Page | 5

CUPRINS OBIECTIVELE CURSULUI CAPITOLUL 1 OBIECTUL CONTABILITĂŢII PUBLICE 1.1. Institutiile publice in Romania...............................................9 1.2. Organizarea contabilităţii în instituţiile

publice…….......................................................................................11 1.3. Cerintele contabilitatii in institutiile

publice din Romania 1.3.1. Documentele justificative şi registrele

contabile…….........................................................................15 1.3.2. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea

documentelor…....................................................................18 1.3.3. Forme de înregistrare în contabilitate……….....……...18

1.4. Intrebari de autoevaluare………………………...................20 CAPITOLUL 2 PROCESUL DE BUGETARE IN INSTITUTIILE PUBLICE. BAZA PENTRU UN SISTEM DE MANAGEMENT MODERN 2.1. Sistemul unitar de bugete…………………………................21 2.2. Principiile procedurii bugetare…………………………....22 2.3. Proceduri privind elaborarea bugetelor………….........24 2.4. Calendarul procesului bugetar…………………….............25 2.5. Executia bugetara 2.5.1. Consideratii generale privind executia bugetara……………..27 2.5.2. Principiile care stau la baza executiei bugetare

a veniturilor si etapele de realizare a acesteia............................28 2.5.3. Principiile care stau la baza executiei bugetare

a cheltuielilor si fazele de realizare a acesteia............................29 2.5.4. Contul general anual de execuţie bugetară………………….....31 2.6. Intrebari de autoevaluare………………………..………….33

Page | 6

CAPITOLUL 3 CONTABILITATEA TREZORERIEI STATULUI 3.1 Consideratii generale.................................................................35 3.2 Sistemul de înregistrare în contabilitatea

trezoreriei.........................................................................................36 3.3 Contabilitatea mijloacelor bănesti şi alte

valori la trezoreria statului.....................................................38 3.4 Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor

bugetare............................................................................................41 3.5 Contabilitatea disponibilităţilor din certificate

de trezorerie vândute şi depozitele populaţiei şi agenţilor economici................................................................53

3.6 Contabilitatea disponibilitatilor Institutiilor publice……………………………………………………………....58

3.7 Contabilitatea decontarilor…………………………………69 3.8 Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor din

activitatea trezoreriei………………………………………….71 3.9 Excedente - deficite bugetare………………………………73 3.10 Monografie contabila propusa spre

rezolvare…………………………………………………………...77 CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE SI A CONTURILOR IN AFARA BILANTULUI 4.1 . Consideraţii generale privind finanţarea

instituţiilor publice......................................................................79

4.2 . Contabilitatea creditelor bugetare.....................................81 4.3 . Monografie propusa spre rezolvare..................................85 CAPITOLUL 5 CONTABILITATEA CAPITALURILOR INSTITUTIILOR PUBLICE 5.1. Contabilitatea capitalului propriu 5.1.1. Fondurile instituţiilor publice........................................................87

Page | 7

5.1.2. Rezervele din reevaluare.................................................................97 5.1.3. Contabilitatea rezultatelor instituţiei publice………………...98 5.1.4. Fonduri cu destinaţie specială…………………………………..100 5.2. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli…………… 102 5.3. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor

asimilate 5.3.1. Consideratii generale privind imprumuturile si

datoriile asimilate………………………….……………………...103 5.3.2. Contabilitatea împrumuturilor din emisiunea

de obligaţiuni………………………………………………………106 5.3.3. Contabilitatea împrumuturilor interne şi

externe contractate sau garantate de stat……………………..107 5.3.4. Contabilitatea altor imprumuturi si a datoriilor

asimilate…………………………………………………………….108 5.4. Monografie contabila propusa spre

rezolvare…………………………………………………………110 CAPITOLUL 6 STRUCTURA SI CONTINUTUL SITUATIILOR FINANCIARE 6.1. Prevederi generale……………………………………………115 6.2. Componenta Situatiilor Financiare 6.2.1. Bilantul……………………………………………………………..116 6.2.2. Contul de rezultat patrimonial…………………………………118 6.2.3. Situatia fluxurilor de trezorerie………………………………..120 6.2.4. Situatia modificarilor in structura activelor

/ capitalurilor……………………………………………………...120 6.2.5. Anexele la situatiile financiare………………………………….120 6.2.5.1. Principii si politici contabile, tratamente contabile………….121 6.2.5.2. Politici contabile………………………………………………122 6.2.5.3. Reguli generale de evaluare (Tratamente contabile)………...123 6.2.5.4. Note explicative…………………………………………………125 6.2.6. Contul de executie bugetara…………………………………….127

Page | 8

OBIECTIVELE CURSULUI

Trecerea României la economia de piaţă a determinat modificări importante privind rolul şi structura sistemului financiar şi bancar, cu consecinţe deosebite în ce priveşte organizarea şi conducerea procesului bugetar.

Volumul mare de resurse bugetare pe care îl gestionează sectorul public a impus reorganizarea sistemului de execuţie bugetară care să asigure informaţiile necesare luării deciziilor, pentru satisfacerea nevoilor de resurse bugetare. Autorităţile publice sunt chemate să identifice, să trieze şi să ierarhizeze nevoile sociale ale căror satisfacere este competenţa comunităţii naţionale sau a colectivităţilor locale.

Modul de soluţionare a problemelor complexe legate de cuantumul şi structura cheltuielilor publice şi sursele de venituri publice, de echilibrul sau dezechilibrul bugetar se defineşte prin politica financiară a Guvernului. În aceste condiţii, s-a adoptat organizarea trezoreriei statului, care completează cadrul instituţional prin care statul şi-a creat posibilitatea de a stabili şi aplica politica de venituri şi cheltuieli, organizându-şi activitatea financiară atât la nivel central, cât şi în teritoriu.

Cursul tratează organizarea contabilităţii execuţiei bugetului general consolidat al ţării prin trezoreria statului, precum şi la instituţiile publice beneficiare de resurse din bugetul statului, organizarea contabilităţii execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat şi execuţiei bugetelor locale la organele financiare ale primăriilor si se adresează, în primul rând, studenţilor de la Facultăţile de Ştiinţe Economice.

Cursul de Contabilitatea Institutiilor Publice isi propune sa contribuie la consolidarea si dezvoltarea performantelor profesionale ale studentilor din Facultatea de stiinte Economice facilitandu-le acestora:

• Însuşirea noţiunilor de bază privind gestiunea financiară a instituţiilor publice;

• Înţelegearea modului de execuţie a bugetului propriu de venituri şi cheltuieli şi a organizării contabilităţii bugetare ca instrument de urmărire a execuţiei bugetare precum şi modul închidere a exerciţiului bugetar prin sistemul situaţiilor financiare;

• Deprinderea mecanismului de finanţare a instituţiilor, şi a modului de evidenţă a utilizării alocaţiilor bugetare.

Page | 9

CAPITOLUL 1 OBIECTUL CONTABILITĂŢII PUBLICE

1.1. Instituţiile publice în România

Instituţiile publice - entităţi patrimoniale care desfaşoară activităţi de

administrare şi conducere şi activităţi cu caracter social în folosul societăţii, care nu produc venituri sau produc venituri la preţul factorilor, care nu sunt suficiente acoperirii cheltuielilor proprii fiind necesară alocarea de la buget de resurse.

Potrivit Legii Finanţelor Publice instituţiile publice sunt reprezentate de:

• Parlament • Administraţia prezidenţială • Guvern • Ministere • celelalte organe ale administraţiei publice

centrale şi locale • Autoritatea judecătorească • instituţii publice autnome • instituţii din subordinea acestora indiferent de

modul de finanţare Preţul factorilor cuprinde cheltuielile efectuate de instituţiile publice

pentru obţinerea serviciilor în fondurile comunităţii ce cuprind: - cheltuieli cu forţa de muncă - cheltuieli cu consumul de materiale şi alte servicii necesare

desfăşurării activităţii Potrivit Legii Finanţelor Publice Locale instituţiile publice cuprind:

� comune � oraşe � municipii � sectoarele municipiului Bucureşti � judeţe � Municipiul Bucureşti � instituţii şi servicii publice din subordinea acestora cu

personalitate juridică indiferent de modul de finanţare

Page | 10

Instituţiile publice sunt finanţate din diverse bugete, iar răspunderea pentru modul de de utilizare a acestor fonduri revine conducătorului instituţiei care poartă numele de ordonator de credite, care are rolul de a repartiza şi utiliza creditele bugetare repartizate.

Ordonatorii de credite in funcţie de competenţele şi importanţa instituţiilor pe care le conduc pot fi:

- ordonatori de credite principali - ordonatori de credite secundari - ordonatori de credite terţiari Ordonatorii de credite principali sunt miniştrii sau înlocuitorii lor de

drept care au rolul de a repartiza creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi de a repartiza creditele bugetare pantru ordonatorii ierarhic inferiori: secundari sau terţiari.

Ordonatorii de credite secundari şi terţiari sunt conducătorii instituţiilor publice cu personlitate juridică din subordinea ordonatorului principal de credite, care repartizează credite bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetul instituţiilor publice subordonate ai căror conducători sunt ordonatorii terţiari de credite.

Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare repartizate numai pentru realizarea acţiunilor previzionate pentru anul bugetar curent.

Creditele bugetare - suma aprobată de bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat ca limită maximă până la care se pot angaja şi efectua cheltuieli în fiecare exerciţiu de către ordonatorul de credite.

Deschiderea de credite bugetare - aprobarea comunicată de trezoreria statului de ordonatorul de credite pricipal în limita căreia se pot efectua plăţi de casa din bugetele respective.

Prin Legea bugetară anuală de aprobare a bugetelor publice naţional se aprobă creditele bugetare ca limită maximă pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar pe acţiuni social-culturale:

� învăţământ � sănătate � cultură/artă � asistenţă socială � aparare naţională � ordine publică � autorităţi publice � acţiuni economice � alte acţiuni prevăzute de lege

Rsponsabilităţile ordonatorilor de credite

Page | 11

Ordanorii de credite au obigaţia de a angaja şi utiliza credite bugetare în limita desfăşurării prevederilor şi destinaţiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea instiuţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.

Ordanorii de credite răspund de: � Elaborarea şi aplicarea proiectului de buget propriu � Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita

creditelor bugetare aprobate şi repartizate � Realizarea veniturilor previzionate � Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei

gestiuni financiare � Păstrarea integrităţii bunurilor încredinţate instituţiilor � Organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la

termen a situaţiilor financiare � Organizarea sistemului de monitorizare a programului de

achiziţii publice şi a programului de investiţii publice � Organizarea şi evidenţierea programului a indicatorilor aferenţi

acestora � Organizarea şi ţinerea auditului intern şi a controlului financiar

preventiv.

1.2. Organizarea contabilităţii în instituţiile publice

Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitate proprie, respectiv contabilitate financiară, potrivit Legii Contabilităţii nr. 82/1991 republicată. Contabilitatea ca activitate specializată în măsurarea, cunoaşterea, gestionarea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea instituţiilor publice, trebuie să asigure înregistrerea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia fonanciară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie atât pentru cerinţele interne cât şi pentru utilizatorii externi: Guvern, Parlament, Creditori, Clienţi, Alţi utilizatori. Contabilitatea instituţiilor publice asigură informarea ordonatorului de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, rezultatul execuţiei bugetare, rezultatul patrimonial, costul programelor aprobate prin lege şi întocmirea contului de execuţie general al bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat precum şi a conturilor anuale de execuţie bugetare locale.

Page | 12

Din 1 ianuarie 2006 toate instituţiile publice au obligaţia să ţină contabilitate în partidă dublă, iar noul sistem se bazează pe contabilitatea de angajamente, care recunoaşte tranzacţiile şi evenimentele în momentul când au o valoare economică, o creanţă sau o obligaţie transformată, transferată sau anulată. În cadrul instituţiilor publice contabilitatea se organizează în compartimente distincte, conduse de director economic, contabil şef sau altă persoană împuternicită. Acestea trebuie să aibă studii superioare şi răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii conform legii. Compartimentul FINANŢE-CONTABILITATE este o structură organizatorică distinctă în cadrul căreia se organizează execuţia bugetară. Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte pot încheia contracte de prestări servicii pentru conducerea contabilităţii cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate. Contabilitatea instituţiilor publice cuprinde

a.) Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasările veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar

b.) Contabilitatea trezoreriei statului c.) Contabilitatea generală, bazată pe princiupiul

constatării drepturilor şi obligaţiilor care să reflecte evoluţia situaţiilor financiare şi patrimoniale, precum şi a excedentului sau a deficitului patrimonial

d.) Contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.

Instituţiile publice conduc contabilitate în partidă dublă cu ajutorul conturilor din planul de conturi general pentru instituţii publice prin OMFP 1917/12 decembrie 2005 care cuprinde două tipuri de conturi:

Conturi bugetare pentru reflectarea încasărilor veniturilor şi plăţii cheltuielilor şi determinarea rezultatelor exerciţiilor bugetare. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor se ţine cu ajutorul unor conturi speciale în afara bilanţului, dechise pe structura clasificaţiei bugetare, care asigură înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor potrivit bugetului aprobat şi au rolul de a furniza informaţii pentru întocmirea conturilor de execuţie bugetară şi de stabilire a rezultatului exerciţiului bugetar. Conturi generale pentru reflectarea activelor şi pasivelor instituţiilor, a veniturilor şi cheltuielilor aferente exerciţiului indiferent dacă veniturile au fost

Page | 13

încasate, iar cheltuielile plătite în vederea determinării rezultatului patrimonial. Conturile generale sunt folosite pentru a prezenta situaţia reală şi exactă a patrimoniului şi a modului de determinare a rezultatului patrimonial. Conturile prevăzute în planul de conturi general cuprinde următoarele clase:

Clasa 1 CONTURI DE CAPITALURI Clasa 2 CONTURI DE ACTIVE FIXE Clasa 3 CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE Clasa 4 CONTURI DE TERŢI Clasa 5 CONTURI LA TREZORERIA STATULUI ŞI BĂNCI COMERCIALE Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI Clasa 7 CONTURI DE VENITURI ŞI FINANŢĂRI

În cadrul claselor de conturi există mai multe grupe de conturi, iar în

cadrul lor sunt dezvoltate conturi sintetice de gradul 1 cu 3 cifre şi conturi sintetice de gradul 2 cu 4 cifre. Conturile sintetice pot fi dezvoltate în conturi analitice cu funcţie, având ca specific particularităţile instituţiei şi necesităţile proprii de infomare. Instituţiile publice cu ajutorul conturilor înregistrează operaţii economico-financiare pe baza principiului contabilităţii de angajamente, care presupune recunoaşterea în contabilitate a tranzacţiilor şi evenimentelor economice şi financiare în momentul în care acestea se produc şi nu în momentul în care acestea se încasează. Standardele internaţonale de contabilitate pentru sectorul public defineşte contabilitatea de angajamente astfel: ”reprezintă o bază de contabilizare conform căreia tranzacţiile şi alte evenimente sunt recunoscute atunci când apar şi nu doar când se concretizează în numerar sau echivalente de numerar primite sau plătite, tranzacţiile şi evenimentele sunt înregistrate în registrul contabil şi recunoscute în situaţiile financiare şi cuprind: active, datorii, capitaluri proprii, venituri şi cheltuieli.” Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective. Ministerele, celelalte organe de specialitate, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome precum şi instituţiile din subordinea acestora, ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite, organizează şi conduc contabilitatea drepturilor constatate şi a veniturilor, precum şi angajamentele bugetare şi legale şi a plăţilor efectuate potrivit bugetului aprobat.

Page | 14

Contabilitatea executării bugetelor locale se organizează şi se conduce la nivelul unităţii administrativ-teritoriale şi asigură înregistrarea operaţiilor privind drepturile încasate, veniturile încasate şi cheltuielile efectuate, evidenţiind subvenţiile primite de la bugetul de stat, precum şi a sumelor defalcate din bugetul de stat, gestionarea datoriei publice locale interne şi externe şi stabilirea rezultatului execuţiei bugetelor locale prin închidereea conturilor de venituri şi cheltuieli. Contabilitatea executării bugetelor asigurărilor sociale de stat se organizează şi se conduce la nivelul ministerului muncii şi asigurarea operaţiunilor privind drepturile constatate, veniturile încasate, cheltuielile efectuate în executarea bugetului asigurărilor sociale de stat precum şi a obigaţiilor cu termene legale de plată, evidenţierea subvenţiilor, stabilirea rezultatului execuţiei bugetului asigurărilor sociale prin închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli.

1.3. Cerintele contabilitatii in institutiile publice din Romania

Contabilitatea operaţiilor economico-financiare se ţine în limba română şi în moneda naţională. Contabilitatea operaţiilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională cât şi în valută. Instituţiile publice care beneficiază de contribuţii financiare nerambursabile a comunităţii europene, operaţiile privind primirea şi utilizarea acestor fonduri se înegistrează în lei şi în euro la cursul INFO-EURO. Cursul INFO-EURO reprezintă rata de schimb între euro şi moneda naţională. Operaţiile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul comunicat de BNR. Contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică a operaţiilor privind execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli a patrimoniului aflat în adminstrarea şi inventarierea acestuia pentru redarea imaginii fidele a patrimoniului instituţiei publice.

Înregistrarea în contabilitate se face pe baza documentelor justificative. Instituţiile publice întocmesc trimestrial şi anual situaţii financiare

conform normelor elaborate de MFP.

Page | 15

1.3.1. Documentele justificative şi registrele contabile Unul din procedeele de bază este documentarea operaţiilor economico-financiare în virtutea cărora toate datele contabile se justifică prin documente, care sunt acte scrise ce consemnează operaţii economico-financiare în momentul efectuării lor, la locul efectuării sau la compartimentul de prelucrare a datelor. Nici o operaţie economică nu poate fi înregistrată fără un act scris. După modul de întocmire şi rolul în cadrul sistemului informaţional economic documentele se împart în:

- documente justifivative - documente contabile - documente de sinteză şi raportare

Documentele justificative sunt acte scrise întocmite de regulă în momentul şi la locul efectuării operaţiilor economico-financiare care stau la baza înregistrării în contabilitate constituind în acest caz probă în justiţie. Documentele care stau la baza înregistrării în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate. Ele pot dobândi calitatea de documente justificative numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale:

� Denumirea � Denumirea şi sediul unităţii care întocmeşte documentul � Numărul şi data întocmirii � Menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiilor

economico-financiare � Conţinutul operaţiilor economico-financiare şi temeiul legal al

efectuării lor � Datele cantitative şi valorice aferente operaţiilor economico-financiare

efectuate � Numele şi prenumele şi semnătura persoanelor care au întocmit, vizat

şi aprobat documentul După modul de evidenţiere documentele justificative pot fi:

� Cu regim special: documente înseriate şi a căror evidenţă se ţine bucată cu bucată, având un regim special de tipărire, numărare, evidenţă, folosire şi păstrare

� Fără regim special sau cu regim uzual care nu sunt supuse unor restricţii privind numărul, gestiunea, folosirea şi

Page | 16

justificarea lor. Documentele se completează între-un anumit număr de exemplare, manual, cu pix sau cerneală sau prin utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor. Înregistrarea în contabilitate se efectuează cronologic prin respectarea succesiunii documentelor după date de întocmire sau intrare în instituţie şi sistematic în conturile sintetice şi analiza potrivit regulilor pentru forma de înregistrare în contabilitate.

Documentele contabile se prezintă sub formă de fişe, situaţii sau registre în care se centralizează datele din documentele justificative pentru obţinerea unor informaţii reale şi corecte care stau la baza întocmirii documentelor de sinteză şi raportare contabilă.

• Fişele de cont sunt documentele contabile deschise pentru fiecare element patrimonial în parte în funcţie de particularităţile acestora în contabilitatea analitică şi în funcţie de trăsăturile lor comune în contabilitatea sintetică.

• Registrele de contabilitate se utilizează obligatoriu în contabilitate pe lângă fişele de cont şi cuprind: - Registru jurnal - Registru inventar - Cartea mare � Registrul jurnal este documentul contabil obligatoriu de

înregistrare cronologică şi sistematică a operaţiunilor economico-financiare în funcţie de documentele justificative. Se întocmeşte zilnic sau lunar după caz, fără ştersături şi spaţii libere a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale instituţiilor publice.

Registrul jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie publică într-un singur exemplar după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat în evidenţa instituţiei. Operaţiunile de această natură realizate în acest loc de activitate pot fi recapitulate într-un centralizator denumit jurnal auxiliar care stă la baza înregistrării în registrul jurnal. Instituţiile publice pot utiliza jurnale auxiliare pentru operaţiuni de casă şi bancă, decontările cu furnizorii, situaţia încasării-achitării facturilor ş.a., iar totalul acestor înregistrări în registrul jurnal. În instituţiile publice care conduc contabilitatea cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, fiecare operaţiune economico-financiară se va înregistra prin articole contabile în mod cronologic după data de întocmire sau intrare a documentelor în instituţie, iar registrul jurnal se editează lunar, paginile fiind numerotate pe măsura editării lor.

Page | 17

� Registrul inventar e documentul contabil obligatoriu care stă la baza înregistrării, inventarierii generale a patrimoniului instituţiei în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv grupate în funcţie de natura lor conform conţinutului fiecărui post de bilanţ. Registrul inventar se întocmeşte de către fiecare instituţie publică într-

un singur exemplar la înfiinţarea instituţiei, cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării instituţiei sau cu ocazia fuziunii, dizolvării sau încetării activităţii. Registrul inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv, pe baza listelor de inventariere. În registrul inventar se înregistrează soldurile scriptice existente la data inventarierii a elementelor de activ şi de pasiv ale patrimoniului şi situaţia faptică constatată la inventariere.

În cazul comparării situaţiei faptice cu soldurile scriptice pot apărea diferenţe ce se vor consemna în procesul verbal de inventariere. În cazul în care instituţia publică are unităţi subordonate, fără personalitate juridică, care conduce contabilitatea până la balanţa de verificare, registrul inventar se va conduce de către unităţile subordonate în aceste condiţii de înregistrare a acestora în evidenţa unităţii.

Pe lângă calitatea de document contabil obligatoriu de înregistrare a rezultatelor inventarierii serveşte şi ca probă în litigii.

� Registrul cartea mare este registrul contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi sistematic prin regruparea conturilor în care se evidenţiază existenţa şi mişcarea elementelor de activ şi de pasiv la un moment dat.

Registrul Cartea mare se întocmeşte într-un exemplar lunar separat pentru debitul şi separat pentru creditul fiecărui cont sintetic pe măsura înregistrării operaţiunilor în cadrul comportamentului financiar-contabil al instituţiei. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare utilizate în instituţia publică care utilizează forma de înregistrare contabilă maestru şah.

• Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii

înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din cartea mare (maestru şah) respectiv din fişele deschise pentru fiecare cont sintetic balanţele de verificare analitice se întocmesc pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea analitică.

Page | 18

Instituţiile publice întocmesc lunar balanţe de verificare sintetice, iar balanţele de verificare analitice cel mai târziu la finele perioadei pentru care se întocmesc situaţiile financiare (trimestrial şi anual). Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile instituţiei următoarele elemente:

- Simbolul şi denumirea conturilor în ordinea scrisă în planul de conturi

- Soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi totalul sumelor creditoare ale lunii precedente după caz

- Rulajele curente debitoare şi creditoare - Total sume debitoare şi creditoare - Sold final debitor şi creditor

1.3.2. Arhivarea, păstrarea şi reconstituirea documentelor

Instituţiile publice au obligaţia păstrării la arhiva generală a instituţiei a

documentelor justificative care au stat la baza înregistrărilor în contabilitate cât şi a registrelor de contabilitate o perioadă de 10 ani cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite cu excepţie la compartimentele financiar-contabile, pentru documentele aferente exerciţiului în curs, respectiv la arhivă, pentru documentele exerciţiilor anterioare grupate în funcţie de natura operaţiilor şi în ordine cronologică. În cazul în care instituţia publică îşi încetează activitatea, registrele contabile, documentele justificative şi situaţiile financiare anuale se predau la arhivele atatului sau, după caz, la arhivele militare.

În cazul în care un document contabil a fost pierdut, sustras sau distrus în termen de 30 zile de la constatare se procedează la reconstituirea acestora pe baza unui dosar de reconstituire, iar pe documentul respectiv se face menţiunea: reconstituit. Răspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării instituţiei respective.

1.3.3. Forme de înregistrare în contabilitate Formele de înregistrare contabilă au în vedere modul de înregistrare şi prelucrare a datelor cu ajutorul registrelor contabile corelate între ele care

Page | 19

servesc la înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exerciţiului bugetar pentru a asigura o informare clară şi reală a utilizatorilor. La instituţia publică se utilizează forma de contabilitate maestru şah. Principala caracteristică a acestei forme o constituie dezvoltarea pe conturi corespondente debitoare şi creditoare pentru fiecare cont pentru care se deschid câte 2 fişe, una pentru debit şi alta pentru credit care se dezvoltă pe conturi corespondente. În cadrul metodei maestru şah se folosesc următoarele registre de contabilitate: Registrul jurnal, Registrul inventar, Cartea mare şi Balanţele de verificare. În instituţiile publice se poate utiliza şi forma de înregistrare maestru şah simplificată. În acest caz contabilitatea foloseşte pentru evidenţa analitică a creditelor bugetare aprobate, a plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective fişa pentru operaţii bugetare care evidenţiază modul de executare a bugetului de venituri şi cheltuieli. Fişa de operaţiuni bugetare serveşte ca document pentru evidenţa modului de executare a bugetului de venituri si cheltuieli.

Instituţiile publice care utilizează sistemul informatic de prelucrare a datelor au obligaţia să asigure respectarea normelor contabile şi controlul datelor înregistrate în contabilitate şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice. Unitatea de informatică sau persoana care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente, iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucare.

Documentele de sinteză şi de raportare contabilă preiau informaţii din registrele de contabilitate, le prelucrează în situaţii financiare care pentru instituţiile publice reprezintă documente oficiale de prezentare a situaţiei patrimoniului aflată în administraţia statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale precum şi execuţia bugetului de venituri si cheltuieli.

Instituţiile publice întocmesc situaţii financiare trimestriale şi anuale conform normelor stabilite de M.F.P.

