sunt variabile si deci au o relevanta decizional.

In legtura cu aceasta se poate aprecia ca, prin destinaia sa, calculaia costurilor de proces este orientata de ctre deciziile pe termen lung si poate fi considerata un sprijin pentru problemele strategice ale ntreprinderii.

Ansamblul funcional al ntreprinderii este reprezentat prin activitati si procese, procesele fiind poziionate sub raportul costurilor, orizontal fata de impartirea tradiionala a locurilor de costuri.

Calculaia costurilor de proces nu reprezint un nou sistem de calculaie intru-cat in construcia si organizarea ei poate utiliza structura tradiionala folosita in calculaia costurilor: pe feluri, locuri si purttori de costuri.

Organizarea calculaiei costurilor prin metoda ABC

Potrivit metodei ABC calculaia costurilor pe proces presupune parcurgerea mai multor etape in care se realizeaz:

identificarea activitatilor, a proceselor si stabilirea ierarhiei proceselor;

determinarea stimulatorilor de costuri si construirea structurilor cantitative;

stabilirea cotelor costurilor de proces;

Principiul de baza al metodei il costituie repartizarea mai fina a cheltuielilor indirecte pe purttorii de cheltuieli in raport cu metoda clasica utilizata, fara a afecta cheltuielile directe.

Identificarea activitatilor, a proceselor si stabilirea ierarhiei proceselor

Pentru identificarea activitatilor a proceselor si stabilirea ierahiei proceselor s-a impus modelul lui Horvart/Mayer ce cuprinde 4 faze:

formularea de ipoteze privind principalele procese;

Aceste ipoteze sunt elaborate in prima faza. Ele au la baza structura produselor, desfacerii, a ntreprinderii, obiectivele proiectului si situaiile decizionale importante.

analiza activitatilor pentru determinarea proceselor pariale;

In primul rnd trebuie identificate procesele de ansamblu ale unei societati pentru a le putea evidenia si prelucra sub raportul calculaiei costurilor. Analiza activitatilor poate fi efectuata in mai multe feluri: chestionri si interviuri, analiza documentara, procedeul multimoment. Pentru fiecare loc de costuri se determina procesele ce se desfasoara in diversele sectoare si rezultatele acestora(output) pe de-o parte, precum si necesarul de personal si valori materiale pentru acestea(input), care determina mrimea proceselor, pe de alta parte.

alocarea capacitatilor si a costurilor;

Exista mai multe modalitati de alocare a costurilor de plan ale locului de costuri diferitelor procese pariale:

1. planificarea analitica a felurilor de costuri pentru fiecare proces parial. Aceasta metoda este cea mai exacta dar si cea mai costisitoare.

2. organizarea unei planificri analitice a costurilor locului de costuri. In msura in care un anumit fel de costuri este dominant poate sa fie suficienta planificarea analitica a acestui fel de costuri. Pentru celelalte feluri de costuri se poate pleca de la costurile normale ale locului si repartizarea proporionala a acestora pe procese in funcie de felul de costul dominant

3. determinarea regresiva pe baza valorilor anului precedent si a valorilor din buget.

concentrarea proceselor pariale si proceselor principale.

Daca pentru toate locurile de munca sunt cunoscute procesele pariale stimulatorii lor de costuri si ponderea lor in costurile de locuri de posturi urmeaz ca ultima faza concentrarea proceselor pariale in cteva procese principale subordonate locurilor de costuri. Procesele pariale vor fi organizate sub forma a doua dimensiuni: a locului de costuri executant si a procesului principal subordonat locului

Determinarea stimulatorilor de costuri si construirea structurilor cantitative

In cadrul acestei etape se disting urmtoarele faze:

stabilirea stimulatoarelor de costuri;

Stimulatorii de costuri reprezint mrimile de referina pentru repartizarea costurilor comune indirecte. Mrimea costurilor comune privind materialele, de exemplu, nu depinde de valoarea materialelor aprovizionate, ci de numrul comenzilor efectuate si derulate, a miscarilor din depozit. Ca exemple a unor stimulatori de costuri pot fi considerate:

