Contabilitatea creativă - rezultat al presiunii exercitate de utilizatorii de informaţie contabilă

Masterand,ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

„Contabilitatea creativă este o reţetă a dezastrului” David Schiff

Abstract

Contabilitatea creativă este una dintre practicile manipulative care, de-a lungul timpului,

şi-a infipt adânc rădăcina în domeniul financiar. Cu toate că această practică respectă legea, ea

induce intenţionat în eroare utilizatorii de informaţii financiare creând o imagine distorsionată

a companiei. Astăzi contabilitatea creativă a devenit un fenomen complex şi evolutiv cu

efecte îngrijorătoare pentru specialiştii din domeniu.

În acest articol încerc să explic motivele care stau la baza adoptării acestui tip de

comportament, presiunile ce le exercită utilizatorii externi dar şi consecinţele negative ce nu

vor întarzia să apară daca aceste practici de disimularea a informaţiei contabile vor continua şi

în viitor. Articolul continuă cu un studiu comparativ care pune faţa în faţa tratamentele

contabile corecte cu cele creative. În încheiere vin cu o serie de măsuri care ar putea limita

creativitatea în contabilitate.

Key words

Contabilitate creativă, cosmetizarea conturilor, utilizatorii de informaţie contabilă

1. Introducere

Orice afacere de succes are la bază cel puţin aceste trei ingrediente şi anume, spirit

antreprenorial, creativitate şi originalitate. Însă ce se întâmplă atunci când creativitatea se

strecoară în singurul departament în care nu are ce căuta. Teresa Amabile1 a întrebat directorii

de companii unde nu-şi doresc să aibă oameni creativi, ei răspundeau invariabil în

1 Director la Harvard Business School, şi-a dedicat întreaga sa viaţă cercetărilor în domeniul creativităţii.

1

departamentul de contabilitate, şi apoi râdeau datorită conotaţiei negative pe care o are

creativitatea în domeniul contabilitătii.

Contabilitatea creativă este folosită pentru a impresiona utilizatorii de informaţie

contabilă. Este o manoperă executată cu ingeniozitate prin practici subtile şi sofisticate, ceea

ce îi permite să fie depistată cu întârziere. Acest tip de contabilitate derivă din contabilitatea

standard şi apare pe fondul ineficienţei în domeniul de activitate. Distorsionarea informaţiilor

din contabilitate are ca rezultat punerea companiilor într-o lumină favorabilă. Deşi nu este o

acţiune de rea-credinţă, ea induce în eroare investitorii, partenerii de afaceri şi statul.

2. Contabilitatea creativă.Imagine de ansamblu

Ce este contabilitatea creativă?

Contabilitatea creativă este o practică comună la nivel global care produce pe bandă

rulantă situaţii financiare care se potrivesc unui anumit scop în spatele căruia se ascund

interese financiare. Este adesea numită şi contabilitate agresivă căci implică manipularea

cifrelor, nefurnizând informaţii contabile corecte, fiabile şi fără erori. Practic asistăm la o

“transformare a cifrelor contabilităţii financiare din ceea ce sunt în ceea ce preparatorii

situaţiilor financiare doresc să fie, profitând de regulile existente sau ignorând o parte sau

toate regulile”2.

Motivaţiile ce stau la baza contabilitătii creative.

Motivele ce stau la baza contabilităţii creative sunt din cele mai variate. Uneori motivele

pot să fie neconvenţionale cum ar fi “dorinţa” de a învinge sistemul, dar de cele mai multe ori

motivele se învârt în jurul intereselor financiare.

Scopurile managementului vizează îndeosebi:

atragerea împrumuturilor,

păstrarea reputaţiei,

facilităţi la rambursarea creditelor,

păstrarea relaţiilor cu furnizorii şi clienţii,

plata unor taxe şi a unor dividende mai mici, etc

În tabelul de mai jos sunt ilustrate motivele ce stau la baza contabilităţii creative dar şi impactul acestora asupra conturilor:

2 Kamal Naser “Creative financial accounting” 1993

2

Motivaţii pro contabilitate creativă

Explicaţia Impactul ce se crează asupra conturilor

Obţinerea bonusurilor Bonusul este bazat pe profit. Cu cât profitul este mai mare cu atât bonusul va fi mai mare.

