Universitatea Transilvania din Brasov

Facultatea de Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor

Proiect Dreptul Afacerilor

Contractul de Mandat

Prof. Coordonator :

Prof. univ. Daj Alexis

Autor :

Corcodel - Miron Serban

Grupa I

An I Finante Banci

1

Cuprins

I. Introducere ………………………………………………...………………………3

II. Condiţiile de validitate ale contractului de mandat………………………………... 4

III. Efectele contractului de mandat …………………………………………………....8

IV. Încetarea contractului de mandat………………………………………………….. 11

V. Caractere juridice ...……………………………………………………………….. 12

VI. Anexe……………………………………………………………………………...13

VII. Concluzii….………………………………………………………………………….15

VIII. Bibliografie…………………………………………………………………………...16

INTRODUCERE

2

Supranumit de unii autori „contractul cu o mie de fete” , mandatul a aparut nu numai din

necesitatea incheierii unor contracte intre persoane care se gasesc la distanta, dar chiar pentru a suplini

inegalitatea de inteligenta si aptitudini dintre oameni , caci uneori recurgem la serviciile altuia pentru a

realiza ceea ce nu putem infaptui singuri. Importanaa mandatului pentru viata cotidiana si, in special,

cea juridica nu mai trebuie pusa la indoiala.

Se remarca atat existenta mandatului clasic, reglementat de Codul civil, avand la baza legaturi

de rudenie sau prietenie, cat şi aplicatii din ce in ce mai frecvente in ceea ce ii priveste pe profesionisti:

avocati, notari, agenti imobiliari, agenti de asigurari etc.

Datorita intensificarii relatiilor transnationale, dispozitii referitoare la mandat (denumit uneori si

contract de intermediere) gasim atat in convenţiile internaţionale, cat si in legea romana de drept

international privat, Legea nr. 105/1992 (art. 93-100). Astfel, art. 93 din lege prevede ca in raporturile

dintre reprezentat si mandatar se aplica legea statului in care intermediarul exercita imputernicirea.

Pentru cazul mandatarilor profesionisti, legea aplicabila este cea de la sediul profesional al acestora.

Serviciul astfel prestat nu se refera intotdeauna la incheierea unui act in locul altei persoane

(mandat cu reprezentare).

Uneori, in practica, mandantul nu are decat rolul de a cerceta şi de a negocia. Pe de alta parte, în

unele cazuri, desi lucrează in interesul unei alte persoane, mandatarul incheie actul in numele sau

personal (mandat fara reprezentare).

1.NOTIUNEA SI CONDITILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE MANDAT

3

1. Notiune. Potrivit prevederilor art. 1532 C. civ., mandatul este un contract in virtutea caruia o

persoana, numita mandatar, se obliga sa indeplineasca anumite acte juridice pe seama altei persoane,

numita mandant, de la care a primit imputernicirea si pe care-1 reprezinta. Reglementarea specifica a

mandatului o gasim în Codul civil, in Titlul IX, intitulat „Despre mandat", care cuprinde patru capitole

structurate astfel: capitolul I „Despre natura mandatului" (art. 1532-1538); capitolul II „Despre

indatoririle mandatarului" (art. 1539-1545); capitolul III „Despre obligatiile mandatarului" (art. 1546-

1551); capitolul IV „Despre diferitele moduri după care mandatul încetează" (art. 1552-1559).

2. Deosebirea intre mandant si alte contracte inrudite. Desi mandantul este, in principiu, un

contract cu titlu gratuit, legea nu interzice ca mandatarul sa fie remunerat, daca exista stipulatie expresa

in acest sens. Deci legiutorul prezuma numai gratuitatea mandatului. Daca mandatarul este un

profesionist, prezumtia de gratuitate nu opereaza,cuantumul remuneratiei urmand a fi stabilita de catre

instanta,avand in vedere natura si volumul serviciilor prestate.

Prin faptul ca mandatul poate fi cu titlu oneros, el se aseamana cu contractul de munca si cu

contractul de antrepriza. Principala deosebire consta in aceea ca mandatarul este insarcinat cu

indeplinirea unor acte juridice si este reprezentatul mandantului, in timp ce contractul de munca sau de

antrepriza are ca obiect actesau fapte materiale si salariatul,respectiv antreprenorul, nu are calitatea de

reprezentant.

