L.2.1. CONTROLUL STĂRII TEHNICE A BLOCULUI MOTORŞI DETERMINAREA COTELOR DE RECONDITIONARE A

CAMAŞILOR DE CILINDRU PRIN MICROMETRARE STATISTICĂ

1. Conţinutul lucrării Controlul vizual al blocului de cilindri în scopul identificării crăpăturilor, spărturilor şi determinarea dimensiunilor defectelor;Efectuarea probei de etanşare a blocului;Controlul găurilor filetate şi a prezoanelor;Determinarea preciziei unui lot de cămăşi de cilindru şi a distribuţiei alezajului unui lot de cămăşi de cilindri de tip............Determinarea cotei de recondiţionare, a vitezei şi intensităţii de uzare a cămăşilor şi completarea rezultatelor măsurătorilor în referatul lucrării.

2. Utilaje, aparate şi SDV-uri necesare Stand pentru controlul vizual al blocului;Stand pentru proba de etanşare a blocului;Punte tensometrică tip N 2304 şi traductor de deplasare tip IWT 102;Trusă de comparatoare de interior, Vd = 0,01 mm;Micrometre de interior (50-75 mm, 75-100mm şi 100-125 mm) Vd = 0,01 mm;Masă de lucru cu ghidaje;Dispozitiv de verificare a coaxialităţii lagărelor paliere;Calibre pentru filete şi şublere (Vd = 0,05 şi 0,1 mm);Lampă de control portabilă de 6 (12) V;Blocul de cilindri şi două loturi de cămăşi noi şi, respectiv, uzate, de acelaşi tip;Riglă metalică gradată de 300 mm;Catalog de reparare al motorului studiat.

3. Modul de efectuare a lucrării Blocul de cilindri se aşează pe masa de lucru cu ghidaje şi este supus unui control vizual riguros folosind lampa portabilă. Se notează caracterul defectelor, dispunerea şi dimensiunile acestora (de exeumplu dimensiunea şi poziţia crăpăturilor sau spărturilor precum şi abaterile de la planeitatea suprafeţei de asamblare cu garnitura de chiulasă şi suprafeţei inferioare;Se efectuează proba hidraulică, dacă blocul de cilindri nu prezintă crăpături, rupturi sau spărturi în zona spaţiilor de răcire cu lichid;Se verifică găurile filetate cu calibre;

Se controlează alezajele arborelui de distribuţie şi ale lagărelor paliere cu comparatorul de interior, în două plane perpendiculare;Se verifică coaxialitatea locaşurilor din cuzineţii lagărelor paliere cu dispozitivul din figură rotind tija 7 o rotaţie completă şi urmărind indicaţiile comparatoarelor 2;Se execută schema de măsurare a alezajului cămăşilor de cilindri din lot şi se extrag datele principale cu privire la precizia, rugozitatea, materialul şi duritatea alezajului precum şi la grupele de sortare ale piesei noi (vezi Anexa L.2.1.), condiţiile de reformare şi valorile cotelor de recondiţionare prevăzute de constructor în catalogul de reparare al motorului (autovehiculului).Se calculează numărul de piese ce trebuiesc măsurate pentru a asigura nivelul de încredere al rezultatelor P = 0,95. Dacă numărul de piese disponibile pentru măsurare, n, este mult mai mic decât numărul N rezultat din relaţiile de calcul 2.3.9 (Nn) şi 2.3.10 (Nu) atunci nefiind posibil calculul tuturor parametrilor distribuţiei Gauss-Laplace se vor calcula doar amplitudinea An (Au) şi media aritmetică a dimensiunii x = D (d) sau uzurii u.Măsurătorile alezajului cilindrilor se vor efectua cu comparatorul şi micrometrul de interior sau pe cale electrică, conform schemei din fişa anexă L.2.1. Reglarea comparatorului la zero se realizează fie pe suprafaţa cilindrică interioară neuzată – deasupra planului I-I, L sau PMI de măsurare, fie cu micrometrul de exterior, pe care se fixează dimensiunea medie D corespunzătoare mijlocului câmpului de toleranţă a piesei noi din grupa mijlocie de sortare (fig.2.1.3,b).Calculul cotei de recondiţionare Drq a alezajului cămăşilor de cilindri din lot:

Drq = Dn(m) + 2ut.δu + ap) 2.1.1.

unde Dn(m) este valoarea nominală (medie) a cotei măsurate pe lotul de piese noi sau luate din desenul de execuţie; ut = umax + umin este uzura totală pe diametrul alezajului; du – coeficientul de neuniformitate a uzurii δu = umax/ut

= umax/(umax+umin) = 0,5…1,0; ap – adaosul minim de prelucrare a alejajului prin alezare şi honuire (ap = 0,15..0,20 mm, pe rază).

4. Rezultatele măsurătorilor efectuate şi întocmirea referatelor de laborator

Referatul de laborator, pe care fiecare student îl va completa în cadrul orelor afectate laboratorului, va avea forma şi conţinutul prezentate în cele ce urmează.