1. Pentru procesul principal comandarea materialelor, numrul de comenzi;

2. Pentru procesul principal elaborarea planului de producie, numrul seciunilor de plan elaborate;

stabilirea criteriilor pentru determinarea stimulatorilor de costuri;

Doua elemente importante in alegerea stimulatorilor de costuri sunt:

1. Exactitatea de calcul dorita: pentru a atinge o exactite nalta in calculaie trebuie utilizat un numr cat mai mare de stimulatori de costuri dar trebuie avut in vedere si o anumita limita pentru ca altfel costurile marginale crescute pentru evidenta si calcul vor depasii repede valoare utilitatii informaiilor obinute intr-un asemenea calcul exact;

2. Complexitatea combinaiei produselor: in cazul diferentiarii produselor sub aspectul consumului de resurse si de activitati pe care le ocazioneaz un numr mic de stimulatori de costuri pot sa duca la perturbaii

Stimulatorii de costuri trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii:

-sa fie uor de identificat si utilizat;

-utilizarea realizrilor indirecte sa fie exprimata pe cat posibil in raport cu ocazionarea acestora

-stimulatorii pot influenta pozitiv sau negativ comportamentul personalului angajat in special daca acesta crede ca realizrile si rezultatele lui sunt interpretate in raport cu stimulatorii de costuri. Ca urmare angajailor trebuie sa li se explice stimulatorii de costuri si funciile acestora.

construirea structurilor cantitative.

In prima faza se face planificarea cantitatilor proceselor pariale in care se obin realizri msurabile si de care depinde volumul de activitati.

La planificarea cantitatilor proceselor se recomanda unei perioade de plan mai mare de un an, pentru a elimina astfel perturbrile cauzare de restricii pe perioade scurte. Deoarece in cazul proceselor examinate este vorba de activitati repetitive, se pot stabili aa numitele standarde de performante

Stabilirea cotelor costurilor de proces

Pentru nevoile de calculaie trebuie determinate cote de costuri. Aceasta are loc in trei faze in care se determina cotele de costuri pentru procesele dependente de volumul realizrilor si apoi cotele de repartizare ale costurilor proceselor independente fata de aceste volume. Prin adunare se obin cotele costurilor proceselor totale.

Cotele costurilor de proces pentru procesele dependente de volumul realizrilor (Ccpd);

Ccpd=

EMBED Equation.3

costurile independente de cantitatile de procese (Ciep), se repartizeaz prin intermediul unor cote suplimentare procentuale.

Horvart/Mayer propun ca repartizarea sa se fac proporional cu costurile de proces ale proceselor dependente cantitativ.

Ciep=

cota totala a costurilor de proces se determina prin nsumarea cotelor de costuri dependente de volum cu cotele de repartizare prin suplimentare. Posibilitatile de aplicare a calculatie costurilor de proces

Intre domeniile de aplicare a calculaiei costurilor de proces se disting doua mai importante:

1. Utilizarea ca instrument de calculaie, aspect care a pus mobilul apariiei acesteia in S.U.A.

2. Utilizare in cadrul managementului costurilor comune indirecte.

Calculaia directa nedifereniata

Aceasta varianta a calculaiei costurilor de proces atrage, in vederea calculaiei costurilor complete, toate costurile comune indirecte si le deconteaz pe acestea asupra produselor, din intermediul unor cote de costuri ale proceselor

, unde

=costurile de proces pe unitatea de purttor

Cp = cota costurilor de proces

Kp = coeficientul de proces

Calculatia indirecta difereniata

Deoarece se ridica mereu problema unor informaii privind legturile dintre obiectele de calculaie si procesele principale apelate de ele s-a hotrt ca aceasta legtura intre procese si purttorii de costuri sa fie deplasata de la nivelul proceselor principale si pariale la nivelul diferitelor locuri de costuri.

Referitor la costurile de proces unitare de independente de volum(Cuvo) ale fiecrei variante cu privire la un anumit proces parial

, in care

Cp= cota costurilor de proces

Pq = cantitatea de proces

Pqvo = partea cantitativa de proces dependenta de volum

Tqvo = volumul cantitativ total ca suma a cantitatii realizrilor tuturor produselor respectiv a variantelor.