Precizam insa, ca salariatul poate primi imputernicire de reprezantare din partea unitatii,in care

caz va avea calitatea de mandatar, cel putin in raporturile dintre el si tertul contractant, precumsi intre

acesta din urma si mandant, chiar daca in raporturile dintre mandant si salariatul lui, datorita

raporturilor de munca,regulile mandantului vor fi inlocuite cu regulile aplicabile raportului de munca.

3. Forma mandatului. Mandatul este, de regula, un contract consensual, care ia nastere prin

simplul acord de vointa al partilor, fara a fi supus vreunei forme speciale.in practica mandatuleste

constatat de obicei printr-un inscris numit procura sau imputernicire.

Procura, ca negotium, este un act juridic unilateral, iar ca instrumentum, este inscrisul in care se

enumera actele juridice ce urmeaza sa fie indeplinite de mandatar in numele mandantului. Partile

redacteaza un inscris pentru ca tertii sa fie in masura sa verifice puterile conferite mandatarului, precum

si limitele in care aceasta poate contracta in numele mandantului.

Cand actul juridic la care participa mandatarul in numele mandantului urmeaza sa fie incheiat in

forma solemna, atunci procura trebuie data si ea in aceeasi forma,deoarece mandatul formeaza un tot

indivizibil cu actul in vederea caruia a fost dat..Astfel, de exemplu ,mandatarul imputernicit sa cumpere

sau sa schimbe un teren in forma autentica.Tot astfel, mandatarul care solicita inscriptia sau stergerea

ipotecii .

4

Precizam ca mandatarul trebuie sa fie imputernicit prin procura autentica numai in cazul in care

legea prevede o asemenea forma pt. validitatea actului juridic ce urmeaza sa fie incheiat prin mandatar,

nu insa si atunci cand acest act a fost incheiat in forma autentica fara ca legea sa prevada o atare cerinta.

Pe de alta parte, pt unele operatii juridice legea prevede necesitatea unei procuri autentice

indiferent de forma actului juridic ce urmeza sa fie incheiat de catre mandatar in numele mandantului.

De exemplu, unitatile cu capital de stat si cooperatiste pot face plati in numerar “numai persoanelor

indicate in documente sau celor imputernicite de acestea pe baza de procura autentificata,speciala sau

generala” cu exceptia retributiilor, burselor, ajutoarelor din fondurile de asigurari sociale, premiilor si

altor drepturi asimilate acestora, care pot fi platite membrului din familia titularului sau altui salariat din

aceeasi unitate, pe baza de “imputernicire” (procura) sub semnatura privata, vizata de seful ierarhic al

titularului drepturilor banesti.

Cand manadatul este un contract consensual, consimtamantul partiloe poate fi dat in mod expres,

dar si in mod tacit. Mandatul tacit rezulta din acele imprejurari de fapt care fac neindoielnica intentia

partilor. Oferta de mandat special , in orice caz, trebuie sa fie expresa. In schimb, acceptarea ofertei de

mandat special, rezultand din executarea lui din partea mandatarului.

Mandatul tacit nu trebuie sa fie confundat cu mandatul aperent;in acest caz desi lipseste vointa

mandantului de a fi reprezentat – tertii contracteaza cu credinta scuzabila , legitima ca mandatarul

aparent are puteri de reprezentare. Astfel se intampla, de exemplu, in cazul revocarii mandatului a fost

ori nu in culpa.

4. Dovada mandatului. Intrucat dovada mandatului poate fi dovedita prin executarea lui de catre

mandatar , problema se pune mai ales in legatura cu oferta de mandat si a acceptarii mandatului

neexecutat.

Daca mandatul este expres si legea speciala nu prevede altfel, dovada se face dupa regulile

dreptului comun, atat intre parti , cat si de catre tertul care contracteaza cu mandatarul , deoarece

validitatea contractului pe care il incheie depende de existenta mandatului , formand un tot unitar cu

acesta.Prin urmare , daca actul in vederea caruia s-a dat mandatul expres are o valoare mai mare de 250

lei , dovada se va face prin inscris , fiin aplicabile si dispozitiile privitoare la existenta unui inceput de

dovada scrisa si la imposibilitatea procurarii dovezii scrise sau la interdictia dovedirii prin martori

impotriva ori peste cuprinsul inscrisului.Precizam insa, ca formalitatea prevazuta de art.1180 C.civ. nu

trebuie sa fie indeplinita , intrucat mandatul nu are ca obiect plata unei sume de bani sau de catime

oarecare de lucruri; iar daca mandatul este un titlu oneros, fiind deci un contract sinalagmatic, regula

multiplului exemplar nu se impune in privinta procurii, care nu cuprinde “o conventie sinalagmatica, ci

constata numai oferta de mandat.