Situaţiile financiare se întocmesc în moneda naţionala pentru necesităţile proprii de informare, iar pentru instituţiile financiare internaţionale se pot întocmi situaţii financiare şi într-o altă moneda. Situaţiile financiare trimestriale şi anuale au următoarea componenţă:

a) Bilanţul b) Contul de rezultate patrimoniale c) Situaţia fluxurilor de trezorerie d) Situaţia modificării in structura A, Cp

Page | 20

e) Anexe la situaţia financiară care cuprind: politici contabile, note explicative

f) Contul de execuţie bugetară Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată

obligatoriu de inventarierea generala a elementelor de A si de P aflate in gestiunea instituţiilor potrivit normelor emise de M.F.P.

Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidela a activelor, datoriilor, poziţiei financiare, precum şi performanţa financiară şi a rezultatului patrimonial.

Instituţiile publice ai căror conducători sunt ordonatorii secundari sau ordonatorii terţiari de credite înaintează un exemplar din situaţiile financiare la organul ierarhic superior.

Ministerele şi celelalte autorităţi centrale ale administraţiei publice precum şi instituţiile publice autonome şi unităţile administrativ-teritoriale trimit un exemplar din situaţiile financiare, trimestriale şi anuale la M.F.P si Direcţiile Generale Judeţene a Finanţelor Publice de către unitatea administrativ-teritorială.

1.4. Intrebari de autoevaluare

1. Ce sunt creditele bugetare? 2. Ce sunt ordonatorii de credite si de cate feluri pot fi acestia? 3. Ce sunt ordonatorii principali? 4. Ce sunt ordonatorii secundari? 5. Ce sunt ordonatorii tertiari? 6. Care sunt responsabilitatile ordonatorilor de credite? 7. Cati ani sunt obligate institutiile publice sa pastreze documentele

justificative? 8. Ce presupune forma de inregistrare in contabilitate maestru sah? 9. La ce serveste registrul jurnal si cum se completeaza acesta? 10. Ce puteti spune despre registrul inventar? 11. Care sunt elementele obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda

documentele justificative?

Page | 21

CAPITOLUL 2 PROCESUL DE BUGETARE IN INSTITUTIILE

PUBLICE. BAZA PENTRU UN SISTEM DE MANAGEMENT MODERN

2.1. Sistemul unitar de bugete Bugetul este documentul prin care sunt prevăzute şi autorizate în fiecare

an cheltuielile şi veniturile în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice. Fiind un document care necesită autorizarea prealabilă a puterii legislative bugetul are caracter obligatoriu. Totodată se sublinează faptul că bugetul este un act de previziune a resurselor publice şi a modului de utilizare a acestor resurse. Bugetul este considerat în teoria economică modernă ca o variabilă esenţială în determinarea P.I.B şi a nivelului folosirii resurselor.

Bugetul de stat exprimă relaţiile economice în formă banească ce iau naştere în procesul repartiţiei P.I.B în conformitate cu obiectivele de politică economică, socială şi financiară a Guvernului din perioada respectivă. Aceste relaţii se manifestă în dublu sens:

- pe de-o parte ca relaţii de mobilizare a resurselor băneşti la dispoziţia statului;

- ca relaţii prin care se repartizează aceste resurse. Relaţiile de mobilizare a resurselor băneşti sunt operate de către

Trezoreria statului prin impozite, taxe, contribuţii sociale şi alte prelevări de venituri care sunt în principal relaţii de repartiţie a P.I.B în favoarea statului.

Repartizarea resurselor prin intermediului bugetului de stat se realizează prin Trezoreria statului sub forma fluxurilor reprezentând finanţarea instituţiilor publice şi a serviciilor publice cu caracter social sau economic sub forma transferurilor şi subvenţiilor.

In ţara noastră nevoia de resurse la nivel social şi posibilitatea de acoperire a acestor nevoi sunt reflectate în bugetul general consolidat.

Legea privind Finanţele Publice nr. 500/2002 stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice precum si responsabilităţile instituţiilor publice implicate în procesul bugetar care se realizează printr-un sistem de buget unitar care cuprind:

Page | 22

1. Bugetul de stat 2. Bugetul asigurărilor sociale de stat 3. Bugetul fondurilor speciale 4. Bugetul Trezoreriei statului 5. Bugetul instituţiilor publice autonome 6. Bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din

bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul fondurilor speciale după caz

7. Bugetul instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii

8. Bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si a caror rambursare, plata dobanzii şi alte costuri sunt asigurate din fonduri publice

9. Bugetul fondurilor externe şi nerambursabile 10. Bugete locale.

Acest sistem unitar de bugete corelat cu fonduri formează Bugetul

General Consolidat care reflectă fluxurile financiare publice de formare a veniturilor fiscale şi nefiscale şi de repartizare a acestora pe destinaţii în conformitate cu nevoia sociala şi cu obiectivele de politica financiară specifică anului pentru care se întocmeşte bugetul.

2.2. Principiile procedurii bugetare Definit ca un ansamblu de reguli bugetare care ordonează procesul de

formare a resurselor pentru finanţarea instituţiilor publice şi serviciilor publice, principiile procedurii bugetare cuprinse în reglementările speciale cuprind următoarele.:

� Principiul Universalităţii � Principiul Publicităţii � Principiul Unităţii � Principiul Anualităţii � Principiul Specializării bugetare � Principiul Unităţii monetare

1. Principiul Universalităţii presupune ca toate cheltuielile şi veniturile să fie

cuprinse în buget în totalitate în sume brute astfel încât să faciliteze

Page | 23

controlul financiar interzicând compensarea între cheltuieli şi venituri proprii. Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei anumite cheltuieli bugetare cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor care au o destinaţie precisă.

2. Principiul Publicităţii potrivit căruia sistemul bugetar este deschis şi transparent realizându-se prin dezbatere publică a proiectelor de buget şi a conturilor generale anuale de execuţie a bugetului cu prilejul aprobării acestora. Aplicarea principiului publicităţii la bugetul de stat constă în faptul că actele normative de aprobare a bugetului şi a conturilor anuale de execuţie sunt publicate în bugetul anual partea I, iar difuzarea informaţiilor referitoare la conţinutul bugetului se face prin mijloace de informare în masă.

3. Principiul Unităţii constă în înscrierea veniturilor şi cheltuielilor bugetare

într-un singur document. Este motivată şi de asigurarea utilizării eficiente şi monitorizarea fondurilor publice. Toate veniturile reţinute şi utilizate în sistemul extrabugetar sub diverse forme şi denumiri se introduce în bugetul de stat urmând regulile şi principiile acestui buget de execuţie:

- Venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul

asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale dupa caz - Venituri proprii ale instituţiilor publice - Venituri obţinute din activităţi autofinantate - Venituri utilizate pentru constituirea fondurilor de stimulare a

personalului Potrivi Legii M.F.P nr. 500/2002 veniturile şi cheltuielile fondurilor

speciale pentru electrificare şi a fondurilor speciale ale drumurilor publice se introduce în bugetul de stat ca venituri şi cheltuieli cu destinaţie specială urmând regulile acestui buget.

4. Principiul Anualităţii reprezintă autorizarea prin legea bugetară ca venituri

şi cheltuieli bugetare sunt aprobate pe o perioadă de un an care corespunde execuţiei bugetare. Astfel toate operaţiile de încasări-plăţi efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparţin exerciţiului bugetar respectiv.

5. Principiul Specializării bugetare presupune ca veniturile şi cheltuielile bugetare să fie înscrise în buget şi aprobate pe surse de provenienţă respective pe categorii de cheltuieli grupate după natura lor economică şi pe

Page | 24

destinaţii potrivit clasificaţiei bugetare. Clasificaţia bugetară reprezintă gruparea veniturilor şi cheltuielilor într- o anumită ordine obligatorie şi pe baza unor principii unitare precis determinate, fiind utilizată în procesul elaborării proiectului de buget cât şi în faza de excuţie bugetară.

6. Principiul Unităţii monetare presupune ca toate operaţiile bugetare să fie

exprimate în moneda naţională care asigură omogenitatea prezentării operaţiunilor bugetare. Insă rezultatul denominării monedei naţionale a condus la majorarea unor impozite şi taxe locale, în special a taxelor de timbru care au fost rotunjite la 1 leu.

2.3. Proceduri privind elaborarea bugetelor

Legile bugetare anuale cuprind:

• Venituri estimate ale anului bugetar • La cheltuieli se cuprind creditele bugetare determinate de

autorizările conţinute în legi specifice în strucutura lor funcţională şi economică.

• Deficitul sau excedentul bugetar dupa caz • Reglementările specifice execuţiei bugetare • Anexele legilor bugetare care cuprind:

o Sintezele bugetare o Bugetele ordonatorilor pricipali de credite şi anexele

acestora o Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

şi criteriile de repartizare a acestora o Alte anexe specifice

Proiectele legilor bugetare anuale se elaborează de către Guvern prin M.F.P pe baza următoarelor:

� Prognozele indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează bugetul precum şi pe următorii 3 ani

� Politicile fiscale şi bugetare � Prevederile memorandurilor de finanţare sau

altor acorduri internaţionale cu organisme şi instituţii financiar-internaţionale semnate sau ratificate

Page | 25

� Politicile şi strategiile teritoriale şi prioritar stabilite de OPC

� Propuneri de cheltuieli defalcate ale OPC � Propunerile de sume defalcate din unele

venituri ale bugetului de stat precum si de transferuri consolidabile pentru autorităţi publice locale

� Posibilitati de finanţare a deficitului bugetar Bugetul cuprinde venituri şi cheltuieli grupate pe baza clasificaţiei bugetare astfel:

• Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole • Cheltuielie sunt structurate pe părţi, capitole, subcapitole,

titluri, articole şi aliniate Programele se aprobă ca anexe la bugetele OPC, iar fondurile externe

nerambursabile se cuprind în anexe la OPC şi se aprobă odată cu acestea. Tot în bugetul de stat sunt cuprinse fondurile de rezervă bugetară şi fondurile de intervenţie la dispoziţia Guvernului. Fondul de rezervă bugetară este la dispoziţia Guvernului şi se repartizează la OPC pe bază de hotărâri ale Guvernului pentru finanţarea unor cheltuieli urgente şi neprevăzute apărute în cursul exerciţiului bugetar. Fondurile de intervenţie la dispoziţia Guvernului se repartizează unor OPC ai Bugetului de stat şi ai bugetelor locale pe baza de hotărâre a Guvernului pentru finanţarea unor acţiuni urgente în vederea înlăturării efectelor calamităţilor naturale şi sprijinirea persoanelor fizice sinistrate. In cursul exerciţiului bugetar acest fond poate fi majorat de Guvern din fondul de rezervă bugetară în funcţie de necesităţile privind asigurarea sumelor pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale.

2.4. Calendarul procesului bugetar

Deosebit de importantă pentru armonizarea alocării şi utilizării eficiente a resurselor bugetare e stabilirea calendarului pentru întreg programul bugetar ca o etapă importantă în planificarea resurselor financiare ale bugetului care presupune următoarele etape :

1. Prognozele indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ani, care se elaborează de catre Guvern prin MFP

Page | 26

până la data de 31 Martie, care vor fi actualizaţi pe parcursul procesului bugetar.

2. Până la data de 1 Mai, MFP va înainta guvernului obiectivele politicii fiscale şi bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaborează bugetul şi pentru următorii 3 ani împreună cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite, urmând ca acesta sa le aprobe până la 15 Mai şi să informeze comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Parlamentului asupra principalelor orientări a politicii macroeconomice şi finanţelor publice.

3. Până la 1 Iunie MFP va transmite o scrisoare cadru în care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi intocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare precum şi limitele de cheltuieli aprobate de Guvern.

4. Până la 15 Iulie ordonatorii principali de credite vor depune la MFP propunerile pentru proiectele de bugete şi anexele acestora, pentru anul bugetar următor, cu încadrarea în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani, însoţit de documentaţii şi fundamentări detaliate.

De asemenea Camera Deputaţilor şi Senatului işi aprobă bugetele proprii şi le înaintează Guvernului în vederea includerii în Bugetul general al statului.

Autorităţile administraţiei publice locale vor depune propunerile de transferuri consolidate şi de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Până la data de 1 august a fiecărui an se înaintează proiectele de buget înaintate de ordonatorii principali de credite la MFP.

5. MFP pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi ai bugetului propriu întocmeşte proiectul legilor bugetare şi proiectele bugetelor pe care le depune la guvern până la 30 septembrie.

6. Bugetele se aprobă de catre Parlament pe ansamblul său, pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, aliniate şi pe ordonatorii de credite pentru anul curent precum şi credite multianuale pentru acţiuni de investiţii.

7. În cazul neadoptării bugetului de către Parlament, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exerciţiului bugetar, guvernul va îndeplini sarcinile pentru noul an bugetar pe baza prevederilor de 1/12 din bugetul anului de bază.

8. Cheltuielile pentru investiţiile institutiilor publice şi alte cheltuieli de investiţii se cuprind în proiectul de buget pe baza programelor de investiţii publice care se prezintă ca anexă la bugetul ordonatorilor principali de credite.

Page | 27

Ordonatorii principali de credite vor tansmite pentru fiecare obiectiv de investiţii inclus în programul de investiţii informaţiile financiare şi nefinanciare.

Guvernul prin MFP va elabora strategia în domeniul investiţiilor publice pe baza propunerilor de programe elaborate de ordonatorii principali de credite. MFP va stabili prin norme metodologice criteriile de evaluare şi selecţie a obiectivelor de investiţii publice. După aprobarea de către Parlament, legea bugetului se înaintează preşedintelui ţării pentru promulgare, după care se publică în MO partea I. Legea bugetară anuală se poate modifica pe parcursul execuţiei bugetare prin legi de rectificare bugetară care urmeaza aceleaşi etape ca şi legea bugetara initială.

2.5. Execuţia bugetara

2.5.1. Consideratii generale privind executia bugetara

După promulgarea de către preşedinte a legii bugetare anuale şi

publicarea în Monitorul Oficial ea devine operaţională trecându-se la execuţia acesteia care se realizează pe durata anului bugetar. Execuţia bugetară e acţiunea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii cheltuielilor aprobate de Forul legislativ prin buget. Acest proces deosebit de amplu şi complex antrenează participarea unui număr foarte mare de operatori bugetari : aparatul fiscal cu toate structurile sale, instituţiile bugetare de la ministere şi alte agenţii guvernamentale până la instituţii publice operative, unităţii administrativ-teritoriale şi alte entităţi publice care primesc transferuri de la bugetul de stat sau organizaţii internaţionale. Responsabilitatea execuţiei bugetare aparţine guvernului prin MFP care are capacitatea de a administra atât procesul de colectare a veniturilor cât şi a procesului de utilizare a alocaţiilor bugetare.

Prevederile bugetare privind veniturile reprezintă limite minime de realizat, iar cheltuielile aprobate reprezintă limite maxime ce nu pot fi depăşite.

Înainte de trecerea la execuţia efectivă a bugetului are loc repartizarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe trimestre şi instituţii. Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare e aprobată de MFP şi ordonatorii de credite principali şi secundari asigurând execuţia echilibrată a bugetelor.

Execuţia veniturilor bugetare e activitatea de încasare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri cuvenite bugetelor.

Page | 28

2.5.2. Principiile care stau la baza executiei bugetare a veniturilor si etapele de realizare a acesteia

Principiile care stau la baza execuţiei bugetare a veniturilor sunt :

1. Nici un impozit, taxă sau alte obligaţii de natura acestora nu pot fi înscrise în buget şi încasate dacă nu au fost stabilite prin lege

2. Legea bugetară anuală aprobă pentru fiecare an , impozitele, taxele şi cotele acestora precum şi celelalte venituri care urmează a se percepe de la contribuabili persoane juridice sau fizice.

3. E interzisă perceperea sub orice titlu şi sub orice denumire de contribuţii directe şi indirecte în afara celor stabilite prin lege.

Execuţia bugetară se încadrează în exerciţiul bugetar care începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie. MFP administrează veniturile bugetare ale statului prin intermediul procedurilor de gestiune de colectare a creanţelor bugetare din impozite, taxe şi alte venituri ale bugetului de stat datorate de plătitori persoane juridice şi fizice. În acest scop un rol însemnat revine Agenţiei Naţionale de Administraţie Fiscală care are printre obiective : colectarea veniturilor bugetului de stat, veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, veniturile asigurării fondului de somaj, veniturile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Stingerea creanţelor bugetare se face prin plata obligaţiilor fiscale, compensare, restituire, executare silită şi în cazuri excepţionale, pentru motive temeinice, guvernul prin hotărâri poate anula unele creanţe bugetare. Execuţia veniturilor bugetare se derulează pe mai multe etape procedurale succesive, grupate astfel :

- aşezarea veniturilor bugetare - lichidarea veniturilor bugetare - emiterea titlului de percepere - perceperea veniturilor bugetare Primele 3 etape sunt executate de organele cu atribuţii fiscale, iar

operatiunea de încasare de către organele Trezoreriei Statului. Execuţia cheltuielilor bugetare e activitatea de efectuare a cheltuielilor

prevăzute şi aprobate prin buget prin legea bugetelor anuale unde sunt prevăzute şi aprobate creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar după structura economica şi functională a clasificaţiei bugetare. Creditul bugetar e suma aprobată prin buget ce reprezintă limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar

Page | 29

pentru angajamentele contractate sau din exerciţiile anterioare pentru acţiuni multianuale. Pentru angajamente multianuale se folosesc credite destinate unor acţiuni multianuale care evidenţiază sumele alocate unor programe, proiecte, obiective care se desfăşoară pe o perioadă mai mare de 1 an şi dau loc la credite de angajament şi credite bugetare.

2.5.3. Principiile care stau la baza executiei bugetare a cheltuielilor si fazele de realizare a acesteia

Execuţia cheltuielilor bugetare are la bază următoarele principii :

- creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciţiului bugetar

- creditele bugetare pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate si utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal de credite.

Virările de credite bugetare între subdiviziunile clasificaţiei bugetare sunt de competenţa ordonatorului principal de credite pentru bugetul propriu şi al instituţiei publice subordonate şi se pot efectua începând cu trimestrul al III lea în limita a 10% din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite care urmează a se suplimenta cu cel puţin o lună înainte de angajarea cheltuielilor.

Sunt interzise virările de credite bugetare de la capitolele care au fost majorate din Fondul de Rezervă Bugetara şi Fondul de Investiţie la dispoziţia Guvernului. - situaţia virărilor de credite bugetare e transmisă lunar la MFP de

către ordonatorul principal de credite in termen de 5 zile de la sfârşitul lunii.

- creditele bugetare aprobate care nu au fost utilizate până la sfârşitul anului bugetar sunt anulate din oficiu

În procesul execuţiei bugetare cheltuielile parcurg următoarele faze : - angajarea - lichidarea - ordonanţarea - plata Execuţia bugetară se bazează pe principiul separării atribuţiilor

ordonatorului principal de credite pentru operaţiunile specifice (angajării,

Page | 30

lichidării şi ordonanţării cheltuielilor) de atribuţiile persoanelor care au calitatea de contabil public pentru plata cheltuielilor in limita fondurilor disponibile.

I) Angajarea cheltuielilor se referă la sumele aprobate la partea de cheltuieli care se face pe tot parcursul exerciţiului bugetar astfel încât să existe certitudinea că bunurile şi serviciile care fac obiectul angajamentelor vor fi livrate/prestate şi se vor plăti in exerciţiul bugetar respectiv.

Angajarea cheltuielilor din fondurile publice îmbracă 2 forme de angajamente :

a) angajament legal : faza în procesul execuţiei bugetare reprezentând orice act juridic din care rezultă o obligaţie pe seama fondurilor publice

b) angajament bugetar: orice act prin care o autoritate competenta afecteaza fondurile publice unei anumite destinaţii în limita creditelor bugetare aprobate. Angajamentul bugetar precede angajamentul legal şi poate şi angajamente bugetare individuale care se referă la acţiuni noi şi angajamente bugetare globale care reprezintă cheltuieli curente de funcţionare de natură administrativă cum sunt: - cheltuielile de deplasare - cheltuielile de protocol - cheltuielile de întreţinere şi funcţionare - cheltuielile cu asigurările - cheltuielile cu chiriile - cheltuielile cu abonamentele la reviste şi buletine lunare

II) Lichidarea cheltuielilor e faza procesului de execuţie bugetară în care se verifică existenţa angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorată pe baza documentelor care atestă operaţiunile respective.

Documentele care atestă bunurile livrate sau serviciile prestate din care rezultă obligaţiile de plată certe se vizează pentru bun de plată de către ordonatorul de credite.

III) Ordonanţarea este faza în care se confirmă că livrările de bunuri au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi realizată. În această fază ordonatorul de credite emite ordonanţarea de plată pentru efectuarea plăţii.

Plata cheltuielilor e faza finală a execuţiei bugetare prin care instituţia publică face plata efectivă a obligaţiilor sale faţă de terţii creditori. Plăţile din credite bugetare deschise se efectuează din iniţiativa ordonatorilor de credite şi e asigurată de şeful compartimentului financiar contabil ce se poate face în numerar sau virament cu ordin de plată pentru trezoreria statului semnat de

Page | 31

conducătorul compartimentului financiar contabil şi de persoana cu atribuţii in acest domeniu.

2.5.4. Contul general anual de execuţie bugetară Ministerul finanţelor publice elaborează contul general anual de

execuţie a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat care au ca anexe conturile anuale de execuţie a fondurilor speciale şi bugetele ordonatorilor principali de credite inclusiv anexele la acestea pe care le prezintă guvernului.

Contul general anual de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza situaţiilor financiare prezentate de ordonatorul principal de credite, a conturilor privind execuţia de casă a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor fondurilor speciale. Guvernul analizează şi prezintă spre aprobare parlamentului contul general anual de execuţie până la 1 iulie a anului următor celui de execuţie conturi care se aprobă prin lege după verificarea acestora de curtea de conturi.

Conturile anuale de execuţie cuprind: • la venituri:

- prevederi bugetare iniţiale - prevederi bugetare definitive - încasari realizate

• la cheltuieli: - credite bugetare iniţiale - credite bugetare definitive - plăţi efectuate. Ministerul finanţelor publice pe lângă conturile anuale de execuţie a

bugetelor mai întocmeste anual contul general al datoriei publice a statului care se depune la parlament spre adoptare.

Contul general al datoriei publice a statului cuprinde: • conturile datoriei publice interne • conturile datoriei publice externe directă a statului • situaţia garanţiilor guvernului pentru credite interne şi externe

primite de către alte persoane juridice Conturile generale anuale de execuţie evaluează excedentul sau deficitul

bugetar.

Page | 32

Toate instituţiile publice întocmesc contul de execuţie a bugetului instituţiei publice (anexa 10) care însoţeşte situaţiile financiare şi cuprinde următoarele informaţii:

a) pentru venituri: - prevederi bugetare aprobate iniţial - prevederi bugetare aprobate definitive - drepturi constatate - încasări realizate - drepturi constatate de încasat

b) pentru cheltuieli: - credite bugetare iniţiale - credite bugetare definitive - angajamente bugetare - angajamente legale - plăţi efectuate - angajamente de plătit - cheltuieli efective

2.5.4.1. Execuţia de casă a bugetului

Execuţia de casă a bugetului este un complex de acţiuni care se referă la încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor bugetare ce se realizează prin trezoreria statului pe baza nomenclaturii metodologiei elaborate de MFP care asigură:

- încasarea veniturilor bugetare - plata dispusă de persoane autorizate ale instituţiilor publice în limita

creditelor bugetare aprobate - efectuarea operaţiilor de încasări şi plăţi privind datoria publică

internă şi externă rezultată din împrumuturile contractate direct sau cu garanţia statului inclusiv rambursarea ratelor scadente şi plata dobânzilor şi comisioanelor aferente

- efectuarea altor operaţii financiare în contul administraţiei publice, locale şi centrale

Prin trezoreria statului se pot efectua şi: - păstrarea disponibilitaţilor reprezentând fonduri externe

nerambursabile sau contravaloarea în lei primite pe baza de acorduri şi înţelegeri guvernamentale şi de la organisme internaţionale şi utilizarea lor potrivit bugetului aprobat

Page | 33

- efectuează plasarea financiară din disponibilitaţile aflate în contul general al trezoreriei statului prin BNR

- alte operaţii financiare prevăzute de lege

2.5.4.2. Execuţia de casă a bugetului instituţiilor publice Instituţiile publice indiferent de sistemul de finantare şi subordonare, inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice finanţate integral din venituri proprii efectuează operaţii de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în a căror rază işi au sediul fiscal şi la care au deschise contul de venituri, cheltuieli şi disponibilităţi.

Se interzice instituţiilor publice de a efectua operaţii financiare prin băncile comerciale. Instituţiile publice sunt obligate de a transmite bugetul aprobat unităţilor teritoriale ale trezoreriei statului la compartimentele de cheltuieli pe bază de bugete.

2.6. Intrebari de autoevaluare

1. Care sunt componentele sistemului unitar de bugete? 2. Care sunt principiile procedurii bugetare? 3. Ce presupune principiul universalitatii? 4. Ce presupune principiul anualitatii? 5. Care sunt etapele procedurale ale executiei veniturilor bugetare si ce

presupun ele? 6. Definiti angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor? 7. Care este structura conturilor anuale de executie? 8. Contul general al datoriei publice a statului cuprinde?

Page | 34

Page | 35

CAPITOLUL 3 CONTABILITATEA TREZORERIEI STATULUI

3.1. Condideratii generale

Se organizează şi funcţionează pe principiul execuţiei de casă şi asigură înregistrarea operaţiilor de încasări şi plăţi în contul de venituri şi cheltuieli deschise pe bugete, pe ordonatori de credite şi subdiviziunile clasificaţiei bugetare stabilite de MFP.

În contabilitatea trezoreriei statului se deschid pe seama ordonatorilor de credit, conturi distincte pentru credite deschise şi repartizate pentru cheltuieli efectuate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor de şomaj şi bugete locale precum şi contul de disponibilităţi din care se pot efectua plăţi.

Contabilitatea trezoreriei statului asigură informaţii cu privire la derularea în condiţii de echilibru financiar aprobată anual prin lege pentru fiecare buget precum şi în limita disponibilităţilor aflate în conturi.

În contabilitatea trezoreriei statului se reflectă în conturi distincte împrumuturile de stat intern şi extern primite pentru finanţarea deficitelor bugetare precum şi pentru alte acţiuni prevăzute de lege, plasamente financiare efectuate din contul curent general al trezoreriei statului precum şi depozitele atrase de la intituţiile financiare şi personale fizice.