- supraevaluarea veniturilor- subevaluarea costurilor şi a

cheltuielilor - supraevaluarea activelor- subevaluarea pasivelor

Plata unor taxe mai mici Cu cât profitul este mai mare cu atât impozitul va fi mai mare.

- venitul este subevaluat- costurile şi cheltuielile sunt

supraevaluate - pasivele sunt supraevaluate - activele pot fi subevaluate

Împrumuturi noi, obţinerea unor rate avantajoase la împrumuturile deja existente

Cu cât riscul este mai mic cu atât rata dobânzii percepută de creditori va fi mai mică.

- minimizarea datoriilor- supraevaluarea activelor- subevaluarea pasivelor- supraevaluarea veniturilor

Reducerea la minim a preţului acţiunilor.

La cumpărarea unor acţiuni interesul este de a plăti preţul cel mai mic.

- subevaluarea veniturilor- supraevaluarea costurilor şi

a cheltuielilor- subevaluarea activelor- supraevaluarea pasivelor

*sursa: www.creativeaccounting.net

3. Contabilitatea creativă şi presiunile utilizatorilor externi

Fiecare companie are propriile interese. Aceste interese însa sunt umbrite de presiunile

care se exercită în fiecare moment asupra activităţii lor. Presiunile cele mai mari vin din

partea utilizatorilor externi.

Fig 1. Utilizatorii externi

Presiunea venită din partea statului

Presiuni venite din partea partenerilorcomerciali şi sociali

Presiunea venita din partea creditorilor

bancari

Presiuni venite din partea investitorilor

Presiunea venită din partea

statului

ProContabilitate

creativa

3

Statului prin organismele de control şi de reglementare pun cea mai mare

presiune.Acestea nu fac altceva decât să dezorienteze şi să demoralizeze. Problemele

existente: legislaţie impredictibilă şi fiscalitate excesivă. Pe lângă multitudinea de taxe,

impozite şi contribuţii, suntem adesea luaţi pe nepregătite de modificările care apar peste

noapte în legislaţie. Suntem sufocaţi de coduri, legi, hotărâri de guvern, ordonanţe de urgenţă,

norme de aplicare, modificări şi abrogări. Aceste probleme oferă scuza perfectă, pentru a

manipula cifrele contabile. Mai avem pe deasupra şi o altă verigă slabă: standardele contabile.

Acestea sunt vagi, inexacte şi interpretabile.

Concluzia: reglementările actuale permit, uneori la limită, acest fenomen. Companiile

profită de incoerenţa din reglementările legislative pentru a-ţi usura cum pot sarcina fiscală.

Presiunea venită din partea investitorilor

Investitorii sunt interesaţi, cu predilecţie, de capacitatea companiilor de a realiza

câstiguri viitoare. Aceştia încurajează aceste practici prin importanţa excesivă pe care o dau

rezultatului contabil. Investitorii nu reprezintă un grup omogen. O parte din investitori deţin în

companie acţiuni ordinare iar o alta, acţiuni preferenţiale. E lesne de înţeles de ce prima

categorie e interesată de creşterea afacerii iar cea de-a doua, de siguranţa profitului. Şi cum

managementul doreşte să dea dividende cât mai mici atunci apelează la tehnicile de

contabilitate creativă.

Presiunea venită din partea partenerilor comerciali şi sociali

Performanţele nesatisfăcătoare ale companiilor, datorate incompetenţei

managementului, afectează relaţiile comerciale şi sociale. Pe de-o parte avem partenerii

comerciali. Pe furnizori îi interesează în ce măsură societatea va fi capabilă să-şi

îndeplinească obligaţiile financiare iar pe clienţi îi interesează continuitatea activităţii

societăţii. Managementul are numai de câstigat de pe urma acestor relaţii. De la furnizori -

credite comerciale, de la clienţi - fidelitate. Pe de altă parte avem salariaţii care sunt interesaţi

de performanţele şi perspectivele companiei. Interesul lor este majorarea salariilor şi

securitatea locurilor de muncă. Cum managementul preferă investiţiile în detrimentul

majorării salariilor atunci tehnicile de contabilitate creativă vor acţiona asupra profitului.