5

Alta este situatia in ipotezea mandatului tacit , admis de legiuitorul nostru dupa modelul

C.civ.italian.Deoarece atat conferirea , cat si acceptarea mandatului tacit poate rezulta din imprejurari

de fapt care fac neindoielnica intentia partilor, dovada acestor fapte se poate face – atat de catre carti ,

cat si de tertul care contracteaza cu mandatarul sau de alti terti – prin orice mijloc de proba admid de

lege, indiferent de valoarea actului incheiat sau care urmeaza sa fie incheiat de catre mandatar. Cerinta

dovezii scrise ar contra veni notiunii de mandat tacit, caci mandatul scris este prin definitie, expres;

or,potrivit C.civ. , mandatul poate fi si tacit.

Daca incheierea contractului de mandat nu poate fi dovedita , raporturile dintre parti urmeaza a fi

solutionate potrivit regulilor gestiunii de a face sau imbogatirii fara justa cauza.

5. Capacitatea partilor. Mandatul trebuie sa fie capabil de a contracta el insusi actul de a carui

indeplinire il insarcineaza pe mandatar.Deci capacitatea mandantului se apreciaza in functie de natura

actului juritic care urmeaza sa fie incheiat prin mandatar

In privinta mandatarului se cere , in toate cazurile , capacitate deplina de exercitiu. Numai

trimisul , care este un simplu mesager , iar nu reprezentant , poate fi o persoana chiar lipsita de

capacitatea de exercitiu , caci transmite doar declaratia de vointa a persoanei care l-a trimis , fiin

suficient sa aiba discernamantul strict necesar pentru activitatea sa .

In schimb mandatarul , care este un reprezentant ,trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu,

caci in actele pe care le incheie in numele reprezentantului trebuie sa exprime un consimtamant valabil ,

lipsa consimtamantului sau viciile de vointa fiind apreciate nu numai in persoana mandantului , dar si in

aceea a mandatarului. Aceasta solutie rezulta , per a contrario, si din art.1552 pct.3 C. civ.,care prevede

ca mandatul se stinge prin punerea sub interdictie a mandatarului. Daca mandatul incheiat cu un capabil

de a contracta inceteaza datorita incapacitatii ulterioare a mandatarului , un contract de mandat incheiat

cu un mandatar incapabil sau capacitate de exercitiu restransa nu poate fi recunoscut valabil.

Chiar daca am recunoaste ca valabil un contract incheiat cu un mandatar incapabil, acesta ar

raspunde fata de mandant numai dupa regulile generale relative la obligatiile incapabililor .

6. Obiectul si intinderea mandatului. Obiectul mandatului trebuie sa fie determinat , posibil si

licit, ca la orice contract . In toate cazurile , mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte

juritice de catre mandatar , acte materiale putand avea numai caracter accesoriu.Iar actele juritice cu

caracter strict personal nu pot fi facute prin mandatar

In ceea ce priveste intinderea, mandatul poate fi special sau general. Mandatul este special atunci

cand se da peste o singura operatie juritica sau pentru anumite operatii determinate , si general cand

mandatarul primeste imputernicirea de a se ocupa de toate treburile mandatului.

Pentru de dispozitie se cere un mandat special. Specializarea nu trebuie dusa insa la extrem;

mandatul va fi cu suficienta special daca va indica natura operatiei juritice si obiectul ei .

6

Actele de conservare sau de administrare pot fi incheiate de mandatar pe baza unui mandat

general.

Potrivit art. 1536 alin. C.civ., mandatul conceput in termeni generali nu este valabili decat pentru

actele de administrare. Inseamna ca puterile conferite mandatarului sunt supuse unei interpretari

restrictive, ceea ce explica prin grija legiuitorului fata de interesele mandantului, care ar putae fi pagubit

in cazul redactarii imprecise, care ar putea fi pagubit in cazul redactarii imprecise , echivoce a procurii.