Contabilitatea se organizează în cadrul MFP şi al unităţilor sale subordonate (administraţii financiare) şi cuprinde operaţii privind execuţia de casă a bugetului de stat, a bugetului fondului unic de asigurări sociale de sănătate, asigurările de şomaj, a bugetului asigurărilor sociale de stat. Gestiunea datoriei publice externă şi internă precum şi alte operaţii efectuate în contul general al trezoreriei statului de către administraţia centrală şi locală.

Organizarea şi conducerea contabilităţii se efectueaza potrivit normelor emise de MFP. La sfârşitul anului bugetar în contabilitatea trezoreriei statului se procedează la încheierea execuţiei bugetare:

- încheierea execuţiei bugetare de stat se efectuează de catre unităţile teritoriale ale trezoreriei statului

- încheierea execuţiei bugetare a asigurărilor de stat se efectuează de catre unităţile teritoriale ale trezoreriei statului

Page | 36

- încheierea execuţiei bugetare locale se efectuează de OPC finanţate din bugete locale.

MFP întocmeşte bilanţul final al trezoreriei statului trimestrial şi anula potrivit normelor metodologice emise în acest sens.

3.2. Sistemul de înregistrare în contabilitatea

trezoreriei

Înregistrarea în contabilitatea de trezorerie a documentelor justificative de încasări şi plăţi se face cronologic şi sistematic în conturile de activ şi pasiv şi conturile anuale deschise. În cadrul fiecărei trezorerii documentele se înregistrează zilnic fiind interzisă amânarea pentru evidenţiere în ziua următoare.

Sistemul de contabilitate a trezoreriei se asigură pe baza unor formulare:

1. Jurnalul 2. Fişa de cont sintetic 3. Fişa de cont analitic şi extras de cont 4. Balanţa

Jurnalul - reprezintă documentul contabil de bază a contabilităţii

trezoreriei pentru înregistrarea operaţiilor în mod cronologic şi sistematic. Se deschide şi se închide zilnic pentru fiecare cont sintetic de bilanţ, separat pentru operaţiile de creditare şi separat pentru operaţiunile de debitare.

Jurnalul se intocmeşte de către compartimentul de trezorerie prin care s e efectuează operaţii de încasări şi plăţi.

Documetele care stau la baza înregistrării rămîn anexate la jurnalul de înregistrare şi se arhivează la compartimentul care l-a elaborat.

La sfârşitul zilei în jurnal se totalizează sumele în care s-au înregistrat operaţiile pentru conturile sintetice înscriindu-se pe un rând separat rulajul zilei respective, dupa care acestea se cumulează cu rulajul zilei precedente rezultând rulajul cumulat de la începutul anului al contului respectiv care se înscrie pe rândul prevăzut în acest scop. Operaţiile din jurnal se verifică şi se semnează de şeful compartimentului si de salariatul care l-a întocmit. Pe baza rulajului zilnic se intocmeşte jurnalul sinteză a contului sintetic de bilanţ care evidenţiază

Page | 37

contul corespondent debitor sau creditor care se evidenţiază numai în operaţiile curente.

Fişa de cont sintetic - se intocmeşte în cadrul contabilităţii trezoreriei pentru fiecare cont sintetic în care se înregistrează operaţiile pe baza datelor din jurnalul sinteză primite zilnic de la caserie, serviciul încasări şi evidenţierea veniturilor bugetare şi serviciul de verificare şi decontare a cheltuielilor pe bază de buget.

Pe primul rând din fişă se înscrie soldul final al contului sintetic la începutul anului, iar în continuare se înscriu operaţiile curente. Zilnic se stabileşte rulajul pe coloanele de debit si credit a contului sintetic şi rulajul cumulat în care se evidenţiază şi soldul contului la începutul anului. Pe bază de fişe se intocmeşte balanţa de verificare sintetică.

Fişa de cont analitic şi extras de cont - se intocmeşte astfel: - pentru venituri se deschid fişe de cont analitic pe capitole si

subcapitole de venituri şi pe plătitor. În cazul veniturilor încasate de la Instituţiile publice pentru sumele primite la buget se eliberează acestora extrase de cont pe baza cărora se confirmă înregistrarea efectuării.

- pentru cheltuielile bugetare fişele de cont analitic se deschid pe capitole şi categorii de cheltuieli cu desfăşurarea pe unităţi subordonate.

- pentru disponibilităţile instituţiilor publice se deschid fişe de cont analitic pe OPC cu desfăşurarea pe instituţii subordonate.

În contul analitic se înregistrează operaţii de încasări şi plăţi pe măsura efectuării lor în ordine cronologică a documentelor justificative şi se eliberează extrase de cont pe operaţii efectuate.

Operaţiile înregistrate în contul analitic trebuie să corespundă cu contul sintetic corespondent.

Balanţa - constituie documentul contabil care se intocmeşte în scopul asigurării înregistrării corecte a operatiilor (incasari si plati) în contabilitatea trezoreriei. Balanţa poate fi:

- balanţa de verificare analitică - balanţa de verificare sintetică Balanţa de verificare analitică este intocmită de compartimentul de

venituri şi cheltuieli care conduc evidenţa veniturilor şi cheltuielilor pentru contul analitic precum şi caseria pentru disponibilităţi băneşti. Balanţa analitică a conturilor sintetice de cheltuieli ale bugetului de stat, locale şi bugetul asigurărilor sociale de stat, a disponibilităţilor se intocmeşte zilnic.

Rulajele debitoare, creditoare şi soldul final trebuie să corespunda cu aceleaşi date ale contului sintetic.

Page | 38

Balanţa de verificare sintetică se intocmeşte de către compartimentul contabil din cadrul trezoreriei statului pe baza documentelor primite de la compartimentul de specialitate şi asigură verificarea exactităţii datelor din contabilitatea analitică cu cea a conturilor sintetice operaţionale ce se realizează prin compararea datelor din balanţele analitice cu cele din balanţa sintetică privind rulajul creditor, debitor şi soldul final.

3.3. Contabilitatea mijloacelor bănesti şi alte valori

la trezoreria statului Conturile din această clasă asigură evidenţa mijloacelor băneşti şi a

efectelor şi titlurilor de valoare în casieria trezoreriei şi sunt: - Contul 10 "Casa" - Contul 11 "Efecte şi titluri de valoare" - Contul 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă pentru efectuarea de

plăţi în numerar" - Contul 13 "Casa tranzitorie" - Contul 14 "Sume în numerar eliberate trezoreriei din alt judeţ"

Contul 10 "Casa" este un cont de activ de mijloace băneşti care evidenţiază mijloacele băneşti existente în casieria trezoreriei precum şi încasările şi plăţile efectuate în numerar. Contul 10 "Casă" se debitează cu încasările efectuate privind veniturile din impozite şi taxe şi alte venituri de la agenţii economici, instituţii publice potrivit formulei cu date ipotetice:

= % 100.000.000

20 "Veniturile bugetului de stat" 15.000.000 21 "Veniturile curente ale bugetelor locale" 9.000.000 22 "Veniturile bugetelor asigurărilor sociale

de stat" 12.000.000

41 "Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea deficitului bugetului de stat"

50.000.000

10 "Casa"

42 "Certificate de depozit" 50.00.000

Page | 39

50 "Disponibil al instituţiilor publice" 4.000.000 61 "Cont corespondent al trezoreriei" 5.000.000

Contul 10 "Casa" se creditează cu plăţile efectuate reprezentând sume

restituite în numerar agenţilor economici, instituţiilor publice şi contribuabililor ca impozite şi taxe necuvenite bugetelor respective potrivit formulei:

% 80.000.000

20 "Veniturile bugetului de stat" 4.000.000 21 "Veniturile curente ale bugetelor locale" 2.000.000 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de

stat" 1.000.000

23 "Cheltuielile bugetului de stat" 23.000.000 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie pentru

finanţarea deficitului bugetului de stat" 30.000.000

42 "Certificate de depozit" 1.000.000 61 "Cont corespondent al trezoreriei" 9.000.000 71 "Cheltuielile bugetului trezoreriei statului"

= 10 "Casa"

10.000.000

Soldul contului 10 "Casa" este debitor şi reprezintă disponibilul în numerar existent în casieria Trezoreriei la finele zilei. Contul 11 "Efecte şi titluri de valoare" este un cont de activ care evidenţiază bonurile de tezaur şi titlurile de stat care urmează a fi plasate la agenţii economici şi populaţie. Contul 11"Efecte şi titluri de valoare" se debitează la primirea efectelor şi titlurilor de valoare de către Direcţia de trezorerie de la Ministerul Finanţelor Publice potrivit relaţiei

11 "Efecte şi titluri de valoare"

= 66 "Decontări privind efectele şi titlurile de valoare"

8.000.000

Contul 11 "Efecte şi titluri de valoare" se creditează pe măsura plasării la

agenţii economici şi populaţie şi a încasării prin casierie a contravalorii titlurilor respective potrivit relaţiei:

66 "Decontări privind efectele şi

titlurile de valoare" = 11 "Efecte şi titluri

de valoare" 5.000.000

Page | 40

Soldul codului 11"Efecte şi titluri de valoare" este debitor şi reprezintă efectele şi titlurile de valoare existente în casierie la finele zilei. Contul 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi în numerar" este un cont de activ de mijloace băneşti.

Contul 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi în numerar" se debitează cu încasările de numerar în contul de disponibil de la bancă, din contul deschis la Direcţia de trezorerie judeţeană în contul de la filiala bănci care păstrează numerarul trezoreriei potrivit relaţiei:

12 "Disponibil al trezoreriei

la bancă pentru plăţi în numerar"

= 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

10.000.000

Contul 12"Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi în

numerar" se creditează cu plăţile efectuate potrivit relaţiei:

23 "Cheltuielile bugetului de stat pentru plăţi în numerar"

= 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă pentru plăţi în numerar"

4.000.000

Soldul contului 12"Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea

de plăţi în numerar" este debitor şi reprezintă disponibilul în numerar existent în cont la finele zilei. Contul 13 "Casa tranzitorie" funcţionează la trezoreriile care nu au casierie tezaur şi evidenţiază încasările efectuate după orele 14. Este un cont de activ de mijloace băneşti, care se debitează cu sumele depuse la unitatea bănci comerciale prin creditul contului 10 "Casa" potrivit relaţiei:

13 "Casa tranzitorie" = 10 "Casa" 25.000.000

Contul 13 "Casa tranzitorie" se creditează pe baza documentelor de

înregistrare în cont a numerarului depus la bancă prin debitul contului 12 după cum rezultă din formula:

12 "Disponibil al trezoreriei la bancă

pentru plăţi în numerar" = 13 "Casa

tranzitorie" 18.000.000

Page | 41

Soldul debitor al contului 13 "Casa tranzitorie" reprezintă disponibilul existent în cont la finele zilei. Contul 14 "Sume în numerar eliberate trezoreriei din alt judeţ" este un cont de activ de mijloace băneşti care se debitează cu sumele eliberate în numerar din casieria tezaur pe bază de proces verbal pentru alimentarea cu numerar a trezoreriei din alt judeţ după cum rezultă din formula:

14 "Sume în numerar eliberate trezoreriei

din alt judeţ" = 10 "Casa" 50.000.000

Contul 14 "Sume în numerar eliberate trezoreriei din alt judeţ" se

creditează la primirea extrasului de cont şi a ordinului de plată de la Direcţia Judeţeană de trezorerie potrivit formulei:

61 "Cont corespondent al

trezoreriei" = 14 "Sume în numerar

eliberate trezoreriei din alt judeţ"

50.000.000

Soldul debitor reprezintă sumele eliberate în numerar trezoreriei din alt

judeţ, la finele zilei.

3.4. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor

bugetare

Conturile din această clasă asigură contabilitatea încasării veniturilor cât şi a contabilităţii plăţilor dispuse de ordonatorii de credite ai bugetului general consolidat.

- contul 20 „Veniturile bugetului de stat” - contul 21 „Veniturile curente ale bugetelor locale” - contul 22 „Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat” - contul 23 „Cheltuieli bugetare de stat” - contul 24 „Cheltuielile curente ale bugetelor locale” - contul 25 „Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat” - contul 26 „Veniturile bugetului fondului naţional unic de asigurări

sociale de sănătate”

Page | 42

- contul 27 „Cheltuielile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”

- contul 28 „Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj” - contul 29 „Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj”

Contul 20 "Veniturile bugetului de stat" este un cont de pasiv care se

creditează cu încasarea veniturilor cuvenite bugetului de stat în numerar şi prin virament pe capitole, subcapitole şi plătitori, din impozite, taxe şi alte drepturi cuvenite de la agenţii economici, instituţii publice şi contribuabili prin debitul conturilor: 10 cu veniturile încasate în numerar; 23 cu sumele virate trezoreriei din contul de cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate din bugetul de stat reprezentând taxe şi vărsăminte cuvenite; 50.69 cu plăţile dispuse de agenţii economici titulari pentru achitarea obligaţiilor către bugetul de stat, iar disponibilităţile rămase vor fi utilizate pentru lichidarea obligaţilor către celelalte bugete sau după caz, pentru alte scopuri; 61, reprezentând impozite şi taxe virate în contul trezoreriei de către agenţii economici care au conturile deschise la băncile comerciale, potrivit formulei:

% = 500.000.000

10 "Casă" 18.000.000 23 "Cheltuielile bugetului de stat"

20 "Veniturile bugetului de stat" 26.000.000

50.69 "Disponibil al agenţilor economici"

440.000.000

61 "Cont corespondent al trezoreriei" 16.000.000 Începând cu data de 1 ianuarie 2006 în structura veniturilor bugetului de stat s-a introdus capitolul 06.01 "Impozit pe venit" cu defalcare pe subcapitole pentru care în trezoreria statului se deschid următoarele conturi:

- 20.06.01 "Impozit pe venit" - 20.06.01.01 "Impozit pe venituri din activităţi independente" - 20.06.01.02 "Impozit pe venituri din salarii" - 20.06.01.03 "Impozit din venituri din cedarea folosinţei bunurilor" - 20.06.01.04 "Impozit pe venituri din dividende" - 20.06.01.05 "Impozit pe venituri din dobânzi" - 20.06.01.06 "Impozit pe alte venituri" - 20.06.01.10 "Regularizări"

Contabilitatea analitică a obligaţiilor bugetare se organizează şi conduce astfel:

a) Pentru contul 20.06.01.01 "Impozit pe venituri din activităţi independente" care se realizează de la persoanele fizice, evidenţa

Page | 43

analitică pe plătitori se conduce şi asigură de către organele fiscale ale Ministerului Finanţelor Publice. Incasările de venituri se evidenţiază în conturi analitice deschise, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, grupate pe unităţi administrativ-teritoriale arondate la trezoreria statului (comune, oraşe, şi municipii).

b) Pentru contul 20.06.01.02 "Impozit pe venituri din salarii" se deschid, la trezoreria statului, conturi analitice pe plătitori persoane juridice. În acelaşi mod se organizează evidenţa şi pentru conturile 20.06.01.04 "Impozit pe venituri din dividende"; 20.06.01.05 "Impozit pe venituri din dobânzi" şi 20.06.01.06 "Impozit pe alte venituri". Prin programul informatic se asigură gruparea conturilor analitice şi pe unităţi administrativ-teritoriale, operaţiune necesară pentru defalcarea cotelor din impozitul pe venit cuvenite acestora.

Contul 20 "Veniturile bugetului de stat" se debitează prin creditul conturilor 10; 50.69 şi 61 cu sumele restituite în numerar sau prin virament la agenţii economici şi contribuabili din impozite şi taxe vărsate ca necuvenite bugetului de stat: 21.34.02.01 cu cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale; 30.24 cu cote defalcate pentru echilibrarea bugetelor comunelor, oraşelor şi municipiilor şi a bugetului propriu din cota de 10%; 80.01 la sfârşitul anului cu soldul creditor al contului 20 pentru închiderea exerciţiului bugetar potrivit formulei;

% 500.000.000

10 "Casa" 1.000.000 21.34.02.01 "Veniturile bugetului

local din cote defalcate din impozitul pe venit"

200.000.000

30.24 "Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale"

30.000.000

50.69 "Disponibil al agenţilor economici"

2.000.000

61 "Cont corespondent al trezoreriei" 7.000.000

20 "Veniturile bugetului de stat"

=

80.01 "Excedent deficit bugetar pe anul curent"

260.000.000

Soldul contului 20 "Veniturile bugetului de stat" este creditor şi evidenţiază veniturile încasate la finele zilei. Contabilitatea analitică a contului se conduce pe surse de venituri pe capitole şi subcapitole, pe plătitori conform Clasificaţiei bugetare a veniturilor.

Page | 44

Contul 21 "Veniturile curente ale bugetelor locale" este un cont de

pasiv care se creditează cu încasările în anul curent ale bugetului local constituite din venituri proprii provenite din impozite, taxe şi alte drepturi de la agenţii economici, instituţii publice şi contribuabili; sume şi cote defalcate şi subvenţii corespunzător subdiviziunilor clasificaţiei veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale prin debitul conturilor: 10 cu veniturile încasate în numerar. 20.07.01 "Cote defalcate din impozitul pe venit" pentru echilibrarea bugetelor locale; 24 cu sumele virate trezoreriei din contul de cheltuieli bugetare reprezentând impozite pe salarii, alte taxe şi vărsăminte; 50.69 cu plăţile dispuse de agenţii economici titulari pentru achitarea obligaţiilor către bugetul local: 61 reprezentând impozite şi taxe virate în contul trezoreriei de către agenţii economici care au conturile deschise la băncile comerciale potrivit formulei:

% = 100.000.000

10 "Casă" 5.000.000 20.07.01 "Cote defalcate din

impozitul pe venit"

21 "Veniturile curente ale bugetelor locale"

40.000.000

24 "Cheltuielile curente ale bugetelor locale"

6.000.000

50.69 "Disponibil al agenţilor economici"

35.000.000

61 "Cont corespondent al trezoreriei" 14.000.000 Contul 21"Veniturile curente ale bugetelor locale" se debitează prin

creditul conturilor: 10; 50.69 şi 61 cu sumele restituite în numerar sau prin virament, agenţilor economici şi contribuabililor din impozite şi taxe vărsate ca necuvenite la bugetul local: 82 la sfârşitul anului cu soldul creditor al contului 21 pentru închiderea exerciţiului bugetar potrivit formulei:

% 35.000.000

10 "Casa" 1.000.000 50.69 "Disponibil al agenţilor

economici" 5.000.000

61 "Cont corespondent al trezoreriei"

4.000.000

21 "Veniturile curente ale bugetului local"

=

82 "Excedent" 25.000.000 Soldul contului 21"Veniturile curente ale bugetelor locale" este creditor

şi evidenţiază veniturile încasate la finele zilei.

Page | 45

Contabilitatea analitică a contului 21 se conduce pe surse de venituri, pe capitole şi subcapitole şi plătitori conform clasificaţiei bugetare a veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale.

Contul 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" este un cont de pasiv care se creditează cu veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat încasate pe capitole, subcapitole conform clasificaţiei bugetare prin debitul conturilor: 25 pe baza dispoziţiei de plată tip C.A.S. cu contribuţia de asigurări sociale, utilizată de agenţii economici şi instituţii publice la locul de muncă; 10, 50.69 şi 61 cu sumele încasate în numerar prin casierie şi prin virament în contul trezoreriei reprezentând veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat potrivit formulei:

% 150.000.000

25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"

30.000.000

10 "Casă" 10.000.000 50.69 "Disponibil al agenţilor

economici" 75.000.000

61 "Cont corespondent al trezoreriei"

= 22 "Veniturile bugetului

asigurărilor sociale de

stat"

35.000.000

Contul 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" se debitează

prin creditul conturilor: 10; 50.69; 61 cu sumele în numerar sau prin virament restituite agenţilor economici şi instituţiilor publice din contribuţia de asigurări sociale virată necuvenit şi care nu poate fi compensată cu sumele datorate în perioadele viitoare; 81 la finele anului cu soldul creditor al contului 22 pentru închiderea exerciţiului bugetar potrivit formulei:

= % 30.000.000

10 "Casa" 5.000.000 50.69 "Disponibil al agenţilor

economici" 5.500.000

61 "Cont corespondent al trezoreriei"

10.000.000

22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat"

81 "Excedent/deficit al bugetului

asigurărilor sociale de stat" 14.000.000

Soldul contului 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" este

creditor şi evidenţiază veniturile încasate la finele zilei. Contabilitatea analitică

Page | 46

a contului 22 se conduce pe surse de venituri, capitole, subcapitole conform "Clasificaţiei bugetului asigurărilor sociale".

Contul 23 "Cheltuielile bugetului de stat" este un cont de activ care

evidenţiază plăţile de casă efectuate prin trezorerie dispuse de ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul de stat în limita creditelor bugetare deschise sau repartizate.

Contabilitatea analitică a contului 23 se desfăşoară în conturi analitice pe capitole, subcapitole şi categorii de cheltuieli, ministere şi instituţii subordonate conform "Clasificaţiei cheltuielilor bugetului de stat".

Contul se debitează prin creditul conturilor: 10, cu sumele eliberate în numerar din contul instituţiilor publice în vederea efectuării de cheltuieli pentru salarii, deplasări, prin casieriile proprii, cu plăţile de dobânzi aferente certificatelor de trezorerie pentru finanţarea deficitului bugetului de stat, răscumpărate şi dobânda plătită pentru certificatele de trezorerie devenite certificare de depozit, pentru perioada de subscriere la finanţarea deficitului bugetului de stat, 20, 22, cu plăţile dispuse din conturile de cheltuieli ale instituţiilor publice reprezentând impozite, taxe şi contribuţii de asigurări sociale; 50.69 cu sumele încasate de agenţii economici de la instituţiile publice pentru livrările de mărfuri, prestările de servicii şi executarea de lucrări potrivit formulei:

% 250.000.000 10 "Casa" 500.000 20 "Veniturile bugetului de stat" 26.000.000 22 "Veniturile bugetului asigurărilor

sociale de stat" 9.000.000

23 "Cheltuielile bugetului de stat"

=

50.69 "Disponibil al agenţilor economici"

100.000.000

61 "Cont corespondent al trezoreriei" 110.000.000

Contul 23 "Cheltuielile bugetului de stat" se crediteaza prin debitul conturilor: 10 cu sumele depuse de instituţiile publice, reprezentând fonduri rămase neutilizate din cele ridicate iniţial din cont; 50.69 cu sumele recuperate de la agenţii economici ca urmare a intervenţiilor efectuate cu privire la respectarea preţurilor şi tarifelor; 80 la finele anului cu soldul debitor al contului de cheltuieli pentru închiderea execuţiei bugetare, potrivit formulei:

% 250.000.000

10 "Casă" = 23 "Cheltuielile

bugetului de 1.000.000

Page | 47

50.69 "Disponibil al agenţilor economici"

10.000.000

61 "Cont corespondent al trezoreriei"

39.000.000

80 "Excedent/deficit al bugetului de stat"

stat"

200.000.000

Contul 24 "Cheltuieli curente ale bugetului local" este un cont de activ care evidenţiază plăţile de casă privind cheltuielile bugetului local cu excepţia cheltuielilor cu destinaţie specială, dispuse de ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul local prin trezorerie în limita creditelor bugetare aprobate şi deschise ordonatorilor respectivi.

Contul 24 "Cheltuieli curente ale bugetului local" se debitează prin creditul conturilor: 10 cu sumele eliberate pe bază de CEC din conturile instituţiilor de subordonare locală în vederea efectuării de plăţi prin casieriile proprii pentru achitarea salariilor, deplasărilor şi a altor drepturi de personal; 20, 21, 22 cu plăţile dispuse din conturile de cheltuieli de către ordonatorii de credite pentru virarea de impozite, taxe şi contribuţii de asigurări sociale, după caz la bugetele respective; 50.69 cu plăţile dispuse de ordonatorii de credite finanţaţi din bugetele locale în contul furnizorilor reprezentând cheltuieli pentru aprovizionarea de mărfuri, executări de lucrări, prestări de servicii în limita creditelor bugetare deschise; 61 cu plăţile făcute creditorilor cu conturile deschise la băncile comerciale; potrivit formulei:

% 60.000.000

10 "Casa" 2.000.000 20 "Veniturile bugetului de stat" 5.000.000 21 "Veniturile curente ale bugetelor

locale" 6.000.000

=

22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat"

4.000.000

50.69 "Disponibil al agenţilor economici"

30.000.000

24 "Cheltuieli curente ale bugetului local"

61 "Cont corespondent al trezoreriei"

13.000.000

Contul 24 "Cheltuieli curente ale bugetului local" se creditează prin

debitul conturilor: 10 cu sumele depuse de instituţiile publice reprezentând fonduri rămase neutilizate din cele ridicate iniţial din cont; 50.69; 61 cu sumele

Page | 48

recuperate de la furnizori şi creditori ca urmare a intervenţiilor efectuate cu privire la respectarea preţurilor şi tarifelor reprezentând reconstituirea plăţilor de casă, 82 la sfârşitul anului cu soldul debitor al contului 24 pentru închiderea exerciţiului bugetar potrivit formulei:

% 60.000.000

10 "Casă" 1.000.000 50.69 "Disponibil al agenţilor

economici" 5.000.000

61 "Cont corespondent al trezoreriei" 4.000.000 82 "Excedent"

= 24 "Cheltuieli curente ale bugetului local"

50.000.000

Soldul contului 24 "Cheltuieli curente ale bugetului local" este debitor şi evidenţiază cheltuielile efectuate de instituţiile publice de subordonare locală, iar la sfârşitul anului contul se soldează pentru închidere.

Contabilitatea analitică a contului 24 "Cheltuieli curente ale bugetului local" se desfăşoară în conturi analitice conform "Clasificaţiei bugetelor locale".

Contul 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" este un

cont de activ care evidenţiază plăţile efectuate din bugetul asigurărilor sociale de stat prin trezorerie, în limitele creditelor bugetare aprobate şi deschise ordonatorilor de credite finanţaţi din acest buget.