Presiunile venite din partea creditorilor bancari

4

Pe creditorii bancari îi interesează capacitatea companiei de a rambursa împrumuturile.

Creditorii pot să-i micşoreze oricând termenele de rambursare a creditelor dacă performanţele

societătii nu sunt nici măcar satisfăcătoare. Şi în acest caz, soluţia managementului este tot

contabilitatea creativă.

Concluzia : managementul fiind încolţit din toate părţile, alege calea mai usoară pentru

a-şi atinge scopurile, aceea de a umbla la cifrele din contabilitate.

4. Cele mai folosite practici de contabilitate creativă

Practicile de contabilitate creativă au ca scop “optimizarea” rezultatelor conţinute în

situaţiile financiare. Ingineriile contabile care se fac pentru a pune într-o lumină favorabilă

poziţia financiară şi performanţele sunt legale făcând din utilizatorii informaţiei contabile

adevărate marionete în mâinile companiilor. Practicile creative vizează în special evaluarea

stocurilor, crearea şi/sau reducerea provizioanelor, capitalizarea costurilor, metodele de

amortizare şi reevaluările imobilizărilor corporale.

Consecinţele acestor practici

Contabilitatea creativă este de fapt un impediment în calea realizării unei activităţi

eficiente. Consecinţele nu pot fi altele decât negative atât pentru cei care urmează această cale

cât şi pentru utilizatorii externi. Practicile de contabilitate creativă aduc pagube financiare şi

pierderi semnificative în toate taberele. Practica aceasta agresivă aduce mai înainte de toate

prejudicii firmei iniţiatoare. Companiile ce recurg la aceste practici ar trebui să fie conştiente

de faptul că manevrele pe care le fac în conturi tind să treacă graniţa în spaţiul fraudei. Este

doar un mic pas către activităţile de falsificare, obţinerea frauduloasă de fonduri, ilegalităţi

fiscale, vamale şi bancare. Acest “joc” scapă la un moment dat de sub control şi poate avea

acelaşi final dezastruos ca al corporaţiilor americane gen WorldCom, Enron şi Andersen.

5. Studiu de caz

Compania de telecomunicaţii “PhoneService” desfăşoară activităţi de telecomunicaţii

prin reţele de cablu şi comerţ cu amănuntul al echipamentelor. Tabelul de mai jos conţine

câteva operaţiuni ale companiei şi tratamentele contabile adoptate de aceasta. Coloana din

dreapta conţine tratamentele contabile corecte.

5

Operaţiuni Tratamentul contabil ales de companie

Tratamentul contabil corect

- 18 februarie 2005, compania a achiziţionat o licentă pentru telecomunicaţii în valoare de 120.000 lei cu o durată utilă de viaţa de 10 ani. Pe 25 aprilie compania a început construcţia reţelei de comunicaţii care va fi utilizată începând cu 1 martie 2008

- Compania a înregistrat amortizarea începând cu luna martie a anului 2005 cu suma de 1.000 lei/lună

- amortizarea licenţei trebuie să înceapă atunci când reţeaua de comunicaţii şi licenţa sunt disponibile pentru utilizare, de la 1 martie 2008. La sfârşitul anilor 2005, 2006 şi 2007 licenţa va fi testată pentru depreciere.

- la data de 25 august 2006, compania achiziţionează o nouă licenţă la costul de 80.000 lei pentru un nou sistem de telecomunicaţii. Durata de viată este de 10 ani. Numărul clienţilor abonaţi la noul serviciu se estimează că va creşte până la 2 milioane în primul an urmând apoi să scadă în următorii patru ani cu câte 200.000 de clienţi/an.

- trendul descendent a determinat compania să amortizeze costul aferentei licenţe utilizând metoda degresivă.