In toate cazurile, mandatarul nu poate face nimic afara din limitele mandatului sau.Fie ca este

special sau general, mandatarul trebuie sa se incadreze in limitele imputernicirii primite. De exemplu,

mandatul special dat pentru vanzarea unor bunuri nu poate servi pentru vanzarea altora. Iar mandatul

general circumscris la numite acte de administrare, nu indreptateste la savarsirea altora. Spre deosebire

de modelul sau francez, textul citat precizeaza insa, ca facultatea de a face o tranzactie cuprinde si pe

aceea de a face un compromis cu toate ca in primul caz concesiile au consecinte cunoscute, iar in cel de

al doilea consecintele sunt imprevizibile.

7. Actul cu sine insusi si dubla reprezentare. Mandatul in interes comun. In cazul in care

mandatarul incheie actul juritic care formeaza obiectul mandatului cu sine insusi sau cu o terta persoana

pe care tot el o reprezinta, exista pericolul neglijarii intereselor mandantului, in primul caz, sau al unui

dintre mandanti,in cel de al doilea. Bineinteles, un asemenea pericol nu exista daca mandantul,

respectiv mandantii, fiind in cunostinta de cauza, convin sa dea imputernicire mandatarului in acest sens

ori daca cauzele actului sunt astfel precizate, incat este exclusa vatamarea intereselor mandatului. In caz

contrar, desi C.civ. nu contine o regula generala si expresa in aceasta privinta, consideram ca mandantul

poate cere anularea actului pentru dol prin reticenta.

Actul cu sine insusi si dubla reprezentare nu trebuie sa fie confundate cu mandatul in interes

comun. In acest caz nu se poate pune problema nulitatii intrucat mandatarul contracteaza cu un tert pe

care nu-l reprezinta, numai ca- alaturi de mandant – este si el cointeresat in incheierea actului care

formeaza obiectul mandatului.

Precizam ca mandatul in interes comun nu se confunda cu mandatul remunerat; in primul caz,

mandatarul este cointeresat in incheierea actului care formeaza obiectul mandatului, cat timp, in cel de-

al doilea caz, interesul lui rezida in contractul de mandat care il indreptateste la plata remuneratiei, chiar

daca operatiunea juridica in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi realizata.

7

2. EFECTELE CONTRACTULUI MANDAT

8. Intrucat mandatarul este reprezentantul mandantului, contractul de mandat produce efecte nu numai

intre parti, dar si in privinta tertului cu care se incheie actul juritic ce formeaza obiectul mandatului.

I. OBLIGATIILE MANDATARULUI

9. Indeplinirea mandatului. Principala obligatie a mandatarului este de a executa mandatul.

Neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a acestei obligatii face ca mandatarul sa fie

raspunzator nu numai in dol dar si de culpa simpla.

Precizam ca prin executarea mandatului nu trebuie inteleasa neaparat incheierea actului proiectat.

Dca mandatarul, cu toate diligentele depuse, nu poate invheia actul juritic in conditiile imputernicirii

primite, raspunderea lui nu va fi angajata.

Diligenta ceruta mandatarului in indeplinirea mandatului, inclusiv pastrarea sumelor de bani sau a

altor bunuri primite de la sau pentru mandant, va fi apreciata cu mai putina rigurozitate daca mandatul

este cu titlu gratuit. In acest caz, culpa mandatarului se apreciaza in concret deci in functie de diligenta

pe care o depune in propriile sale treburi. Daca mandatul este cu titlu oneros, raspunderea lui se va

aprecia dupa tipul abstract al omului prudent si diliget, adica dupa regula generala aplicabila raspunderii

contractuale.

Daca lucrul detinut in baza mandatului piere fortuit mandatarul nu raspunde chiar daca l-ar fi putut

salva, sacrificand un bun propriu, intrucat art. 1566 C.civ. nu este aplicabil in materia

mandatului.Conditiile raspunderii mandatarului pot fi modificate prin conventia partilor.

10. Obligatia de a da socoteala. Mandatarul trebuie sa dea mandantului socoteala despre

indeplinirea mandatului.

In virtutea acestei obligatii mandatarul este dator sa dea in plinire mandantului tot ce I s-a predat

in puterea mandatului pe care l-a executat, chiar daca acestea nu s-ar cuveni mandantului, deoarece

tertul pagubit va cere - daca este cazul – restituirea platii nedatorate de la mandant.