In mod corespunztor se obin costurile de proces unitare (Cuva) dependente de varianta.

, in care

Pqva = partea cantitativa de proces dependenta de variante

Vn = numrul de variante

Vqva = volumul cantitativ al diferitelor variante

Costurile unitare ale unui produs care au fost ocazionate de ctre procesul analizat rezulta atunci prin:

Efectele calculaiei costurilor de proces

In principal, caculatia costurilor de proces poate determina trei efecte care sunt considerate avantaj informaionale strategice.

Efectul de alocare In cadrul calculaiilor costurilor de proces, costurile indirecte comune se repartizeaz pe produse in raport cu apelarea resurselor ntreprinderii.

Costurile comune de desfacere nu sunt determinate de costurile de producie ale produsului ci, de exemplu, de activitatea de publicitate si promovare, deci de procese care sunt ocazionate in legtura cu acestea. Efectul de alocare consta in diferena dintre costurile comune indirecte, repartizate conform tradiionalei calculaii prin suplimentare, si cele repartizate conform ocazionrii prin intermediul cotelor de costuri de proces.

Efectul de complexitate

Efectul de complexitate exprima in mod deosebit faptul ca att complexitatea, cat si bogatia de variante sunt factori determinanti si centrali ai costurilor comune indirecte. In cadrul produselor formate intr-un numar mai mare de componente, este nevoie de mai multe activitati care ocazioneaza costuri comune indirecte. Aceste produse vor fi incarcate i cazul calculatiei prin suplimentare insa aceasta poate duce la decizii gresite in politica de marketing si de preturi.

Efectul de degresiune

Calculaia prin suplimentare, in conformitate cu repartizarea proporionala a costurilor comune, deconteaz cote constante de costuri comune pe unitatea de produse. Costurile de proces pe unitatea de produse se diminueaz insa odat cu creterea cantitatii lor. De exemplu costurile comune de distribuie se nasc independent de cantitatile comandate.

Calculaia costurilor de proces ca funcie ajuttoare a managmentului costurilor comune indirecte

Funcia calculaiei costurilor de proces in cadrul gestiunii costurilor comune indirecte are in vedere:

formarea de indicatori privind productivitatea;

comparaii de tip admisibil efectiv si analize de eficienta economica;

managementul punctelor si locurilor de intersecie;

formarea preturilor de decontare;

analiza lanului de creare a valorii;

integrarea in planificarea anuala curenta.

Deoarece in literatura de specialitate exista in continuare preri contradictorii in ceea ce privete comparaia admisibil efectiv, se prezinte in continuare succint o asemenea comparaie, inclusiv analiza abaterilor.

Comparaia prevede evidenta directa nemijlocita a cantitatilor efective ale proceselor principale, condiia fiind posibilitatea consemnrii si msurrii cu usurinta a stimulatorilor de costuri. Pentru determinare costurilor admisibile ale proceselor principale se folosete formula:

Costuri admisibile Cantitati efective de Cota costurilor de plan

= ( ale procesului

Ale proceselor principale proces principal

Abaterile ce rezulta din compararea costurilor admisibile si efective astfel determinate au insa o capacitate informaionala limitata. Ele exprima doar abaterile de activitate, respectiv costurile de subactivitate-cantitatea de proces nu a fost suficienta pentru ncrcarea completa a capacitatilor existente. Si alte modalitati de efectuare a unei analize a abaterilor pot determina numai abateri de activitate. Motivul este calculaia costurilor complete realizata prin intermediul calculaiei costurilor de proces. Abaterile stabilite pentru diferitele procese sau locuri de costuri pot fi, totui, un indiciu asupra necesitaii unei adaptri a capacitatilor de producie.

PAGE 1

_1144613047.unknown

_1144613758.unknown

_1144614350.unknown

_1206900349.unknown

_1144614124.unknown

_1144613151.unknown

_1144607343.unknown

_1144607769.unknown

_1144607165.unknown