- compania trebuia să amortizeze licenţa utilizând metoda liniară.

- în anul 2007, compania achită furnizorului Alpha Pro suma de 30.000 de lei, într-o singură transă, urmând ca în următorii 20 de ani să-i achite acestuia suma de 4.000 lei/lunar pentru a avea acces pe terenul pe care e amplasată reţeaua de telecomunicaţii.

- entitatea a înregistrat la cheltuielile aferente anului 2007 suma de 34.000 lei.

- compania trebuia să înregistreze cei 30.000 de lei în bilanţul contabil în categoria cheltuieli în avans, suma ce urma a fi transferată, pe o bază liniară, de-a lungul perioadei de 20 de ani la cheltuieli în contul de profit şi pierdere.

- la începutul lunii ianuarie 2008, compania a obţinut un credit bancar pe termen lung de 600.000 de lei cu o rată a dobânzii de 10% pentru extinderea reţelei de acoperire, operaţiune care se estimează că se va întinde pe o perioadă de 3 ani. La 1 aprilie 2008 au început efectiv lucrările la reţea, cheltuielile directe înregistrate până la sfârşitul anului fiind de 500.000 de lei.

- compania a recunoscut o imobilizare corporală în curs la nivelul sumei de 560.000 de lei.

- cheltuielile cu dobânda pot fi capitalizate din momentul în care lucrarea la reţea a început. - În perioada ianuarie-martie 2008 trebuia recunoscută o cheltuială cu dobânda de 15.000 de lei. Începând cu luna aprilie dobânda aferentă putea fi capitalizată în costul activului.-La sfârşitul anului 2008 trebuia recunoscută o imobilizare în curs de execuţie în sumă de 545.000 de lei.

- la începutul lunii ianuarie a anului 2009 s-a decis stoparea lucrărilor la reţea până în luna septembrie a aceluiaşi an. - Soldul creditului bancar, la începutul anului, este de 420.000 de lei.

- compania decide că va capitaliza dobânda lunar, începând cu luna ianuarie. Dobânda este de 3.500 lei/luna.

- capitalizarea costurilor îndatorării trebuie întreruptă în perioada în care nu se lucrează la realizarea activului. Începând cu luna septembrie, dacă lucrările erau reluate, dobânda se putea capitaliza.În perioada ianuarie-august compania trebuia să recunoască dobânda liniară de 3.500 de lei în contul de profit şi pierdere.

6

6. Măsuri pentru limitarea contabilităţii creative

Ne punem întrebarea, este oare contabilitatea creativă o bătălie pierdută din start?

Răspunsul este Da. Este greu să lupţi împotriva acestui curent. Creativitatea nu poate fi

reglementată şi nici controlată. Schemele de evitare a taxelor, ocolirea reglementările

contabile şi transformarea lor în oportunităţi pentru a obţine câştiguri nemeritate sunt doar

vârful iceberg-ului în materie de contabilitate creativă.

Daca printr-o minune am scăpa de această formă a contabilităţii cu tot cu variantele ei

inovative, cu timpul se vor genera altele.

Putem observa cu ochiul liber că măsurile luate până în prezent au dat greş.Autorităţile

competente nu au instrumente legislative eficiente pentru a pătrunde şi a dezamorsa aceste

tipuri de practici, lovindu-se frecvent de obstacolele gen: secretul profesional, loialitatea faţă

de companie, judecata profesională, etc. Pe deasupra autorii acestor practici sunt persoane

foarte abile, inteligente, pasionate de tehnica de calcul, persoane cu experienţă care ştiu să

exploateze orice slăbiciune din sistemul financiar-contabil şi din sistemul fiscal.

Măsuri de limitare:

Ce poate face statul

Renunţarea la discriminarea care se face între companiile mici şi medii şi

companiile mari şi foarte mari în materie de fiscalitate. Aplicarea principiului

proporţionalităţii şi al tratamentului similar.

Reducerea presiunii asupra companiilor prin penalizarea organelor de control

care fac controale inopinate si nejustificate.