Sumele de bani cuvenite mandantului si intrebuintate de mandatar in folosul sau sunt producatoare

de dobanzi din ziua intrebuintarii, fara sa fie nevoie de vreo punere in intarziere. Sumele nerestituite de

mandatar, dar neintrebuintate de el poarta dobanzi numai “din ziua cand I s-au cerut acele sume”.

Inseamna ca, prin derogare de la art. 1088 alin.2C.civ.,punerea in intarziere a mandatarului se poate

face printr-o simpla notificare.

Inrucat dreptul la actiune al mandantului pentru predarea sumelor de bani sau altor bunuri primite

de mandatar de la terti in cursul executarii mandatului nu se poate naste de la data incheierii

8

contractului de mandat, prescriptia incepe sa curga – potrivit art. 7 alin. 1 sau 3 din Decr. Nr. 167/1958

– de la dat incetarii contractului fie prin executarea lui, fie prin alte moduri de incetare a raporturilor

dintre parti.

In legatura cu inceperea curgerii termenului de prescriptie de la data executarii contractului, se pune

problema stabilirii acestiu moment, mai ales in cazul sumelor de bani ridicate de la CEC in baza unei “

clauze de imputernicire “ este unanim admis in literatura de specialitate si in practica judecatoreasca ca

o asemenea clauza reprezinta un mandat, o imputernicire data de catre titularul libretului beneficiarului

clauzei, acesta din urma avand obligatia sa dea socoteala mandantului, inclusiv sa remita sumele de

banisumele de bani ridicate si neintrebuimtate in interesul acestuia daca raporturile de mandat dintre ei

nu sunt dublate de alte raporturi juritice. Astfel fiind, se pune intrebarea referitoare la momentul

inceperii curgerii termenului de prescriptie a actiunii avand ca obiect predarea sumelor de bani ridicate

de la CEC. Intrucat problema nu poate fi solutionata in baza art. 7 din Decretul nr. 167/1958 , s-a

adoptat solutia aplicarii art. 8 alin. 1 din acelasi Decret , respectiv calcularea prescriptiei din momentul

in care titularul de libret a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba ce I-a fost pricinuita de mandatar

prin ridicarea sumelor de bani si nerespectarea obligatiei de a da socoteala.

In sfarsit, precizand ca problema prescriptiei, la care ne-am referit in randurile de mai sus, vizeaza,

evident, numai actiunea personala a mandantului, iar nu actiunea reala in revendicare intentata de

mandant in calitate de proprietar guvernat de regulile specifice acestei actiuni reale.

11. Obligatii rezultand din substituirea unei terte persoane. In principiu, mandatarul trebuie sa

execute personal insarcinarea primita. In contractul de mandat se poate prevedea insa dreptul

mandatarului de a-si substitui o terta persoana, trecandu-I parte sau toate drepturile ce-I sunt conferite

de mandant.

In cazul cand s-a facut substituirea, mandatarul este obligat sa raspunda de faptele substituitului,dar

numai in urmatoarele doua cazuri:

a) daca a efectuat substituirea fara sa fi avut acest drept ;

b) daca a fost autorizat sa se substituie si a trecut puterile asupra unei persoane cunoscuta

ca incapabila sau de insolvabilitate notorie; culpa in eligendo. Daca mandatarul a fost

autorizat sa se substituie, va putea acorda acest drept si substituitului.

In toate cazurile, mandantul are o actiune directa contra substituitului. In schimb, substituitul poate

actiona impotriva mandantului numai pe calea actiunii oblice, intrucat posibilitatea intentarii unei

actiuni directe – derogatorii de la regulile generale – nu pote fi recunoscuta in lipsa unei dispozitii

exprese a legii. Dar daca mandatarul a fost autaorizat sa-si substitue o terta persoana, consideram ca

substituitul poate actiona impotriva mandantului in baza raporturilor directe pe care le are – prin

intermediul mandatarului – cu mandantul. In acest caz, nu mai suntem in prezenta unei “actiuni directe

9

“ propriu-zise, caci aceasta vizeaza ipotezele lipsite de fundamentul raporturilot juridice directe. In

privinta actiunii directe a mandantului legea nu ami face aceeasi distinctie – fiind fara relevanta practica

existenta sau inexistenta raporturilor juritice dintre mandant si substituit.

In raporturile dintre mandatar si persoana substituita se aplica regulile mandatului.