Contul 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" se debitează prin creditul conturilor: 10 cu sumele eliberate din contul de cheltuieli al instituţiilor de asigurări sociale în vederea achitării bugetelor respective prin casieria proprie; 22 cu contribuţia de asigurări sociale utilizată de agenţii economici şi instituţiile publice pentru acoperirea unor cheltuieli la locul de muncă; 50.69 şi 61 cu plăţile dispuse din contul de cheltuieli de ordonatorii de credite, privind cheltuielile de asigurări sociale în limita creditelor deschise de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale potrivit formulei:

% 130.000.000

10 "Casa" 6.000.000 22 "Veniturile bugetului

asigurărilor sociale de stat"

85.000.000

25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"

=

50.69 "Disponibil al agenţilor economici"

24.000.000

Page | 49

61 "Cont corespondent al trezoreriei"

15.000.000

Contul 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" se creditează prin debitul conturilor: 10 cu sumele restituite în cont de către instituţiile de asigurări sociale ca rămase nefolosite, din cele ridicate iniţial; 50.69 şi 61 cu sumele recuperate prin cont din finanţarea cheltuielilor pe anul curent; 81 la sfârşitul anului cu soldul debitor al contului 25 pentru închiderea exerciţiului bugetar şi stabilirea rezultatelor potrivit formulei:

% 130.000.000

10 "Casă" 1.000.000 50.69 "Disponibil al agenţilor econ." 5.000.000 61 "Cont corespondent al trezoreriei" 4.000.000 81 "Excedent/deficit al bugetului

asigurărilor sociale de stat"

= 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" 120.000.000

Soldul contului 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" este debitor şi evidenţiază cheltuielile efectuate de ordonatorii de credite, iar la sfârşitul anului contul se soldează pentru închidere. Contabilitatea analitică a contului 25 se desfăşoară pe conturi analitice deschise pe capitole şi subcapitole conform clasificaţiei bugetare.

Contul 26 "Veniturile bugetului fondului naţional unic de asigurări

sociale de sănătate " este un cont de pasiv care evidenţiază veniturile pe surse de venituri potrivit clasificatiei bugetului de asigurari de sanatate. Contul 26 "Veniturile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate " se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi potrivit formulei:

% 180.000.000

10 "Casă" 1.000.000 50.69 "Disponibil al agenţilor

economici" 5.000.000

61 "Cont corespondent al trezoreriei" 54.000.000 27„Cheltuielile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”

= 26 "Veniturile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate "

120.000.000

Contul 26 "Veniturile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate " se debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi potrivit formulei:

Page | 50

% 130.000.000

10 "Casa" 6.000.000 22 "Veniturile bugetului

asigurărilor sociale de stat" 45.000.000

50.69 "Disponibil al agenţilor economici"

24.000.000

26 "Veniturile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate "

=

61 "Cont corespondent al trezoreriei"

15.000.000

87"Excedent/deficit al bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate "

40.000.000

Soldul contului 26 „Veniturile bugetului fondului naţional unic de

asigurări sociale de sănătate” este creditor si reflecta veniturile incasate la finele zilei

Contul 27„Cheltuielile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” este un cont cu functie contabila de activ si care evidenţiază plăţile de casă efectuate de ordonatorii de credite în limita creditelor deschise şi repartizate. Se debitează prin creditul conturilor potrivit formulei:

% 69.000.000

10 "Casa" 6.000.000 26 "Veniturile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate "

24.000.000

50.69 "Disponibil al agenţilor econ." 24.000.000

27„Cheltuielile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”

=

61 Cont corespondent al trezoreriei 15.000.000 Contul 27„Cheltuielile bugetului fondului naţional unic de asigurări

sociale de sănătate” se creditează cu sumele restituite în numerar sau prin virament agenţilor economici şi instituţiilor publice din contribuţia virată necuvenit prin debitul conturilor:

% 180.000.000

10 "Casă" 1.000.000 50.69 "Disponibil al agenţilor

economici" 5.000.000

61 "Cont corespondent al trezoreriei"

= 27„Cheltuielile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” 54.000.000

Page | 51

87"Excedent/deficit al bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate "

sociale de sănătate "

120.000.000

Soldul debitor reflectă cheltuielile efectuate la finele zilei, iar la

sfârşitul anului contul se soldează pentru închidere. Contabilitatea analitică se desfăşoară pe structura clasificaţiei

economice a cheltuielilor pe articole şi pe aliniate. Contul 28 „Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj” este un

cont cu functie contabila de pasiv si evidemţiază veniturile pe surse de venituri potrivit clasificaţiei bugetului asigurărilor de şomaj. Se creditează cu veniturile încasate în numerar sau prin virament:

% 180.000.000

10 "Casă" 1.000.000 50.69 "Disponibil al agenţilor

economici" 5.000.000

61 "Cont corespondent al trezoreriei" 54.000.000 29 „Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj”

= 28„Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj”

120.000.000

Contul se debitează cu sumele restituite în numerar sau prin virament agenţilor economici şi instituţiilor publice din contribuţia virată în plus sau necuvenită prin creditul conturilor:

% 60.000.000

10 "Casa" 6.000.000 50.69 "Disponibil al agenţilor

economici" 24.000.000

28„Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj”

=

61 "Cont corespondent al trezoreriei"

15.000.000

87"Excedent/deficit al bugetului asigurărilor pentru şomaj "

15.000.000

Soldul creditor al contului 28„Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj” reflectă veniturile încasate la finele zilei.

Contul 29„Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj”este un cont cu functie contabila de activ si evidenţiază plăţile de casă efectuate în

Page | 52

limita creditelor bugetelor deschise şi repartizate de ordonatorii de credite ai bugetului asigurărilor de şomaj.

Se debitează cu plăţile efectuate în numerar sau prin virament prin creditul conturilor:

% 45.000.000

10 "Casa" 6.000.000 50.69 "Disponibil al

agenţilor economici" 24.000.000

29„Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj”

=

61 "Cont corespondent al trezoreriei"

15.000.000

Contul se creditează cu sumele restituite în numerar sau prin virament agenţilor economici, instituţiilor publice şi contribuabililor din contribuţia pentru asigurări pentru şomaj virată necuvenit prin debitul conturilor potrivit formulei:

% 180.000.000

10 "Casă" 1.000.000 50.69 "Disponibil al agenţilor

economici" 5.000.000

61 "Cont corespondent al trezoreriei" 54.000.000 87"Excedent/deficit al bugetului

asigurărilor pentru şomaj "

= 29„Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj”

120.000.000

Soldul debitor al contului reflectă cheltuielile efectuate de ordonatorul de credite la finele lunii iar la sfârşitul anului contul se soldează pentru închidere.

Page | 53

3.5. Contabilitatea disponibilităţilor din certificate de trezorerie vândute şi depozitele populaţiei şi agenţilor economici

Fiecare trezorerie are obligaţia de a asigura consemnarea în ocumente justificative a operaţiunilor de încasări şi plăţi aferente emisiunilor de certificate către populaţie şi să le înregistreze cronologic şi sistematic în contabilitatea trezoreriei.

Operaţiunile care se înregistrează în contabilitatea trezoreriei statului sunt:

1) Încasări prin casieria proprie a sumelor subscrise de titulari pe baza certificatelor de trezorerie puse în circulaţie;

2) Transformarea certificatelor de trezorerie către populaţie neprezentate la scadenţă pentru răscumpărare, în certificate de depozit, pe bază de documente întocmite în acest scop, plăţile efectuate prin casieria proprie reprezentând răscumpărarea la scadenţă a certificatelor de trezorerie şi a certificatelor de depozit de la titularii care le-au cumpărat.

3) Plăţi de dobânzi aferente certificatelor de trezorerie pentru populaţie răscumpărate la scadenţă, acoperite din cheltuielile bugetului de stat, precum şi pentru certificatele de depozit prezentate pentru răscumpărare, acoperite din bugetul trezoreriei statului.

Conturile contabile în care se înregistrează operaţiunile de încasări şi plăţi aferente emisiunilor, certificatelor de trezorerie şi certificatelor de depozit sunt următoarele:

Contul 41 “Certificate de trezorerie de la populaţie pentru inanţarea deficitului bugetului de stat” este un cont de pasiv.

Contul 41 “Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea deficitului bugetului de stat” se creditează cu încasările efectuate prin casieria trezoreriei reprezentând subscrierea la certificatele de trezorerie prin debitul contului 10 pe baza “Situaţiei certificatelor de trezorerie vândute către populaţie” conform relaţiei:

10 “Casa”

= 41.10.25 “Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea deficitului bugetului de stat la emisiunea 1025”

20.000.000

Page | 54

Contul 41“Certificate de trezorerie de la populaţie pentru inanţarea deficitului bugetului de stat” se debitează cu sumele plătite pentru răscumpărare la scadenţă a certificatului de trezorerie din emisiunea 1021, a cărui VN este de 10 milioane lei şi a certificatelor de trezorerie rămase nerăscumpărate şi care se transformă în certificate de depozit de 5.000.000 lei pe baza “situaţiei certificatelor de trezorerie răscumpărate de la populaţie şi a celor transformate în depozit” potrivit formulei:

= % 15.000.000

10 “Casa” 10.000.000

41.1021 “Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea deficitului bugetului de stat la emisiunea 1021”

42 “Certificate de depozit”

5.000.000

Soldul creditor al contului 41“Certificate de trezorerie de la populaţie pentru inanţarea deficitului bugetului de stat” evidenţiază certificatele de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea deficitului bugetului de stat, neajunse la scadenţă la finele perioadei. Contabilitatea analitică a contului 41 se desfăşoară pe conturi analitice deschise pe emisiuni de certificate de trezorerie.

Contul 42 “Certificate de depozit” tine evidenta certificatelor de depozit si are functie contabila de pasiv. Contul 42 “Certificate de depozit” se creditează

prin debitul contului 41 “Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea deficitului bugetului de stat” cu valoarea certificatelor de trezorerie devenite prin nerăscumpărare la termen certificate de depozit potrivit formulei precedente.

Contul 42 “Certificate de depozit” se debitează cu plăţile efectuate prin casieria trezoreriei reprezentând răscumpărarea certificatului de depozit a cărui VN este de 1 milion lei pe baza formularului “Situaţia certificatelor de depozit răscumpărate de la populaţie”, potrivit relaţiei:

42 “Certificate de depozit” = 10 “Casa” 1.000.000

Soldul creditor al contului 42 evidenţiază certificatele de depozit nerăscumpărate, existente în sold la finele perioadei.

Contul 23 “Cheltuielile bugetului de stat” cont analitic 23.88.01.01.50 cod fiscal trezoreria statului “Dobânzi aferente datoriei publice” este un cont de activ care se debitează cu plăţile de dobânzi aferente

Page | 55

certificatelor de trezorerie pentru finanţarea deficitului bugetului de stat, răscumpărate la scadenţă prin intermediul contului 10 “Casa” pe baza certificatelor de trezorerie şi a registrului zilnic de casă. Cota de dobândă este 59%.

Calculăm dobânda:

lei 1.475.000100360

905910.000.000Dobânda =

×

××

=

Contul 23 “Cheltuielile bugetului de srat” se mai debitează şi cu dobânda plătită pentru certificatele de trezorerie devenite certificate de depozit pentru perioada de subscriere la finanţarea deficitului bugetului de stat. VN=1.000.000 lei, Dobânda 59%. Calculăm dobânda:

lei 147.500100360

90591.000.000Dobânda =

×

××

=

Înregistrăm achitarea dobânzii (1.475.000+147.500) pe baza registrului zilnic de casă, potrivit formulei:

23.88.01.01.50 “Cheltuielile bugetului de stat reprezentând “Dobânzi aferente datoriei publice””

= 10 “Casa” 1.622.500

Contul 71 “Cheltuielile bugetului trezoreriei statului” cont analitic 71.27.17 “Dobânzi pentru certificatele de depozit” este un cont de activ, care se debitează cu dobânzile plătite pentru certificatele de depozit pe perioada de la împlinirea scadenţei de răscumpărare până în ziua în care s-a făcut răscumpărarea (exclusiv) prin creditul contului 10 “Casa”. Se înregistrează dobânda plătită pentru certificatul de depozit a cărui VN este de 1 milion lei, nr. zile după împlinirea scadenţei de răscumpărare 15; Cota de dobândă la vedere este 20%.

Calculăm dobânda:

lei 8.333100360

15201.000.000Dobânda =

×

××

=

Dobânda la vedere calculată de 8.333 lei se plăteşte titularului cu dispoziţie de plată în care se menţionează că suma reprezintă dobânda la vedere pentru certificatele de depozit suportată din bugetul trezoreriei statului, care împreună cu certificatul de depozit se transmite casierului prin circuit închis.

Page | 56

Casierul achită titularului valoarea nominală a certificatului de depozit, dobânda aferentă pe perioada subscrisă şi dobânda la vedere înscrisă în dispoziţia de plată şi evidenţiază în registrul de casă potrivit relaţiei:

71.27.17 “Dobânzi pentru certificatele de depozit”

= 10 “Casa” 8.333

Contul 43 “Depozite ale agenţilor economici” evidenţiază depozitele constituite la trezoreriile statului de agenţi economici în sumă de peste 10 miliarde lei, în multiplu de 1 milion lei pe termene de 1 lună sau 3 luni, pentru care se încheie convenţii cu unităţile de trezorerie la care au deschise conturile.

Contul 43 este cont de pasiv care se creditează pe bază de notă contabilă prin transferarea sumelor din conturile de disponibilităţi agenţilor economici în conturile de depozit potrivit relaţiei:

50.69“Disponibilităţi ale agenţilor economici”

= 43 “Depozite ale agenţilor economici”

15.000.000

Nivelul dobânzii acordate la depozitele pe termen de 1 lună este de 12% pe an, iar la cele pe termen de 3 luni este de 15% pe an. În cazul în care titularul depozitului solicită preluarea de sume din depozit înainte de termen, acesta se transformă în disponibilităţi la vedere şi se aplică dobânda la vedere de 10% pe an. Dobânda la depozitele în sumă de peste 10 miliarde lei se calculează pe perioada de constituire prevăzută în convenţie (1 lună = 30 zile sau 3 luni respectiv 90 de zile calendaristice) după următoarea formulă:

100360

dobândă cotadepozit zile nr. idepozitulu ValoareaDobânda

×

××

=

În exemplul prezentat dobânda se calculează:

0150.000.00100360

1230 .00015.000.000Dobânda =

×

××

=

Dobânda se înregistrează potrivit formulei:

65.15 “Dobânzi la disponibilităţile agenţilor economici”

= 43 “Depozite ale agenţilor economici”

150.000.000

Page | 57

Contul 43 se debitează la restituirea depozitului şi virarea dobânzii cuvenite ce se face în ziua lucrătoare imediat următoare scadenţei depozitului în contul de disponibil, potrivit formulei:

43 “Depozite ale agenţilor economici”

= 50.69 “Disponibil al agenţilor economici”

150.000.000

Soldul creditor al contului reprezintă depozitele constituite şi neajunse la scadenţă la finele perioadei.

Contabilitatea analitică a contului 43 se desfăşoară astfel:

43.01 “Depozite ale agenţilor economici pe termen de 1 lună”;

43.02 “Depozite ale agenţilor economici pe termen de 3 luni”.

Contul 44 “Depozite ale instituţiilor publice” evidenţiază depozitele constituite la trezoreriile statului în sumă de peste 10 miliarde lei, în multiplu de 1 milion lei pe termene de 1 lună sau 3 luni de instituţiile publice în baza convenţiei încheiate cu unităţile trezoreriei statului la care au deschise conturile de disponibilităţi.

Contul 44 are funcţie contabilă de pasiv care se creditează în baza convenţiei încheiate prin transferarea sumelor pe bază de notă contabilă, din conturile de disponibilităţi ale instituţiilor publice în conturile de depozit potrivit formulei:

30.04 “Disponibil din fondul pentru plata ajutorului de şomaj”

= 44 “Depozite ale instituţiilor publice”

10.000.000.000

În exemplul prezentat, dobânda se calculează:

0375.000.00100360

1590 .00010.000.000Dobânda =

×

××

=

Dobânda se înregistrează potrivit formulei:

65.06 “Dobânzi plătite pentru disponibilul fondului pentru plata ajutorului de şomaj”

= 44 “Depozite ale instituţiilor publice”

375.000.000

Page | 58

Contul 44 se debitează la scadenţă cu ocazia restituirii depozitului şi virarea dobânzii cuvenite în contul de disponibil potrivit formulei:

44 “Depozite ale instituţiilor publice”

= 30.04 “Disponibil din fondul pentru plata ajutorului de şomaj”

375.000.000

Soldul creditor al contului reprezintă depozitele constituite şi neajunse la scadenţă la finele perioadei.

Contabilitatea analitică a contului 44 se desfăşoară astfel:

44.01 “Depozite ale instituţiilor publice pe termen de 1 lună”;

44.02 “Depozite ale instituţiilor publice pe termen de 3 luni”.

3.6. Contabilitatea disponibilitatilor Institutiilor

publice

Conturile din această clasă asigură evidenţa disponibilităţilor băneşti ale

instituţiilor publice, altele decât cele de la buget, aflate în conturi la trezoreria statului.

Contul 50 “Disponibil al instituţiilor publice” este un cont de pasiv care evidenţiază disponibilităţile băneşti aflate la dispoziţia instituţiilor publice care au conturile deschise la trezorerie.

Contul 50 se desfăşoară pe conturi sintetice de gradul II după cum urmează:

Contul 50.01 “Disponibil din fondurile cu destinaţie specială ale ministerelor şi instituţiilor subordonate” şi contul 50.02 “Disponibil din fondurile cu destinaţie specială ale instituţiilor publice de subordonare locală” evidenţiază disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială constituite la dispoziţia ministerelor şi instituţiilor subordonate cât şi la primării şi instituţii publice de subordonare locală.

Sunt conturi de pasiv care se creditează cu sumele depuse de instituţiile publice la casieria trezoreriei prin debitul conturilor: 10 “Casa” şi 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului” reprezentând venituri ale fondurilor cu

Page | 59

destinaţie specială constituite şi cu sumele virate de agenţii economici la dispoziţia ministerelor, primăriilor şi instituţiilor subordonate acestora potrivit relaţiei:

% = 30.700.000

10 “Casa” 10.000.000 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”

50 “Disponibil al instituţiilor publice” analitic: “01” şi “02” 20.700.000

Conturile 50.01 şi 50.02 se debitează cu sumele eliberate din cont pe seama instituţiilor publice în vederea efectuării de plăţi în numerar şi prin virament prin creditul conturilor: 10 “Casa” şi 61“Cont corespondent al trezoreriei statului”, potrivit formulei:

= % 20.000.000

10 “Casa” 5.000.000 50 “Disponibil al instituţiilor publice” analitic: “01” şi “02” 61 “Cont corespondent al

Trezoreriei statului” 15.000.000

Soldul creditor al conturilor 01 şi 02 reflectă disponibilităţile existente în cont la finele perioadei.

Contul 50.03 “Disponibil din venituri extrabugetare ale ministerelor şi unităţilor subordonate” şi contul 50.04 “Disponibil din venituri extrabugetare ale instituţiilor publice de subordonare locală” evidenţiază disponibilităţile din venituri extrabugetare ale ministerelor şi unităţilor subordonate reprezentând sumele încasate din cercetări statistice gestionate de Comisia Naţională de Statistică; tariful pentru cărţile de identitate încasat de Ministerul de Interne; veniturile din microproducţie, din activitatea staţiunilor didactice experimentale, a grădinilor botanice, veniturile proprii ale cantinelor şi căminelor studenţeşti, veniturile din activitatea de cercetare ştiinţifică, proiectare, consultanţă şi expertiză realizate de instituţiile de învăţământ superior.

Veniturile extrabugetare ale instituţiilor publice de subordonare locală sunt evidenţiate în contul 50.04 “Disponibil din venituri extrabugetare ale instituţiilor publice de subordonare locală” şi exemplificăm modul de finanţare a instituţiilor de protecţie a persoanelor cu handicap ce se asigură din:

- contribuţii proprii ale beneficiarilor de asistenţă socială sau ale întreţinătorilor acestora;

Page | 60

- sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetele autorităţilor administraţiei publice locale;

- alte venituri realizate în condiţiile legii. `Conturile 50.03 “Disponibil din venituri extrabugetare ale ministerelor şi

unităţilor subordonate” şi 50.04 “Disponibil din venituri extrabugetare ale instituţiilor publice de subordonare locală” au funcţie contabilă de pasiv. Se creditează cu încasările reprezentând venituri extrabugetare ale ministerelor, primăriilor şi instituţiilor subordonate prin debitul conturilor 10 “Casa” şi 61“Cont corespondent al trezoreriei statului” în numerar şi prin virament de la agenţii economici potrivit relaţiei: % = 22.000.000

10 “Casa” 3.600.000 61 “Cont corespondent al Trezoreriei statului”

50 “Disponibil al instituţiilor publice” analitic “03” şi “04”

18.400.000 Conturile 50.03 şi 50.04 se debitează cu sumele eliberate din cont pe seama instituţiilor publice în vederea efectuării de plăţi în numerar şi prin virament prin creditul conturilor 10 “Casa” şi 61“Cont corespondent al trezoreriei statului”, potrivit relaţiei.

= % 16.000.000

10 “Casa” 2.000.000 50 “Disponibil al instituţiilor publice” analitic: “03” şi “04” 61 “Cont corespondent al

trezoreriei statului” 14.000.000

Soldul creditor al conturilor 50.03 “Disponibil din venituri extrabugetare ale ministerelor şi unităţilor subordonate” şi 50.04 “Disponibil din venituri extrabugetare ale instituţiilor publice de subordonare locală” evidenţiază disponibilităţile existente în cont la finele perioadei, iar la sfârşitul anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

Contul 50.05 “Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit ale ministerelor şi instituţiilor subordonate” şi contul 50.06 “Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare locală” evidenţiază sumele constituite în depozite, reprezentând drepturi cuvenite salariaţilor instituţiilor publice la finele anului, şi care urmează a fi achitate în anul următor la date stabilite în acest scop. Se mai înregistrează şi sumele primite cu titlul de “mandat” de la alte instituţii pentru efectuarea unor servicii în contul acestora în anul următor.

Page | 61

Conturile 50.05 “Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit ale ministerelor şi instituţiilor subordonate” şi contul 50.06 “Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare locală” au funcţie contabilă de pasiv şi se creditează cu sumele constituite în depozite reprezentând drepturi de salarii, prime, gratificaţii şi alte drepturi cuvenite personalului instituţiilor respective care se achită la începutul anului următor prin debitul conturilor 23 “Cheltuielile bugetului de stat”, 24 “Cheltuielile curente ale bugetelor locale”, 25 “Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat”, 26 “Cheltuieli cu destinaţie specială ale bugetului local” şi cu sumele primite de la alte instituţii în vederea efectuării unor operaţiuni de mandat prin debitul contului 61“Cont corespondent al trezoreriei statului”, potrivit relaţiei:

% = 100.000.000

23 “Cheltuielile bugetului de stat”

42.000.000

24 “Cheltuielile curente ale bugetelor locale”

19.000.000

25 “Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat”

6.000.000

26 “Cheltuieli cu destinaţie specială ale bugetului local”

8.000.000

61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”

50 “Disponibil al instituţiilor publice” analitic “05” şi “06”

25.000.000

Conturile 50.05 “Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit

ale ministerelor şi instituţiilor subordonate” şi contul 50.06 “Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare locală” se

debitează prin creditul conturilor: 10 “Casa”, cu sumele ridicate în numerar, în anul următor de instituţiile publice pentru achitarea drepturilor de salarii şi a altor drepturi – premii – gratificaţii – pentru care s-a constituit depozit; 61“Cont corespondent al trezoreriei statului” cu sumele virate din cont furnizorilor pentru achitarea cheltuielilor din sumele de mandat în contul altor instituţii şi cu sumele restituite instituţiilor de la care au fost primite, ca urmare a decontării operaţiunilor de mandat, potrivit relaţiei:

= % 40.000.000

10 “Casa” 25.000.000 50 “Disponibil al instituţiilor publice” analitic: “05” şi “06” 61“Cont corespondent

al trezoreriei statului” 15.000.000

Page | 62

Soldul creditor al conturilor 50.05 “Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit ale ministerelor şi instituţiilor subordonate” şi contul 50.06 “Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare locală” reprezintă disponibilul bănesc existent în cont la finele perioadei.

Contul 50.07 “Disponibil din donaţii” evidenţiază sumele primite drept donaţii de către instituţiile publice pe bază de documente întocmite cu donatorul care pot fi persoane fizice sau juridice în lei sau valută. Este un cont de pasiv care se creditează cu sumele primite drept donaţii în numerar la casieria trezoreriei prin debitul contului 10 “Casa” sau prin virament de la agenţii economici prin debitul contului 61“Cont corespondent al trezoreriei statului”, potrivit relaţiei: % = 30.000.000

10 “Casa” 5.600.000 61 “Cont corespondent al Trezoreriei statului”

50.07 “Disponibil din donaţii”

24.400.000

Contul 50.07 “Disponibil din donaţii” se debitează prin creditul conturilor 10 “Casa” şi 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”cu plăţile efectuate din donaţii în numerar sau prin virament, potrivit relaţiei:

= % 22.000.000

10 “Casa” 2.000.000 50.07 “Disponibil din donaţii”

61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”

20.000.000

Soldul creditor al contului 50.07 “Disponibil din donaţii” evidenţiază disponibilul din donaţii existent în cont la sfârşitul perioadei.

Contul 50.09 “Disponibil al instituţiilor subvenţionate de la bugetul de stat” şi contul 50.10 “Disponibil al instituţiilor subvenţionate din bugetul local” sunt conturi de pasiv care se deschid pe seama instituţiilor publice care pe lângă veniturile proprii primesc în completare, alocaţii de la buget în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de întreţinerea şi funcţionarea acestora.