Taxe şi impozite mai mici pentru companiile corecte.

Ce pot face organismele de control şi de reglementare

organismele de control trebuie să îşi sporească atât rolul cât şi autoritatea.

Treaba organismelor de control trebuie să fie aceea de a combate cauza nu de a

se lupta cu efectele.

mai presus de toate soluţiile, indicate sunt comunicarea şi colaborarea

personalul organismelor de control trebuie să ajute la informarea,

prevenţia şi dezvoltarea de soluţii contructive la diversele nereguli

găsite în cursul controalelor, nu doar să descopere erorile şi să le

sancţioneze.

pentru a depista practicile de contabilitate creativă e nevoie de personal foarte

bine pregătit şi la curent cu toate noutăţile legislative. În prezent, o mare parte

7

din personalul organismelor de control au o pregătire teoretică şi o experienţă

practică îndoielnică.

crearea unei baze de date care să cuprindă, pe de-o parte companiile suspectate

ca ar apela la tertipuri în contabilitate, iar pe de altă parte, toate acele companii

care s-au abătut în mod repetat de la legislaţie;

reglementările financiar-fiscale şi contabile, trebuie să fie stabile în timp, să fie

mai simplificate şi mai clare. Ca problema creativităţii din contabilitate să fie

ţinută sub control nu trebuie de fiecare dată să se impună noi reglementări,

standarde, proceduri şi metodologii.

Ce pot face companiile

evaluarea vulnerabilităţilor existente şi viitoare la aceste practici.

existenţa unor politici clare de protejarea persoanelor care intuiesc posibilitatea

recurgerii la creativitate în conturi şi sunt dispuse să le faca publice

comunicarea în interiorul companiei a poziţiei ferme contra acestei practici

vizându-se mai ales persoanele din posturile de conducere

Companiile sunt conştiente la ce riscuri se supun atunci când aleg să ia calea cea mai

simplă şi de aceea foarte puţine dintre ele iau cu fermitate măsurile de prevenire.

7.Concluzii

Contabilitatea creativă este fără doar şi poate o provocare formidabilă pentru noi

profesioniştii. Aceasta e înarmată cu procedee ce modifică cifrele din contabilitate cu scopul

de a distrage atenţia de la performanţele slabe ale companiei. Procedeele sunt în aşa fel

gândite încât pot păcăli cu uşurinţa utilizatorii externi. Nu este o surpriză că acestea se

diversifică, mai ales când au „consimţământul tacit” al organismelor de reglementare. Cum

normele contabile prezintă slabiciuni, cum statul penalizează în loc să fie un sprijin şi cum

utilizatorii acordă o importanţă mult prea mare rezultatului contabil, managementul alege să

schimbe direcţia. E adevărat că aceasta implică multe riscuri însă îi oferă temporar acesteia

iluzia unui avantaj competitiv şi o întârziere a inevitabilului.

Drumul de la contabilitatea corectă la cea creativă se face foarte uşor, aşa cum se poate

vedea în situaţiile expuse în studiul de caz. Cei ce întâmpină probleme în interpretarea

reglementărilor contabile şi nu ţin pasul cu schimbările legislative nu vor sesiza tehnicile de

contabilitate creativă.

8

8.Bibliografie

1.Balaciu,Diana, Is creative accounting a form of manipulation?

2.Bogdan,Victoria, Practici de contabilitate sub amprenta creativităţii,

The Journal of the Faculty of Economics, Oradea, 2006

3.Collier,Paul, Accounting for managers.Interpreting accounting information for

decision-making, John Wiley&Sons Ltd, Londra, 2003

4. Feleagă, Niculae, Bazele contabilităţii, o abordare europeană şi internaţională,

Editura Economică, Bucureşti, 2002

5.Ionescu,Cicilia, Contabilitatea în faţa provocărilor ingineriilor financiare,

Economie teoretică şi aplicată nr. 5, Bucureşti, 2006

6.Răileanu,Vasile, Contabilitate creativă, Bucureşti, 2008

http://www.creativeaccounting.net/

9