12. Pluralitatea mandatarilor. Daca imputernicirea a fost data printr-un singur mandat mai

multor mandatari, nu exista solidaritate intre ei decat daca solidaritatea s-a stipulat in mod expres.

Fiecare mandatar poate insa executa singur, daca nu s-a prevazut altfel in contract.

II. OBLIGATIILE MANDANTULUI

13.Dezdaunarea mandatarului. Mandantul este obligat sa restitue mandatarului toate cheltuielile

facute cu ocazia executarii mandatului. El nu poate refuza restituirea acestor cheltuieli chiar daca

operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata si nici sa ceara reducerea lor

pe motiv ca ar fi fost exagerate, daca mandatarului nu I se poate imputa nici o culpa.

Mandantul trebuie sa plateasca si dabanzi la sumele avansate de mandatar; aceste dobanzi curg,

fara punere in intarziere, din ziua cand mandatarul a fcaut plata.

De asemenea, mandantul suporta si pierderile suferite de mandatar cu ocazia indeplinirii

mandatului, daca nu I se poate imputa vreo culpa.Pentru a explica aceasta dispozitie se citeaza, cu titlu

de exemplu, paguba rerzultata din furtul comis in cursul unei calatorii facuta cu ocazia executarii

mandatului sau accidentului intamplat cu ocazia diriguiriiunor lucrari facute pentru mandant. In ceea ce

ne priveste, consideram ca instantele trebuie sa aiba in vedere numai pagubele suferite de mandatar –

fara culpa din partea sa- si care sunt “ocazionate”, adica in conexiune cu activitatile desfasurate de

mandatar in executarea mandatului, iar nu si alte pagube suferite fara legatura cu executarea

mandatului, cum ar fi furtul comis in cursul calatoriei. In asemenea cazuri, mandantul va suporta, in

calitate de proprietar, numai paguba rezultata din furtul lucrului incredintat mandatarului, iar nu si alte

“pierderi.

14. Plata remuneratiei. Cand mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca

suma stipulata, chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuata.

Numai culpa mandatarului in indeplinirea mandatului il poate scuti pe mandant de plata remuneratiei.

Chiar daca mandatul a fost executat dupa expirarea termenului stipulat, dar mandantul se foloseste de

actul incheiat, el este obigat sa plateasca remuneratia, considerandu-se ca a renuntat implicit la termenul

stipulat.

10

15. Solidaritatea mandantilor. Cat mai multe persoane au numit un mandatar pentru o operatie

comuna, fiecare dintre ele este raspunzatoare solidar pentru efectele mandatului. Solidaritatea este in

acest caz legala.

16. Dreptul de retentie al mandatarului. Printr-o interpretare larga a notiunii de conexiune a

datoriei cu lucru, se admite ca mandatarul poate retine lucrurile pe care le-a primit, pentru mandant,

pana la achitarea cheltuielilor facute pentru indeplinirea mandatului, intrucat creantele corelative sunt

prilejuite de acelasi raport juridic. Astfel fiind, dreptul de retentie cunoasac limitele imputernicirii- este

insa corespunzator fara de terti, in sensul ca este tinut sa le garanteze validitatea actelor, afara de cazul

cand a dat tertilor posibilitatea de a lua cunostinta de intinderea imputernicirii. Daca tertii accepta sa

contracteze cu mandatarul peste limitele mandatului, se presupune ca au luat asupra lor riscurile

contractului incheiat in astfel de conditii.

3. INCETAREA CONTRACTULUI DE MANDAT

17. Enumerarea cazurilor particulare de incetare. In afara de cauzele generale de stingere a

obligatiilor contractuale, mandatul se stinge prin revocarea lui, prin renuntarea mandatarului si prin

moartea, punerea sub interdictie ori insolvabilitate sau falimentul uneia dintre parti. Aceste cauze

particulare de incetare se explica prin faptul ca contractul se incheie intuitu personae si are la baza

increderea reciproca dintre parti, iar daca aceste motivatii inceteaza, nici contractul nu mai poate fi

mentinut.

18. Revocarea mandatului. Mandatul este, in principiu, revocabil; mandantul poate revoca

mandatul oricand, chiar daca este un termen si poate sa-l constranga pe mandatar a-I restitui procura. In

caz de pluralitate de mandanti revocarea se poate face numai prin consimtamantul tuturor.