Conturile 50.09 “Disponibil al instituţiilor subvenţionate de la bugetul de stat” şi contul 50.10 “Disponibil al instituţiilor subvenţionate din bugetul local” se creditează cu veniturile proprii încasate în numerar de către instituţiile publice şi depuse prin casieria trezoreriei în conturile instituţiilor respective prin

Page | 63

debitul contului 10 “Casa”; cu subvenţiile acordate din bugetul de stat sau local, după caz, instituţiilor respective prin debitul conturilor 23 “Cheltuielile bugetului de stat” şi 24 “Cheltuielile curente ale bugetelor locale”; cu veniturile proprii încasate prin virament prin debitul contului 61, potrivit relaţiei:

% = 700.000.000

10 “Casa” 5.000.000 23 “Cheltuielile bugetului de stat”

500.000.000

24 “Cheltuielile curente ale bugetelor locale”

150.000.000

61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”

50 “Disponibil al instituţiilor publice” analitic: “09” şi “10”

45.000.000

Conturile 50.09 “Disponibil al instituţiilor subvenţionate de la bugetul

de stat” şi contul 50.10 “Disponibil al instituţiilor subvenţionate din bugetul local” se debitează prin creditul conturilor 10“Casa” cu sumele eliberate pentru cheltuielile efectuate cu numerar de către instituţiile publice; 23 “Cheltuielile bugetului de stat” şi 24 “Cheltuielile curente ale bugetelor locale” la sfârşitul anului cu subvenţiile rămase nefolosite şi retrase din contul instituţiilor care le-au primit, conform normelor de încheiere a execuţiei bugetare; 61“Cont corespondent al Trezoreriei statului” cu cheltuielile efectuate prin virament de către instituţiile publice, potrivit relaţiei:

= % 640.000.000

10 “Casa” 2.000.000 23 “Cheltuielile bugetului de stat” 450.000.000 24 “Cheltuielile curente ale

bugetelor locale” 150.000.000

50 “Disponibil al instituţiilor publice” analitic: “09” şi “10”

61 “Cont corespondent al Trezoreriei statului”

38.000.000

Soldul creditor al contului 50.09 “Disponibil al instituţiilor subvenţionate de la bugetul de stat” şi contul 50.10 “Disponibil al instituţiilor subvenţionate din bugetul local” evidenţiază disponibilul existent în conturi la finele perioadei.

Contul 50.46 “Disponibil pentru finanţarea activităţii de bază a instituţiilor de învăţământ superior” evidenţiază veniturile proprii încasate din taxe şi activităţi desfăşurate de instituţia de învăţământ superior şi sumele alocate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării drept finanţare de bază, precum şi

Page | 64

plăţile dispuse pentru activitatea de bază, în limita prevederilor din bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat.

Este un cont de pasiv care se creditează cu veniturile proprii încasate în numerar sau prin virament prin debitul conturilor 10 “Casa” şi 61“Cont corespondent al trezoreriei statului”, potrivit relaţiei: % = 100.000.000

10 “Casa” 5.000.000 61 “Cont corespondent al tezaurului statului”

50.46 “Disponibil pentru finanţarea activităţii de bază a instituţiilor de învăţământ superior”

95.000.000

Contul 50.46 “Disponibil pentru finanţarea activităţii de bază a instituţiilor de învăţământ superior” se debitează cu plăţile efectuate pentru activitatea de bază în numerar sau prin virament prin creditul conturilor 10 “Casa” şi 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”, potrivit relaţiei:

= % 88.000.000

10 “Casa” 3.000.000 50.46 “Disponibil pentru finanţarea activităţii de bază a instituţiilor de învăţământ superior”

61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”

85.000.000

Soldul creditor al contului 50.46 “Disponibil pentru finanţarea activităţii de bază a instituţiilor de învăţământ superior” evidenţiază disponibilul din finanţarea de bază existent în cont la finele perioadei, iar la finele anului se reportează în anul următor.

Contul 50.47 “Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială” evidenţiază sumele primite de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru finanţarea activităţii complementare pentru dotări şi cheltuieli de capital; reparaţii capitale; subvenţii pentru cămine şi cantine studenţeşti; burse pentru studenţi şi cursanţi, inclusiv bursieri străini ai statului român; acţiuni de protecţie socială a studenţilor; realizarea unor proiecte în cofinanţare şi cu surse externe.

Este un cont de pasiv care se creditează cu sumele primite de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru finanţarea activităţii complementare în contul deschis la trezoreria statului în raza căreia instituţia de învăţământ superior îşi are sediul fiscal, pe baza ordinului de plată şi a extrasului de cont prin debitul contului 61“Cont corespondent al trezoreriei statului”, potrivit relaţiei:

Page | 65

61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”

= 50.47 “Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială”

50.000.000

Contul 50.47 “Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială” se debitează cu plăţile dispuse pentru activitatea complementară în numerar sau prin virament prin creditul conturilor 10 “Casa”şi 61“Cont corespondent al trezoreriei statului”, potrivit relaţiei:

= % 49.000.000

10 “Casa” 6.000.000 50.47 “Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială” 61 “Cont corespondent al

trezoreriei statului” 43.000.000

Soldul creditor al contului 50.47 “Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială”evidenţiază disponibilităţile băneşti existente în cont la un moment dat.

Disponibilităţile de fonduri rămase la încheierea exerciţiului bugetar se regularizează cu bugetul de stat şi anul următor până la 15 ianuarie prin virarea acestora în contul bugetului de stat 20.22.01.05 “Restituiri de fonduri din finanţarea anilor precedenţi” deschis la trezoreria la care instituţiile de învăţământ au deschise conturile potrivit relaţiei:

50.47 “Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţie specială”

= 20.22.01.05 “Restituiri de fonduri din finanţarea anilor precedenţi”

1.000.000

Contul 50.48 “Disponibil al instituţiei de învăţământ superior din

surse externe pentru finanţarea proiectelor de reformă” evidenţiază contravaloarea în lei din schimbul valutei efectuat de către instituţiile de învăţământ superior, provenită din tragerile din împrumuturile externe administrate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru satisfacerea necesarului de cheltuieli la intern.

Sumele în valută provenite din împrumuturile externe se păstrează şi evidenţiază de către instituţiile de învăţământ superior într-un cont de disponibil în valută deschis la o bancă comercială agreată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Este un cont de pasiv care se creditează cu sumele încasate în contul de disponibil al instituţiei de învăţământ superior, reprezentând contravaloarea în

Page | 66

lei a veniturilor încasate în valută prin debitul contului 61“Cont corespondent al trezoreriei statului”, potrivit relaţiei:

61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”

= 5048 “Disponibil al instituţiei de învăţământ superior din surse externe pentru finanţarea proiectelor de reformă”

60.000.000

Contul 50.48 “Disponibil al instituţiei de învăţământ superior din surse externe pentru finanţarea proiectelor de reformă” se debitează cu plăţile pentru finanţarea proiectelor de reformă în numerar sau prin virament prin creditul conturilor 10 “Casa” şi 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”potrivit relaţiei:

= % 58.000.000

10 “Casa” 10.000.000 50.48 “Disponibil al instituţiei de învăţământ superior din surse externe pentru finanţarea proiectelor de reformă”

61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”

48.000.000

Soldul creditor al contului 50.48 “Disponibil al instituţiei de învăţământ superior din surse externe pentru finanţarea proiectelor de reformă”evidenţiază disponibilităţile băneşti existente în cont la un moment dat.

Disponibilităţile de fonduri rămase la încheierea exerciţiului bugetar se reportează în anul următor, fiind folosite pentru finanţarea în continuare a proiectelor de reformă.

Contul 50.69 “Disponibil al agenţilor economici” ţine evidenţa

sumelor încasate de la instituţiile publice pentru livrările de mărfuri, prestările de servicii şi executării de lucrări. Agenţii economici care au de încasat sume de la instituţii publice, au obligaţia să solicite deschiderea contului de disponibil la trezoreria în raza căreia îşi au sediul fiscal.

Contul 50.69 “Disponibil al agenţilor economici”este un cont de pasiv care se creditează cu sumele încasate de la instituţiile publice reprezentând contravaloarea livrărilor de mărfuri, prestării de servicii şi executării de lucrări prin debitul contului 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”pe baza ordinelor de plată şi a extrasului de cont, potrivit relaţiei:

61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”

= 50.69 “Disponibil al agenţilor economici”

70.000.000

Page | 67

Contul 50.69 “Disponibil al agenţilor economici” se debitează cu plăţile dispuse de agenţii economici titulari pentru achitarea obligaţiilor către bugetul de stat, iar disponibilităţile rămase vor fi utilizate pentru lichidarea obligaţiilor către celelalte bugete sau după caz, pentru alte scopuri prin creditul contului 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”pe baza ordinelor de plată şi a extrasului de cont potrivit relaţiei: 50.69 “Disponibil al agenţilor economici”

= 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”

60.000.000

Soldul creditor al contului 50.69 evidenţiază disponibilul existent în cont la finele perioadei.

Agenţii economici titulari îşi vor transfera în contul curent propriu deschis la banca comercială sumele reprezentând drepturi de personal, precum şi disponibilităţile rămase după plata obligaţiilor bugetare.

Pentru disponibilităţile aflate în contul 50.69“Disponibil al agenţilor economici” trezoreriile statului calculează lunar dobânda la vedere pe care o virează în acelaşi cont în prima zi lucrătoare a lunii următoare pentru luna expirată.

Contul 50.70 “Disponibilităţi din transferuri şi subvenţii” ţine

evidenţa transferurilor primite de regiile autonome şi societăţile comerciale de la ordonatorii principali de credite finanţaţi din bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, în completarea veniturilor proprii, sau pe destinaţii precise pentru: dezvoltare şi retehnologizare, investiţii, rambursări de credite externe, la trezoreria statului în raza căreia îşi au domiciliul fiscal.

Contul 50.70 “Disponibilităţi din transferuri şi subvenţii”este un cont de pasiv care se creditează cu sumele virate de ordonatorii principali de credite, reprezentând transferuri şi subvenţii în completarea veniturilor proprii prin debitul contului 61“Cont corespondent al trezoreriei statului”, pe baza ordinului de plată şi a extrasului de cont ,potrivit relaţiei:

61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”

= 50.70 “Disponibilităţi din transferuri şi subvenţii”

25.000.000

Contul 50.70 “Disponibilităţi din transferuri şi subvenţii”se debitează

cu plăţile dispuse de regiile autonome şi societăţile comerciale beneficiare pentru completarea sumelor necesare plăţii salariilor, impozitului şi contribuţiilor aferente acestora, şi achitarea obligaţiilor restante şi curente faţă de bugetul de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale prin creditul

Page | 68

contului 61“Cont corespondent al trezoreriei statului” pe baza ordinelor de plată şi a extrasului de cont, potrivit relaţiei:

50.70 “Disponibilităţi din transferuri şi subvenţii”

= 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”

20.000.000

Soldul creditor al contului 50.70 “Disponibilităţi din transferuri şi subvenţii”evidenţiază disponibilul existent în cont la finele perioadei.

Contul 50.74 “Disponibil al persoanelor fizice din activitatea medicală” se deschide la trezoreria statului în raza căreia medicii îşi au sediul fiscal, pe seama următorilor titulari:

- medici de familie finanţaţi pe bază de contracte de către Casele Judeţene de Asigurări Sociale de Sănătate;

- medici veterinari care au concesionat activităţi sanitar-veterinare de interes naţional, finanţaţi din bugetul de stat prin Direcţiile Sanitare Veterinare Judeţene;

- medici stomatologi finanţaţi pe bază de contracte de către Casele de Asigurări Sociale de Sănătate.

Contul 50.74 “Disponibil al persoanelor fizice din activitatea medicală” este un cont de pasiv care se creditează cu sumele virate de Casele de Asigurări Sociale de Sănătate sau Direcţiile Sanitar-Veterinare, după caz, şi cu sumele încasate pe bază de chitanţiere depuse de personalul medical, potrivit relaţiei:

% = 40.000.000

10 “Casa” 2.000.000 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”

50.74 “Disponibil al persoanelor fizice din activitatea medicală” 38.000.000

Contul 50.74 “Disponibil al persoanelor fizice din activitatea medicală” se debitează cu plăţile dispuse pe proprie răspundere de titularii conturilor respective, inclusiv cu sumele eliberate în numerar de trezoreria statului, pe bază de carnete de cecuri, potrivit relaţiei:

= % 32.000.000

10 “Casa” 7.000.000 50.74 “Disponibil al persoanelor fizice din activitatea medicală” 61 “Cont corespondent

al trezoreriei statului” 25.000.000

Soldul creditor al contului evidenţiază disponibilul existent în cont la finele perioadei.

Page | 69

3.7. Contabilitatea decontarilor

Conturile din aceasta grupă evidenţiază operaţiunile de decontare înregistrate în contabilitatea unităţilor Trezoreriei cu ajutorul conturilor : In cadrul contului 60 “Cont curent al trezoreriei la Banca Naţională a României” si 62 “Decontări cu Banca Naţională din operaţiuni iniţiate” se desfăşoară pe conturi sintetice de gradul II Conturile 60 “Cont curent al trezoreriei la Banca Naţională a României” si 62 “Decontări cu Banca Naţională din operaţiuni iniţiate”funcţionează numai în contabilitatea Direcţiei generale a contabiliăţii publice din cadrul MFP. A) Inregistrarea în contabilitatea Trezoreriei statului a operaţiunillor de decontare intratrezorerii: La unitatea Trezoreriei statului iniţiatoare : Inregistrarea operatiunilor privind efectuarea de plăţi din conturile de cheltuieli bugetare se face potrivit formulei :

% = 700.000.000

23 “Cheltuielile bugetului de stat” 50.000.000 24 „Cheltuielile curente ale bugetelor locale” 100.000.000 25 „Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat”

100.000.000

27 „Cheltuielile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”

150.000.000

29 „Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj”

61.04

100.000.000

La unitatea Trezoreriei statului destinatară :

= % 88.000.000

50 3.000.000 61.04

20 „Veniturile bugetului de stat” 25.000.000 21 „Veniturile curente ale bugetelor

locale” 15.000.000

Page | 70

22 „Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat”

15.000.000

26 „Veniturile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”

15.000.000

28 „Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj”

15.000.000

Operaţiunile de decontare se înregistrează în contabilitate pe baza de

ordin de plată pentru Trezoreria statului sau a biletelor la ordin emise de instituţiile publice sau agenţii economici prin care s-au dispus plăţi din conturile acestora deschise la Trezoreria statului. B) Decontari intertrezorerii – între unităţile operative din judeţe diferite : La unitatea Trezoreriei statului iniţiatoare : Inregistrarea operaţiunilor privind plăţile efectuate din conturile de cheltuieli bugetare : % = 700.000.000

23 “Cheltuielile bugetului de stat” 100.000.000 24 „Cheltuielile curente ale bugetelor locale”

150.000.000

25 „Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat”

150.000.000

27 „Cheltuielile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”

150.000.000

29 „Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj”

61.03

150.000.000

La unitatea Trezoreriei statului destinatară :

= % 88.000000.000.000

61.03

20 „Veniturile bugetului de stat” 48.000.000 21 „Veniturile curente ale bugetelor locale” 10.000.000 22 „Veniturile bugetului asigurărilor

sociale de stat” 10.000.000

26 „Veniturile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”

10.000.000

28 „Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj”

10.000.000

Page | 71

3.8. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor din activitatea trezoreriei

Veniturile şi cheltuielile din activitatea de trezorerie sunt evidenţiate în contabilitatea trezoreriilor teritoriale cât şi la nivel central în cadrul Direcţiei Generale a Trezoreriei şi Contabilitate Publică din cadrul Ministerului Finanţelor, cu ajutorul conturilor următoare:

Contul 70 “Venituri din activitatea trezoreriei” este un cont de pasiv care se creditează cu dobânzile şi alte venituri încasate în contul trezoreriei din plasamente financiare, precum şi comisioane pentru serviciile prestate titularilor de cont prin debitul contului 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”, potrivit relaţiei:

61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”

= 70 “Venituri din activitatea trezoreriei”

Contul 70 “Venituri din activitatea trezoreriei” se debitează la sfârşitul anului pentru închidere la Direcţiile de trezorerie judeţene şi a municipiului Bucureşti prin creditul contului 64 “Decontări privind bugetul trezoreriei statului”, potrivit relaţiei: 70 “Venituri din activitatea trezoreriei”

= 64 “Decontări privind bugetul trezoreriei statului”

La începutul anului bugetar, Direcţiile de trezorerie judeţene şi a

municipiului Bucureşti, virează cu ordin de plată soldul creditor al contului 64 în contul 36.118.00.00.302 al Ministerului Finanţelor – Direcţia Generală a Trezoreriei şi Contabilitate Publică, deschis la Centrala Băncii Naţionale a României, potrivit relaţiei:

64 “Decontări privind bugetul trezoreriei statului”

= 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”

Contul 70 “Venituri din activitatea trezoreriei” se desfăşoară pe următoarele conturi analitice: 70.01 “Venituri ale trezoreriei din dobânzi încasate şi alte venituri” 70.02 “Restituiri din fonduri din finanţare bugetară din ani precedenţi” 70.03 “Alte venituri”

Page | 72

Contul 71 “Cheltuielile trezoreriei statului” este un cont cu funcţie

contabilă de activ care se debitează cu alte cheltuieli specifice trezoreriei, cum sunt: dobânzile şi comisioanele plătite pentru împrumuturile interne şi externe, pentru servicii efectuate în contul trezoreriei statului, precum şi alte cheltuieli aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli al trezoreriei prin creditul conturilor 10 “Casa”şi 61“Cont corespondent al trezoreriei statului”, potrivit relaţiei:

71 “Cheltuielile trezoreriei statului”

= % 10 “Casa” 61“Cont corespondent al trezoreriei statului”

Contul 71 se creditează la finele anului în contabilitatea Direcţiilor de trezorerie Judeţene şi a municipiului Bucureşti cu totalitatea cheltuielilor efectuate în cursul anului prin debitul contului 85 “Excedent/Deficit al bugetului de venituri şi cheltuieli al trezoreriei statului”, potrivit relaţiei: 85 “Excedent/Deficit al bugetului de venituri şi cheltuieli al trezoreriei statului”

= 71 “Cheltuielile trezoreriei statului” analitic: pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare

La începutul anului bugetar Direcţiile de trezorerie judeţene şi a municipiului Bucureşti, vor încasa pe bază de dispoziţie de încasare, soldul debitor al contului 85 din contul 36.118.00.00.302 al Ministerului Finanţelor – Direcţia Generală Trezorerie şi Contabilitate Publică deschis la Centrala Băncii Naţionale a României, potrivit relaţiei: 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”

= 85 “Excedent/Deficit al bugetului de venituri şi cheltuieli al trezoreriei statului”

Soldul contului 71 “Cheltuielile trezoreriei statului” este debitor şi evidenţiază cheltuielile efectuate la finele perioadei, iar la sfârşitul anului contul se soldează pentru închidere.

Contabilitatea analitică a contului 71 “Cheltuielile trezoreriei statului” se desfăşoară pe categorii de cheltuieli, printre care exemplificăm:

Page | 73

71.27.60.17 “Dobânzi plătite pentru certificatele de depozit constituite în trezoreria statului” 71.30.60.01 “Taxe poştale plătite pentru servicii poştale” 71.30.60.02 “Comisioane plătite băncilor comerciale pentru servicii efectuate în contul trezoreriei statului” 71.30.60.03 “Comisioane CEC plătite pentru încasarea veniturilor bugetare” 71.30.60.20 “Alte cheltuieli ale trezoreriei statului” 71.31 “Cheltuieli de capital pentru activitatea trezoreriei statului”

3.9. Excedente - deficite bugetare

Conturile din această clasă evidenţiază rezultatele exerciţiului bugetar astfel :

Contul 80 “Excedent/Deficit al bugetului de stat” evidenţiază la sfârşitul anului bugetar excedentul sau deficitul bugetar.

Este un cont de pasiv care se creditează cu veniturile bugetului de stat pentru închiderea exerciţiului bugetar, procedându-se astfel:

Unităţile trezoreriei statului din cadrul administraţiilor financiare, circumscripţiilor fiscale şi percepţiilor rurale în primele zile lucrătoare ale noului an bugetar vor transmite în contul Direcţiei de trezorerie judeţeană, veniturile şi cheltuielile bugetului de stat, procedându-se astfel:

Se întocmeşte un ordin de plată prin care se virează soldul creditor al contului 20 “Veniturile bugetului de stat” înregistrat în ultima balanţă de verificare în contul Direcţiei de trezorerie judeţene, potrivit relaţiei:

20 “Veniturile bugetului de stat”

= 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”

Se întocmeşte o dispoziţie de încasare prin care se preia din contul Direcţiei de trezorerie judeţene, suma aferentă soldului debitor al contului 23 “Cheltuielile bugetului de stat” înregistrat în ultima balanţă de verificare, potrivit relaţiei: 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului”

= 23 “Cheltuielile bugetului de stat”

Page | 74

Direcţia de trezorerie judeţeană în primele zile lucrătoare ale noului an bugetar, înregistrează în contabilitatea proprie, pe baza documentelor primite de la trezoreriile teritoriale, rezultatul execuţiei bugetului de stat, astfel: Primirea cu ordin de plată în contul Trezoreriei judeţene a veniturilor bugetului de stat, potrivit relaţiei:

61 “Cont corespondent al Trezoreriei statului” analitic: pe fiecare trezorerie teritorială

= 80 “Excedent/Deficit al bugetului de stat”

Preluarea cu dispoziţie de încasare din contul Trezoreriei judeţene a cheltuielilor bugetului de stat, potrivit relaţiei:

80”Excedent/Deficit al bugetului de stat”

= 61 “Cont corespondent al Trezoreriei statului” analitic: pe fiecare Trezorerie teritorială

Soldul contului 80 “Excedent/deficit al bugetului de stat” rămâne în contabilitatea Trezoreriei judeţene şi se raportează în bilanţul trezoreriei statului.

Direcţiile de trezorerie judeţene şi a municipiului Bucureşti transferă rezultatul execuţiei bugetului de stat în contul Ministerului Finanţelor nr. 36.118.00.00.302 deschis la Centrala Băncii Naţionale a României, astfel: Excedentul bugetului de stat se virează cu ordin de plată, potrivit relaţiei:

80 “Excedent/deficit al bugetului de stat”

= 61 “Cont corespondent al trezoreriei statului” analitic: pe fiecare trezorerie teritorială

Preluarea cu dispoziţie de încasare a deficitului bugetului de stat, potrivit relaţiei:

61 “Cont corespondent al Trezoreriei statului” analitic: pe fiecare Trezorerie teritorială

= 80 “Excedent/deficit al bugetului de stat”

Soldul contului 80 evidenţiază excedentul sau deficitul bugetului de stat. Rezultatul execuţiei bugetului de stat se poate stabili:

- la nivelul Direcţiilor de Trezorerie Judeţene; - la nivelul Direcţiei Generale a Trezoreriei şi Contabilitate Publică din

cadrul Ministerului Finanţelor. Contul 81 “Excedent/deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat”

evidenţiază la sfârşitul anului bugetar rezultatul execuţiei de casă a bugetului asigurărilor sociale de stat. Este un cont de pasiv, deschis pe seama Ministerului

Page | 75

Muncii şi Solidarităţii Sociale, Direcţiile generale de muncă şi solidaritate socială judeţene şi a municipiului Bucureşti şi a Oficiului de Muncă Bucureşti care se creditează prin debitul contului 22 “Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" cu soldul creditor al contului de venituri”, potrivit relaţiei:

22 “Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat”

= 81 “Excedent/deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat”

Contul 81 se debitează prin creditul contului 25 “Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat” cu soldul debitor al contului de cheltuieli bugetare pentru închiderea exerciţiului bugetar, potrivit relaţiei: 81 “Excedent/deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat”

= 25 “Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat”

Soldul contului 81 “Excedent/deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat” evidenţiază excedentul sau deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat în contabilitatea Trezoreriei statului.

Direcţiile de Trezorerie judeţene şi a municipiului Bucureşti vor urmări ca Direcţiile Generale de Muncă şi Solidaritate Socială să regularizeze cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale rezultatul execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat înregistrat la sfârşitul anului bugetar, astfel:

Contul 82 “Excedent” este un cont de pasiv care evidenţiază rezultatul execuţiei curente a bugetelor locale. Contul se creditează prin debitul contului 21 “Venituri curente ale bugetului local” cu soldul creditor al contului de venituri, potrivit relaţiei:

21 “Venituri curente ale bugetului local” = 82.98.02.01 “Excedent”

Contul 82 se debitează prin creditul contului 24 “Cheltuieli curente ale bugetului local” cu soldul debitor al contului de cheltuieli curente pentru închiderea exerciţiului bugetar, potrivit relaţiei: 82.98.02.01 “Excedent” = 24 “Cheltuieli curente ale bugetului

local” Soldul contului 82 poate fi creditor sau debitor, după cum veniturile curente sunt mai mari sau mai mici decât cheltuielile curente ale bugetului local. Contul 86 ‘Excedent – deficit al bugetului asigurărilor de şomaj ‘‘, cont de pasiv.

Page | 76

Se creditează cu veniturile încasate : 28 „Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj”

= 86 Excedent – deficit al bugetului asigurărilor de şomaj

Se debitează cu cheltuielile efectuate din Fondul Asigurărilor de Somaj : 86 Excedent – deficit al bugetului asigurărilor de şomaj

= 29 „Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj”

Soldul evidenţiază excedentul/ deficitul bugetului asigurărilor de şomaj.

Contul 87 “Excedent – deficit al Bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate”, cont de pasiv. Se creditează cu veniturilr încasate pentru sănătate : 26 „Veniturile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”

= 87 “Excedent – deficit al Bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate”

Se debitează cu cheltuielile efectuate din asigurarile de sănătate : 87 = 27 87 “Excedent – deficit al Bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate”

= 27 „Cheltuielile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”

Soldul evidentiază excedent – deficit al Bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate la finele anului.