Fig.2.1.3 Comparatorul de laborator (a), schemele de etalonare (b) şi de măsurare a uzurii alezajului (c); 1- suportul micrometrului; 2- micrometru; 3- comparator de interior

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

Catedra Autovehicule Rutiere

Laboratorul: Fabricarea şi repararea autovehiculelor

L.2.1.. CONTROLUL STĂRII TEHNICE A BLOCULUI MOTORŞI DETERMINAREA COTELOR DE RECONDITIONARE A CAMAŞILOR DE CILINDRU PRIN MICROMETRARE STATISTICĂ

Student..................

Anul.......... Grupa.........

Data......................

4.1. Caracteristicile tehnice ale blocului de cilindri

a. Marca automobilului........................ motorului.....................

b. Materialul blocului motor...................................

c. Materialul, tratamentul termic şi duritatea cămăşii de cilindru.........

d. Diametrul nominal şi cotele de recondiţionare ale cămăşilor DN = RI

= mm, RII = mm, RIII = mm

e. Ovalitatea şi conicitatea admisibile Ov < , K <

4.2. Utilaje, aparate şi SDV-uri folosite la lucrare

………..

…………

………..

4.3. Defecte ale blocului de cilindri stabilite:

a. Prin proba vizuală ……

b. Prin proba hidraulică…….

c. Prin controlul cu calibre de filete…….

d. Prin controlul planeităţii suprafeţelor………

4.4. Rezultatele măsurătorilor alezajelor lagărelor

Schema

de măsurare

Linia arbore

Direcţia de

măsurare

Numărul de ordine a lagărului începând de la volant

1 2 3 4 5

distri-buţie

I-I Valoarea

admisibilă

a abaterii

εcs<0,02 mm

II-II

Ov

Concluzia (A,R)

cotit I-I

II-II

Ov

Concluzia (A,R)

Abaterea coaxilităţii reale în raport cu cea teoretică

4.5.Rezultatele măsurării cămăşilor de cilindri

a. Seria blocului…

b. Modelul motorului…

c. Diametrul în partea superioară a cilindrului (zona considerată neuzată) ……mm

d. Reglajul comparatorului……..mm

e. Cota anterioară de alezare cu honuire….

f. Schema de măsurare a cilindrului m.a.i (se vor considera trei planuri de măsurare: superior la 10-15 mm de marginea superioară a cilindrului, inferior, la 15-20 mm de marginea inferioară, două direcţii de măsurare a acestuia şi geometrică a cilindrului; se vor lua, desigur, două direcţii de măsurare, una paralelă cu axa, iar cealaltă perpendiculară pe axa arborelui cotit.

g. Completarea fişei anexă L.2.1. din care se extrag pentru întocmirea referatului datele dela punctele 8, 9, 10,11,

h. Uzura maximă a setului de cilindri umax = μm …. um = şi uzura totală ut

= μm …

i. Intensitatea de uzare Iu = umax/L = ……μm/103km

j. Viteza de uzare vuh = …… = umax/D , μm/h

k. Ovalitatea şi conicitatea setului de cilindri Ov max = …. μm Kmax = … μm

l. Calculul cotei de recondiţionare

Drq = Dn(m) + 2(ut.δu + ap) = ........................... mm

4.6. Interpretarea rezultatelor măsurătorilor

a. Concluzii asupra stării tehnice a blocului în urma controlului vizual şi al probei hidraulice...

Fişa anexă L.2.1. nu trebuie introdusă în referat; ea se completează doar pentru efectuarea calculelor necesare întocmirii referatului

b. Concluzii asupra necesităţii prelucrării prin alezare a liniei arborelui cotit şi a liniei arborelui de distribuţie.........................

c. Concluzii asupra necesităţii prelucrării la coră a setului (lotului) de cămăşi de cilindri..........................

d. Concluzii asupra necesităţii prelucrării suprafeţelor plane superioară şi inferioară a blocului....

5. Aprecierea modului în care studentul a efecetuat lucrarea şi a întocmit referatul

Nota obţinută.........

Semnătura studentului.................Semnătura cadrului didactic

Data aprecierii lucrarii..........

6. Întrebări de control la lucrarea L.2.1.

6.1. Care sunt defectele blocului de cilindri si cauzele lor?

6.2. Care sunt cauzele apariţiei abaterii de la coaxialitatea locaşurilor cuzineţilor din lagărele paliere şi metodele posibile de măsurare a acestei abateri?

6.3. În ce zonă apare uzura maximă a cămăşilor de cilindri şi care ar fi variantele posibile ale profilului de uzare pe generatoarea cilindrului: care sunt factorii cauză de modificare a profilului normal de uzare a cilindrilor?

6.4. Ce procedee tehnologice de prelucrare a alezajelor cămăşilor de cilindri şi ale liniilor arborelui cotit şi arborelui de distribuţie cunoalteţi?

6.5. Prin ce procedee tehnologice se pot prelucra suprafeţele plane superioară şi inferioară ale blocului de cilindri?

Anexa Fisa L.2.1.

Formular pentru fişa de măsurare a cămăşilor de cilindi