Facultarea de revocare exista atat pentru mandatul cu titlu gratuit, cat si pentru cel cu titlu oneros;

legea nu face o dinstinctie in acest sens. Dar daca mandatul este cu titlu oneros; mandatarul poate cere o

indemnizatie cand revocarea ar fi intempestiva sau abuziva. Iar in cazul mandatului in interes comun,

daca mandantul nu si-a rezervat facultatea de revocare unilaterala, va fi obligat la despagubiri, daca nu

justifica o cauza straina exoneratoare sau culpa mandatarului care il determina sa reconvoce mandatul.

Aceste din urma reguli sunt aplicabile si daca in contractul de mandat s-a prevazut o clauza de

irevocabilitate, intrucat mandantul nu poate fi reprezentat de catre o persoana in care si-a pierdut

increderea.

Revocarea poate fi expresa sau tacita.

11

Revocarea expresa nu este supusa vreunei forme speciale, dar manifestarea de vointa trebuie sa fie

neindoielnica.

Revocarea nu este insa opozabila tertilor, decat dupa ce a fost adusa la cunostinta lor. Pana la

notificarea revocarii mandantului va raspunde fata de tertii de buna-credinta, insa cu drept de regres

contra mandatarului incorect.

4. CARACTERE JURIDICE

Contractul de mandat prezinta urmatoarele caractere juridice:

a. Contract cu titlu gratuit: Din lectura art. 1532 C. civ. [„(…) o persoana se obliga, fara plata

(…)”] s-ar putea trage concluzia ca mandatul este esentialmente gratuit.

Cu toate acestea, art. 1534 C. civ. permite stipularea unei clauze contrare, in acest caz fiind in

prezenta unui contract cu titlu oneros. Iar art. 1547 C. civ., vorbind despre obligatiile mandantului, o

aminteste si pe aceea de a plati onorariul mandatarului.

De aceea, putem spune ca, in dreptul civil, caracterul gratuit nu este de esenta, ci numai de

natura contractului de mandat.

Spre deosebire de reglementarea din dreptul civil, in dreptul comercial este consacrata,

dimpotriva, prezumtia caracterului oneros al contractului .

Aceeasi este regula de interpretare care se aplica si in ipoteza in care mandatarul este un

profesionist.

b. Contract unilateral: in situatia in care se incheie cu titlu gratuit , mandatul ,genereaza obligatii

numai in sarcina mandatarului. In ipoteza contrara, contractul de mandat prezinta caracter

sinalagmatic, întrucat sunt stipulate obligatii in sarcina ambelor parţi.

c. Contract consensua: ia nastere prin simplul acord de voinţa al parţilor (solo consensu), nefiind

necesara indeplinirea unor forme speciale.

Drept urmare , in virtutea art. 1191 , proba contractului se va face potrivit regulilor dreptului comun

fiind interzisa proba cu martori, daca valoarea actului incheiat de mandatar are o valoare ce depaseste

suma de 2,5 bani.

Numai in ipoteza mandatului tacit, dovada acestuia se poate realiza, atat intre parti, cat si fata de

terti, prin orice mijloc de proba.

In practica, insa, de cele mai multe ori, dovada mandatului se realizeaza printr-un inscris ce

poarta, ca regula, denumirea de procura sau de imputernicire.

12

De asemenea, este folosit in practica, in acelaşi scop, termenul de „delegatie". in literatura de

specialitate, insă, este criticata folosirea acestui termen, intrucat aceasta genereaza confuzii juridice.

d. Contract intuitu personae: contractul de mandat este incheiat in considerarea calitilor manda-

tarului, care este ţinut sa indeplineasca personal mandatul.

Partile, insa, prin vointa lor, pot inlatura acest caracter, dand posibilitatea mandatarului sa-si substituie o

terta persoana, care sa indeplineasca insarcinarea primita, in tot sau numai in parte.

e. Contract numi: avand o denumire si reglementare proprie. In cazul contractelor numite, partile

nu trebuie sa prevada intreg cuprinsul lor, deoarece au o reglementare completa in lege, care se

aplica in masura in care partile nu au derogat de la reglementarea legala.

f. Nu are caracter translativ de proprietate: Toate efectele legale active sau pasive ale actului

incheiat de mandatar cu tertul se rasfrang asupra mandantului. Transferul dreptului de

proprietate are loc direct in (sau din) patrimoniul mandantului, fara a trece prin patrimoniul

mandatarului.

g. Contract expres sau tacit: In sensul art. 1546 alin. 2 din C. civ. mandantul nu este indatorat

pentru ceea ce mandatarul a facut peste puterile sale, afara numai cand a ratificat expres sau

tacit.