Page | 77

3.10. Monografie contabila propusa spre rezolvare Sa se inregistreze in contabilitate urmatoarele operatiuni: 1. Se incaseaza in numerar prin casieria trezoreriei de la contribuabili persoane fizice suma de 88.000 ron reprezentand impozitul pe cladiri si terenuri; 2. Se incaseaza in numerar prin casieria trezoreriei de la agentii economici suma de 100.000 ron reprezentand impozitul pe profit; 3. Se inregistreaza sumele restituite in numerar agentilor economici si contribuabililor persoane fizice reprezentand impozite si taxe necuvenite astfel: la bugetul statului 10.000 ron; la bugetul local 16.000 ron; 4. Se inregistreaza la trezoreria locala depasirea de sold cu 5000 ron care se depune in contul trezoreriei deschis la BNR; 5. Se inregistreaza la trezoreria locala certificatele de trezorerie in valoare de 200.800 ron primite de la Directia de trezorerie judeteana si care urmeaza a fi plasate la populatie; 6. Se inregistreaza plasarea si incasarea prin casieria trezoreriei a contravalorii certificatelor de trezorerie de 20.000 ron; 7. Se inregistreaza virarea sumei de 2.000 ron trezoreriei de catre institutiile publice finantate din bugetul de stat reprezentand impozit pe cladiri; 8. Se inreistreaza sumele depuse de catre institutiile publice finantate din bugetul de stat reprezentand fonduri ramase neutilizate din cele ridicate initial din cont in valoare de 1.000 ron; 9. Se inregistreaza plati dispuse din contul de cheltuieli de catre ordonatorii de credite privind cheltuieli de asigurari sociale in suma de 41.000 ron; 10. Se inregistreaza contributia agentilor economici la fondul de somaj in suma de 67.000 ron; 11. Se inregistreaza certificatele de depozit vandute prin casieria trezoreriei catre populatie in valoare de 10.000 ron; 12. Se inregistreaza dobanda aferenta certificatelor de depozit in valoare de 14.000 ron; 13. Se inregistreaza venituri extrabugetare in numerar de 18.000 ron ce provin din consultatii si servicii medicale depuse la casieria trezoreriei de catre Spitalul Municipal; 14. Se inregistreaza sumele primite drept donatie de la agentii economici de 25.000 ron prin virament si de 12.400 ron in numerar depus la casieria trezoreriei;

Page | 78

15. Se inregistreaza plati din donatii catre unitatile prestatoare de servicii prin virament in suma de 10.000 ron; 16. Se inregistreaza subventia acordata din Bugetul Administratiei Centrale de Stat Universitatii de Vest din Timisoara in suma de 45.000 ron; 17. Se inregistreaza la trezoreria locala suma de 12.000 ron primita de la Directia de trezorerie judeteana in numerar pentru completarea necesarului de lichiditati in vederea efectuarii de plati prin casierie; 18.Se inregistreaza ridicarea de numerar din casieria trezoreriei in vederea achitarii salariilor de catre o institutie de subordonare locala a sumei de 33.000 ron; 19. Se inregistreaza la finele anului bugetar inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri

Page | 79

CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA CREDITELOR BUGETARE SI A

CONTURILOR IN AFARA BILANTULUI

4.1. Consideraţii generale privind finanţarea instituţiilor publice

Instituţiile publice pot fi finanţate pentru cheltuieli curente şi cheltuieli de capital aferente acestora astfel:

- integral din Bugetul de Stat, Bugetele Locale, Bugetul Asigurărilor Sociale de Sănătate, Bugetele Fondurilor Speciale

- din venituri proprii şi subvenţii acordate de la Bugetul de Stat, Bugetele Fondurilor Speciale, Bugetul Asigurărilor Sociale de Sănătate

- integral din venituri proprii a.) Instituţiile publice finanţate integral din Bugetul de Stat, Bugetele Locale, Bugetul Asigurărilor Sociale de Sănătate sau Bugetele Fondurilor Speciale au obligaţia de a vărsa integral veniturile realizate la bugetul din care au fost finanţate. Pot exista şi alte surse de finanţare a instituţiilor publice: - fonduri externe nerambursabile - subvenţii - alocaţii bugetare cu destinaţie specială În cazul în care instituţiile publice primesc diverse sume sau valori materiale ca donaţii sau sponsorizări acestea reprezintă venituri ale instituţiilor publice, sume cu care se majorează creditele bugetare respective. b.) Pentru instituţiile publice finanţate din venituri proprii cât şi cele finanţate din venituri proprii şi subvenţii, valori materiale şi băneşti primite sub formă de donaţii şi sponsorizări vor majora bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora în anexa la contul de execuţie bugetară, trimestrială şi anuală şi va preciza modul de utilizare a acestuia. În cazul bunurilor primite de instituţiile publice, acestea se reflectă în contabilitatea unităţilor primitoare. Instituţiile publice care alături de credite bugetare nerambursabile utilizează şi venituri proprii potrivit destinaţiei

Page | 80

aprobate prin bugetele de venituri şi cheltuieli cuprind instituţiile din domeniul artei: muzee, case de cultură, instituţii de artă şi muzicale, învăţământul superior, sănătate, ş.a. Pentru instituţiile de învăţământ superior şi sănătate, creditele bugetare nerambursabile se acordă în special pentru plata salariilor, finanţarea investiţiilor, reparaţii curente şi capitale, acestea beneficiind şi de fonduri speciale pentru diverse programe sau activităţi: cantine, cămine, burse, investiţii. Creditele bugetare aferente acţiunilor multilaterale reprezintă limita superioară a cheltuielilor ce urmează a fi ordonanţate şi plătite în cursul exerciţiului bugetar. Pentru celelate credite bugetare angajarea lor se va face în limita creditelor bugetare aprobate.

Creditele bugetare aprobate prin Bugetul de Stat, Bugetul Asigurărilor Sociale de Sănătate, Bugetele Fondurilor Speciale pot fi folosite la cererea ordonatorului principal de credite numai după deschiderea de credite, respectiv repartizarea creditelor bugetare pe seama ordonatorilor ierarhic inferiori: ordonatori secundari şi terţiari.

Aprobarea deschiderii de credite se face în limita creditelor bugetare aprobate, pe articole şi aliniate potrivit clasificaţiei economice a cheltuielilor, în raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziţie anterior precum şi în raport cu gradul de încasare a veniturilor bugetare şi de posibilităţile de acoperire a deficitului bugetar.

Deschiderea de credite bugetare se realizează de MFP prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice la cererea ordonatorilor principali de credite şi în funcţie de necesităţile execuţiei bugetare cu respectarea destinaţiei acestora.

Pentru menţinerea echilibrului bugetar, guvernul aproba lunar pentru luna următoare limite lunare de cheltuieli în funcţie de estimarea încasărilor de venituri bugetare în cadrul cărora ordonatorii principali deschid şi repartizează credite bugetare proprii şi ale instituţiilor subordonate.

Pentru instituţiile publice operaţiunile de încasări şi plăţi se efectuează prin unităţile teritoriale ale Trezoreriei statului în raza cărora îşi au sediul şi au deschise conturi aceste unităţi. Deoarece în cursul unui exerciţiu bugetar pot apărea situaţii neprevăzute este necesară suplimentarea creditelor bugetare, aceasta are loc deoarece legislaţia permite suplimentarea acestor credite prin HG ce se va include într-o lege rectificativă aprobată de guvern în cursul exerciţiului.

Page | 81

4.2. Contabilitatea creditelor bugetare

Finanţarea instituţiilor publice se efectuează prin parcurgerea următoarelor etape:

1. deschiderea creditelor de finanţare care are loc după aprobarea bugetului

2. finaţarea propriu-zisă a ordonatorilor de credite devine operaţională în momentul în care intervin operaţiile de decontare a instituţiile respective cu terţii Pentru deschiderea creditelor bugetare ordonatorul principal de credite întocmeşte o cerere de deschidere a creditului bugetar în 2 exemplare. Cererea este însoţită de un borderou pentru fiecare judeţ în care sumele sunt defalcate pe titluri şi o notă justificativă a creditelor repartizate, cumulate şi pe trimestru, plăţile efectuate până la întocmirea notei precum şi creditele ce urmează a fi primite. Acest set de documente se trimite la Trezoreria centrală din MFP, iar un exemplar rămâne la ordonatorul principal de credite. Pe baza cererii de deschidere se întocmeşte dispoziţia bugetară de repartizare, în 4 exemplare care se trimite spre aprobare la MFP, având următorul circuit:

- 1 exemplar se trimite Trezorerie centrale - 1 exemplar se trimite trezoreriei judeţului - sectorului unde ordonatorul

îşi are contul de disponibilităţi şi de finanţări - 1 exemplar se trimite ordonatorului principal de credite - 1 exemplar se trimite instituţiilor subordonate

Deschiderea de credite bugetare declanşează procesul de folosire a acestora pentru obiectivele precizate prin buget. Instituţiilor publice au obligaţia să evidenţieze angajamentele bugetare şi legale. Scopul organizării evidenţei angajamentelor bugetare este de a furniza informaţii în orice moment a bugetului aprobat pentru exerciţiul curent pe fiecare sudiviziune cu privire la creditele bugetare consemante prin angajamente şi prin comparaţie sa se determine creditele bugetare disponibile ce pot fi angajate în viitor.

Organizarea şi conducerea evidenţei angajamentelor bugetare şi legale are următoarele atribuţii:

- evidenţierea creditelor bugetare aprobate în exerciţiul bugetar curent, precum şi a modificărilor intervenite pe parcursul exerciţiului bugetar cu ajutorul contului 8060

- organizarea evidenţei angajamentelor bugetare cu ajutorul contului 8064

Page | 82

- compararea datelor din conturile 8060 şi 8064 şi determinarea creditelor bugetare disponibile care pot fi angajate.

- evidenţierea angajamentelor legale- 8065 - reevaluarea angajamentelor legale exprimate în alte monede decât

moneda naţională la finele anului, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare, iar cu dieferenţa din reevaluare se diminuează sau se majorează angajamente bugetare sau legale din contul 8064, 8065

- înregistrarea în creditul contului 8065 a totalului plăţilor efectuate în cursul anului. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor bugetare terbuie să permită instituţiior să deţină înformaţii legate de: credite bugetare disponibile, angajamente legale, plăţile efectuate în baza angajamentelor legale la un moment dat, soldul angajamentelor legale ce trebuie plătite până la finele anului, datele necesare întocmirii situaţiilor privind execuţia cheltuielilor bugetare la finele trimestrului.

Contabilitatea creditelor bugetare la instituţiile publice se ţine cu ajutorul conturilor în afara bilanţului din grupa 90, care se desfăşoară pe următoarele conturi sintetice:

8060 Credite bugetare aprobate. Este utilizat de toţi ordonatorii de credite indiferent de gradul de subordonare şi modul de finanţare a cheltuielilor şi ţine evidenţa creditelor aprobate pentru efectuarea de cheltuieli prevăzute în buget. Este un cont de activ, de ordine şi evidenţă. Se debitează cu creditele bugetare aprobate la începului exerciţiului bugetar, cu defalcarea pe trimestre iar în cursul exerciţiului cu suplimentări Se creditează cu diminuările de credite efectuate în cursul exerciţiului bugetar . Soldul debitor la sfârşitul trimestrului sau anului reflectă totalitatea creditelor bugetare aprobate la sfârşitul perioadei. Contabilitatea analitică se ţine pe titluri, articole şi aliniate potrivit clasificaţiei economice. 8061 Credite deschise de repartizat ţine evidenţa creditelor deschise la ordonatorii principali şi secundari finanţaţi din Bugetul Statului, credite ce trebuie repartizarte instituţiilor subordonate. La ordonatorii principali contul se debitează cu creditele deschise pentru a fi repartizate ordonatorilor de credite subordonaţi. Se creditează cu creditele repartizate acestora precum şi cu cele retrase. La ordonatorii secundari contul se debitează cu creditele repartizate de ordonatorii principali pentru a fi repartizate mai departe ordonatorilor terţiari. Se creditează cu sumele repartizate ordonatorilor terţiari şi cu creditele retrase de ordonatorii principali. Soldul debitor reflectă creditele nerepartizate încă la finele perioadei.

Page | 83

Contabilitatea analitică se ţine pe capitole şi subcapitole ale clasificaţiei bugetare. 8067 Credite deschise pentru cheltuieli proprii reflectă creditele bugetare acordate de ordonatorii de credite. Acest cont funcţionează la nivelul tuturor ordonatorilor de credite şi este destinat să reflecte creditele deschise de MFP pentru cheltuielile proprii. Este un cont de activ. Se debitează cu creditele bugetare deschise de MFP pentru cheltuielile proprii ale ordonatorilor de credite. Se creditează cu creditele bugetare retrase în cursul anului. Soldul creditor reflectă creditele bugetare retrase în cursul anului. Soldul debitor reflectă creditele pentru cheltuieli proprii la finele zilei în limita cărora se mai pot efectua cheltuieli. Ordonatorii principali şi secundari evidenţiază în acest cont sumele primite de la ordonatorii superiori pentru acoperirea cheltuielile proprii.

Exemplu La un ordonator principal (Ministerul Educatiei si Cercetarii) s-au

prevazut la inceputul anului, respectiv la inceputul trimestrului I, credite bugetare aprobate in valoare de 300.000.000 ron, iar in cursul trimestrului s-au retras credite bugetare aprobate in valoare de 40.000.000 ron. Ministerul Educatiei si Cercetarii din cele 300.000.000 ron, repartizeaza ordonatorilor subordonati 150.000.000 ron. Din acestia retrage la sfarsitul anului 40.000.000 ron.

Un ordonator secundar ( Inspectoratul scolar al Municipiului Timisoara) primeste credite bugetare in valoare de 7.000.000 ron, din care i se retrage suma de 1.000.000 ron; 1.000.000 raman pentru nevoile proprii, iar restul se repartizeaza ordonatorilor tertiari. Un ordonator tertiar primeste credite bugetare in valoare de 500.000 ron din care se retrag 10.000 ron La ordonatorul principal (MEC)

D: 8060 300.000.000 C: 8060 40.000.000 D: 8061 150.000.000 D: 8061 40.000.000 C: 8061 150.000.000 C: 8061 40.000.000 D: 8067 150.000.000

Page | 84

La ordonatorul secundar (Inspectoratul municipiului Timisoara)

D: 8060 7.000.000 C: 8060 1.000.000 D: 8061 6.000.000 D: 8061 10.000 C: 8061 6.000.000 C: 8061 10.000 D: 8067 1.000.000 La ordonatorii tertiari

D: 8060 500.000 C: 8060 10.000 8064 Angajamente bugetare este utilizat de toate instituţiile indiferent de modul de finanţare şi de subordonare şi ţine evidenţa angajamentelor bugetare, a sumelor rezervate în vederea efectuării unor cheltuieli bugetare în limita creditelor bugetare aprobate. Este un cont de activ, de ordine şi evidenţă şi funcţionează în partidă simplă. Se debitează cu angajamentele suplimentare efectuate în cursul exerciţiului bugetar. Se creditează cu dimunuările de angajamente bugetare efectuate în cursul anului care diminuează angajamentele iniţiale. Soldul debitor reflectă angajamentele bugetare la un moment dat. Contabilitatea analitică se ţine pe titluri, articole şi aliniate potrivit clasificaţiei economice.

8065 Aangajamente legale este utilizat de toate instituţiile şi ţine evidenţa angajamentelor legale aprobate de ordonatorii de credite în limita creditelor bugetare aprobate. Este un cont de activ. Se debitează cu angajamentele legale precum şi cu suplimentările efectuate în cursul exerciţiului bugetar. Se creditează cu diminuările de angajamente legale, iar la sfârşitul anului cu angajamentele rămase neachitate. Soldul debitor reflectă la sfârşitul lunii totalitatea angajamentelor legale, iar la sfârşitul anului angajamnetele rămase neachitate.

Page | 85

Contabilitatea analitică se ţine pe titluri, articole şi aliniate potrivit clasificaţiei economice.

Exemplu

Un ordonator principal la inceputul anului, are angajamente bugetare in valoare de 100.000.000 ron. Din acestea se diminueaza angajamente bugetare in suma de 20.000.000 ron. La sfarsitul anului au fost inregistrate angajamente legale de 300.000.000 ron, din care achitate 100.000.000 ron.

D: 8064 100.000.000 D: 8064 20.000.000 C: 8065 300.000.000 C: 8065 100.000.000

4.3. Monografie propusa spre rezolvare Ordonatorul principal primeste credite bugetare in valoare de 100.000.000 ron, din care opreste pentru nevoile proprii 10.000.000 ron si repartizeaza ordonatorilor subordonati 90.000.000 ron. Din acestia retrage, in timpul anului 20.000 ron. Un ordonator secundar primeste credite bugetare in valoare de 12.000.000 ron, din care ordonatorul principal retrage 20.000 ron; ordonatorul principal finanteaza ceilalti ordonatori secundari cu 78.000.000 ron, care la randul lor deconteaza cheltuieli in valoare de 70.000.000 ron si disponibil neconsumat in valoare de 8.000.000 ron; 2.000.000 ron raman pentru nevoile proprii, iar restul se repartizeaza ordonatorilor tertiari. Un ordonator tertiar primeste credite bugetare in valoare de 500.000 ron ( din care se retrag 10.000). Ordonatorul principal a obtinut in cursul anului venituri in valoare de 10.150.000 ron si a efectuat cheltuieli in valoare de 9.850.000 ron. Ordonatorul secundar a efectuat in cursul anului cheltuieli in valoare de 1.900.000 ron si venituri in valoare de 1.100.000 ron. Ordonatorul tertiar efectueaza cheltuieli de 490.000 ron si venituri de 500.000 ron.

Page | 86

Page | 87

CAPITOLUL 5 CONTABILITATEA CAPITALURILOR

INSTITUTIILOR PUBLICE Capitalurile reprezintă surse permanente ale instituţiilor publice care

cuprinde sursele proprii reprezentate de fonduri, rezultatul patrimonial (economic), rezultatul reportat precum şi sursele împrumutate pe termen mediu şi lung reprezentate de împrumuturi şi datorii asimilate.

Capitalurile proprii se referă la drepturile titularului de patrimoniu asupra unei părţi din activele acestui patrimoniu care în cazul instituţiilor publice este statul ca persoană juridică ca urmare a aportului adus la înfiinţarea instituţiei şi pe parcursul perioadei de funcţionare a acesteia.

Capitalurile împrumutate pe termen mediu şi lung sunt alternative de finanţare pentru instituţiile publice fiind considerate elemente de capital deoarece se află în instituţie pentru o perioadă mai mare de timp (peste 3 ani).

5.1. Contabilitatea capitalului propriu La instituţiile publice, capitalul propriu cuprinde fondurile, rezultatul

patrimonial (economic), rezultatul reportat şi rezervele din reevaluare. 5.1.1. Fondurile instituţiilor publice Fondurile sunt elemente de capital propriu ale instituţiilor publice care

arată dreptul statului sau al unităţilor administrativ – teritoriale de posesie, folosinţă şi de dispoziţie asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public şi privat al acestuia.

Bunurile mobile şi imobile pot aparţine proprietăţii publice sau private a statului sau unităţilor administrativ – teritoriale (UAT) în care statul exercită posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra acestor bunuri potrivit Constituţiei României şi anexei legii 213/98 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

Page | 88

Bunurile din proprietatea publică nu pot face obictul actelor de vanzare –cumpărare, donaţii sau alte forme de schimbare a proprietăţii şi pot fi concesionate, închiriate temporar de către unităţile deţinătoare. Concesionarea sau închirierea bunurilor proprietăţii publice se face prin licitaţie publică în condiţiile legii.

Bunurile din proprietatea publică a statului sau UAT sunt inalienabile şi imprescriptibile. Ele pot fi date după caz în administrarea regiilor autonome, prefecturilor, autorităţilor Administraţiei Publice Centrale şi Locale şi altor instituţii publice de inters naţional, judeţean sau local.

Inventarierea bunurilor din proprietatea publică a statului se face de către ministere de celelalte organe de specialitate ale Administraţiei Publice Centrale care administrează aceste bunuri iar rezultatul inventarierii se centralizează la nivelul MFP şi se supun spre aprobare guvernului.

Inventarierea bunurilor din proprietatea publică a UAT se face de către comisii special constituite conduse de primari şi preşedinţi ai Copnsiliului Judeţean respectiv primarul general al Municipiului Bucureşti iar rezultatele se centralizează de către Consiliile Judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de Consilii Locale şi se aprobă prin hotărâre de guvern.

Bunurile aflate în domeniul privat al statului şi al UAT sunt supuse regimului juridic de drept comun şi nu fac parte din domeniul public.

Bunurile aflate în domeniul public al statului sau UAT pot fi trecute în domeniul privat pe bază de hotărâre de guvern sau de consilii dacă nu există alte prevederi în constituţie sau în alte legi.

Conturile utilizate pentru evidenţa fondurilor unei instituţii publice se găsesc în clasa 1 grupa 10 „ capital, rezerve şi fonduri” şi cuprinde:

• 100 - Fondul activelor fixe necorporale • 101 - Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al

statului • 102 - Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al

statului • 103 - Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al

unitatilor administrativ – teritoriale • 104 - Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al

unitatilor administrativ teritoriale • 105 - Rezerve din reevaluare

Contul 100 “Fondul activelor fixe necorporale” este cont de pasiv, ţine evidenţa fondului activelor fixe necorporale care nu se supun amortizării potrivit legii. Se creditează cu active fixe necorporale intrate în patrimoniu prin

Page | 89

achiziţie, prin transfer, realizate în regie proprie sau prin plusuri la inventar cu valoarea înregistrată a evenimentelor cultural sportive:

206 = 100 “Înregistrari ale evenimentelor

cultural-sportive” “Fondul activelor fixe necorporale”

Concomitent pentru activele fixe necorporale neamortizate intrate prin achiziţie de la terţi se face înregistrarea:

682 = 404 Cheltuieli cu activele fixe

neamortizabile Furnizori de active fixe

În cazul intrării de active fixe necorporale obţinute în regie proprie înregistrarea se face:

682 = 233 Cheltuieli cu activele fixe

neamortizabile Active fixe necorporale in curs de

executie

După ce în prealabil pe măsură ce s-au efectuat cheltuielile cu obţinerea de active fixe s-a creat activul ca atare şi fondul fără însă a reflecta venitul astfel încât să se balanseze cheltuielile cu veniturile:

233 = 721 Active fixe necorporale in curs de

executie Venituri din productia de active

fixe necorporale

Se debitează cu valoarea activelor fixe necorporale ieşite din patrimoniu prin transfer, prin scoatere din funcţiune sau constatate lipsă la inventar:

100 = 206 “Fondul activelor fixe necorporale”

“Înregistrari ale evenimentelor cultural-sportive”

Sold creditor evidenţiază fondul activelor fixe necorporale la un moment dat în cadrul instituţiei publice.

Page | 90

Exemplu O institutie publica a facut cheltuieli pentru realizarea unui active fix necorporal neamortizabil in valoare de 24.000 ron, pe care l-a dat in folosinta in anul in curs. Inregistrarea cheltuielilor curente pentru obtinerea activului:

% = % Clasa 6 Clasa 3

Clasa 4

24.000

Recunoasterea in contabilitate a activului fix necorporal neamortizabil:

206 = 100 “Înregistrari ale evenimentelor

cultural-sportive” “Fondul activelor

fixe necorporale”

24.000

Pentru ca activul obtinut nu este amortizabil, atunci cheltuiala de capital trebuie recunoscuta in totalitate in cheltuielile institutiei si de asemenea trebuie recunoscut si venitul aferent astfel:

233 = 721 Active fixe necorporale in curs

de executie Venituri din productia de

active fixe necorporale

24.000

682 = 233

Cheltuieli cu activele fixe neamortizabile

Active fixe necorporale in curs de executie

24.000

Contul 101 “Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului” ţine evidenţa surselor de formare ale bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi care nu se supun amortizării potrivit legii. Cont de pasiv care se creditează cu sursa de provenienţă a bunurilor intrate în domeniul public al statului prin achiziţie de la terţi, realizate pe cont propriu, transferate de la alte instituţii publice şi cele constatate plus la inventar prin debitul conturilor:

Page | 91

% = 101 211 Terenuri

212 Constructii

213 Instalatii tehnice, mijloace de transport,

animale si plantatii

“Fondul bunurilor care alcatuiesc

domeniul public al statului”

214 Mobilier, aparatura birotica

Cu valoarea de intrare a

activelor fixe corporale

Concomitent pentru activele fixe corporale neamortizate intrate prin achiziţie de la furnizori se face înregistrarea:

682 = 404 Cheltuieli cu activele fixe

neamortizabile Furnizori de active fixe

Concomitant pentru active fixe corporale neamortizate obţinute în regie proprie se vor face înregistrările:

682 = 231 Cheltuieli cu activele fixe

neamortizabile Active fixe corporale in curs de

executie

După ce în prealabil pe măsură ce s-au efectuat cheltuielile cu obţinerea de active fixe s-a creat activul ca atare şi fondul fără însă a reflecta venitul astfel încât să se balanseze cheltuielile cu veniturile:

231 = 721 Active fixe corporale in curs de

executie Venituri din productia de active

fixe Necorporale

Se debitează cu diminuarea surselor aferente bunurilor ieşite din patrimoniu, transferate la alte instituţii, scoase din funcţiune sau constatate lipsă la inventar prin creditul conturilor:

101 = %

“Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public

al statului”

211 Terenuri Cu valoarea de intrare

a activelor fixe corporale iesite din

patrimoniu

Page | 92

212 Constructii

213 Instalatii tehnice,

mijloace de transport, animale si plantatii

214 Mobilier, aparatura birotica

Sold creditor evidenţiază fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul

public al statului la un moment dat.

Contul 102” Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului” ţine evidenţa surselor de formare a bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului care nu se supun amortizării potrivit legii. Cont de pasiv se creditează cu sursa de provenienţă a bunurilor intrate în domeniul privat al statului prin debitul conturilor:

% = 102 211 Terenuri

212 Constructii

213 Instalatii tehnice, mijloace de transport,

animale si plantatii

214 Mobilier, aparatura birotica

Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat

al statului

Cu valoarea de intrare a activelor

fixe corporale

347 Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii,

in proprietatea privata a statului

Contul 102 se debitează cu bunurile ieşite din domeniul privat al statului potrivit legii:

Page | 93

102 = % 211 Terenuri 212 Constructii 213 Instalatii tehnice, mijloace

de transport, animale si plantatii

“Fondul bunurilor care

alcatuiesc domeniul privat

al statului” 214 Mobilier, aparatura birotica 347 Bunuri confiscate sau

intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului 359 Bunuri in custodie sau in

consignatie laTerti

Cu valoarea de intrare a

activelor fixe corporale iesite din patrimoniu

Sold creditor evidenţiază fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul

privat al statului la un moment dat. Contul 102 mai evidenţiază sursele proprii ale instituţiei publice ce

provin din bunurile legal confiscate şi bunurile în custodie sau în consignaţie la terţi de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Judeţene şi de structuri specializate din cadrul MInisterul Afacerilor Externe.