In cazul in care imputernicirea data este tacita, trebuie sa rezulte din imprejurari de fapt care sa faca

neindoielnică intentia partilor. Determinarea caracterului tacit al mandatului, precum si a acceptarii sale,

este lasata la aprecierea instantei, fiind o chestiune de fapt.

ANEXE

CONTRACT DE MANDAT

(PROCURA)

Intre: A. .................................................................domiciliat

in........................................,str. .............................., nr. ..........., bloc ................,

scara.....................................,etaj..........., apart. ............, judetul.........................................................,

posesorul buletinului de identitate seria......................, nr. ..................., eliberat de................la data

de..................................... in calitate de mandant şi B. ..................................................................

domiciliat in ....................................., str.............................., nr. .........., bloc ................,

scara.......................................,etaj..........., apart. ..........., judetul..........................................................,

posesorul buletinului de identitate seria..................., nr. ...................., eliberat de..................la data

de ..................................... in calitate de mandatar a intervenit urmatorul contract:

13

1a1 Obiectul contractului il imputerniceste pe mandatar ca in numele meu si pentru mine sa vanda

cui va crede de cuviinta si in conditiile pe care le va crede de cuviinta si la pretul ce-l va socoti potrivit,

imobilul proprietatea mea in temeiul.............................................compus

din ....................................................

situat in ......................... str. .........., nr. ........., bloc............, scara........, etaj.........,apart. ..........................,

judetul ............................ si avand urmatoarele

vecinatati.......................................................................................................................

Mandatarul meu va primi pentru mine si in numele meu pretul convenit indeplinind toate

formalitatile necesare incheierii si autentificarii contractului de vanzare – cumparare si semnarii valabil

pentru mine si in numele meu ori de cate ori va fi nevoie.

1b2 Obiectul contractului: mandatarul meu poate trata si incheia orice contract de închiriere cu oricine,

fixand termenul si pretul in conditiile ce le va crede de cuviinta, dar in conformitate cu dispozitiile

legale, va putea primi chiriile si plati impozitele si taxele de orice natura, va putea face orice act necesar

pentru o buna administrare. El ma va putea reprezenta si imi va putea sustine interesele fata de organele

de administratie publica, de instantele

judecatoresti si particulare.

Incheiat astazi................................... la .............................................................. .

1 Contract de mandat sau procura speciala.2 Procura generala de administrare. Domeniile si actele de reprezentare sunt multiple.

14

CONCLUZII

In vederea dezvoltarii comertului sau, in conditiile unei piete concurentiale deschise, si in

vederea optimizarii randamentului factorilor de productie, comerciantul (mandantul) trebuie sa creeze

si sa dezvolte relatii bazate pe incredere, ce implica participarea unui numar diversificat de persoane

(mandatari) la realizarea activitatii sale comerciale.

Intre principalele activitati care constituie fapte de comert sunt mentionate si activitatile al

caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar, cum este si in

cazul contractului de mandat comercial, contract incheiat in conformitate cu prevederile Codului

comercial.Prezintă o importanta deosebita, deoarece, prin intermediul lui, facilitandu-se incheierea altor

contracte comerciale, sunt dinamizate raporturile juridice de drept privat si sunt rentabilizate activitatile

economice. In cazul contractului de mandat comercial avantajele sunt:

in ceea ce-l priveste pe mandatar: remuneratia sa care este proportionala cu volumul

afacerilor pe care le incheie;

in ceea ce priveste pe mandant: societatea are posibilitatea de a efectua fapte de comera fara

a fi nevoita sa controleze si sa supravegheze tranzactiile.

15

Bibliografie

Stanciu Carpeanu

,,Drept comercial roman’’, ed. ,,Universul juridic’’ Bucuresti 2007

,,Tratat de drept comercial roman’’, ed. ,,Universul juridic’’ Bucuresti

Daj Alexis

,,Dreptul Afacerilor’’

Colectiv Catedra de Drept ASE

,,Drept civil pentru invatamantul superior economic’’, ed. Lumina Lex Bucuresti 2002

Titus Prescure

,,Curs de contracte civile’’ , ed. Rosetti Bucuresti 2003

16