Evidenţa bunurilor confiscate se realizează cu ajutorul conturilor:

• 347 – Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului

• 359 – Bunuri în custodie sau în consignaţie la terţi Contul 347, cont de activ se debitează cu valoarea bunurilor confiscate şi intrate în proprietatea privată a statului:

102 = 347 “Fondul bunurilor care

alcatuiesc domeniul privat al statului”

Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii,

in proprietatea privata a statului

Înregistrarea bunurilor confiscate şi lasate în consignaţie:

359 = 347 Bunuri în custodie sau în

consignaţie la terţi Bunuri confiscate sau intrate,

potrivit legii, in proprietatea privata a

statului

Page | 94

Contul 347 se creditează cu bunurile scăzute din evidenţă potrivit legii. Sold debitor evidenţiază bunurile confiscate existente la un moment dat în instituţie. Contul 359, este utilizat de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Judeţeană pentru a evidenţia bunurile confiscate aflate în custodie la terţi sau aflate spre valorificare în consignaţie. Cont de activ se debitează cu valoarea bunurilor confiscate şi intrate în proprietate privată a statului, lăsate în custodie sau în consignaţie. Contul se creditează cu bunurile valorificate sau aduse de la terţi. Încasarea contravalorii bunurilor valorificate în regim de consignaţie se face:

560 = 708 Disponibil al institutiilor publice finantate

integral din venituri proprii

Venituri din activitati diverse

Şi concomitant se înregistrează scăderea bunurilor valorificate:

102 = 359 “Fondul bunurilor care alcatuiesc

domeniul privat al statului” Bunuri în custodie sau în

consignaţie la terţi

Sold debitor evidenţiază bunurile în custodies au în consignaţie la terţi la un moment dat.

Exemplu

Directia Generala a finantelor Publice Timis a confiscate in urma controalelor efectuate la agentii economici, bunuri in valoare de 50.000 ron. Din acestea, bunuri in valoare de 25.000 ron au fost preluate in proprietatea statuluiin vederea valorificarii ulterioare a lor, iar restul au fost lasate spre valorificre in regim de consignatie. Ulterior bunurile aflate in regim de consignatie sunt vandute, institutia scazandu-le din gestiune.

a) Recunoasterea bunurilor confiscate in contabilitate

347 = 102 Bunuri confiscate sau intrate,

potrivit legii, in proprietatea privata a statului

“Fondul bunurilor care alcatuiesc

domeniul privat al statului”

25.000

Page | 95

b) Evidentierea bunurilor lasate in regim de consignatie

c) Vanzarea si incasarea contravalorii bunurilor valorificate in regim de consignatie

d) Scoaterea din proprietatea private a statului a bunurilor vandute

102 = 359

“Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului”

Bunuri în custodie sau în consignaţie la terţi

25.000

Contul 103 “Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor administrativ – teritoriale” ţine evidenţa bunurilor care nu se supun amortizării potrivit legii. Cont de pasiv care se creditează cu fondul bunurilor intrate în domeniul public al UAT prin debitul conturilor:

% = 103 211 Terenuri Fondul bunurilor care

alcatuiesc domeniul public al unitatilor administrative

teritoriale 212 Constructii

213 Instalatii tehnice, mijloace de transport,

animale si plantatii

Se debitează cu bunurile ieşite din domeniu public al UAT în condiţiile legii prin creditul conturilor:

359 =

347

Bunuri în custodie sau în consignaţie la terţi

Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului

25.000

560 = 708 Disponibil al institutiilor publice

finantate Integral din venituri proprii Venituri din activitati

diverse

25.000

Page | 96

103 = % 211 Terenuri

212 Constructii

Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor administrative

teritoriale 213 Instalatii tehnice, mijloace

de transport, animale si plantatii

Sold creditor evidenţiază sursele bunurilor care alcătuiesc domeniul

public al UAT la un moment dat în cadrul instituţiei.

Contul 104 ”Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor administrativ teritoriale” ţine evidenţa bunurilor care alcătuiesc domeniul prival al UAT şi care nu se supun amortizării potrivit legii. Cont de pasiv care se creditează cu fondul bunurilor intrate în domeniul privat al UAT prin debitul conturilor:

% = 104

211 Terenuri

212 Constructii

213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii

214 Mobilier, aparatura birotica

Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor

administrative teritoriale

349 Bunuri legal confiscate sau intrate potrivit legii in proprietatea unitatilor

administrative teritoriale

Se debitează cu bunurile ieşite din domeniul privat al UAT prin creditul conturilor:

104 = % 211 Terenuri 212 Constructii

“Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor administrative

teritoriale 213 Instalatii tehnice, mijloace de

transport, animale si plantatii 214 Mobilier, aparatura birotica

Page | 97

349 Bunuri legal confiscate sau intrate, potrivit legii,

in proprietatea privata a unitatilor administrative teritoriale

359 Bunuri in custodie sau in consignatie laTerti

Sold creditor evidenţiază sursele bunurilor care alcătuiesc domeniul

privat al UAT la un moment dat.

5.1.2. Rezervele din reevaluare

Contul 105 “Rezerve din reevaluare” cont de pasiv se creditează cu creşterea de valoare rezultată din reevaluarea activelor fixe corporale în cazul în care valoarea actuală este mai mare decât valoarea contabilă netă a acestuia, diferenţa din reevaluare se înregistrează ca o creştere a rezervei din reevaluare concomitant cu creşterea valorii activelor prin debitul conturilor:

% = 105 211 Terenuri Rezerve din revaluare

212 Constructii

213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii

214 Mobilier, aparatura birotica

Se debitează cu descreşterea de valoare rezultată din reevaluarea activelor fixe corporale în cazul în care valoarea actuală este mai mică decât valoarea contabilă netă a activului, diferenţa din reevaluare este o descreştere şi se înregistrează prin creditul conturilor:

105 = % 211 Terenuri Rezerve din

revaluare 212 Constructii

213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii

214 Mobilier, aparatura birotica

Page | 98

Sold creditor evidenţiază valoarea rezervelor din reevaluarea activelor fixe existente în instituţie la un moment dat.

Contul 105 se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul 2: - 1051 Rezerve din reevaluarea terenurilor si amenajarilor la terenuri

- 1052 Rezerve din reevaluarea constructiilor

- 1053 Rezerve din reevaluarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor

- 1054 Rezerve din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active fixe corporale

- 1055 Rezerve din reevaluarea altor active ale statului

5.1.3. Contabilitatea rezultatelor instituţiei publice Rezultatul exerciţiului bugetar la instituţii publice se determina la

sfarsitul exercitiului curent prin inchiderea conturilor de cheltuieli si de venituri. Acest rezultat calculat la finele anului este un rezultat patrimonial acesta incluzând, pe lângă creanţe şi datorii achitate,şi drepturi constatate şi obligaţii neachitate în cursul exerciţiului bugetar şi poate fi sub forma excedentului sau deficitului patrimonial.

Excedentul patrimonial apare când cheltuielile sunt mai mici decât veniturile, iar deficitul patrimonial apare când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile înregistrate.

După efectuarea lucrărilor de închidere a exerciţiului, rezultatul sub forma excedentului sau deficitului bugetar, se repartizează asupra rezultatului reportat care exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor anterioare.

Contabilitatea rezultatului instituţiei publice se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 11 “rezultatul reportat” şi grupa 12 “rezultatul patrimonial” iar conturile corespunzătoare fiind 121 – rezultatul patrimonial şi 117 – rezultatul reportat. Contul 121 este bifuncţional care preia in debit cheltuielile angajate clasificate după natura lor sau destinaţia acestora în cadrul instituţiilor publice:

121 = % Rezultatul patrimonial Clasa 6 - cheltuieli

Cu totalitatea cheltuielilor angajate de institutie in

cursul anului

Page | 99

Se creditează cu veniturile realizate de instituţiile grupate după natura lor şi sursa de finanţare:

% = 121 Clasa 7 - Venituri Rezultatul

patrimonial

Cu totalitatea veniturilor realizate de institutie in

cursul anului Sold: - debitor – evidenţiază deficitul patrimonial, iar soldul creditor – evidenţiază excedentul patreimonial După închiderea exerciţiului şi întocmirea situaţiilor financiare anuale soldul contului 121 se repartizează asupra contului 117 astfel:

- dacă contul 121 are sold creditor care exprima excedentul patrimonial, acesta se preia in creditul contului 117:

121 = 117 Rezultatul patrimonial Rezultat reportat

Cu excedentul curent

- dacă contul 121 are sold debitor care exprimă deficitul

patrimonial acesta se preia în debitul contului 117:

117 = 121 Rezultat reportat Rezultatul patrimonial

Cu deficitul curent

Contabilitatea analitică se ţine pe surse de finanţare: Bugetul de stat,

Bugetele locale, Bugetul asigurărilor sociale de stat, Bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, Bugetul asigurărilor pentru şomaj, Fondul extern nerambursabil, venituri proprii sau venituri proprii şi subvenţii. Contul 117 Rezultatul reportat - este un cont bifuncţional care are ca rol principal preluarea excedentului sau deficitului bugetar aferent exerciţiului anterior la începutul exerciţiului. - se debitează cu deficitul patrimonial realizat în exerciţiile bugetare precedente transferat asupra rezultatului reportat la începutul exerciţiului următor cu creanţele bugetului de stat stinse prin scutire, anulare, prescripţie ale bugetului local şi bugetul asigurărilor sociale de stat prin creditul conturilor potrivit formulei:

Page | 100

117 = % 121 Rezultatul patrimonial Cu deficitul precedent 260 Titluri de participare Cu valoarea titlurilor

rascumparate si scazute

Rezultat reportat

303 Obiecte de inventar Stocurile degradate 461 Debitori diversi 463 Creante ale bugetului de stat 464 Creante ale bugetului local 465 Creante ale bugetului

asigurarilor sociale de stat 4664 Creante ale bugetului

asigurarilor pentru somaj 4665 Creante ale bugetului

Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate

Creantele insolvabile

Soldul final poate fi debitor şi atunci exprimă deficitul patrimonial al exerciţiilor bugetare precedente sau creditor şi atunci exprimă excedentul patrimonial al exerciţiilor bugetare precedente.

Contabilitate analitică se ţine pe surse de finanţare ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetele asigurărilor sociale de stat, fondul naţional unic de asigurare socială de sănătate, fondul de şomaj, fonduri externe nerambursabile, venituri proprii şi venituri proprii şi subvenţii.

5.1.4. Fonduri cu destinaţie specială Fondurile cu destinaţie specială se constituie la nivelul unor instituţii

publice în vederea asigurării surselor de finanţare în cazuri speciale şi cuprind conturile: 131 „ fondul de rulment” 132 „ fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat” 133 „fondul de rezervă pentru sănătate conform OUG 150/2002” 134„fondul de amortizare aferent activelor fixe detinute de serviciile publice de interes local” 135 „fondul de risc” 136 „fonduri speciale constituite pentru construcţii de locuinţe” 137 „taxe speciale”

Page | 101

139 „ alte fonduri” 1391 „fondul de dezvoltare al spitalului” 1392 „fondul de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare a investiţiilor ISPA

Fondul de rulment – este un fond constituit la nivelul unitatilor teritoriale ale trezoreriei statului din excedentul anual al bugetului local, care poate fi utilizat astfel:

- pentru acoperirea unor goluri de casa provenite din decalajele dintre veniturile si cheltuielile exercitiului curent;

- pentru acoperirea deficitului bugetar rezultat la finele exercitiului bugetar;

- pentru finantarea unor investitii ce intra in competenta administratiei publice locale.

In cazul existentei deficitului bugetar anual al bugetului local, acesta se va acoperi din fondul de rulment constituit in anii precedenti

Fondul de rezerva al bugetului asigurarilor de stat – se constituie anual dintr-o cota de pana la 3% din veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat. Acesta se utilizeaza pentru acoperirea prestatiilor de asigurari sociale in situatii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Fondul de rezerva se reporteaza in anul urmator si se completeaza conform legii Contul 1391 Fondul de dezvoltare al spitalului - este un cont de pasiv cu ajutorul căruia spitalele ţin evidenţa sumelor ce reprezintă fondul de dezvoltare constituit potrivit legii.

- se creditează cu sumele încasate la fondul de dezvoltare al spitalului potrivit formulei:

550 = 1391

Disponibil din fonduri cu destinatie Speciala

Fondul de dezvoltare al spitalului

- se debitează la sfârşitul anului cu cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achiziţionate din fondul de dezvoltare al spitalului

1391 = 6811 Fondul de dezvoltare al

spitalului Cheltuieli operationale privind

amortizarea activelor fixe Soldul final este creditor şi reprezintă fondul de dezvoltare al spitalului constituit la un moment dat

Page | 102

5.2. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli

În spiritul principiului prudenţei se constituie provizioane pentru riscuri şi cheltuieli care cumulează până în momentul utilizării lor volumul sumelor incluse în cheltuielile curente anuale. Acestea sunt elemente de surse permanente care au exigibilitate sau valoare incertă şi nu pot fi încadrate nici la capitaluri proprii nici la datorii.

Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se constituie pentru: litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte, cheltuieli legate de activităţile de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţii acordate clienţilor, alte provizioane specifice anumitor sectoare de activitate

Recunoaşterea provioanelor în contabilitate se face dacă se îndeplinesc cumulativ condiţiile:

- să existe o obligaţie curentă determinată de un eveniment anterior

- să fie probabilă efectuarea unei plăţi pentru stingerea datoriei - să poată fi estimată suma

Contabilitatea provizioanelor se ţine pe feluri în funţie de natura şi scopul constituirii cu ajutorul contului 151 „Provizioane” Este un cont de pasiv care se creditează cu provizioanele constituite sau majorate potrivit formulei:

681 = 151

Cheltuieli operationale privind amortizarile, provizioanele si ajustarile

pentru depreciere

Provizioane

se debitează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanele şi ajustărilor pentru depreciere potrivi relaţiei:

151 = 781 Provizioane Venituri din provizioane si

ajustari pentru depreciere privind activitatea operational

Soldul final este creditor şi reprezintă provizioanele constituite la un moment dat

Page | 103

5.3. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate

5.3.1. Consideratii generale privind imprumuturile si datoriile assimilate

Împrumuturile şi datoriile asimilate a căror durată depăşeşte un an sunt

incluse în categoria capitalurilor permanente. Potrivit legii 313/2004 privind datoriile publice datoriile se grupează în 3 categorii:

- datorii pe termen scurt a căror exigibilitate este < 1an - datorii pe termen mediu a căror exigibilitate este intre 1 si 5

ani - datorii pe termen lunga căror exigibilitate este >5 ani

Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate se ţine pe categorii: - împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni - împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţiile

administraţiei publice locale - împrumuturi interne şi externe garantate de autorităţiile

administraţiei publice locale - împrumuturi interne şi externe contractate de stat - împrumuturi interne şi externe garantate de stat - alte împrumuturi şi datorii assimilate - dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate

Împrumuturile de stat reprezintă obligaţii generate de contractele de pe piaţa financiară internă şi internaţională prin care statul în calitate de împrumutat obţine fonduri financiare de la persoane fizice sau juridice creditoare şi se angajează să le ramburseze împreună cu dobanda şi alte costuri într-o perioadă trecută în contract. Aceste obligaţii sunt rezultatul atât a împrumuturilor contractate de stat cât şi a împrumuturilor garantate de stat.

Avem următoarele forme de împrumuturi de stat: - împrumuturi interne sau externe contractate sau

garantate de autoritatea publică central - împrumuturi interne sau externe contractate sau

garantate dau autoritatea administraţiei publice locale Imprumuturi interne sau externe contractate sau garantate de autoritatea publică centrala cuprind:

- împrumuturile interne angajate în nume propriu prin MFP – sunt contractate de pe piaţa financiară internă pe termen scurt,

Page | 104

mediu şi lung fiind destinate finanţării deficitelor bugetare şi a datoriilor publice interne şi a unor obiective de investiţii de interes naţional.

- împrumuturile interne garantate de stat – o obligaţie a statului român executată de creditor când beneficiarul împrumutului (garantul) persoană juridică nu are capacitatea să achite integral sau parţial îmrpumutl, dobânda şi alte costuri aferente fiind destinate finanţării unor proiecte sau activităţi de importanţă prioritară pentru România.

- împrumuturile externe angajate în nume propriu direct de către stat prin MFP de la guvernele altor ţări sau instituţii financiare internaţionale pe termen mediu şi lung destinate susţinerii balanţei de plăţi, consolidării rezervei valutare a statului, realizării unor proiecte de investiţii şi finanţării exporturilor, modernizarea şi dezvoltarea unor domenii prioritare ale economiei.

- împrumuturile externe garantate de stat – sunt contractate pe termen mediu şi lung de persoanele juridice, companii sau societăţi naţionale şi autorităţi ale administraţiei lublice locale pentru care MFP a emis o scrisoare de garanţie în numele şi contul statului destinate finanţării unor proiecte sesţinute de ministerele de resort şi considerate de importanţă prioritară pentru România.

Imprumuturi interne sau externe contractate sau garantate dau autoritatea administraţiei publice locale sunt:

- împrumuturile interne angajate în nume propriu de consiliile locale, judeţene şi consiliul general al Municipiului Bucureşti – destinate finanţării instituţiilor publice de interes local, refinanţarea datoriilor publice locale sau pentru acoperirea golurilor temporare de casă.

- împrumuturile interne garantate de consiliile locale, judeţene şi consiliul general al Municipiului Bucureşti – sunt contractate de unităţile administrativ teritoriale şi instituţiile şi serviciile publice de interes local de la instituţiile financiare interne pentru finanţarea unor investiţii de interes local

- împrumuturile externe angajate în nume propriu – sunt contractate cu aprobarea comisiei de autorizare direct de consiliile locale, judeţene şi consiliul general al Municipiului Bucureşti de la guvernele altor ţări sau instituţii financiare

Page | 105

internaţionale destinate finanţării investiţiilor publice locale şi refinanţării datoriilor publice locale.

- împrumuturile externe garantate de consiliile locale, judeţene şi consiliul general al Municipiului Bucureşti în aprobarea comisiei de autorizare a acestor împrumuturi – sunt contractate de unităţile administrativ-teritoriale şi instituţii publice de interes local de la instituţiile financiare internaţionale destinate finanţării investiţiilor instituţiilor publice de interes local.

De asemenea MFP şi unităţile administraţiei publice locale, judeţene şi consiliul general al Municipiului Bucureşti pot contracta împrumuturile din disponibilităţile existente în contul general al trezoreriei statului pentru acoperirea golurilor temporare de casă ca urmare a decalajului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat respectiv a bugetelor locale.

MFP e singura instituţie publică autoriaztă să emită titluir de stat în monedă naţională şi în valută. Titlurile de stat sunt instrumente financiare care atestă obligaţiile financiare ale statului sub formă de certificate de trezorerie, obligaţii de stat sau alte împrumuturi finciare constituind împrumuturi ale statului în monedă naţională sau valută pe termen scurt până la 1 an, mediu între 1 şi 5 ani şi lung peste 5 ani.

Vânzarea titlurilor de stat pe piaţa internaţională se realizează pe piaţa interbancară, prin trezoreriile locale şi prin intermediul bursei de valori. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate se conduce cu: 161 “ împrumuturi şi emisiunea de obligaţiuni” 162 “ împrumuturi interne şi externe contractate de autoriatea administraţiei publice locale” 163 “împrumuturi interne şi externe garantate de autoriatea administraţiei publice locale” 164 “împrumuturi interne şi externe constituite de stat” 165 “împrumuturi interne şi externe garantate de stat” 167 “ alte îmrpumuturi şi datorii asimilate” 168 “ dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate” 169 “ prime privind rambursarea obligaţiunilor”

Page | 106

5.3.2. Contabilitatea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni

Obligaţiunile sunt intrumente financiare de creditate emise de stat şi

unităţile administrativ teritoriale pentru atragerea de resurse necesare finanţării anumitor obiective de interes naţional sau local.

Evidenţierea împrumuturilor se conduce cu 161 “ împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni”, cont de pasiv, de capitaluri împrumutate pe termen lung şi se creditează cu: - valoare împrumuturilor primite şi dobânzile aferente acestora din emisiunea obligaţiunilor potrivit formulei:

% = 161 461 Debitori diversi

169 Prime privind rambursarea imprumuturilor din emisiunea de

obligatiuni

Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere

privind activitatea operational

- încasarea banilor de la persoanele ce au subscris obligaţiunile

521 = 161 Disponibil al bugetului

local la trezoreria statului Venituri din provizioane si ajustari

pentru depreciere privind activitatea operationala

- se înregistrează dobânda aferentă şi repartizarea pe cheltuieli curente a cotei de primă de rambursare:

666 = 1681 Cheltuieli cu dobnzile Dobanzi aferente imprumuturilor din

emisiunea de obligatiuni - se înregitrează prima de rambursare potrivit formulei

668 = 169 Alte cheltuieli

financiare Prime privind rambursarea imprumuturilor din

emisiunea de obligatiuni - plata dobânzii

Page | 107

1681 = 521 Dobanzi aferente

imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni

Disponibil al bugetului local la trezoreria statului

- se debitează cu restituirea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni:

161 = 521 Venituri din provizioane si ajustari

pentru depreciere privind activitatea operational

Disponibil al bugetului local la trezoreria statului

Soldul final al contului este creditor şi reflectă valoare împrumuturilor la scadenţă şi dobânda aferentă la un moment dat.

5.3.3. Contabilitatea împrumuturilor interne şi externe contractate sau garantate de stat

Contabilitatea împrumuturilor interne şi externe contractate sau garantate de stat se conduce cu ajutorul conturilor 164”Imprumuturi interne si externe contractate de stat” şi 165” interne si externe garantate de stat”. Sunt conturi de pasiv şi evidenţiază operaţiile atât în valută cât şi în lei la cursul de schimb valutar de la data operaţiei. Ministerele şi celelalte autorităţi publice centrale şi unităţile sdministrativ teritoriale ţin evidenţa împrumuturilor contractate sau garantate de stat potrivit acordurilor de împrumut încheiate cu organismele sau instituţiile de credit. - se creditează cu tragerile din împrumuturile interne şi externe contractate sau garantate de stat prin debitul conturilor:

% = 164 232

Avansuri acordate pentru active fixe corporale

Imprumuturi interne si externe contractate de stat

234

Avansuri acordate pentru active fixe necorporale

165 Imprumuturi interne si externe

garantate de stat 404

Furnizori de active fixe

Page | 108

409 Furnizori -debitori

513 Disponibil din imprumuturi interne si

externe contractate de stat

665 Cheltuieli din diferente de curs valutar

Se debitează cu împrumuturile interne şi externe rambursate la scadenţă prevăzute în acordurile de împrumut prin creditul conturilor:

164 = % Imprumuturi interne si

externe contractate de stat

512 Conturi la banci

770 Finantarea de la buget

765 Venituri din diferente de curs

valutar Soldul final al contului este creditor şi reflectă împrumuturile nerambursate la un moment dat.

5.3.4. Contabilitatea altor imprumuturi si a datoriilor asimilate

Contul 167 “Alte imprumuturi si datorii asimilate” Ministerele şi

autorităţile publice centrale cu ajutorul acestui cont ţin evidenţa altor împrumuturi şi datorii asimilate pe termen lung şi mediu. Este un cont de pasiv. - se creditează cu sumele încasate ca alte împrumuturi şi datorii asimilate în regim de leasing financiar la momentul intrării bunului în patrimoniu prin debitul conturilor:

% = 167 212 Constructii

213 Instalatii Tehnice

214 Mobilier, aparatura

Alte imprumuturi si datorii asimilate

232 Avansuri acordate pentru imob corporale

Page | 109

234 Avansuri acordate pentru imob. Necorporale

512 Conturi la banci

560 Disponibil al institutiilor finantate integral din venituri proprii

665 Cheltuieli din diferente de curs valutar

- se debitează cu sumele rambursate reprezentând plata ratelor de leasing financiar şi cu diferenţele de curs valutar rezultate din reevaluarea împrumuturilor şi datoriilor asimilate prin creditul conturilor:

167 = % 404 Furnizori de imobilizari 512 Conturi la banci

Alte imprumuturi si datorii asimilate

560 Disponibil al institutiilor finantate integral din venituri proprii

765 Venituri din diferente de curs valutar

770 Finantare de la buget

Soldul final al contului este creditor şi reflectă împrumuturile şi datoriile asimilate nerestituite la un moment dat. Contabilitatea analitică se ţine pe feluri de împrumuturile şi datoriile asimilate.

Contul 168 “Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate” ţine evidenţa împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni, împrumuturilor interne şi externe contractate sau garantate de stat şi de autoritatea administraţiei publice locale precum şi celor aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate. Este un contul de pasiv. - se creditează cu valoarea dobânzilor datorate la împrumuturile primite aferente exerciţiilor viitoare şi cu diferenţele nefavorabile ce curs valutar prin debitul conturilor:

% = 168 471 Cheltuieli in avans

665 Cheltuieli din diferente de curs valutar Dobanzi aferente imprumuturilor si

Page | 110

666 Cheltuieli cu dobanzile datoriilor asimilate

- se debitează cu valoarea dobânzilor plătite, aferente împrumuturilor primite şi cu diferenţele favorabile de curs valutar prin creditul conturilor:

167 = % 516 Disponibil din imprumuti interne si externe

contractate de autoritatile administratiei publice 517 Disponibil din imprumuti interne si externe

garantate de autoritatile administratiei publice

Dobanzi aferente imprumuturilor

si datoriilor asimilate

521 Disponibil al bugetului local

404 Furnizori de imobilizari

512 Conturi la banci

560 Disponibil al institutiilor finantate integral din venituri proprii

765 Venituri din diferente de curs valutar

770 Finantare de la buget

Soldul final al contului este creditor şi reprezintă dobînzile datorate şi neplătite la un moment dat. Contabilitatea analitică se conduce pe feluri de împrumuturi.

5.4. Monografie contabila propusa spre rezolvare Pentru anul bugetar N institutia publica finantata din Bugetul Administratiei Centrale de Stat are aprobare, in baza bugetului de venituri si cheltuieli si a cererii de deschidere de credite, urmatoarele credite bugetare: I. Pentru cheltuieli curente: 13.605.000 lei

1. Cheltuieli de personal: 13.000.000 lei, din care:

Page | 111

- art. 10.01 „Cheltuieli cu salariile”: 8.000.000 lei - art. 10.03.01 „Contributia pentru asigurari sociale”:

2.000.000 lei - art. 10.03.02 „Contributia pentru asigurarile de somaj”:

3.000.000 lei 2. Cheltuieli materiale si servicii: 605.000 lei

- art. 20.01 „Materiale pentru curatenie”: 50.000 lei - art. 20.02 „Reparatii curente”: 200.000 lei - art. 20.04 „Materiale sanitare”:25.000 lei - art. 20.05 „Obiecte de inventar”: 100.000 lei - art. 20.06 „Detasari, deplasari”: 30.000 lei - art.20.11 „Carti, publicatii si materiale documentare”:

100.000 lei - art. 20.13 „ Pregatirea personalului”: 100.000 lei

II. Pentru repartizarea acestora catre ordonatorii secundari:

10.000.000 lei III. Pentru cheltuieli de capital: 9.000.000 lei IV. Pentru cheltuieli proprii: 2.000.000 lei In cursul anului bugetar N se suplimenteaza creditele bugetare astfel: I. Pentru cheltuieli curente: 3.000.000 lei II. Pentru repartizarea acestora catre ordonatorii secundari:

1.000.000 lei III. Pentru cheltuieli de capital: 500.000 lei IV. Pentru cheltuieli de proprii: 100.000 lei Din creditele deschise pentru repartizare catre ordonatorii secundari in valoare de 10.000.000 lei, la sfarsitul anului bugetar N se retrag creditele ramase neconsumate de la ordonatorii secundari in valoare de 300.000 lei si se anuleaza din oficiu creditele care nu au fost utilizate astfel: I. Pentru cheltuieli curente: 1.000.000 lei II. Pentru repartizarea acestora catre ordonatorii secundari: 500.000

lei III. Pentru cheltuieli de proprii: 50.000 lei

In cursul anului bugetar N au loc urmatoarele operatiuni:

Page | 112

1. Se achizitioneaza o licenta de windows pentru calculatoarele din dotare de la furnizorul Eta2U din Timisoara in valoare de 12.300 lei

2. Se plateste furnizorul de la operatiunea 1 3. Se primeste sub forma de donatie un autoturism marca Mercedes

Sprinter evaluat de donator la valoarea de 80.000 lei 4. Pentru buna desfasurare a activitatii institutiei, prin hotarare, i se da

in administrare o cladire in care institutia publica isi va desfasura activitatea evaluata la valoarea de 100.000 lei si terenul aferent in valoare de 50.000 lei, cladirea si terenul sunt parte integranta la data darii in administrare a domeniului public al statului.

5. In urma unui cutremur o cladire apartinand unei institutii publice se darama. Valoarea contabila a cladirii este de 43.000 lei

6. Se inregistreaza in contabilitate bunuri confiscate in valoare de 10.378 lei care conform legii intra in proprietatea privata a statului (situatie intalnita de regula la Directiile generale ale finantelor publice)

7. Se vinde un echipament aflat in dotarea institutiei la valoarea de 23.800 lei. Se cunoaste valoarea de intrare a acestuia (45.300 lei) si amortizarea cumulata (12.250lei).

8. Se inregistreaza achizitia de materiale consumabile (material lemnos) utilizate in atelierul unui liceu in valoare de 27.800 lei.

9. Se inregistreaza darea in consum a materialului lemnos, elevii urmand a realiza din el banci care vor fi folosite in salile de ore.

10. La sfarsitul perioadei, elevii nu au finalizat bancile, astfel ca se impune inregistrarea productiei neterminate

11. Se platesc materialele achizitionate la operatiunea 8 12. Cu ordin de plata se vireaza in contul Electrica Banat suma de 3.500

lei, reprezentand consumul de energie electrica 13. La inceputul perioadei se reaia productia neterminata 14. In atelierul propriu al institutiei de invatamant se obtin banci pentru

elevi care se inregistreaza ca si obiecte de inventar 15. Se inregsitreaza acordarea unui avans in suma de 56.000 lei societatii

Eta2U pentru achizitionarea de calculatoare din creditele bugetare deschise si disponibile.

16. Cu ocazia inevntarierii se constata urmatoarea situatie: - plus de inventar la casieria institutiei de 1.500 lei, care

urmeza a se vira la buget - plus de inventar la mijloace fixe de 3.000 lei, care urmeza

a se vira la buget - minus la gestiunea de materiale consumabile de 600 lei,

care se imputa la valoarea de 1.400 lei

Page | 113

Minusurile se imputa persoanelor vinovate 17. La sfarsitul lunii se inregistreaza statul de plata al salariilor cuvenite

personalului institutiei in suma de 70.000 lei, si deasemenea se inregistreaza si contributiile aferente

18. Se fac urmatoarele retineri din salarii - chiria pentru Urbis 4000 lei - popriri in favoarea altor institutii 3500 lei - imputatii 800 lei - contributiile aferente veniturilor de natura salariala ale

angajatilor in suma de 12.000 lei 19. Se determina chenzina a a doua si se ridica de la trezorerie suma

rezultata 20. Se vireaza la bugetul statului suma incasata reprezentant minus in

gestiune 21. Cu ordin de plata se vireaza suma de 4000 lei reprezentand ratele

pentru locuite retinute 22. Se achizitioneaza in sistem de leasing financiar un activ de natura

imobilizata care conform legii nu se amortizeaza. Se dau urmatoarele informatii: - valoare de contract 89.000 lei - valoare rate 76.000 lei - dobanda 12.000 lei - asigurare 10.000 lei

23. Se inregistreaza garantia retinuta de furnizorul de servicii de telefonie Romtelecom in valoare de 300 lei

24. In vederea realizarii unor lucari de reparatii, institutia publica organizeaza licitatie publica. Premergatoe licitatiei se retin de la participanti o garantie de participare in valoare totala 57.000 lei, prin casieria institutiei

25. Cu ocazia inventarierii se constata ca unele echipamente de birotica (calculatoare) prezinta un grad avansat de uzura fizica si morala astfel incat comisia de inventariere propune casarea lor. In urma aprobarii se scot astfel din functiune imobilizari corporale de 11.500 lei [ Ac= 11.000], din procesul de casare rezultand materiale recuperabile de 2.000 lei

26. Se inregistreaza cheltuieli efectuate cu dezmembrarea si dezafectarea echipamentelor scose din functiune in suma de 1.000 lei, constand in cheltuieli salariale

27. Se valorifica materialele rezultate din casare cu suma de 3.500 28. Se incaseaza creanta de la operatiunea anterioara

Page | 114

29. In urma documentatiei depuse, instituitia publica primeste in data de 20 mai anul curent confirmarea aprobarii unui finantari din surse Phare in valoare totala de 300.000.

30. In data de 25 iunie anul curent, se incaseaza suma nerambursabila provenita de la Phare

31. De asemenea este in derulare in cadrul institutiei si un proiect cu finantare externa pentru care s-a obtinut si o cofinantare de la buget in valoare de 125.000 lei. In data de 30 iunie se incaseaza suma.

32. O institutie publica achizitioneaza materiale necesare in caz de calamitati in valoare totala de 50.000 lei

33. Ca urmare a inundatiilor masive, sa-u folosit materiale pentru populatie din rezerva de mobilizare in valoare totala de 23.000 lei

34. Sa se inregistreze achizitionarea unui echipament in sistem de leasing financiar, finantat din activitatea de autofinatare. Se cunoaste valoarea de contract este de 10.000 Euro, curs euro la data semnarii contractului 3,6 lei, dobanda 2.000 Euro.

35. Se plateste in avans 23.000 lei pentru achizitia unui activ imobilizat (sistem de calcul) furnizorului Easten Digital din fonduri extrabugetare

36. In urma reevaluarii activelor societatii (imobilizate) au fost stabilite urmatoarele diferente din reevaluare: pentru valoarea de intrare de 35.000 lei, pentru amortizare de 23.000 lei. Sa se inregistreze in contabilitate rezultatele reevaluarii.

37. Cu ocazia inventarierii patrimoniului s-a constatat ca activele imobilizate au suferit o depreciere suplimentara fata de cea reflectata in contabilitate in valoare estimata de 15.000 lei. Cum tratam aceasta depreciere?

38. Se inregistreaza primirea facturii pentru rata scadenta la contractul de leasing financiar astfel: rata 300 lei, dobanda 25 lei

39. Se plateste din mijloacele extrabugetare factura de la operatiunea precedenta

40. Sa se evidentieze donatia primita de o institutie publica constand in consumabile de papetarie in valoare de 10.000 lei

Page | 115

CAPITOLUL 6 STRUCTURA SI CONTINUTUL SITUATIILOR

FINANCIARE

6.1. Prevederi generale Pentru institutiile publice, documentul oficial de prezentare a situatiei

patrimoniului aflat in administrarea statului si a unitatilor administrativ-teritoriale si a executiei bugetului de venituri si cheltuieli, il reprezinta situatiile financiare trimestriale si anuale. Acestea se intocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice.

Situatiile financiare trimestriale si anuale se intocmesc in moneda nationala, respectiv in lei, fara subdiviziunile leului. Pentru necesitatile proprii de informare si la solicitarea unor organism internationale, se pot intocmi situatii financiare si intr-o alta moneda.

Intocmirea situatiilor financiare anuale trebuie sa fie precedata obligatoriu de inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv si a celorlalte bunuri si valori aflate in gestiune, potrivit normelor emise in acest scop de Ministerul Finantelor Publice.

Situatiile financiare trebuie sa ofere o imagine fidela a activelor, datoriilor, pozitiei financiare (active nete/capital propriu), precum si a rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial).

Page | 116

Situatiile financiare trimestriale si anuale ce se intocmesc de catre institutiile publice se semneaza de conducatorul institutiei si de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil sau de alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.

Institutiile publice au obligatia sa prezinte la unitatile de trezorerie a statului la care au deschise conturile, situatia fluxurilor de trezorerie pentru obtinerea vizei privind exactitatea platilor de casa, a soldurilor conturilor de disponibilitati, dupa caz, pentru asigurarea concordantei datelor din contabilitatea institutiei publice cu cele din contabilitatea unitatilor de trezorerie a statului.

Situatiile fluxurilor de trezorerie care nu corespund cu datele din evident trezoreriilor statului se vor restitui institutiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzatoare. Este interzis institutiilor publice sa centralizeze situatiile financiare ale institutiilor din subordine care nu au primit viza trezoreriei statului.

Institutiile publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite, depun un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta. Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publicecentrale, alte autoritati publice, institutii autonome si unitatile administrativteritoriale, ai caror conducatori au calitatea de ordonator principal de credite, depun la Ministerul Finantelor Publice sau Directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, dupa caz, un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale, potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta.

Unitatile fara personalitate juridica, subordonate institutiei publice, organizeaza si conduc contabilitatea operatiunilor economico-financiare pana la nivel de balanta de verificare, fara a intocmi situatii financiare. Activitatea desfasurata in strainatate de unitatile fara personalitatejuridica, subordonate institutiilor publice din Romania, se include in situatiile financiare ale persoanei juridice romane si se raporteaza pe teritoriul Romaniei.

6.2. Componenta Situatiilor Financiare

Situatiile financiare trimestriale si anuale cuprind: a) bilantul; b) contul de rezultat patrimonial; c) situatia fluxurilor de trezorerie;

Page | 117

d) situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor; e) anexe la situatiile financiare, care includ: politici contabile si note explicative; f) contul de executie bugetara.

6.2.1. Bilantul

Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu ale institutiei publice la sfarsitul trimestrului sau anului, precum si in celelalte situatii prevazute de lege.

In bilant, elementele de natura activelor sunt prezentate in functie de gradul crescator al lichiditatii iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate in functie de gradul crescator al exigibilitatii.

Un activ reprezinta o resursa controlata de catre institutia publica ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru institutie si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil.

O datorie reprezinta o obligatie actuala a institutiei publice ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice.

Activele si datoriile curente se prezinta in bilant distinct de activele si datoriile necurente.

Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, in calitate de proprietari ai activelor unei institutii publice dupa deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc si active nete si se determina ca diferenta intre active si datorii. Structura Bilantului A. ACTIVE Active necurente Active fixe necorporale Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale, plantatii, mobilier, aparatura birotica si alte active corporale Terenuri si cladiri Alte active nefinanciare Active financiare Creante (peste un an) Total active necurente Active curente Stocuri

Page | 118

Creante (sub un an) Investitii pe termen scurt Conturi la trezorerie si banci Cheltuieli in avans Total active curente Total active B. DATORII Datorii necurente Datorii (peste un an) Imprumuturi pe termen lung Provizioane Total datorii necurente Datorii curente Datorii (sub un an) Imprumuturi pe termen scurt Imprumuturi pe termen lung ce trebuie platite in exercitiul curent Venituri in avans Provizioane Total datorii curente Total datorii Active nete/Capitaluri = Total active – Total datorii C. Capitaluri proprii Rezerve, fonduri Rezultatul patrimonial Rezultatul reportat

6.2.2. Contul de rezultat patrimonial

Contul de rezultat patrimonial prezinta situatia veniturilor, finantarilor si cheltuielilor din cursul exercitiului curent.

Veniturile si finantarile sunt prezentate pe feluri de venituri dupa natura sau sursa lor, indiferent daca au fost incasate sau nu.

Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, dupa natura sau destinatia lor, indiferent daca au fost platite sau nu. De asemenea prezinta venituri calculate (ex. venituri din reluarea provizioanelor si ajustarilor de valoare) care nu implica o incasare a acestora precum si cheltuieli calculate (ex.cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile de valoare) care nu implica o plata a acestora.

Page | 119

Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprima performanta financiara a institutiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determina pe fiecare sursa de finantare in parte, precum si pe total, ca diferenta intre veniturile realizate si cheltuielile effectuate in exercitiul financiar curent. Structura Contului de rezultat patrimonial Venituri operationale - venituri din impozite si taxe, contributii de asigurari si alte venituri ale bugetelor - venituri din activitati economice - finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala - alte venituri operationale Total venituri operationale Cheltuieli operationale - cheltuieli cu salariile si contributiile aferente - subventii, transferuri - cheltuieli privind stocurile, lucrarile si serviciile executate de terti - cheltuieli de capital, amortizari si provizioane - alte cheltuieli operationale Total cheltuieli operationale Excedent (deficit) din activitatea operationala Venituri financiare Cheltuieli financiare Excedent (deficit) din activitatea financiara Excedent (deficit) din activitatea curenta (excedent/deficit din activitatea operationala +/- excedent/deficit din activitatea financiara ) Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Excedent/deficit din activitatea extraordinara Rezultatul patrimonial (excedent/deficit din activitatea curenta +/- excedent/deficit din activitatea extraordinara)

Page | 120

6.2.3. Situatia fluxurilor de trezorerie Structura Fluxurilor de trezorerie prezinta existenta si miscarile de numerar divizate in: Fluxuri de trezorerie din activitatea operationala, care prezinta miscarile de numerar rezultate din activitatile curente: - Incasari - Plati Fluxuri de trezorerie din activitatea de investitii, care prezinta miscarile de numerar rezultate din achizitiile ori vanzarile de active fixe: - Incasari - Plati Fluxuri de trezorerie din activitatea de finantare, care prezinta miscarile de numerar rezultate din imprumuturi primite si rambursate, ori alte surse financiare: - Incasari - Plati Formularul se completeaza de catre fiecare institutie, cu informatiile privind incasari si plati efectuate, preluate din rulajele fiecarui cont de la trezorerie sau banci.

6.2.4. Situatia modificarilor in structura activelor / capitalurilor

Situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor trebuie sa ofere

informatii referitoare la structura capitalurilor proprii, influentele rezultate din schimbarea politicilor contabile, influentele rezultate in urma reevaluarii activelor, calculului si inregistrarii amortizarii sau din corectarea erorilor contabile.

Situatia prezinta in detaliu cresterile si diminuarile din timpul anului al fiecarui element al conturilor de capital.

6.2.5. Anexele la situatiile financiare

Anexele sunt parte integranta a situatiilor financiare. Ele contin: politici contabile si note explicative.

Notele explicative furnizeaza informatii suplimentare care nu sunt incorporate in situatiile financiare.

Page | 121

6.2.5.1. Principii si politici contabile, tratamente contabile

Principii contabile

Elementele prezentate in situatiile financiare se evalueaza in

conformitate cu principiile contabile generale, conform contabilitatii de angajamente.

Principiul continuitatii activitatii - Presupune ca institutia publica isi continua in mod normal functionarea, fara a intra in stare de desfiintare sau reducere semnificativa a activitatii. Daca ordonatorii de credite au lua cunostinta de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-si continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate in notele explicative.

Principiul permanentei metodelor – Metodele de evaluare trebuie aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul.

Principiul prudentei – Evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta si in special: trebuie sa se tina cont de toate datoriile aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu precedent, chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data depunerii acestuia; trebuie sa se tina cont de toate deprecierile.

Principiul contabilitatii pe baza de angajamente – Efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se produc si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul sau este incasat sau platit si sunt inregistrate in evidentele contabile si raportate in situatiile financiare ale perioadelor de raportare.

Situatiile financiare intocmite in baza acestui principiu ofera informatii nu numai despre tranzactiile si evenimentele trecute care au determinat incasari si plati dar si despre resursele viitoare, respectiv obligatiile de plata viitoare.

Acest principiu se bazeaza pe independenta exercitiului potrivit caruia toate veniturile si toate cheltuielile se raporteaza la exercitiul la care se refera, fara a se tine seama de data incasarii veniturilor, respectiv data platii cheltuielilor.

Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii – Componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.

Principiul intangibilitatii - Bilantul de deschidere pentru fiecare exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent.

Page | 122

Principiul necompensarii – Orice compensare intre elementele de activ si de datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa, cu exceptia compensarilor intre active si datorii permise de reglementarile legale, numai dupa inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor la valoarea integrala.

Principiul comparabilitatii informatiilor – Elementele prezentate trebuie sa dea posibilitatea compararii in timp a informatiilor.

Principiul materialitatii (pragului de semnificatie) – Orice element care are o valoare semnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare iar elementele cu valori nesemnificative dar care au aceeasi natura sau au functii similare trebuie insumate si prezentate intr-o pozitie globala. Un element patrimonial este considerat semnificativ daca omiterea sa ar influenta in mod vadit decizia utilizatorilor situatiilor financiare.

Principiul prevalentei economicului asupra juridicului (realitatii asupra aparentei) – Informatiile contabile prezentate in situatiile financiare trebuie sa fie credibile, sa respecte realitatea economica a evenimentelor sau tranzactiilor, nu numai forma lor juridica.

Abaterile de la principiile generale prezentate mai sus pot fi efectuate in cazuri exceptionale. Astfel de abateri trebuie prezentate in notele explicative, precum si motivele care le-au determinat, impreuna cu o evaluare a efectului acestora asupra valorii activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a rezultatului patrimonial.

6.2.5.2. Politici contabile

Aplicarea noilor reglementari contabile presupune stabilirea unui set de proceduri de catre conducerea fiecarei institutii publice pentru toate operatiunile derulate, pornind de la intocmirea documentelor justificative pana la intocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale.

Aceste proceduri trebuie elaborate de catre specialisti in domeniul economic si tehnic, cunoscatori ai specificului activitatii desfasurate si ai strategiei adoptate de institutie.

La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile de baza ale contabilitatii de angajamente.

Politicile contabile trebuie elaborate astfel incat sa se asigure furnizarea, prin situatiile financiare, a unor informatii care trebuie sa fie:

a) relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor economice; si b) credibile in sensul ca:

Page | 123

- reprezinta fidel rezultatul patrimonial si pozitia financiara a institutiei publice;

- sunt neutre; - sunt prudente; - sunt complete sub toate aspectele semnificative.

Modificarile politicii contabile sunt permise doar daca sunt cerute de lege sau au ca rezultat informatii mai relevante sau mai credibile referitoare la operatiunile institutiei publice. Acest lucru trebuie mentionat in notele explicative.

6.2.5.3. Reguli generale de evaluare (Tratamente contabile)

Pentru evaluarea elementelor din bilant, se stabilesc urmatoarele reguli: a) Evaluarea la data intrarii in institutia publica La data intrarii in patrimoniu bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila (costul istoric), care se stabileste astfel:

- la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros; - la cost de productie - pentru bunurile produse in institutie; - la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit.

Costul de achizitie al bunurilor cuprinde: pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care institutia publica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective.

Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie. Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.

Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.

Urmatoarele elemente reprezinta exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit:

Page | 124

- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limite normal admise;

- cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie;

- regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final;

- costurile de desfacere. Prin activ cu ciclu lung de fabricatie se intelege un activ care solicita in

mod necesar o perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sau pentru vanzare. Valoarea justa a unui bun reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv. b) Evaluarea cu ocazia inventarierii

Evaluarea elementelor de activ si pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala a fiecarui element, denumita valoare de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul pietei, conform normelor emise in acest scop de Ministerul Finantelor Publice. c) Evaluarea la incheierea exercitiului financiar

La incheierea exercitiului financiar, elementele de activ si de pasiv de

natura datoriilor se evalueaza si se reflecta in situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusa de acord cu rezultatele inventarierii. In acest scop, valoarea de intrare se compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii, respectiv valoarea de inventar. In acest caz, se vor avea in vedere printre altele:

La fiecare data a bilantului: - elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si

alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele bancare, creante si datorii in valuta) trebuie evaluate si raportate utilizand cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la data incheierii exercitiului financiar.

- Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de la data inregistrarii creantelor sau datoriilor in valuta sau cursul la care au fost raportate in situatiile financiare anterioare si cursul de schimb de la data incheierii

Page | 125

exercitiului financiar, se inregistreaza la venituri sau la cheltuieli financiare, dupa caz;

- elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta si inregistrate la costul istoric (active fixe, stocuri) trebuie raportate utilizand cursul de schimb de la data efectuarii tranzactiei;

Prin elemente monetare se intelege disponibilitatile banesti, si activele/ datoriile de primit/de platit in sume fixe sau determinabile. c) Evaluarea la data iesirii din unitate La data iesirii din institutie sau la darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

6.2.5.4. Note explicative

Notele explicative la situatiile financiare contin informatii referitoare la metodele de evaluare a activelor, precum si orice informatii suplimentare care sunt relevante pentru necesitatile utilizatorilor in ceea ce priveste pozitia financiara si rezultatele obtinute.

Notele explicative se prezinta sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din bilant trebuie sa existe informatii in notele explicative.

Pentru elementele prezentate in notele explicative, se va prezenta de regula suma corespunzatoare anului curent si celui precedent. Urmatoarele informatii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori este necesar, pentru buna lor intelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea; b) faptul ca situatiile financiare sunt proprii acesteia; c) data la care s-au incheiat sau perioada la care se refera situatiile financiare; d) moneda in care sunt intocmite situatiile financiare; e) exprimarea cifrelor incluse in raportare (lei) .

Eventualele erori constatate in contabilitate, dupa aprobarea si depunerea situatiilor financiare, vor fi corectate in anul in care acestea se constata. Erorile contabile pot sa apara ca urmare a unor greseli matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si fraudelor. Corectarea unor asemenea erori aferente exercitiilor precedente se efectueaza pe seama rezultatului reportat. In notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile constatate.

Page | 126

6.2.6. Contul de executie bugetara

Contul de executie bugetara va cuprinde toate operatiunile financiare din timpul exercitiului financiar cu privire la veniturile incasate si platile efectuate, in structura in care a fost aprobat bugetul, si trebuie sa contina: a) informatii privind veniturile: - prevederi bugetare initiale, prevederi bugetare definitive - drepturi constatate - incasari realizate - drepturi constatate de incasat b) informatii privind cheltuielile: - credite bugetare initiale, credite bugetare definitive - angajamente bugetare - angajamente legale - plati efectuate - angajamente legale de platit. - cheltuieli efective (costuri, consumuri). c) informatii privind rezultatul executiei bugetare (incasari realizate minus plati efectuate).

Contul de executie bugetara se intocmeste pe baza datelor preluate din rulajele debitoare si creditoare ale conturilor de venituri si cheltuieli, precum si ale conturilor de disponibil, care trebuie sa corespunda cu cele din conturile deschise in trezorerie.

Page | 127

Bibliografie: Chitu Gisberto,A., Tudorache S., Pitulice C

Contabilitatea Instituatiilor Publice dupa noul sistem contabil, ed. Irecson, Bucuresti 2006

Sosdean A. Contabilitatea Institutiilor publice, ed. Mirton, Timisoara 2001

Chitu Gisberto,A., Tudorache S., Pitulice C

Contabilitatea si gestiunea institutiilor publice, ed. CECCAR, Bucuresti 2003

Drehuta, E., Neamtu, E., Voicu,E.

Bugetul public si contabilitatea unitatilor bugetare, Ed. Agora, bacau 2002

Greceanu Cocos,V.

Contabilitatea Institutiilor Publice comentata si actualizata, vol. I, soc. Adevarul s.a., Bucuresti 2001

Greceanu Cocos,V.

Contabilitatea Institutiilor Publice comentata si actualizata, vol. II, soc. Adevarul s.a., Bucuresti 2002

Morariu A., Suciu Gh.

Contabilitatea Institutiilor Publice, Ed. Universitara, 2004

IPSAS Standardele Internationale de Contabilitate pentru sectorul public, ed. Bucuresti,2005

*** Ordinul 1641/2004 pentru aprobarea normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii patrimoniului institutiilor publice si planul de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia

*** OMF pentru aprobarea normelor privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evident si raportarea angajamentelor bugetare si legale M.O. 37/28.01.02

*** Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata *** Hotararea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea

modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora

*** Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1850/2004 privind registrele si formularele financiar-contabile.

Page | 128

*** Ordonanta Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate in patrimoniul institutiilor publice cu modificarile si completarile ulterioare

*** Legea nr. 493/2003 pentru aprobarea Ordonanta Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate in patrimoniul institutiilor publice

*** Ordonanta Guvernului nr.3/2005 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr.81/2003

*** Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1487/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate in patrimoniul institutiilor publice si al persoanelor juridice fara scop patrimonial

*** Hotararea Guvernului Romaniei nr.548/1999 privind aprobarea Normelor tehnice pentru intocmirea inventarului bunurilor care alcatuiesc domeniul public al comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor;

*** Hotararea Guvernului Romaniei nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului provind casificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe

*** Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din functiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcatuiesc domeniul public al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale

*** Hotararea Guvernului Romaniei nr. 841/1995 privind procedurile de transmitere fara plata si de valorificare a bunurilor apartinand institutiilor publice, cu modificarile si completarile ulterioare

*** Ordinul ministrului finantelor publice nr.1753/2004 privind inventarierea elementelor de activ si de pasiv

Page | 129

*** Regulamentul Comisiei Comunitatii Europene nr.2909/2002 privind managementul contabil al activelor fixe nefinanciare ale Comunitatii Europene

*** Sistemul European de Conturi (SEC”95).